Actul juridic civil

1.Notiune
Def: Actul juridic civil este acea manifestare de voinţă destinată să creeze, să
modifice sau să stingă un raport juridic civil, în limitele şi condiţiile dreptului
obiectiv.

2.Clasificare
a)După nr. părţilor
1.acte juridice unilaterale:sunt valabil încheiate de o singură persoană (rodul unei
singure voinţe juridice)

!La rândul lor,actele j. unilaterale pot fi:

A.*a.j. unilaterale patrimoniale (testamentul)
*a.j. unilaterale nepatrimoniale (recunoaşterea filiaţiei unui copil din afara
căsătoriei)

B.*cu caracter declarativ

*cu caracter translativ
*cu caracter abdicativ/extinctiv

C.* acte statuare: manifestarea de voinţa este suficientă pentru formarea actului
juridic
*acte nonstatuare:este necesară acceptarea altui subiect de drept pt. formarea
actului juridic. Ex: oferta de a contracta
!promisiunea unilaterală, promisiunea publică de recompensă, revocarea
promisiunii publice de recompensă şi denunţarea unilaterală a contractului sunt tot
acte j. unilaterale

2.acte juridice bilaterale: sunt valabil încheiate doar prin realizarea acordului de
voinţa a două părţi diferite -> se numesc contracte sau convenţii
Contractul poate fi:
*unilateral: pentru o parte se nasc doar drepturi, iar pentru cealaltă doar obligatii
*sinalagmatic: părţile au obligatii reciproce şi interdependente
Ex: c. de vânzare cumpărare, c. de schimb

!Contractul sinalagmatic imperfect: este contractul unilateral care este grevat cu o

sarcină pentru partea neobligată

3. acte uridice multilaterale (plurilateriale,colective): iau nastere prin

consimţământul mai multor părţi

b) După scopul urmărit de părţi

1.acte juridice cu titlu oneros: partea care procură celeilalte părti un anumit folos,
urmăreşte să obţină in schimb, un alt folos patrimonial

2.acte juridice cu titlu gratuit: o parte procură celeilalte părti un folos

patrimonial fără a urmări să primească nimic în schimb. Ex: donaţia, comodatul,
contractul de voluntariat

Actele juridice cu titlu oneros pot fi clasificate la rândul lor în:

*acte juridice comutative: părţile cunosc sau pot cunoaşte din chiar momentul
încheierii lor,existenţa şi întinderea dr. şi obligatiilor ce le revin. Ex: vânzarea-
cumpărarea

*acte juridice aleatorii: existenţa sau întinderea obligatiilor cel puţin ale uneia
dintre părti, depinde de un element nesigur numit „alea” (hazard), părtile având în
vedere la încheierea contractului, posibilitatea unui câştig sau riscul unei pierderi
Ex: contractul de întreţinere

!În cazul vânzării bunurilor viitoare dintr-un gen limitat, când cumpărătorul şi-a
asumat riscul nerealizării bunului, acest risc asumat transformă vânzarea într-un
contract aleatoriu
!Contractele pot fi aleatorii prin natura lor sau prin voinţa părţilor
Actele cu titlu gratuit, la rândul lor, pot fi:
*liberalităţi: acte prin care o parte transmite celeilalte cu titlu gratuit, un bun, o
fracţiune din patrimoniul său, sau chiar întregul patrimoniu Ex:mecenatul

*acte dezinteresate: acte prin care o parte procură celeilalte un folos, cu titlu
gratuit, dar fără a-şi ştirbi propriul patrimoniu
Ex: împrumutul de folosinţă, mandatul gratuit

c)Dupa criteriul timpului când îşi vor produce efectele:

1.acte juridice între vii (inter vivos): destinate să producă efecte încă din timpul
vietii părţilor, iar efectele se pot prelungi şi după moartea lor
Doar pe timpul vieţii: renta viageră, c. de întreţinere
Şi după deces: împrumutul, închirierea, c. de plată în rate

2.acte juridice pentru cauză de moarte (mortis causa): destinate să-şi produca
efectele doar la moartea părţii Ex: testamentul,asigurarea de viaţă

d)După felul şi natura efectelor:

1.acte cosntitutive de drepturi: acte prin care se creează între părţi raporturi
juridice având în conţinut drepturi si obligatii corelative, care iau astfel naştere,ele
neexistând anterior contractulu i Ex: căsătoria,partajul

2.acte translative de drepturi: acte prin care anumite drepturi se transmit din
patrimoniul uneia dintre părti în patrimoniul celeilalte. Aceste acte au efect doar
pentru VIITOR (ex nunc) Ex: donaţia, c. de v-cumpărare

3.acte declarative: acte juridice prin care părtile îşi recunosc, confirmă,
definitivează sau consolidează drepturi care au existat anterior momentului
încheierii actului. Efectele actelor declarative retroactivează (ex tunc)

e) După importanţa privind patrimoniul:

1. acte de conservare: prin ele se urmăreşte păstrarea unor drepturi în patrimoniul
persoanei, consolidarea şi preîntâmpinarea pierderii lor -> sunt acte necesare şi
urgente
2.acte de administrare: prin care se vizeaza fructificarea unui bun/patrimoniu,
fără pierderea/înstrăinarea lui

3.acte de dispozitie: au ca rezultat ieşirea unui bun din patrimoniul părtii care
incheie actul, făra intenţia de a-l înlocui (vânzarea,donaţia) sau grevarea lui cu
sarcini reale (constituirea unei ipoteci,gaj)

f) După criteriul cerinţelor de formare valabilă a actului juridic:

1.acte j consensuale: se pot încheia valabil prin simpla manifestare de vointă a
părţilor
2. acte j solemne (formale): a căror valabilitate este condiţionată de exprimarea
consimţământului părţilor într-o anumită formă solemna cerută de lege ad
validitatem sau ad solemnitatem Ex: donaţia, testamentul
3.acte j. reale: a căror valabilitate este condiţionată atât de consimţământul părtilor
cât şi de predarea efectivă a lucrului (traditio rei) Ex: c de împrumut

g) După rolul voinţei părţilor:

1. acte j subiective (ordinare): părtile stabilesc ele însele în mod liber conţinutul
raportului uridic, determinând dr. si oblig reciproce. Părtile pot modela efectele
juridice ale actului şi pot deroga de la normele juridice dispozitive

2.acte j. condiţie: prin care părtile îşi manifestă voinţa de a încheia actul şi de a se
supune regulilor juridice care formeaza o anumită instituţie juridică, fără a le putea
modifica,sau deroga de la ele. Ex: căsătoria, adopţia

!O categorie intermediară o reprezintă actele j. de adeziune: acte ale cărui clauze

esenţiale sunt impuse sau redactate doar de către una dintre părţi

h) După criteriul corelaţiilor existenţe:

1. acte juridice principale: au o existenţa juridică de sine stătătoare, iar soarta lor
nu depinde de un alt act

2.acte juridice accesorii: nu au o existenţa de sine stătatoare, ci depind de un alt act

juridic principal. Ex: c. de gaj, ipotecă, arvună

!Încetarea actului j. principal determină încetarea a.j. accesoriu, dar nu şi vice-

versa.
i)După dependenţa de elementul „cauză”:
1.acte j. cauzale: valabilitatea lor depinde de valabilitatea cauzei/scopului lor.
Dacă actul are o cauză ilcită, imorală sau fictivă, va fi nul.

2.acte j. abstracte: valabilitatea lor nu depinde de valabilitatea cauzei

Ex: cambia, cecul

j)
1.acte j. obişnuite: pot fi încheiate valabil fie personal de partea interesată, fie prin
mandatar
2. acte j. strict personale: nu pot fi încheiate decât de parta interesată, sub
sancţiunea nulităţii Ex: căsătoria,testamentul

k)
1. acte juridice pure şi simple: căsătoria,adopţia
2.acte j. afectate de modalităţi: existenţa/executarea lor depinde de elemente
viitoare Ex: vânzarea în rate, testamentul

l)
1.acte j. tipice(numite): sunt reglementate şi numite de lege
2.acte j. atipice(nenumite): nu sunt reglementate de lege, părţile decizând
conţinutul si forma lor

m)
1. acte j. cu conţinut predeterminat
2.acte j. tipizate

!Clauza abuziva. O clauză este abuzivă atunci când:

*nu a fost negociată în mod direct cu consumator de către profesionist
*creează în detrimentul consumatorului un dezechilibru
*dezechilibrul creat în defavoarea consumatorului să fie contrar principiului bunei
credinţe
-> conditiile să fie îndeplinite cumulativ
-> sunt clauze impuse unui consumator sau unui neprofesionist printr-un abuz al
puterii economice al celeilalte părti, care-i conferă accesteia un avantaj excesiv
1.acte j. cu executare dintr-o dată (uno ictu): se executa instantaneu prin
săvârşirea unei singure prestatii
2. acte j. cu executare succesivă: se executa prin mai multe prestaţii succesive sau
printr-o prestatie continuă

o) După calitatea părţilor

1.acte intuitu personae: la încheierea şi executarea lor este avuta în vedere

persoana cocontractantului

2. acte j. fără intuitu personae

3.Conditii pentru valabilitatea actului juridic civil

Sunt condiţii esenţiale:
*capacitatea de a contracta

*consimţâmântul părtilor

*obiectul să fie detemrinat şi licit

*cauza să fie licită şi morală

*şi forma, pentru anumite acte juridice

CLASIFICAREA CONDITIILOR:

1.După criteriul aspectului la care se referă:

a) condiţii de fond : privesc conţinutul actului juridic
b)condiţii de formă: privesc forma de manifestare a consimţământului părtilor la
încheierea actului -> forma cerută de lege ad validitatem sau ad probaţionem
c) condiţii de publicitate: cerute de lege pentru a le face opozabile faţă de terţele
persoane
2.După importanţa lor:
a)esenţiale: făra a căror îndeplinire actul juridic nu poate fi încheiat valabil
b)neesenţiale(întâmplătoare): lipsa lor nu afectează validitatea

3.După criteriul izvorului lor:

a)condiţii legale: prevăzute expres de lege
b) condiţii convenţionale (voluntare): create prin voinţa părtilor, neimpuse de lege

Condiţiile legale pot fi la rândul lor:

*c. legale generale: cerute oricărui act juridic
*c. legale speciale: cerute numai anumitor acte juridice

4.După criteriul legăturii lor cu actul la care se referă:

a)condiţii intrinseci: privesc situaţii constitutive ale actului: consimţământ,
obiect,cauză
b)condiţii extrinseci:privesc situatii,acte,fapte exterioare actului juridic: autorizaţie,
forme de publicitate

5.După criteriul efectelor pe care lipsa lor le produce:

a)c. de validitate: de ele depinde însăşi existenţa şi valabilitate actului
b)c. de eficacitate: de ele depinde doar producerea efectelor actului juridic

A..CAPACITATEA
-definiţie: este aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a fi subiect de drept în
raporturi juridice civile şi de a încheia acte juridice civile, devenind titular de
obligaţii şi drepturi
-2 forme: cap. de folosinţă şi cap. de exerciţiu
-poate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege
-nu au capacitate de exerciţiu: minorul sub 14 ani şi interzisul judecătoresc ->ei au
capacitate civilă de folosinţă,şi pot deveni titulari de dr. şi obligaţii, prin
reprezentare
-pj încheie acte juridice prin intermediul persoanei/persoanelor fizice care
alcătuiesc organul persoanei juridice
-capacitatea trebuie să existe în momentul încheierii actului juridic
!căsătoria nu se poate încheia dacă unul dintre soţi are sub 18 ani, sau 16 ani pentru
motive temeinice -> nulitatea căsătoriei se acoperă daca până la rămânerea
definitivă a hot. jud ambii soţi au implinit 18 ani sau dacă soţia a născut/a rămas
însărcinată

