Sunteți pe pagina 1din 3

PROIECT DE LECŢIE

Obiectul de învăţământ: FIZICĂ

Clasa:

Data:

Profesor:

Tema lecţiei: Dispersia luminii

Tipul lecţiei: Transmitere de noi cunoştinţe şi consolidarea lor prin activitate practică

Obiective cadru: cunoaşterea şi înţelegerea termenilor şi conceptelor specifice domeniului


fizicii; dezvoltarea capacităţii de analiză

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii trebuie să fie capabili:

O1 – să definească fenomenul de dispersie al luminii


O2 – să identifice în natură şi în tehnică fenomenul de dispersie al luminii
O3 – să descrie fenomenele de dispersie din natură şi tehnică
O4 – să explice fenomenele de dispersie din natură şi tehnică

Strategii didactice:

a. mijloace de învăţământ:
1) materiale: banc optic, prismă optică, fantă simplă, lampă optică, ecran, generator de
tensiune, caiet notiţe, manual, tablă, cretă.
2) umane: clasa omogenă cu cunoştinţe ce necesită consolidate.
b. metode de învăţământ:
Conversţia euristică, explicaţia,experimentul integrat, observaţia, problematizarea.
c. forme de activitate:
- Frontal, pentru reactualizarea cunoştinţelor şi observarea fenomenului de dispersie prin
prisma optică.
d. metode de evaluare:
- Verificare curentă orală
- Observarea sistematică a elevilor.

Surse informaţionale:
Manual FIZICĂ clasa a XI a ed. All.
Scenariul activităţii didactice

Nr Evenimentul didactic Conţinutul lecţiei


crt
1 Momentul organizatoric Prof.verifică prezenţa şi captează atenţia elevilor întrebându-i despre
curcubeu şi cauzele formării acestuia.
2 Reactualizarea Prof. cere elevilor să definească, fenomenele de reflexie, de refracţie al
cunoştintelor anterior luminii şi indicele de refracţie absolut al unui mediu.
însuşite
Prof. spune elevilor că în cadrul lecţiei se va defini fenomenul de dispersie
3 Enunţarea obiectivelor al luminii, se va evidenţia practic acest fenomen folosind prisma optică, se
operaţionale va identifica acest fenomen în natura şi tehnică şi se va explica producerea
acestuia.
Prof. numeşte un elev la tablă pentru a scrie expresia matematică a
indicelui de refracţie absolut al unui mediu şi specificarea semnificaţiei
fizice a mărimilor care intervin , a indicelui de refracţie relativ al unui mediu
faţă de altul.
Se specifică faptul că se constată experimental că indicele de refracţie al
4 unui mediu depinde de lungimea de undă a radiaţiei luminoase şi de
temperatura mediului.
Se defineşte fenomenul de dispersie ca fiind fenomenul de variaţie a
indicelui de refracţie al unui mediu în funcţie de lungimea de undă a
radiaţiei electromagnetice care îl traversează.
Se studiază fenumenul de difracţie al luminii prin prisma optică: trimiţând
spre o prismă un fascicul îngust de lumină albă, provenind de la un bec, se
constată că, în punctul de incidenţă, după intrarea prin prismă, fasciculul
începe să se descompună într-un fascicul colorat, din ce în ce mai larg. Pe
ecran va apărea o bandă multiplu colorată, culoarea trecând treptat şi
Dirijarea învăţării continuu, de la roşu la violet prin toate culorile curcubeului (ROGVAIV).
Imaginea obţinută pe ecran este numită spectrul continuu al luminii albe.
Acest fenomen de descompunere a luminii albe în culorile componente este
numit dispersia luminii.

Se discută faptul că lumina portocalie este refractată mai puternic decât cea
roşie, cea galbenă este refractată mai puternic decât cea portocalie, etc.
Se defineşte fenomenul de dispersie normală şi dispersie anomală şi se dau
exemple de materiale în care se observă aceste fenomene.
Prof. cere elevilor să observe ce se întâmplă dacă lângă prisma optică se
aşează o a doua prismă( fenomenul de sinteză a luminii, inversul dispersiei).
Profesorul cere elevilor să identifice în natură şi tehnică fenomenul de
dispersie a luminii.
5 Conexiunea inversă S-a realizat prin formularea concluziilor de către elevi.
Profesorul cere elevilor să explice cum se formează curcubeul.

6 Intensificarea reţinerii

7 Asigurarea transferului Prof. dă elevilor temă pentru acasă alcătuirea unui referat cu tema
„Dispersia în natura şi în tehnică”.

S-ar putea să vă placă și