Sunteți pe pagina 1din 3

EX CATHEDRA

Parteneriatul şcoală-familie:
calitate şi Þabilitate

acestora, în cadrul colaborării şcolii cu familia accentul


trebuie pus pe un angajament mutual clar stabilit între
părinţi şi profesori. Aceasta presupune constituirea unei
echipe de cadre didactice şi părinţi în vederea conjugării
inßuenţelor educative. Un astfel de parteneriat asigură
Rima BEZEDE
instituirea şi funcţionarea unui sistem de obligaţii reci-
proce şi presupune colaborarea părinţilor nu numai sub
doctorandă,Universitatea de Stat din Moldova
aspect Þnanciar, ci şi sub aspect educaţional-cultural,
prin acţiuni concrete întru atingerea Þnalităţilor edu-
Parteneriatul şcoală-familie este unul dintre subiec- caţionale.
tele tot mai des abordate în literatura de specialitate, un Din literatura de specialitate şi din analiza rezultate-
subiect care prezintă interes atît pentru părţile direct lor unor studii recente, derulate în mai multe instituţii de
implicate, cît şi pentru publicul larg. Familia şi şcoala învăţămînt, conchidem că în evoluţia sa relaţia şcoală-
sînt cei doi piloni de rezistenţa ai educaţiei între care pen- familie parcurge trei etape principale:
dulează copilul – actorul ei principal. Familia constituie 1. etapa şcolii autosuÞciente;
primul factor şi mediul natural care exercită o inßuenţă 2. etapa de incertitudine profesională;
imensă în formarea personalităţii într-o perspectivă 3. etapa de dezvoltare a încrederii mutuale profe-
multidirecţională, iar şcoala este cel mai important factor sori-părinţi. [2; p. 21]
al educaţiei sistematice şi continue [4; p. 48]. Astăzi, La faza iniţială, şcoala se consideră o instituţie edu-
obiectivele educaţiei şi procesele educaţionale sînt atît caţională închisă, care nu inßuenţează mediul familial
de complexe, încît dezvoltarea armonioasă a copilului şi, totodată, nu se lasă inßuenţată de el. Părinţii acceptă
poate Þ asigurată numai prin efortul comun şi susţinut fără rezerve ideea că intervenţia lor în demersurile
al familiei şi şcolii. şcolii este inoportună. Ei nu participă la consiliile de
Deşi sînt lucruri arhicunoscute de părinţi şi profesori, administrare, formarea asociaţiilor de părinţi neÞind
relaţia şcoală-familie are totuşi „o prestaţie modestă”, de încurajată de conducerea şcolii, iar în cadrul informării
cele mai multe ori reducîndu-se la prezenţa părinţilor la şi formării viitorilor profesori subiectul parteneriatului
şedinţe, la discuţiile conÞdenţiale directe sau prin tele- şcoală-familie este neglijat.
fon cu profesorii şi la contribuţii Þnanciare în sprijinul În a doua etapă, profesorii încep să recunoască in-
instituţiei. Dacă pînă nu demult perceperea unilaterală a ßuenţa factorilor familiali asupra reuşitei elevilor, dar
acestui tip de parteneriat, ca Þind doar responsabilitatea părinţii continuă să creadă că şcoala este autosuÞcientă.
şi grija şcolii, era acceptată şi satisfăcea ambele părţi, Astfel se manifestă tendinţa de acuze aduse de familie
astăzi atitudinea respectivă urmează să se schimbe, în şcolii, pentru proastele rezultate şcolare ale elevilor,
special în contextul reformelor operate atît la nivel de atunci cînd e cazul. Managerii şcolari nu renunţă la
sistem de învăţămînt, în particular, cît şi la nivel de a conserva atitudinea din etapa anterioară, contactele
politică educaţională, în general. Documentele recent cu familiile elevilor fiind încă, în general, formale.
emise de Consiliul Europei lansează o nouă optică Totodată, încep să se dezvolte diverse iniţiative: o mai
asupra dezvoltării parteneriatului educaţional. Conform bună comunicare a profesorilor cu părinţii; fondarea de