B.CONSIMTAMANTUL

-consimţământ=”cum sentire”
-voinţa juridică cuprinde consimţământul (manifestarea hot. de a încheia actul
juridic) şi cauza (scopul urmărit prin încheierea actului respectiv)
-în cazul actelor bilaterale sau multilaterale, înseamnă acordul de voinţă al părtilor
la incheierea unui contract (întâlnirea celor 2 sau mai multe voinţe concordante)
-pentru ca faptul pishologic să devină fapt juridic, trebuie ca hotărârea de a încheia
actul juridc, să fie exteriorizată

Principiile vointei juridice:

1.pr. autonomiei de voinţă : libertate încheierii/neîncheierii actelor juridice şi a
determinarii formei şi conţinutului acestora
!pentru crearea unui echilibru între părţile contractante, legiuitorul a intervenit prin
Legea 289/2004, care protejează consimţământul „părţii slabe”

2.pr. voinţei reale (interne): voinţa juridică poate fi internă sau declarată
(exteriorizată), iar voinţa internă trebuie să corespundă cu cea declarată

Conditiile consimtamantului:
1.să emane de la o persoană cu discernământ
2.să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice (să fie serios)
3.să nu fie alterat de vreun viciu de consimţământ (să fie liber)
4.să fie exteriorizat

1.Să emane de la o persoană cu discernământ:

-pf majore sunt prezumate că au discernământ
-pf lipsite de capacitate de exerciţiu sunt prezumate a nu avea discernământ
-minorii între 14-18 ani au capacitate de exerciţiu resterânsă -> sunt consideraţi că
au discernământ, dar actele lor juridice trebuie încuviinţate de ocrotitotrul legal
-în cazul alienatului/debilului mintal, nepus sub interdictie judecătorească, actul
încheiat în momentele de luciditate, va fi valabil -> in caz contrar, trebuie să se
faca dovada lipsei de discernământ în momentul perfectării actului
-deci alienatul sau debilul mintal neinterzis, este prezumat până la proba contrară,
pe deplin capabil
-incapacitaţi legale: minorii sunt 14 ani şi cei puşi sun interdictie judecătorească
-incapacităţi naturale: lipsa temporară de discernământ-> beţie, hipnoză
-lipsa discernământului atrage mereu sanctiunea nulitătii RELATIVE

2.Consimţământul trebuie să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte

juridice
-manifestarea de voinţa să fie serioasă
-obligatiile de ordin moral/politeţe/amicale nu sunt obligatii juridice
-intenţia de a produce efecte juridice nu este îndeplinită când manifestarea de
vointă este vagă, a fost exprimata în glumă (iocandi causa) şi când s-a făcut sub
conditie suspensivă pur potestativă (mă oblig dacă vreau)
-oferta şi acceptarea nu sunt acte juridice-> sunt doar manifestări de vointa a căror
întâłnire concordantă dă naştere actului juridic numit contract

3.Consimţământul trebuie să fie exteriorizat (declarat)

-voinţa juridică pentru a deveni consimţamânt, trebuie să fie exteriorizată
-vointa interioară nu produce efece juridice
-părţile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a consimţământului, cf.
principiului consensualismului -> deci actul juridic se naşte prin simpla
manifestare de vointă, cu excepţia actelor solemne

Moduri de exteriorizare a consimtământului:

-declaratie expresă făcută verbal, în scris, gest,atitudine
-vointa exteriorizata automatizat cu ajutorul instalaţiilor automate
-vointa exterioriziată prin internet

!Tăcerea nu constiutie o manifestare de vointa, deci nu valorează consimţământ.

Excepţii:
-atunci când legea prevede că tăcerea valorează acceptare
-atunci când există un acord anterior al părtilor în acest sens
-când este considerată consimţământ de uzanţe(obicei)
4.Consimtământul să nu fie alterat de vreun viciu de consimţamânt (să
fie liber) :manifestarea de vointa să nu fie alerată de vicii de consimţământ
(eroare,dol,violenţă, leziune)

VICIILE DE CONSIMŢĂMÂNT
1.Eroarea
-def: este falsa reprezentare a realităti în conştiinţa persoanei care deliberează şi
adoptă hotărârea de a încheia actul juridic
-momentul în care poate sa apară eroarea priveşte nu doar declanşarea voinţei
interne ci şi declararea,transmiterea sau intepretarea vointei

Clasificarea erorii:
a)Eroarea este esentiala când:
*poartă asupra naturii (error in negotio) sau obiectului contractului
*poartă asupra identităţii obiectului prestatiei (error in corpore)
*poartă asupra unei calităţi a obiectului prestaţiei considerate esenţiale de către
părţi, şi in absenţa cărora contractul nu s-ar fi incheiat (error in substantiam)
->substanţa obiectului înseamnă atât bunul considerat în materialitatea lui
(gust,miros, formă, culoare) cât şi conţinutul prestatiei (actiunea/inacţiunea)
!preţul nu este o calitate substanţială a lucrului
*când este o eroare monetară sau o eroare asupra valorii obiectului contractului
*când poartă asupra unei imprejurări considerate de părţi esenţiale, şi în absenţa
căreia contractul nu s-ar fi încheiat
*când poartă asupra identitătii persoanei sau asupra unei calităti a acesteia în
absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat (error in personam)
*când priveşte o normă juridică determinantă pt încheierea contractului (erorr
iuris): falsa reprezentare a exisenţei şi a conţinutului unei norme de drept
!norma juridică ignorată trebuie sa aibă caracter determinant pt încheierea
contractului şi eroarea să fie scuzabilă

b)Eroarea neesenţială (inexpresivă sau uşoară): acea eroare care nu

influenţează validitatea actului juridic deoarece poarta asupra unor elemente mai
puţin importante ale actului juridic
c)Eroare de calcul: nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea
acestuia

d)Eroare de comunicare/transmitere: presupune o discordanţă inconştientă

între vointa internă şi vointa exteriorizata a declarantului sau atunci când delcaratia
a fost transmisa inexact prin intermediul unei alte persoane

Conditiile de invocare a erorii:

a)eroarea să fie esenţială
b)în actele juridice bilaterale sau plurilaterale cu titlu oneros, trebuie ca partea
cocontractantă să fi ştiut ori să fi trebuit sa ştie ca elementul asupra căreia poartă
eroarea a fost decisiv pt. încheierea actului juridic civil
!dacă contractul este încheiat prin reprezentant, el va fi anulabil atunci când
consimţământul reprezentantului este viciat.Dacă viciul priveşte elementele
stabilite de reprezentat, contractul este anulabil numai daca vointa acestuia a fost
viciată
c)elementul de fapt sau de drept asupra căuria poartă eroarea să fi fost decisiv pt
încheirea actului juridic
d) eroarea să fie scuzabilă, iar caracterul scuzabil al erorii va fi apreciat in concreto
e)eroarea să nu fi fost asumată
f) eroarea să fie invocată cu bună credinţă ->buna credinţa se prezumă până la
proba contrară

Proba erorii: eroarea fiind o stare de fapt poate fi dovedita prin orice mijloace de
probă, inclusiv prin martori şi prezumţii
Sancţiunea erorii: este nulitatea relativa

!Acţiunea în justiţie poate fi continuata de succesorii universali sau cu titlu

universal.
Adaptarea contractului:
-inovatie a noului Cod
-contractul acceptat de contractant va fi executat aşa cum l-a înteles cel căzut în
eroare
-poate avea loc doar înainte de promovarea acţiunii în anulare
-cealaltă parte trebuie în termen de 3 luni să declare ca este de acord cu executarea
sau să execute făra întârziere contractul aşa cum a fost inţeles de partea aflata în
eroare
2.Dolul (viclenia)
-def: este inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene in scopul
încheierii unui act juridic
-din lat. dolus: fraudă,rea-credinţa
-este o eroare provocată de cealala parte sau de un terţ prin manopere dolosive
-este atât un viciu de consimţamânt cât şi o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii
-este format dintr-un element intenţional (subiectiv) ce consta în intenţia de a
induce în eroare o persoană pentru a o determina sa incheie un act juridic + un
element material (obiectiv) ce consta în folosirea de manopere frauduloase
-există şi dol tolerat,conform doctrinei, cum este în cazul unor simple exagerări cu
scop publicitar a calitătii mărfii oferite spre vânzare -> dolus bonus
-mijloacele viclene trebuie să prezinte o anumită gravitate (dolus malus)
-dolul se poate manifesta prin fapte comisive sau prin fapte omisive
-dolul este prin reticenţă(negativ sau pasiv) atunci când partea ascunde sau nu
comunica cocontractantului o imprejurare importanta pe care acesta ar trebui să
cunoască înainte de încheierea contractului
-în materia liberalităţilor dolul se concretizează în sugestie sau captatie ->
specularea afecţiunii sau a pasiunii unei persoane pentru a o determina să faca o
donaţie sau un legat
-sugestia: discreditatea persoanelor vizate iniţial pentru gratificare
-captaţia: vizează generozitaea dispunătorului

Conditiile dolului:
a) Să fie determinant pt. manifestarea de vointa de a încheia actul juridic
b) Să provina de la cealaltă parte sau de la un reprezentant,prepus sau gerant al
acesteia,ori chiar de la un terţ
!partea care este victima dolului unui tert nu va putea cere anularea doar dacă
cealaltă parte a cunoscut sau trebuia să cunoască dolul la încheierea contractului

Proba dolului: partea care invocă dolul ca viciu de consimţământ, va trebui sa îl

dovedească,deoarece dolul nu se presupune -> prin orice mijloc de probă, inclusiv
proba testimonială şi prezumţii
Sancţiunea dolului: nulitate relativă (este anulabil)
!Când dolul întruneşte şi elementele constitutive ale infractiunii de înşelăciune, va
fi antrenată sancţiunea penală a dolului penal
3.Violenta
-def: apare atunci când persoana în cauza este ameninţată cu un rău în aşa fel încât
i se insuflă o temere de natură a o face să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar
fi incheiat
-obiectul ameninţarii poate fi de natură patrimonială sau poate viza integritatea
fizică sau morală a unei persoane
-cuprinde un element exterior (o ameninţare cu un rău de natură fizică,patrimonială
sau morală) + un element psihologic (constând într-o stare de teama insuflată
persoanei)
-sancţionată cu nulitatea relativă (anulabilitatea actului)

Clasificarea violenţei:
a)violenţa fizică (vis): amenintarea priveste integritatea fizică sau bunurile
persoanei în cauză ori ale unei persoane apropiate
b)violenţa morală (metus): priveşte onoarea, cinstea sau sentimentele persoanei
respective ori ale uneia apropaite

Condiţiile violenţei:
a)amenintarea să fi fost injusta (ilegitimă)
b)amenintărea să fi fost determinantă pt hotărârea încheierii actului, iar
ameninţările să aibă o anumită intensitate

!aprecierea caracterului determinant se face in concreto

!amenintarea poate proveni si de la un terţ
!simpla temere reverenţiară (temere ce priveşte respectul şi afectiunea pentru o
persoană) ,fără violenţa, nu atrage anularea contractului
!contractul încheiat de o parte aflată în stare de necesitate nu poate fi anulat decât
dacă celalta parte a profitat de aceasta împrejurare

Sancţiunea violenţei: nulitatea relativă. Victima violenţei poate solicita restituirea

prestatiei efectuate
4.Leziunea
-def: paguba materială pe care o sufera una dintre părtile unui contract din cauza
disproporţiei vădite de valoare dintre cele 2 prestatii reciproce, existentă chiar în
momentul încheierii contractului
-se poate vorbi de leziune doar în contractele bilaterale cu caracter oneros şi
comutativ, în care părţile se obligă la prestatii reciproce
-leziunea este compusă dintr-un element material(obiectiv) ce consta într-un
prejudiciu material al victimei leziunii + un element subiectiv (psihologic) ce
consta în exploatarea stării de nevoie, a lipsei de cunoştinţe sau de experienţă a
părtii defavorizate
-în cazul minorilor, consimţământul este considerat viciat numai daca leziunea
depăşeşte jumătate din valoarea pe care o avea la momentul incheierii contractului
prestatia promisă/executată de partea lezată
-tot în cazul minorului, poate exista leziune şi daca actul antrenează o obligatie
excesiva prin raportarea la starea sa patrimonială
-în cazul majorilor, pentru leziune nu este suficientă disproporţia prestatiilor, fiind
necesar şi ca actul juridic să se fi încheiat prin profitarea de anumite situatii în care
se afla cel lezat