31
EX CATHEDRA

unele instituţii educaţionale se constituie asociaţii de


părinţi, însă funcţia de bază a acestora este gestionarea
fondurilor Þnanciare colectate şi nu participarea la lu-
area de decizii. Aşadar, parteneriatul şcoală-familie se
aßă într-un stadiu rudimentar de dezvoltare, progresul
acestuia Þind posibil doar sporind interesul şi unind
efortul părţilor – profesori şi părinţi.
În acelaşi context, analiza dinamicii relaţiei şcoală-
părinţi denotă faptul că entuziasmul şi interesul părinţilor
faţă de tot ce se întîmplă în şcoală scade. Dacă pentru
părinţii elevilor din clasele primare aceasta pare a Þ
o instituţie atractivă şi ei sînt deschişi să participe la
evenimentele ei de zi cu zi, în clasele gimnaziale şi
liceale situaţiile de interrelaţionare şcoală-părinţi sînt
foarte rare. De ce motivaţia şi interesul părinţilor se
transformă pe parcursul şcolarităţii copiilor atît de mult?
Cum reuşim să păstrăm şi chiar să ampliÞcăm interesul
şi dorinţa acestora de a Þ parteneri devotaţi ai şcolii, de
a se implica în activităţile instituţiilor în care copiii îşi
petrec util o bună parte de timp? Care ar Þ oportunităţile
organizaţii voluntare de părinţi şi consilii de gestiune de consolidare a relaţiei şcoală-părinţi? Cum poate Þ ea
şcolară în care însă participarea părinţilor are un rol consolidată? Un lucru este cert – un mediu favorabil con-
minor, nedecizional. struirii unui parteneriat durabil poate Þ asigurat doar prin
În a treia etapă, părinţii şi profesorii descoperă împre- cooperarea constructivă dintre părinţi şi profesori.
ună că, treptat, neîncrederea este înlocuită cu încrederea În această ordine de idei, am încercat să identiÞcăm
unora faţă de alţii. Relaţia cu familia este încurajată de aşteptările actorilor parteneriatului educaţional, intenţi-
şcoală din ce în ce mai mult; consiliul şcolar include onînd să prezentăm o imagine clara, atît din punctul de
reprezentanţi ai (asociaţiilor) părinţilor, aceştia avînd vedere al părintelui, dar şi al cadrului didactic. Ambele
un rol decizional în toate problemele educaţionale; părţi au menţionat necesitatea şi importanţa unei cola-
organizaţiile de părinţi sînt acceptate şi promovate în borări eÞciente şi au scos în evidenţă un şir de aşteptări
activitatea şcolară; profesorii specializaţi (consilierii) şi recomandări pentru parteneri, care, considerăm, pot
se preocupă de problemele excepţionale ale colaborării contribui substanţial la eficientizarea acestei relaţii.
cu familiile elevilor; organizaţiile de profesori recunosc Astfel, în urma acţiunilor de cercetare în proiectul no-
statutul şi rolul asociaţiilor de părinţi; formarea profe- minalizat mai sus, s-a constatat că profesorii aşteaptă de
sorilor include şi componenta relaţie şcoală-familie ca la părinţi o implicare activă şi conştientă în viaţa şcolii
Þind una de maximă importanţă; se organizează cursuri şi asumarea responsabilităţii faţă de educaţia propriilor
pentru profesori şi părinţi. copii, inclusiv prin: participare în cadrul şedinţelor cu
În cadrul proiectului de cercetare Optimizarea părinţii; iniţiativă (să nu aştepte să Þe invitaţi la şcoa-
participării şi a calităţii educaţionale în ţările Euro- la); preocupare nu doar pentru randamentul şcolar al
pei de Sud-Est, sprijinit Þnanciar de Institutul pentru copilului; contacte mai numeroase cu şcoala (nu numai
o Societate Deschisă Budapesta, Educational Support în situaţii excepţionale, de comportament problematic
Program, CEPS Ljubljana, au fost realizate sondaje, al copilului); reacţii pozitive şi deschidere pentru idei
focus grupuri cu părinţi şi profesori şi cercetări în noi etc.
baza unei activităţi concrete. [5; p. 4] Studiind relaţia Reieşind din cele expuse mai sus şi în baza datelor
şcoală-părinţi constatăm, fără prea mare diÞcultate, furnizate de multiple cercetări în domeniu, am putea
că majoritatea şcolilor din R. Moldova sînt la etapa recomanda părinţilor, pentru o mai bună funcţionare a
de incertitudine profesională. Deşi cadrele didactice parteneriatului, următoarele:
conştientizează necesitatea inßuenţei pozitive a fami- • să se simtă adevăraţi parteneri ai şcolii;
liei, atît pentru randamentul academic al elevilor, cît şi • să contribuie la deciziile cu referire la educaţia
pentru funcţionarea eÞcientă a şcolii, părinţii consideră copiilor lor;
în continuare că şcoala este autosuÞcientă şi implica- • să înţeleagă şi să sprijine planurile de dezvoltare
rea în alte activităţi decît cele obişnuite este limitată. ale şcolii;
Participarea în cadrul consiliilor de administraţie şi, în • să se implice în organizarea activităţilor extraş-
special, la luarea de decizii este, de obicei, formală. În colare;