Condiţiile leziunii în cazul majorilor:

a)actul încheiat sa faca parte din categoria actelor juridice cu titlu oneros şi
comutativ
b)leziunea să depăşeasca jumătate din valoarea pe care o avea la încheierea
contractului prestatia promisă sau executată de partea lezată
c)disproporţia dintre prestatii sa se datoreze stării de nevoie,lipsei de experienţă
sau de cunoştinţe

Condiţiile leziunii în cazul minorilor:

a)minorul să aibă capacitate de exerciţiu restrânsă (14-18)
b)să fie un act juridic cu titlu oneros şi comutativ
c)în cazul în care minorul incheie personal şi singur un act juridic, acesta va putea
fi anulat penru leziune chiar daca prejudiciul nu reprezintă jumătate din valoarea
propriei prestatii

Proba leziunii: orice mijloc de probă

Sancţiunea leziunii: anularea contractului lezionar, reducerea obligatiilor celui
lezat, sau adaptarea contractului
 OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
Condiţii de valabilitate ale obiectului actului juridic: să existe, să fie
determinat şi să fie licit ->sub sanctiunea nulitătii absolute

Condiţii de valabilitate ale obiectului obligatiei (prestatia la care se

angajează debitorul): să fie determinat sau determinabil şi să fie licit -> sub
sanctiunea nulităţii absolute

Condiţiile bunului care formeaza obiectul obligatiei:

a) Obiectul să existe
-să existe în momentul încheierii contractului (cu excepţia situaţiilor când legea
permite vânzarea unor bunuri viitoare)
-când bunul a existat anterior momentul încheierii contractului dar a pierit partial,
cumpărătorul poate cere fie anularea vânzării, fie reducerea corespunzătoare a
pretului

b) Obiectul să fie determinat sau determinabil -> sanctiunea nulităţii

absolute
!în cazul bunurilor materiale trebuie să se determine cantitatea, sau să fie cel puţin
determinabilă
!atunci când calitatea nu este determinată, această trebuie să fie rezonabilă, sau cel
puţin de nivel mediu
!pretul să fie determinat sau determinatbil

c) Obiectul să fie licit şi moral

d) Bunul să fie în circuitul civil (arme,muniţii, stupefiante, deşeuri
toxice -> condiţii restrictive)
e) Obiectul să fie posibil (prestatia sa poată fi executată)
f) Obiectul să constea într-un fapt personal al celui ce se obligă
g) Cel se se obligă a da, să fie titularul dreptului respectiv
Excepţie: daca prin lege nu se preve altfel, bunurile unui tert pot face obiectul
unei prestatii, debitorul fiind obligat sa le procure şi să le transmită creditorului
 CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Def: motivul, scopul concret în vederea căruia se încheie un act
juridic
Elemente:
1. un element abstract, obiectiv şi invariabil care consta în reprezentarea
scopului direct şi imediat al consimţământului -> causa proxima
2. un element concret, subiectiv şi variabil care consta în scopul mediat al
consimţământului (motivul determinant al încheierii actului)-> causa remota

Conditiile de valabilitate ale cauzei:

a)să fie un motiv determinant care să cosntituite cauza impulsivă şi
determinantă a vointei
b)motivul determinant sa fie cunoscut sau să fi putut fi cunoscut de
cealaltă parte
c)cauza să existe, sub sancţiunea nulitătii relative
d)cauza să fie licită şi morală (sa nu contravină bunelor moravuri,
legii şi ordinii publice)

Proba cauzei: legea prezumă existenţa şi valabilitatea cauzei deci sarcina

probei incumbă celui care invocă lipsa/valabilitatea cauzei -> admis orice
mijloc de probă

Sanctiunea lipsei cauzei: anulabilitatea contractului cu excepţia situatiei în

care contractul a fost gresit calificat
Cauza ilcită sau imorala determina nulitatea absolută!

!Exista şi acte juridice abstracte sau ACAUZALE, fiind acte generatoare de

drepturi de creanţă, şi sunt valabile independent de cauza lor.Ex: titlurile de
valoare (la purtător, la ordin sau nominale)
 Forma actului juridic civil
-def: modul în care se exteriorizează vointa internă a părtii/părţilor actului
juridic
-principiul consensualismului actelor juridice civile: un act juridic civil este
valabil încheiat prin simpla manifestare de voinţă a părtilor, indierent de forma
în care ea se exteriorizează
-atunci când contractul este încheiat în lipsa formei pe care legea o cere pentru
încheierea sa valabila, sancţiunea este nulitatea absolută
-de la principiul consensualismului există 3 excepţii: forma cerută ad
validitatem, forma ceruta ad probationem si forma ceruta pentru opozabilitatea
faţa de terţi

A.Forma ceruta ad validitatem

-constituie o excepţie de la principiul consensualismului
-unele acte juridicile civile trebuie incheiate intr-o formă solemnă pentru a fi
valabile
-forma ad valaditatem poate fi forma autentica (notar sau functionar public) dar
şi forma scrisă
Ex: donaţia, întretinerea, declaratia de renuntare la un drept, constituirea
ipotecilor, testamentul, revocarea testamentului, fideiusiunea

Caracterele formei ad validitatem:

-este un element constitutiv esenţial al actului juridic, iar
nerespectarea lui e sanctionată cu nulitatea absolută
-este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă
-este exclusivă

Conditiile formei ad validitatem:

-întregul act trebuie sa îmbrace aceasta formă
-actul aflat în interdependenţă,actul care determină ineficienţa unui
act solemn dar şi modificarea contractului trebuie să îmbrace forma
specială
B.Forma ceruta ad probationem
-este o formă cerută pentru dovedirea existenţei şi conţinutului actului juridic
respectiv
-de regulă forma ad probationem este scrisă (sub semnătura privata sau înscris
autentic)
-actele juridice al căror obiect au o valoare mai mare de 250 lei nu pot fi
dovedite decât printr-un inscris (valabil şi în cazul contractelor de asigurare, de
depozit, de sponzorizare, de comision, de agenţie)

Caracterele formei ad probationem:

-este o formă obligatorie
-nerespectare ei atrage sanctiunea imposibilitătii dovedirii actului
-este o excepţie de la principiul consensualismului

C.Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

-este o formă necesară pentru a putea face actul juridic opozabil şi persoanelor
care nu au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii dr. şi intereselor lor
-este o formă obligatorie şi nu facultativă
-sanctiunea nerespectăiri este inopozabilitatea faţa de terti, şi nu nulitatea lui
-publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanţii
Reale Mobiliare, registrul comertului, etc
-îndeplinirea formelor de publicitate poate fi ceruta de orice persoană, chiar
daca este lispită de capacitate de exerciţiu
 MODALITATILE ACTULUI JURIDIC
-def: sunt anumite elemente sau împrejurări viitoare care influenţeaza
eficacitatea sau executarea dr. şi obligatiilor rezultate din actul juridic
-obligatiile pot fi pure şi simple, sau afectate de modalităţi
-actele juridice pot fi pure si simple, acte juridice care nu pot exista decât
afectate de modalităţi sau acte juridice mixte (precum donaţia)

A.Termenul
-def: este un eveniment viitor şi sigur ca realizare, de care depinde începerea
sau stingerea efectelor actului juridic
-termenul poate fi o data calendaristică, o durata determinată sau un eveniment
viitor

Clasificarea termenelor:
1.În funcţie de cunoaşterea sau necunoaşterea momentului în care se
va împlini:
a)termenul cert: a cărui dată sau moment de implinire este cunoscut din chiar
momentul încheierii actului, fie prin fixarea datei caracteristice, fie în mod
indirect, prin fixarea duratei lui

b)termenul incert:a cărui data de împlinire nu este cunscuta în momentul

încheierii actului juridic, deşi se ştie cu precizie ca respectivul eveniment se va
împlini

2.După izvor:
a)t. voluntar (convenţional): stabilit de părţi
b)t. legal: stabilit de legiuitor
c)t. judiciar: stabilit de judecător

3.După modul cum rezulta din actul juridic:

a)t. expres: rezultă expres din actul juridic pe care le afectează
b)t. implicit (tacit): nu este prevăzut expres, dar poate fi dedus
4.După efectele pe care le produc:
a)t. suspensiv: amână începerea exercitării dreptului şi a executării
obligatiei până în momentul implinirii lui
b)t. extinctiv: amână stingerea exercitării drepturilor şi a executăiri
obligatiilor corelative,pâna la împlinirea lui

5.După părtile care beneficieaza de el:

a)în favoarea debitorului
b)în favoarea creditorului
c)în favoarea ambelor părti

!Numai partea in favoarea căreia s-a stipulat termenul paote renunţa la

beneficiul lui, iar din momentul renuntării, obligatia devine exigibilă
!Debitorul ajuns in stare de insolvabilitate, este decăzut din beneficiul
termenului (ca o sancţiune civilă)

Efectele termenului
a)În cazul termenului suspensiv: drepturile şi obligatiile dintre părti sunt
valabile din chiar momentul încheierii actului juridic, dar drepturile nu
încep să se exercite si obligatiile nu devin exigibile decât în momentul
împlinirii termenului suspensiv
*daca debitorul în favoarea căruia este stabilit termenul suspensiv, exercita de
bună voie obligatia inainte de împlinirea termenului, el face o plata valabilă si
nu poate cere restituirea plaţii făcute anticipat
*daca debitorul nu face plata înainte, creditorul nu-l poate sili să o faca inainte
de împlinirea termenului suspensiv
*până la împlinirea termenului, creditorul poate lua măsuri de conservare a
dreptului său
*termenul începe să curgă de la data renunţarii la beneficiul termenului stabilit
in favoarea creditorului
*împlinirea termenului produce doar efecte pentru viitor (ex nunc)

b)În cazul termenului extinctiv, pâna la împlinirea termenului, dr. şi oblig.

părtilor exista si se executa in mod normal, iar la împlinirea termenului ,
raportul juridic incetează şi dr. şi oblig părtilor se sting
B. Conditia
-def:este un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveste realizarea sa, de care
depinde eficacitatea sau desfiinţarea dr şi obligatiilor născute din actul juridic
-condiţia reprezinta un eveniment viitor a cărui realizare este nesigura

Clasificarea conditiilor:
1.După criteriul efectelor:
a)c. suspensivă: de indeplinirea căreia depinde eficacitatea obligatiei
-până la împlinirea condiţiei, efectele actului sunt suspendate,dar o data
îndeplinită, actul îşi produce efectele pe deplin: debitorul trebuie să efectueze
prestatia, iar creditorul are dreptul să obţină prestatia datorată
-împlinirea evenimentului, are efect retroactiv, din momentul încheierii actului
(ex tunc)

b)condiţia rezolutorie: de îndeplinirea ei depinde desfiintarea cu efect

retroactiv a dr si obligatiilor conţinute de actul juridic
-prin implinirea ei, conţinutul actului juridic se desfiinţează cu efect retroactiv

2.După criteriul naturii evenimentului viitor:

a)c. cazuală: consta într-un eveniment viitor a cărui îndeplinire
depinde de hazard
b)c mixtă: consta într-un eveniment viitor a carui îndeplinire depinde
de vointa uneia părti şi de cea a unei terţe persoane
c)condiţia potestativă: consta intr-un eveniment viitor a cărui realizare
depinde de vointa uneia dintre părti:
*condiţie potestativa simplă: depeinde de vointa uneia dintre părţi dar şi de un
fapt exterior,sau de voinţa unei terţe persoane nedeterminate
*condiţie pur potestativă: depinde doar de vointa uneia dintre părţi ->este nulă

3.
a)c. pozitivă: consta în îndeplinirea unui eveniment viitor şi nesigur
b)c. negativă: consta in neîndeplinirea unui eveniment

4.
a) condiţia imposibilă: consta într-un eveniment care se nu se poate
îndeplini
b)c. ilcită: consta într-un fapt contrar legii
c)c imorală: contravine bunelor moravuri

Condiţiile de valabiliate ale condiţiei: să fie posibilă licită, morală, să nu

fie suspensivă şi să depindă exclusiv de vointa debitorului

!Partea în interesul căreia a fost stipulata conditia, poate renunta unilateral la

acest beneficiu, dacă respectiva condiţie nu s-a împlinit

Efectele conditiei suspensive:

a)PENDENTE CONDITIONE (atâta timp cât condiţia suspensivă nu
s-a îndpelinit)
-creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei
-daca debitorul face acte de executare înaintea indeplinirii condiţiei, poate cere
restituirea lor ca plăţi nedatorate
-obligatia nu poate fi stinsă prin compensatie
-prescripţia nu incepe să curgă
-lucrul rămâne in proprietatea şi pe riscul actualului proprietar
-creditorul poate face acte de conservare
-creditorul poate înstrăina dreptul său,iar dobânditorii vor fi supuşi aceleiaşi
condiţii suspensive
-poate consimţi o ipotecă (dar afectata de condiţie)

b)DEFICIENTE CONDITIONE (adică atunci când conditia nu se

indeplineşte)
-dr şi obligatiile părtilor se desfiinteaza retroactiv din momentul incheierii
actului, părţile fiind puse în situatia anterioară
-debitorul nu este obligat la exectare, iar prestaţiile efectuate vor fi restituite
-garanţiile constituite de creditor se desfiintează (fiind accesorii obligatiei
garantate şi desfiintate)
-drepturile constituite de debitor în favoarea unor terte persoane se
consolideaza, iar cele ale creditorului se desfiinţează
c)EVENIENTE CONDITIONE (în perioada ulterioara îndeplinirii
condiţiei)
-efectele actului juridic se produc retroactiv, ca şi cum actul juridic ar fi fost un
act pur şi simplu
-debitorul este obligat la executarea obligatiei
-acte incheiate de proprietarul sub conditie suspensivă sunt valabile şi produc
efecte de la data încheierii lor
-prescripţia extinctivă începe să curgă de la data îndeplinirii condiţiei
-fructele culese de debitorul sub conditie până la momentul îndpelinirii ei,rămân
ale sale
-debitorul va culege fructele doar din momentul îndeplinirii conditiilor
-actele de conservare şi admnistrare făcute de debitor rămân valabile

Efectele conditiei rezolutorii

a)PENDENTE CONDITIONE
-actul jurdic produce efecte ca şi când ar fi fost un act pur şi simplu
-obligatiile debitorului trebuiesc executate
-dobânditorul bunului devine proprietar
-dobânditorul poate transmite sau greva dreptul dobândit

b)EVENIENTE CONDITIONE
-atunci când se îndeplineste condiţia rezolutorie, dr şi obligatiile se desfiinţează
retroactiv, ca si cum nu ar fi existat niciodata
-prestatiile executate se restituie
-drepturile constituite de dobânditor în favoarea unor terte persoane se
desfiinţeaza
-riscurile realizate rămân în sarcina debitorului
-riscurile realizate sunt suportate de dobânditor
-actele de conservare şi administrare făcute de dobânditor rămân valabile

c)DEFICIENTE CONDITIONE :când condiţia nu se realizează actul se

consideră pur şi simplu,iar prestatiile executare rămân valabile-> dobânditorul
îşi consolideaza dreptul iar transmiţătorul îl pierde
Comparatie intre termen si conditie
-asemănări:
*ambele sunt modalităţi ale actului juridic
*ambele constau în evenimente viitoare încheierii actului juridic

-deosebiri:
*termenul este un eveniment viitor şi sigur/condiţia este un eveniment
viitor şi nesigur
-termenul afectează doar executarea obligatiilor/condiţia afecteaza
eficacitatea sau desfiinţarea obligatiilor si a dr.
-împlinirea termenului produce efecte numai pentru viitor (ex nunc)
iar a obligatiei, produce efecte retroactive (ex tunc)

C.Sarcina
Def: este o obligatie (de a da,a face,sa a nu face) impusa de către dispunător
gratificatului în actele juridice cu titlu gratuit

Clasificare:
a)sarcina poate fi stabilita de dispunător în favoarea sa -> doar in
cazul donatiilor
b)în favoarea gratificatului
c)în favoarea unei terţe persoane ->este o formă a stipulatiei pentru
altul

!Atunci când sarcina egalează sau depăşeşte avantajul obţinut, actul devine din
liberalitate, un act cu titlu oneros

Condiţii: sarcina trebuie să fie posibilă, licită şi morală

Efectele sarcinii:
-daca gratificatul îndeplineşte sarcina, actul juridic gratuit se consolideaza ca şi
când ar fi fost un act pur şi simplu
-în caz contrar, dispunatorul sau moştenitorii pot cere executarea sarcinii sau
revocarea donaţiei/legatului, în termen de 3 ani de la data când sarcina trebuia
executată
-reovocarea produce efecte retroactive

Comparatie intre sarcina si conditie:

-sarcina afectează doar liberalitătile, iar conditia poate afecta orice act juridic
-ambele afectează eficacitatea actului

EFECTELE ACTULUI JURUIDIC CIVIL

Def: constau în crearea, modificarea, transmiterea sau stingerea unor
raporturi juridice civile

Principiile care guverneaza efectele actului juridic civil

1.Principiul fortei obligatorii a actului jruidic (pacta sunt
servanda)->contractul valabil încheiat are putere de lege între părtile
contractante
Excepţii:
a)restrângerea forţei obligatorii: încetarea efectelor actului jurdic se produce
indiferent de vointa părtilor atunci când dispare unul dintre elementele
constituive ale actului

b)extinderea forţei obligatorii a actului juridic poate avea loc în caz de:
*prorogare (prelungire) prin lege, când efectele actului se extind dincolo de
limita de timp stabilită de părţi -> prorogarea opereaza pentru 5 ani
*suspendarea efectelor actului cu executare succesiva, datorită intervenţîei unui
caz fortuit sau în caz de forţă majoră
*modificarea unor efecte ale actului juridic se poate impune părtilor prin hot.
jud.
Modificarea unor efecte ale actului juridic dispusă prin hot. jud:
-actele juridice se considera a fi încheiate sub condiţia implicită a menţinerii
situatiei generale existente la data încheierii lor -> clauza rebus sic standibus ->
părtile pot cere instanţei restabilirea echilibrului
-în caz de deprieciere monetară

2.Principiul irevocabilitătii actului juridic-> contractele se

modifică sau înceteaza numai prin acordul părtilor ori din cauze
autoritzate de lege
-deci,actul juridic nu poate fi revocat prin vointa unilaterală a uneia dintre
părtile care l-au încheiat
-totuşi, contractele se pot desface prin acordul părtilor: ceea ce se încheie mutus
consensus, se poate desface mutuus disensus

Exceptii de la principiul irevocabilitatii:

-donatiile între soţi sunt revocabile pe timpul căsătoriei
-contractul de locatiune pe durata nedeterminată (de oricare dintre părţi)
-contractele de închiriere a locuintelor pe perioada nedeterminata (de către
chiriaş cu respectarea t. de preaviz)
-contractul de mandat (oricare)
-contractul de depozit (doar de deponent)
-contractul de consignaţie (oricare)
-c. de agenţie încheiat pe perioada nedeterminată (de oricare)
-contractul de comision (de comitent)
-c. de cont curent încheiat pe perioadă nedeterminată (de oricare)
-testamentul este esenţialmente revocabil
-renunţarea la moştenire, poate fi revocata înăuntrul termenului de acceptare
-promisiunea publică de recompensă
-mărturisirea (pentru eroare de fapt)
-promisiunea de donatie
-oferta sau acceptarea

Sunt esenţialmente IREVOCABILE recunoaşterea filiatiei şi acceptarea

moştenirii !!
 3.Principiul relativitătii efectelor actului juridic civil
-contractul produce efecte numai între părţi, daca prin lege nu se prevede altfel
-deci nu se pot naşte drepturi şi obligatii decât pentru părţile contractante
-contractul este opozabil terţilor, iar aceştia nu pot aduce atingere dr şi oblig
născute din contract

Exceptii de la principiul relativitatii (când actul juridic produce efecte

şi faţa de alte persoane decât cele care l-au încheiat)
a)Exceptii reale (veritabile): -> situatia în care dintr-un contract se nasc
în mod direct dr sau obligatii în favoarea sau în sarcina unei persoane
străine de contract
1.stipulatia pentru altul sau contractul în favoarea unei terte persoane.
Stipulatia pentru altul: este contractul prin care o persoană numita
promitent, se obligă faţă de o alta persoană denumită stipulant, să
execute o anumită prestatie în folosul unei terţe persoane numită
beneficiar, care nu participă la încheierea actului
*tertul sau succesorii acestuia trebuie să accepte dreptul
* terţul (beneficiarul) trebuie să existe şi să fie determinat sau determinabil la
data încheierii stipulatiei
*se nasc 2 raporturi juridice: un raport între stipulant şi promitent şi un raport
între promitent şi beneficiar
*revocarea stipulatiei poate fi făcută atâta timp cât acceptarea beneficiarului nu
a ajuns la stipulant sau la promitent
*doar stipulantul pote revoca stipulatia

2.contractul colectiv de muncă între patronat şi salariaţi: prevederile

contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii,
indiferent dacă aceştia au participat sau nu la încheierea contractului

b)Exceptiile aparente de la principiul relativitatii-> situatiile în care

un act juridic produce efecte faţa de anumite persoane care nu au
participat la încheierea actului fără ca aceasta eficacitate să contravină
principiului relativitătii efectelor
1.avânzii cauză: actul juridic produce efecte faţa de ei pentru că aceştia
iau locul părţilor în raport juridic respectiv
2.promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) este contractul prin
care promitentul se obliga faţa de creditor să determine o persoană să
incheie sau să ratifice un act juridic

3.acţiunile directe: posibilitatea acordata de lege unei terţe persoane de a

exercita anumite drepturi direct impotriva uneia dintre părţile
contractante (c. de antrepriză, c de mandat, c de creanţă, gestiunea de
afaceri, şi c. de sublocatiune)

Reprezentarea
-excepţie aparentă de la principiul relativitătii
-este procedeul tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant, încheie un
act juridic în numele şi in contul altei persoane numita reprezentat
-utilizat obligatoriu în cazul persoanelor lispite de capacitate de exerciţiu (de către
părinte sau tutore)
-utilizat facultativ în cazul persoanelor capabile (reprezentare prin mandatar)

Clasificarea reprezentarii
1.În funcţie de izvorul puterii de a reprezenta:
a)r. lgală
-îşi are izvorul direct din lege
-este obligatorie
-specifică persoanelor fizice incapabile (minorul până la vârsta de 14 ani de părinti
sau tutore, iar majorul pus sub interdicţie, de către tutore)
-reprezentantul legal imputernicit trebuie uneori să beneficieze pentru încheierea
actelor juridice şi de către încuviinţarea instanţei de tutelă
-părinţii nu pot incheia in numele minorului acte strict personale

b)r. convenţională
-izvorăşte dintr-un contract de mandat incheiat între reprezentat (mandant) şi
reprezenant (mandatar)
-mandatarul poate avea o împuternicire specială (doar pentru anumite acte juridice)
sau generală (pentru orice acte juridice)
2.În funcţie de criteriul întinderii puterii de reprezentare:
a)r. generală (totală): împuterniceşte pe reprezentant să încheie orice acte
juridice şi cu privire la orice bunuri ala reprezenatului (mandat general)

b)r. specială (parţială): împuterniceşte pe reprezenant să incheie numai

anumite acte sau doar acte privind anumite bunuri ale reprezenatului
(mandat special)