PARTENERIATUL ŞCOALĂ-FAMILIE: CALITATE ŞI FIABILITATE

32
EX CATHEDRA

• să utilizeze zilnic un caiet de corespondenţă în


care să Þe trecute informaţiile legate de progra-
mul şi comportamentul copilului;
• să participe la şedinţele semestriale pentru pă-
rinţi;
• să participare la probele de evaluare a copiilor
şi la Þxarea obiectivelor de dezvoltare, cel puţin
de două ori pe an;
• să viziteze şcoala din proprie iniţiativă sau la
invitaţia profesorilor;
• să accepte vizita profesorilor şi a dirigintelui la
domiciliul elevilor;
• să participare la activităţi şcolare (asistarea la ore)
şi extraşcolare (excursii, serbări, vizite etc.);
• să participe la activităţile ştiinţifice: cursuri,
sesiuni de comunicări etc.
Pe de altă parte, expectanţele părinţilor se axează
în principal pe necesitatea de a avea o relaţie echitabilă
cu şcoala, de a Þ trataţi ca parteneri. Printre cele mai
frecvente aşteptări enunţate de părinţi Þgurează: diversi-
Þcarea formelor de implicare a părinţilor în viaţa şcolii;
schimbarea algoritmului de desfăşurare a şedinţelor cu
părinţii, care, de obicei, se axează pe discutarea proble-
melor legate de reuşită şi disciplină şcolară; competenţă
profesională în comunicarea cu părinţii; responsabilitate
şi deschidere din partea echipei manageriale şi profeso-
rale la sugestiile părinţilor etc.
Astfel, pentru sporirea calităţii relaţiei şcoală-părinţi bine însă ca ambele părţi să conştientizeze importanţa
şi asigurarea unui parteneriat Þabil, propunem profesori- propriei implicări şi să pornească de la sine, luînd în
lor şi şcolii, în general, următoarele recomandări: consideraţie, desigur, şi aportul partenerului. De cele
• să extindă colaborarea cu familia la toate aspec- mai dese ori, miezul problemelor de ordin atitudinal şi
tele care pot contribui la realizarea unităţii de comportamental în relaţia şcoală-familie, elementele
cerinţe şi acţiune pedagogică; lipsă, dar cruciale în crearea şi menţinerea unei relaţii
• să ia în consideraţia opinia părinţilor în procesul productive, sînt reciprocitatea şi încrederea mutuală.
de planiÞcare a tematicii şedinţelor cu părinţii; De aceea, şcoala şi familia vor izbuti să dezvolte un
• să asigure oportunităţi de participare şi implicare parteneriat viabil şi să realizeze cu succes obiectivele
a părinţilor; educaţionale doar avînd încredere una în cealaltă şi
• să stimuleze activitatea Comitetului de părinţi conjugîndu-şi eforturile.
şi implicarea sa în elaborarea, implementarea şi Didactica Pro..., Nr.5-6(57-58) anul 2009
monitorizarea planului de dezvoltare a şcolii; REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
• să organizeze activităţi de consiliere pentru părinţi; 1. Bezede, R., Parteneriatul şcoală-familie. Iniţia-
• să implice părinţii în activităţile administrative; tive locale, Ch., 2009.
• să implice părinţii în procesul didactic; 2. Bunescu, G., Educaţia părinţilor. Strategii ţi
• să creeze condiţii şi să diversiÞce formele de programe, Buc., Ed. Didactică şi Pedagogică,
comunicare cu părinţii (cutia poştală a părinte- 1997.
lui, caietul de corespondenţă, şedinţe, activităţi 3. Călin, M., Teoria educaţiei, Buc., ALL, 1996.
cultural-artistice etc.); 4. Cucoş, C., Pedagogie, Buc., Ed. Polirom,
• să iniţieze programe de educaţie pentru părinţi, 2006.
în rezultatul identiÞcării aşteptărilor acestora faţă 5. Goraş-Postică, V., (coord.), Parteneriatul şcoa-
de şcoala şi a nevoilor lor de formare etc. lă-familie în viziunea managerilor şcolari, Ch.,
Bucură faptul că atît profesorii, cît şi părinţii recu- 2009.
nosc necesitatea unei colaborări reale între şcoală şi Recenzenţi:
familie şi, totodată, vin cu remedii concrete în acest dr., conf. univ. Maria VASILIEV,
sens (sugestii şi recomandări pentru parteneri). Ar Þ dr., conf. univ. Viorica GORAŞ-POSTICĂ

PARTENERIATUL ŞCOALĂ-FAMILIE: CALITATE ŞI FIABILITATE

33