Conditiile reprezentarii:
1.existenţa unei împuterniciri de a reprezenta,legală, convenţională sau
judiciară
2.existenţa voinţei a da reprezenta (a intenţiei de a reprezenta)
3.exprimarea voinţei valabile, libere şi neviciate a reprezentantului la
încheierea actului (capacitate deplina de exerciţiu şi lipsa viciilor de
consimţământ)

Efectele reprezentarii:
-actul juridic incheiat de reprezentant produce efecte direct în persoana celui
reprezentat
-faţa de cel reprezenat actul juridic încheiat produce efecte depline, ca şi cum ar fi
fost încheiat de el însuşi
-faţa de cel cu care se încheie actul juridic, acesta produce tot efecte depline
-faţa de reprezentant, actul nu produce în principiu nici un efect, deoarece acesta
nu este şi nu devine parte în raportul juridic
-în sarcina reprezentantului se pot naşte totuşi obligatii faţa de cel reprezentat, faţa
de cocontractant sau faţa de ambii

Încetara reprezentarii:
a)R. legală şi judiciară :
1.prin încetarea incapacităţii celui reprezentat sau prin decesul acestuia
2.prin decesul sau punerea sub interdicţie a reprezentantului
3.ridicarea interdicţiei interzisului judecătoresc

b)R convenţională:
1.prin revocarea mandatului de către mandant sau prin renunţare de către
mandatar
2.prin decesul sau punerea sub interdictie a mandantului sau a
mandatarului

Simulatia
-este o excepţie de la principiul opozabiltăţii faţa de terti a efectelor actului juridic
-este operatiunea juridică ce consta în încheierea unui act juridic aparent (care dă
impresia cerării unei situatii juridice diferite de cea reală) şi încheierea
concomitentă sau anterioară a unui alt act juridic secret (contraînscris) care conţine
adevăratele raporturi juridice pe care părtile înteleg să le stabileasca in această
cauză
-din latinescul simulo=a se preface
-sanctiunea este inopozabilitatea faţa de tertii de bună credinţă a situaţiei juridice
rezultate din actul secret
-orice persoană poate cere instanţei prin actiunea în declararea simulatiei să
constate caracterul simulat al actului public şi lipsirea sa de efecte
-nu se aplică actelor juridice nepatrimoniale
-poate imbrăca 3 forme:
a)fictivitatea: când se încheie un act aparent a cărui existenţa este negată total de
actul secret
b)deghizarea: când se încheie un act aparent a cărui natură sau clauze sunt diferite
de actul secret şi real,dorit de părţi (şi poate fi totală sau parţială)
c)interpunerea de persoane: când se încheie actul aparent cu o anumita persoană,
stabilindu-se prin actul secret ca in realitate o altă persoană este parte în act.

Efectele simulatiei:
a)între părti: îşi produce efectele actul secret
b)faţa se terti: inopozabilitatea actului secret, deoarece faţa de ei îşi va produce
efectele doar actul public
 NULITATEA ACTULUI JRUIDIC CIVIL
-din latinescul nulitas: lipsă de valoare, ineficacitatea unui act juridic din cauza
absenţei unei condiţii de fond/formă
-def: sancţiunea de drept civil ce desfiinţează actul juridic atunci când a fost
încheiat cu nesocotirea condiţiilor sale de validitate (de fond sau formă) impuse de
lege

Funcţiile nulităţii: f. preventivă, f sanctionatorie şi f reparatorie

Delimitarea nulitatii de alte cauze de ineficacitate ale actului

juridic:
a)De rezoluţiune: sanctiunea civilă care consta în desfiintarea cu efect
retroactiv(ex tunc) a unui contract sinalagmatic cu executare imediata, la
cererea uneia dintre părti ca urmare a neexecutării obligatiei celeilalte
părti din cauze imputabile acesteia
-rezoluţiunea se aplică doar contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o dată,
iar nulitatea se aplică oricăror acte juridice
-rezoluţiunea intervine pentru cauze ulterioare încheierii valabile a actului, iar
nulitatea pentru cauze anterioare sau concomitente încheierii
-în cazul rezouţiunii, instanţa poate acorda un termen de gratie debitorului
-în cazul rezoluţiunii, răspunderea pentru daunele pricinuite prin desfiinţarea
actului este o răspundere contractuala, iar în cazul nulităţii , o răspundere delictuală

b)De reziliere:desfiintarea pentru viitor (ex nunc) a unui contract

sinalagmatic cu executare succesivă în timp ca urmare a neexecutării
obligatiei uneia dintre părti din cauze imputabile acesteia

c)De inopozabilitare: sancţiunea civilă care face ca un act juridic să nu

producă efecte şi să nu se impună respectarea lui terţelor persoane, ca
urmare a nerespectăiri de către părti a formelor de publicitate
-inopozabilitatea se aplică doar actelor pt care legea prevede respectarea
unor forme de publicitate, iar nulitatea se aplică tuturor actelor juridice
-inopozabilitatea sanctioneaza neindeplinirea unor condiţii de
publicitate, iar nulitatea neîndeplinirea unor conditii de valabilitate
d)De revocare:sancţiunea civilă ce consta in înlăturarea efectelor actului
juridic civil datorită ingratitudinii gratificatului ori neexecutări culpabile
a sarcinii
-revocarea presupune un act juridic valabil încheiat, iar nulitatea nu
-cauzele de revocare sunt ulterioare încheierii actului, iar nulitatea presupune cauze
anterioare sau concomitente încheierii lui
-revocarea se aplică actelor cu titlu gratuit, iar nulitatea oricărui act

e)De caducitate: formă de ineficacitate care lipseste un act juridic de

efecte datorita unui eveniment independent de vointa părtilor,ce survine
ulterior incheierii valabile a actului
-caducitatea intervine pentru cauze ulterioare incheierii valabile a actului, iar
nulitatea pentru cauze anterioare sau concomitente
-cauzele caducităţii sunt independente de voinţa părtilor, iar cele ale nulităţii,
apartin părtilor
-efectele caducităţii nu retroactivează, ca în cazul nulităţii

f)De reducţiune:
-reducţiunea se aplică doar actelor civile cu titlu gratuit, iar nulitatea oricăror acte
-reducţiunea poate fi cerută doar de moştenitorii rezervatari
-reducţiunea presupune un act juridic incheiat în mod valabil, iar nulitatea nu
-reducţiunea intervine pentru o cauză posterioară incheierii valabile a actului, ia
nulitatea pentru cauze anterioare sau concomitente

g)De inexistenţa: sancţiunea care declara invaliditatea uni act juridic

care s-a îndeplinit cu neobservarea condiţiilor esenţiale prevăzute pentru
existenţa sa
-nulitatea presupune un act juridic imperfect încheiat, iar inexistenţa un act care nu
exista dpdv juridic
-actul lovit de nulitate produce efecte până la declararea sa ca lovit de nulitate, iar
cel inexistent este lipsit de efecte chiar de la crearea sa
-actul nul poate fi refăcut sau confirmat, spre deosebire de cel inexistent

Clasificarea nulitatilor
1.În funcţie de natura interesului ocrotit
a)nulitatea absolută:
- poate fi invocata de orice persoană interesată, chiar şi din oficiu de către instanţa
de judecată
-poate fi invocata oricând , pe cale de actiune sau pe cale de excepţie
-nu poate fi acoperita prin confirmarea actului

b)nulitatea relativă:
-poate fi invocată doar în limita termenului legal de prescripţie (3 ani)
-poate fi acoperita prin confirmarea actului de către cel îndreptatit a cere anularea
lui (în mod expres sau tacit)
-poate fi invocată doar de o persoană în intersul căreia a fost edictata dispoziţia
legală
Excepţii:
-dacă una dintre părti este incapabilă, nulitatea relativă poate fi invocată de
reprezentantul legal sau de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exerciţiu
restrânsă
-daca una dintre părti decedează, dr de a actiona în nulitate relativă este transmis
avânzilor săi universali
-creditorii chirografari ai părtii ocrotite pot acţiona în anularea actelor debitorului
lor pe calea actiunii oblice
-poate fi invocată şi de procuror

COMPARATIE INTRE NULITATEA ABSOLUTA SI CEA

RELATIVA:
-nulitatea absolută poate fi invocata de orice persoană interesată (incusiv de
instanţa din oficiu) ,iar nulitatea relativa paote fi invocata numai de către persoana
al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic
-nulitatea absolută este imprescriptibilă atât pe cale de actiune cât şi pe cale de
excepţie, spre deosebire de nulitatea relativă care este prescriptibilă pe cale de
actiune
-pentru nulităţile relative operează principiul liceitătii confirmării, iar pentru
nultiăţile absolute functionează cel al iliceitătii confirmării
-consecintele nulitătii absolute sunt identice cu cele ale nulităţii relative
2.Dupa întinderea efectelor sancţiunii:
a)nulitate totală: desfiinţeaza actul in întregime: când clauzele sunt
contrare legii,ordinii publice sau bunelor moravuri, sau când nu sunt
considerate clauze nescrise

b)nulitatea parţială: desfiineaza doar o parte din efectele actului juridic

sanctionat (pe cele care sunt contrarii scopului normelor înălcate la
încheierea actului)

3.După cum este sau nu prevăzuta de lege:

a)nulitatea expresă (textuală): când este prevăzută expres de un text de
lege
b)nulitatea virtuală (tacită,implicită): când sanctiunea nu este prevăzuta
expres de lege, dar nevalabilitatea actului rezulta neîndoielnic din
caracterul imperativ al dispoziţiei legale încălcate sau din scopul urmărit
de legiuitor

4.După felul condiţiilor de validitate încălcate:

a)nulitate de fond: sunt încălcate condiţiile de fond (obiectul sau cauza)
b)nulitate de formă (nerespectarea formei cerute ad validitatem)

5.După felul în care nulitatea operează:

a)nulitate amiabilă (convenţională): constată sau declarată prin acordul
părtilor
b)nulitate judiciară constatata de instanţă
c)nulitate de drept: loveşte actul de plin drept, ope legis (instanţa doar
constată nulitatea)
d)nulitiate judiciară: opereaza doar dacă este pronunţată de instanţa
printr-o hot jud (ope judicis)
CONFIRMAREA unui act juridic
-def: actul jurdic unilateral, abdicativ şi accesoriu, cu efecte retroactive prin care o
persoană renunţa la dreptul său de a invoca nulitatea unui act juridic prin actiune in
justiţie sau pe calea excepţiei
-este o renunţare la dreptul de a invoca nulitatea
-pentru nultiăţile relative operează principiul liceitătii confirmării, iar pentru
nulităţile absolute functionează iliceitătii confirmării
-poate fi expresa sau tacită

a)Confirmarea expresă:
-este un act juridic unilateral care trebuie să indeplinească conditiile de validitate
ale unui act juridic (să emane de la o persoană îndreptăţită, cauza nulitătii să fi
dispărut, actul de confirmare să fie făcut în cunoştintă de cauză)
-confirmarea poate fi făcută de ocrotitorul legal atunci când persoana îndreptatită
să invoce nulitatea este un minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă
-actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza, natura obligatiei şi să facă
menţiune despre motivul acţiunii în anulare
-nu se poate renunţa la valorificarea confirmării printr-o clauză inserata in insuşi
actul lovit de nulitate

b)Confirmarea expresă
-atunci când rezulta din acte sau fapte neîndoielnice în privinţa intenţiei de
confirmare
-deseori rezultă din executarea voluntara a actului sau din neinvocarea nulitătii în
termenul legal de prescripţie a acţiunii în anulare

Efectele confirmarii
-renuntarea la toate mijloacele procedurale şi excepţiile ce puteau fi opuse
-actul este considerat valid de la data încheierii (ex tunc)
-confirmarea unui act anulabil pentru vicierea consimţamântului nu implică şi
renuntarea la dreptul de a cere daune interese
-efectele confirmării nu vor afecta drepturile tertilor de bună-credinta
 CAUZELE NULITATII
Def: sunt împrejurările care învedereaza lipsa unui element structural al
actului juridic sau încălcarea unei conditii legale de validitate

Exemplu de cauze generale de nulitate:

*nevalabilitatea consimţământului
*nevalabilitatea obiectului actului juridic
*nevalabilitatea cauzei actului juridic
*nerespectarea formei impuse ad validitatem
*nesocotirea bunelor moravuri
*fraudarea legii

Exemplu de cauze speciale de nulitate:

*nulitatea căsătoriei
*nulitatea absolută a contractului de vânzare a organelor umane
*nulitatea adopţiei
*nulitatea persoanei juridice

Cauze de nulitate absolută:

*frauda la lege
*nerespectarea formei ad validitatem
*încălcarea ordinii publice
*încălcarea dispoziţiilor legale privind obiectul actului juridic
*nevalabilitatea cauzei

Cauze de nulitate relativă:

*viciile de consimţământ
*lipsa cauzei
*nerespectarea dreptului de preemţiune, în unele cazuri
 EFECTELE NULITATII ACTULUI JURIDIC
-dacă actul juridic lovit de nulitate nu a fost executat, sancţiunea nulitătii face ca
actul să nu mai poate produce efectele în vederea cărora a fost încheiat ->
astfel,debitorul căruia i se cere executarea actului nul, poate invoca exceptia de
nulitate
-dacă actul lovit de nulitate a fost executat integral sau partial, sancţiunea nulităţii
va determina repunerea în situaţia anterioară -> sanctiunea nulitătii are efect
retroactiv (ex tunc)
-dacă părtile au încheiat acte juridice cu terţe persoane, în baza actului declarat
ulterior nul, nulitatea primul act va determina şi desfiinţarea actelor ulterioare
încheiate în temeiul lui

PRINCIPIILE EFECTELEOR NULITATII

A.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii-> nulitatea desfiinţeaza

actul juridic cu efect retroactiv, din momentul încheierii lui, ca şi cum
acesta nu ar fi fost niciodată încheiat

Excepţii:
a) Căsătoria putativă: căsătoria nulă sau anulabilă, dar în care cel
puţin unul dintre soţi a fost de bună credinţă ->Efectele căsătoriei
putative se produc pentru soţul de bună credinţă, dar numai pentru
viitor (ex nunc)

b) În caz de nulitate a căsătoriei, copii rezultati din căsătoria nulă

sau anulata păstrează situaţia de copii rezultaţi din căsătorie

c) În cazul declarării nulitătii unei persoane juridice, când, de la

data la care hot jud de constatare/declarare a nulităţii a devenit
definitivă, persoana juridică înceteză
B.Principiul repunerii partilor in situatia anerioara (restitutio in
integrum) -> tot ceea ce s-a executat în temeiul unui act juridic lovit de
nulitate, va fi restituit
-acţiunea în restituire poate fi introdusă şi judecată separat de acţiunea în nulitate,
şi va fi supusă prescripţiei extinctive
-poate fi soluţionată şi împreuna cu acţiunea în declararea nulităţii
-când prestatia a fost pecuniară, se va aplica teoria impreviziunii, daca moneda s-a
devalorizat (rebus sic standibus)

Excepţii:
-cel care a posedat cu bună credinţa un bun frugifer, păstereaza pentru sine fructele
culese în perioada de timp cât a fost de bună credinţa
-persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu,
este obligată la restituire doar în limita folosului realizat (în limita îmbogătirii sale)
->cu excepţia situaţiei în care restituirea a devenit imposibila din intenţie sau culpă
gravă,deoarece atunci poate el fi obligat la restituirea integrală
-în cazul uzucapiunii imobiliare sau mobiliare

RESTITUIREA PRESTATIILOR
-reglementarea noastră preia modelul Codului civil din Quebec
-regula este că restituirea prestaţiilor se face în natură, prin înapoierea bunului
primit
-când restituirea nu mai poate avea loc în natură, restituirea se va face prin
echivalent
-despăgubirea prin echivalent va fi evaluată la valoarea pe care prestaţia o are la
momentul primirii ei de către cel obligat la restituire
-în cazul în care imposibilitatea restituirii provine din cauza pierii sau înstrăinării
bunului, debitorul obligatiei de restiuire este de bună credinţa, el este obligat sa
plătească valoarea bunului la momentul primirii sale sau la cel al
pierderii/înstrăinării, în funcţie de cea mai mică dintre aceste valori
-când debitorul este de rea credinţă, sau obligaţia de restituire provine din culpa sa,
restituirea se va face în functie de valorea cea mai mare
-daca pieirea bunului s-a datorat unui caz fortuit sau de fortă majoră, debitorul
obligatiei de restituire este liberat de obligaţia de restituire, dar trebuie să cedeze
creditorului fie indemnizaţia incasata pentru aceasta pieire, fie dreptul de a primi
această indemnizaţie
-dacă debitorul este de rea credinţa şi pieirea bunului provine din culpa sa, el nu
este liberat de restiturie decât daca dovedeşte ca bunul ar fi pierit şi dacă l-ar fi
restituit creditorului
-când bunul a pierit doar parţial (a fost deteriorat sau i-a scăzut din valoare) cel
obligat la restituire trebuie să-l despăgubească pe creditor cu excepţia situaţiei în
care pierderea rezultă dintr-o folosire normală a bunului sau dintr-o împrejurare
neimputabilă lui
-dacă cel obligat la restituirea bunului a fost de bună credinta, va păstra şi fructele
produse de bunul supus restituirii, şi va suporta cheltuielile ocazionate cu
producerea lor, nefiind obligat la plata unei indemnizatii pentru folosinta bunului
!Excepţii: când folosinta bunului a fost obiectul principal al prestaţiei şi în cazul în
care bunul era prin natura sa,supus unei deprecieri rapide
-dacă cel supus restituirii a fost de rea credinta sau restiuirea îi este imputabilă, va
fi obligat la compensarea cheltuielilor ocazionate cu producerea fructelor,
restituirea fructelor şi achitarea unei indemnizaţii creditorului pentru folosinţa pe
care bunul i-ar fi putut-o procura
-cheltuielile privind restituirea sunt suportate de părti proporţional cu valoarea
prestatiilor ce se restituie

C.Principiul desfiintarii actelor subsecvente,ca urmare a anularii

actului initial (resoluto iure dantis reosolvitur ius accipientis)-> dacă
actul principal este desfiintat, se vor desfiinţa şi actele accesorii sau
subsecvente încheiate în baza lui
Dacă bunul supus restituirii a fost înstrăinat, actiunea în restituire
poate fi exercitată şi împotriva terţului dobânditor (subdobânditori)

Excepţii:
-cel care a intrat în posesia unui bun mobil corporal cu bună-credinţă devine
proprietar al bunului chiar daca cel de la care l-a dobândit nu avea un titlu valabil
şi nu mai poate fi silit să resituie decât în cazul în care bunul fusese pierdut sau
furat, situaţie în care adevăratul proprietar îl poate revendica în termen de 3 ani din
momentul pierderii stăpânirii materiale a acelui bun
-nu se vor desfiinţa actele subsecvente de conservare şi de administrare făcute în
perioada dintre încheierea contractului şi introducerea acţiunii în nulitate
-se păstează actele prin care bunul a fost transmis subsecvent unui subdobânditor
care între timp a dobândit proprietatea bunului prin uzucapiune
-situaţia celui care întemeindu-se pe inscrierea din cartea funciara, a dobândit un
drept real imobiliar, daca au trecut 3 ani de zile de la data cererii de inscriere
-situaia subdobânditorului de bună credinţă şi cu titlu gratuit al unui drept real
imobiliar dacă au trecut 5 ani de la data înregistrării cererii de inscriere in cartea
funciară
-situaţia bunurilor care au apartinut unei persoane declarate moartă prin hot jud,
hotărâre care ulterior este anulată ca urmare a constatării faptului că persoana
declarată moarta, este în viaţă

CONVERSIUNEA ACTULUI JURIDIC

Sunt situaţii in care nulitatea nu produce efectul desfiinţarii actului în cauză,
menţinându-se în totalitate sau parţial efectele actului juridic nevalabil.
O astfel de situatie se bazează pe principiul conversiunii actului juridic nul într-un
alt act juridic ale cărui condiţii de validitate sunt îndeplinite integral
-voinţa părţilor care au încheiat actul lovit de nulitate,devine prin această
posibilitate acordată de lege, parţial realizată
-noul cod civil reglementeaza instituţia conversiunii actului juridic nul,în art
1260:” un contract lovit de nultiate absoluta va produce totuşi efectele actului
juridic pentru care sunt îndpelinite conditiile de fond şi formă prevăzute de lege”
-fundamentul conversiunii este vointa prezumată a părtilor ca fiind în acord cu
actul convertit
-def: este acea operatiune juridică ce considera un act juridic afectat de nulitate, ca
fiind alt act juridic, ale cărui condiţii de validitate, de fond şi formă, sunt
îndeplinite”
-actul convertit este un act înlocuitor ce corepsunde partial scopurilor urmărite de
părţi

Condiţiile conversiunii:
a)existenţa unui act juridic nul absolut
b) nulitatea să fi fost declarata prin hot. judecătorească
c)actul care se converteşte să aibă aceleaşi părţi
d)actul juridic nul să intrunească condiţiile de validitate ale unui alt act juridic ->
actul nou nu va putea avea efecte mai întinse decât actul iniţial declarat nul
e) conversiunea este valabila doar atunci când prin interpretare, se poate presupune
că valabilitatea actului ar fi fost voita de părţi dacă acestea ar fi cunoscut nulitatea
actului iniţial -> conversiunea este deci exclusă atunci când se poate constata că o
parte nu ar fi încheiat niciodată actul juridic convertit
Îndeplinirea condiţiilor, face ca actul nul convertit să producă efectele juridice
poprii ale actului nou.
Nu se pot converti acte juridice nule pentru scopul ilicit sau imoral, ori dacă aduc
atingere bunelor moravuri.
Conversiunea are caracter judiciar şi produce efecte retroactive (ex tunc) de la
momentul manifestării de voinţa a părţilor în actul iniţial
Conversiunea este substanţială când prin efectul ei se asigură eficacitatea
manifestării de voinţă a părtilor.
Conversiunea este în schimb, formală când opereaza în privinta formei ad
probationem şi a celei ad validitatem.

PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
Def: Este mijocul de stingere (pierdere) a dreptului la actiune in sens
material, ca urmare a neexercitării lui în termenul prevăzut de lege
!se mai numea prescripţie liberatorie

Ea are natura juridică a unei sanctiuni civile, prin efectul căreia creditorul neglijent
işi pierde o parte din mijloacele juridice de ocrotire a dreptului său subiectiv
nevalorificat în termenul stabilit de lege

Caracterele prescriptiei
-este o sancţiune civilă ce consta în pierderea dreptului material la acţiune
-are caracter legal deoarece este reglementata de lege, sub toate aspectele
-nu operează de plin drept (automat) ci doar daca este invocată de persoana
interesată
-este supusă legii în vigoare la data la care a început să curgă,chiar dacă ulterior
apare o altă lege care îi modifică regimul juridic
Efectul prescriptiei:
-după împlinirea termenului de prescripţie, cel obligat poate refuza executarea
presaţiei
-dreptul subiectiv de acţiune nu se stinge prin prescripţie,putând fi apărat pe cale
de excepţie
-cel care şi-a executat de bunăvoie obligatia după împlinirea termenului de
prescripţie, nu are dreptul să ceară restituirea prestatiei
-recunoaşterea dreptului făcută printr-un act scris şi constituirea de garanţii in
folosul titluarului dreptului a cărui acţiune este prescriptibilă, sunt valabile, chiar
dacă cel care le-a făcut nu stia ca termenul de prescripţie se împlinise
-instanta de judecată poate dispune la cererea celui îndreptăţit,pentru motive
temeinice, repunerea în termenul de prescripţie şi judecarea cauzei

Invocarea si renuntarea la prescriptie

Invocarea
-se face de către cel interesat, adică de cel în folosul căruia prescripţia curge,fie
personal fie prin reprezentant
-prescripţia nu poate fi invocată de instanţa din oficiu
-prescripţia poate fi invocata numai în primă instanţă, prin intâmpinare sau cel mai
târziu la primul termen de judecată la care părtile sunt legal citate
-codebitorii unei obligaţii solidare sau indivizibile şi fideiusorii pot invoca
prescripţia chiar daca unul dintre debitori a renuntat la ea sau nu a invocat-o
-şi creditorii celui interesat pot invoca prescripţia

Renunţarea la prescripţie:
-titlualul dr de a actiona poate renunta la prescripţia începută şi neîmplinită sau la
cea implinită
-nu se poate renunta la prescripţia care nu a inceput sa curgă
-renuntarea paote fi expresă sau tacită, iar cea tacită trebuie să fie neîndoielnică, şi
să rezulte din manifestări neechivoce
-cel lipsit de capacitatea de a înstrăina sau de a se obliga, nu poate renunta la
prescripţie
-când renuntarea priveşte o prescripţie implinită incepe să curga o nouă prescripţie
de acelasi fel
-când prescripţia priveşte prescripţia începută şi neîmplinită ,se vor aplica regulile
privind intreruperea prescripţiei şi recunoaşterea dreptului
-renuntarea poduce efecte numai în privinţa celui care a făcut-o, nu şi în privinta
codebitorilor solidari sau a fieiusorilor
Principiile prescripţiei extinctive
a)stingerea dreptului la actiune privind un drept principal stinge şi dreptul la
actiune privind drepturile accesorii -> se aplica regula accesorium sequitur
principale
Excepţie: prescripţia dreptului la actiune privind creanţa principală nu atrage
stingerea dreptului la acţiunea ipotecară, iar creditorul ipotecar va putea urmări
bunurile mobile sau imobile ipotecate, în limita valorii lor

b)daca un debitor este obligat la prestatii succesive, dreptul cu privire la fiecare

dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescripţie distinctă

Domeniul de aplicare al prescripţiei exctinctive

Def: totalitatea drepturilor subiective ale căror drepturi la acţiune sunt sub
incidenţa prescripţiei extinctive (deci care se vor supune acesteia)
Pentru detrminarea acestui domeniu se are în vedere critieriul naturii drepturilor
subiective civile.
Se aplică de regulă principiul prescriptibilăţii drepturilor patrimoniale, cu unele
excepţii.

A.Domeniu prescriptiei extinctive în materia drepturilor patrimoniale

1.Prescriptia extinctiva în domeniul drepturilor de creanta
-cf C civil, drepturile la acţiune având un obiect patrimonial sunt supuse
prescripţiei extinctive
-excepţii: drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultând din rezervele tehnice ce
se constituie la asigurările de viaţa pentru obligatii de plată scadente în viitor, nu
sunt supuse prescripţiei
-drepturile la acţiune privind drepturile de creantă, sunt deci prescriptibile
extincticv in termenul general de 3 ani
2.Prescriptia extinctiva în domeniul drepturilor reale principale
!De regula, dr reale principale sunt imprescriptibile

Sunt actiuni reale imprescriptibile extinctiv:

a)actiunea în revendicare imobiliara sau mobiliară, prin care proprietarul care a
pierdut posesia bunului său,solicită instanţei restituirea acelui bun,de la posesorul
neproprietar

b)acţiunea negatorie: acţiunea prin care reclamantul titular al dr de propietate

neagă pârâtului că ar avea un drept real, reclamantul solicitând oprirea exercitării
sale nelegitime

c)acţiunea confesiorie: acţiunea prin care reclamantul cere instanţei să stabilească

că el este titularul unui drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietare cu
privire la un bun,şi sa-i permită exercitarea netulburată
!Doar actiunea confesorie de superficie este imprescriptibilă

d)acţiunea în grăniţuire: aciunea prin care titularul ei solicită instanţei să

stabileasca prin semene exterioare linia despărtitoarea între cele două fonduri
vecine

e)acţiunea de partaj: prin care se cere încetarea coproprietatii

f)petiţia de ereditate: acţiunea mostenitorului care poate obţine oricând

recunoaşterea calitătii sale de mostenitor universal sau cu titlu universal, contra
unei alte persoane care posedă bunurile din patrimoniu succesoral, pretinzând că
este mostenitor

Acţiunea in revendicare imobiliara sau mobiliară în cazul proprietatii private, nu se

stinge, fiind imprescriptibila sub aspect extinctiv. Ea poate fi totuşi paralizata daca
se invocă uzucapiunea, adică prescripţia achizitivă.
Acţiunea in revendicare mobiliara şi imobiliară care urmăreşte valorificarea dr de
proprietate publică este deasmeni imprescriptibilă.

Acţiunea in revendicare a bunurilor mobile corporale care consituie obiectul

proprietatii private, este imprescriptibilă sub aspect extinctiv.
Exceptii de la regula imprescriptibilitatii actiunilor reale:
a)actiunile posesorii prin care posesorul îşi apără posesia impotriva tulburărilor,
sunt prescriptibile în termen de 1 an.
Acţiunile posesorii pot fi:
*acţiunea în complângere (complenda): acţiune posesorie generală prin care
reclamantul solicită înlăturarea unei tulburări obişnuite a posesiei pasnice pirn
incălcarea ei de către pârât
*acţiunea in reintregrare (reintrgranda) este actiunea prin care reclamantul solicita
repunerea în situaţia anterioară atunci când deposedarea s-a produs prin violenţă

b)acţiunea in revendicare imobiliară in cazul avulsiunii, este prescriptibilă în

termen de 1 an

c)acţiunea privind dobândirea bunului în cadrul vânzării silite este prescriptibiă în

termen de 3 ani

d)actiunea în revendicare a animalelor domestice rătăcite pe terenul altuia este

prescriptibilă în termen de 30 zile de la data declaraţiei de dispariţie

e)acţiunea prin care se urmăreşte apărarea dr de administrare, concensiune şi

folosinta cu titlu gratuit, sunt prescriptibile

3.Prescriptibilitatea drepturilor reale accesorii : odată cu

stingerea dr la acţiune privind un dr principal se stinge şi dr la acţiune privind dr
accesorii
B.Domeniul prescriptiei exctinctive în materia
drepturilor personal patrimoniale
-deoarece sunt drepturi absolute, strâns legate de persoana umană , ele sunt
imprescriptibile
-sunt deasmeni imprescriptibile şi acţiunea în interzicerea săvârşrii faptei ilicite,
acţiunea în încetarea şi interzicerea pentru viitor a faptei ilicite si actiunea in
constatarea caracterului ilicit al faptei săvârsite
-totuşi, actiunea pentru repararea prejudiciilor materiale si morale izvorâte din
incălcarea drepturilor personal nepatrimoniale este prescriptibilă

Exemplu de actiuni imprescriptibile: acţiunea in stabilirea maternitătii acţiunea in

stabilirea paternităţii, acţiunea în tăgada paternităţii initiată de copil

Exceptii de la principiul prescriptibilitătii drepturilor

nepatrimoniale:
-acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie in 6 luni
-actiunea in tăgaduirea paternităţii introdusă de soţul mamei sau de mostenitorii
săi, de mamă sau de moştenitorii ei ori de moştenitorii tatălui biologic
-acitune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă când este intentata după decesul
copilului, de către moştenitorii săi
-acţiunea în nulitate relativă a unui act juridic nepatrimonial

TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA

Def: este intervalul de timp stabilit de lege sau de părţi înăuntrul căruia trebuie
exercitat dreptul de actiune sub sanctiunea pierderii acestuia (adica a stingerii
dreptului material la actiune)

1.Termenul general de drept comun de prescripţie atât pentru pf cât şi pentru

pj, va fi cel de 3 ani d zile. Acest termen este aplicabil atunci când nu este
aplicabil un termen legal sau când părtile nu au stabilit un alt termen.
Termenul general de 4 ani se aplica şi actiunilor nepatrimoniale prescriptibile ,
pentru care legea nu prevede un termen special de prescripţie.
2.Termenele speciale de prescripţie, sunt termenele ce derogă de la termenul
general de prescripţie.
Acestea sunt:
A.termenul de prescripţie de 10 ani,care se aplică:
a)dreptului la actiune privind dr reale ce nu sunt declarate prin lege
imprescriptibile sau care nu sunt supuse unui termen special de prescripţie
b)reparării prejudiciului moral sau material cauzat unei prsoane prin tortură, sau în
cazul violenţei ori agresiunii sexuale comise împotriva unui minor sau unei
persoane aflate în imposibilitate de a se apăra
c)în cazul reparării prejudicului adus mediului înconjurător

B.termenul special de prescripţie de 3 ani, care se aplică:

a)acţiunii în tăgada paternităti introduse de soţul mamei sau de mama copilului
b)acţiunii avocatilor împotriva clienţilor pentru plata onorariilor
c)acţiunii in constatarea sau declararea nulităţii societătii
d)actiuni izvorâte dintr-un contract de transport
e)actunii in revendicare imobiliară în cazul vânzării silite

C.termenul de prescripţie de 2 ani, care se aplică:

a)dreptului la actiune întemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare
b)deptului la acţiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor

D.termenul de prescripţie de 1 an care se aplică în cazul:

a)profesioniştilor din alimentatia publică sau hotelierilor
b)profesorilor, institutorilor, maeştrilor şi artiştilor pentru lecţiile datre cu ora, ziua
sau cu luna
c)medicilor, moaşelor, asistenelor, farmaciştilor pentru vizite, operatii sau
medicamente
d)vânzătorilor cu amănuntul pentru plata mărfurilor
e)meştesugarilor si artizanilor pentru plata muncii lor
f)notarilor şi executorilor pentru plata sumelor datorate pentru actele functiei lor
g)inginerilor, arhitectilor, contabililor şi a altor liberi profesionişti, pentru plata
sumelor ce li se cuvin
h)actiunea în restituirea darurilor în cazul ruperii logodnei
I)în cazul acţiunii în anulare sau în reducerea obligaţiilor pentru leziune

E.termenul de prescripţie de 6 luni pentru:

a)anularea casatoriei
b)anularea adopţiei
c)anularea acceptării/renuntării la moştenire
 INCEPUTUL CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
Regula generala din C civil: prescripţia extinctiva începe să curgă de la data
când titlularul dr la actiune a cunoscut sau trebuia să cunoască naşterea lui
-de la caz la caz, legituitorul poate statua un alt moment al începerii cursului
prescriptiei extinctive
-inceputul: momentul de la care începe să curga prescripţia extinctiva
-sfârşitul: momentul împlinirii termenului extinctiv
-naşterea dreptului la actiune se produce de regulă in momentul în care titularul
dreptului nu primeşte satisfacţia la care este indreptătit

Reguli speciale privind începutul cursului prescripţiei extinctive în unele

situaţii speciale:
-în cazul dr la actiune în executarea obligatiilor de a face sau de a da, dreptul la
actiune se naşte la data când obligatia devine exigibilă, adică atunci când creditorul
poate cere executarea obligatiei
-în cazul dreptului afectat de un termen suspensiv, prescripţia incepe să curga de la
data împlinirii termenului sau a renuntarii la beneficiul termenului stabilit în
favoarea creditorului
-dacă termenul este afectat de o condiţie suspensivă, prescripţia începe să curgă de
la data îndeplinirii condiţiei
-prescripţia dreptului la actiune in executarea prestatiilor succesive începe sa curgă
de la data la care fiecare prestatie devine exigibilă, chiar daca prestatiile alcătuiesc
un tot untiar, de la data la care ultima prestatie devine exigibilă
-prescripţia dreptului la actiune în anularea unui act juridic pentru violenta incepe
să curgă din ziua când violenţa a încetat
-în cazul dolului, prescripţia începe să curgă din ziua când dolul a fost descoperit
-în celelalte cazuri de anulare, prescripţia incepe să curgă din ziua când cel
îndreptătit, reprezentantul său legal sau cel chemat de lege să-i
încuviinţeze/autorizeze actele, a cunoscut cauza anulării dar nu mai târizu de
implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului jurdiic
-în cazul asigurării contractuale ,prescripţia începe să curga de la expirarea
termenelor prevăzute de lege ori stabilite de plăti pentru plata primei de
asigurare/indemnizatiie/despăgubirilor
-în cazul răspunderii pentur viciile ascunse, momentul începerii cursului
prescripţiei extinctive este de la împlinirea 1 an de la data predării ori receptiei
finale a bunului/lucrării
-în cazul cosntructiilor, prescripţia incepe să curga de la împlinirea a 3 ani de la
data predării sau recepţiei finale
-în cazul îmbogăţirii făra justă cauză, a plăţii nedatorate, sau a gestiunii de afaceri,
prescripţia dreptului la acţiune în repararea paguei incepe să curga devla data când
păgubitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât şi păgubitorul
-prescripţia dreptului la opţiune succesorala începe să curgă de la data deschiderii
succesiunii
-prescripţia actiunii în tăgada paternităţii de către soţul mamei începe să curgă de la
data la care soţul a cunoscut că este prezumat tată al copilului sau când a aflat că
preuzmţia nu corespunde realităţii
-în cazul acţiunilor posesorii, prescripţia începe să curgă de la data tulburării
posesiei sau de la data deposedării

SUSPENDAREA CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

Def:Suspendarea curgerii termenului de prescripţie este oprita temporar atunci
când se iveşte una din împrejurăruile cărora legea le confera calitatea de cauze de
suspendare, reluându-si cursul după încetarea acestora. Sunt cauze de suspendare
situatiile în care legea prezumă că titluarul dreptului este în imposibiltiate de a
actiona.Părţile pot, prin acord expres să modifice cursul prescripţiei.La stabilirea
momentului împlinirii termenului se ţine seama şi de termenul scurs înaintea de
ivirea împiedicării.Dacă împiedicarea există chiar din momentul naşterii dreptului
la acţiune,prescripţia nu începe să curgă decât după încetarea împiedicării.
Prescripţia nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la
încetarea cauzei de suspendare cu excepţia prescripţiilor de 6 luni sau mai scurte.

Cazuri generale de suspendare a prescriptiei:

1.între soti cât timp dureaza căsătoria şi nu sunt separati în fapt
2.între părinţi ,tutore ori curator şi cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu ori având
capacitate de exerciţiu restrânsă, sau între curatori şi cei pe care îi reprezinta, cât
timp dureaza ocrotirea
3.între orice altă persoane care în temeiul legii ,al unei hot jud sau al unui act
juridic, administreaza bunurile altora, şi cei ale căror bunuri sunt administrare,cât
timp administrarea nu a încetat
4.în cazul celui lispit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu
restrânsa, cât timp nu are reprezentant/ocrotitor legal
5.cât timp debitorul, în mod intenţionat ascunde creditorului existenţa datoriei sau
exigibilitatea acesteia
6.pe întreaga durata a negocierilor privind rezolvarea pe cale amiabilă a
diferendelor dintre părţi, daca acestea au fost ţinute în ultimele şase luni înainte de
expirarea termenului de prescripţie
7.în cazul în care cel îndreptăţit la acţiune trebuie,sau poate, să foloseasca o
anumită procedura prealabila,dacă nu a cunoscut si nu trebuia să cunoască
rezultatul acelei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la declanşarea procedurii
8.În cazul în care titularul dr sau cel care l-a încălcat, face parte din forţele armate
ale României,când acestea se află în stare de mobilizare sau război
9.în cazul în care cel împotriva căruia curge prescriptia este împiedicat de un caz
de forţă majoră să faca acte de întrerupere
10.alte cazuri prevăzute de lege

Efectele suspendarii prescriptiei

A.Efecte generale (care se produc în toate cazurile)
-începerea cursului prescripţiei odata cu momentul încetării cauzei de suspendare
-continuarea cursului prescripţiei, luându-se in calcul si timpul scurs inainte de
suspendare

B.Efecte speciale (care se produc doar în anumie cazuri):

-prescripţia nu se va împlini înainte de împlinirea a 6 luni de la data când
suspendarea a încetat, dacă termenul prescripţiei este mai mare de 6 luni
-prescripţia nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de o lună de la
încetarea suspendării,daca termenul era de 6 luni sau mai mare

Beneficiul suspendării prescripţiei: suspendarea poate fi invocată numai de partea

care a fost împiedicata să facă acte de întrerupere

Extinderea efectului suspensiv: daca obligaţia corelativă drepului supus prescripţiei

a fost garantată de un fieiusor,suspendarea prescripţiei faţă de debitorul principal
ori faţă de fieiusor produce efectre în privinta amândurora
 INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
Cursul prescripţiei se întrerupe cu efect retroactiv, ştergând timpul scurs de la
naşterea dreptului la actiune şi până la intervenţia cauzei de întrerupere.
Întreruperea prescripţiei, determină începerea curgerii unei noi prescriptii.

Cazuri de interupere a prescripţiei:

1.printr-un act voluntar de executare sau prin recunoaşterea dreptului a cărei
acţiune se prescrie, făcută de cel în favoarea caruia curge prescripţia
Actiunea de recunoaştere al dreptului poate fi făcut unilateral sau convenţional, iar
recunoaşterea poate fi expresă sau tacită.
Ex: plata parţială a datoriei

2.prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin

depunerea cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori
sau prin invocarea pe cale de excepţie a dreptului a cărui actiune se prescrie.
În aceste cazuri întreruperea se produce de drept, chiar dacă sesizarea a fost făcută
la un organ de jurisdicţie ori de urmărire penală necompetent, sau dacă sesizarea
este nulă pentru lipsă de formă
Prescripţia nu este întreruptă daca cel care făcut cererea de chemare în judecată sau
de arbitrare ori de intervenţie, a renuntat la ea, şi nici dacă cererea a fost respinsă,
anulată sau perimată

3.prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau in faţa instanţei
până la inceprea cercetării judecătoresti

4.prin orice act prin care cel in folosul căruia curge prescripţia este pus in întârziere
Punerea în intârzire este actul procedural prin care creditorul îl încunoştiinţează pe
debitor că obligaţia sa a ajuns la scadenţă, cerându-i să o execute.

5.în alte cazuri prevăzute de lege

Efectele interuperii prescriptiei

-oprirea definitiva a cursului prescripţiei de la momentul intervenţiei cauzei de
întrerupere
-curgerea unui nou termen de prescriptie, care poate fi sau nu de aceeaşi natură cu
cea anterioară
REPUNEREA IN TERMENUL DE PRESCRIPTIE
-cel care din motive temeinice nu si-a exercitat în termen dreptul la acţiune supus
prescripţiei, poate cere organului de jurisdicţie competent, punerea în termen şi
judecarea cauzei
-astfel, instanţa il repune pe titularul dreptului in termenul de prescripţie,
considerându-l că a acţionat în termen
-este vorba despre o ficţiune a legii şi nu de o prelungire a termenului
-deasemeni, repunerea în termen este o măsură exceptionala, sub forma unui
beneficiu legal recunoscut titularului dreptului subiectiv

Condiţiile repunerii în termen:

a) existenţa unei cereri de repunere în termen

b)depăşirea termenului de introducere a actiunii să se fi datorat unor motive

temeinice (împiedicări serioase şi legitime care să justifice întârzierea)
Domeniul de aplicare al repunerii în termen începe acolo unde încetează culpa şi
încetează aoclo unde începe forţa majoră.
Controlul temeiniciei va fi făcut de instanta în concreto.

c)introducerea actiunii şi a cererii de repunere în termen să se fi făcut înainte de

împlinirea unui termen de 30 de zile socotit din ziua in care reclamantul a cunoscut
sau trebuia să cunoacă încetarea motivelor care au justificat depăşirea termenului
de prescripţie

Problema repunerii în termen se analizează înainte de a se trece la soluţionarea în

fond a pricinii.
ÎMPLINIREA SI CALCULUL TERMENELOR DE PRESCRIPTIE

-dispoziţiile privind calculul termenelor se aplică tuturor categoriilor de termene,

indiferent de natura sau izvorul lor
-calculul termenelor se face pe ore, zile, săptămâni luni şi ani

Termenul stabilit pe ore: Nu se ia in calcul prima şi ultima zi a termenului, dar el

se va împlini la ora 24 a ultimei zile.Atunci când este vorba despre un act care
trebuie indeplinit intr-un loc de muncă,termenul se va împlini la ora la care
înceteaza programul normal de lucru

Termenul stabilit pe săptamâni: se consideră îndeplinit in ziua corespunzătoare

din ultima saptămână

Termenul stabilit pe luni : se implineşte în ziua corespunzătoare din ultima lună a

termenului.Daca luna in care se împlineşte termenul nu are o zi corespunzatoare
celui în care a început termenul, ea se va împlini în ultima zi a lunii respective.
Dacă termenul a fost stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi
jumatate, cele 15 zile se socotesc la sfârşitul termenului.

Termenul stabilit pe ani :se implineşte în ziua corepsunzătoare din ultimul an al

termenului, iar in cazul in care în acel an nu există ziua corespunzătoare, atunci
prescripţia se socoteşte împlinită în ultima zi a lunii respective.

Termenul care se împlineşte într-o zi nelucrătoare, se socoteşte împlinit la

sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.Dacă in interiorul termenului sunt
zile nelucrătoare, acestea vor fi luate in considerare la calculul termenului.

Există şi o regulă conform căruia actele de orice fel se socotesc făcute în termen
daca înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel
mai târziu în ultima zi a termenului,până la ora când inceteaza in mod
obişnuit.Aceasta regula este de fapt un beneficiu acordat petiţionarului
 DECĂDEREA DIN TERMEN
Termenul de decădere este un termen acordat pentru exercitarea dreptului
subiectiv în interiorul lui si a carui nerespectare atrage decăderea,adica pierderea
dreptului.
Decăderea este deci,pierderea drepului subiectiv însuşi,atunci când acesta nu a fost
exercitat inauntrul termenului stabilit de lege.În cazul actelor unilaterale,
neexecutarea dreptului subiectiv in termenul de decădere atrage împiedicarea
săvârşirii lor.
Stabilirea termenelor de decădere se face prin lege sau prin vointa părtilor,
deci ele pot fi legale sau convenţionale.
Legea statueaza că este lovita de nulitate absolută clauza prin care se stabileşte un
termen de decădere ce ar face excesiv de dificilă exercitarea dreptului sau
săvârşirea actului de partea interesată.
Forţa majoră împiedică scurgerea termenului,iar dacă termenul nu a început
să curga, el se suspendă, urmând să-şi reia cursul după încetarea cauzei de forţă
majoră.
Atunci când realizarea drepului presupune exercitarea unei actiuni in justiţie,
termenul este întrerupt pe data introducerii cererii de chemare,de arbitrare sau de
punere în întârziere.

Efectele decăderii
Def: consta în pierderea dreptului subiectiv neexercitat în termen ori impiedicarea
săvărşirii actului unilateral

Principiile decăderii:
1.termenul de decădere trebuie invocat şi aplicat din oficiu de către organul
jurisdicţional, cu exceptia situatilor in care termenul de decădere priveste un drept
de care partile pot dispune în mod liber.

2.Renunţarea la beneficiul decăderii este incidentă doar atunci când termenul de

decădere a fost stabilit prin contract sau a fost instituit printr-o dispoziţie legală
care ocroteşte un interes privat

3.Renunţarea la beneficiul decăderii nu este incidentă atunci când termenul este

stabilit printr-o dispoziţie legală ce ocroteşte un interes general