Curs 3 Nursing in obstetrica

1.Evaluarea - Stabilirea vârstei sarcinii

2.Consultaţia prenatală

1.Evaluarea - Stabilirea vârstei sarcinii

Criterii de calcul a vârstei sarcinii:
1.Data coitului fecundant:
 Se adaugă la data respectivă 280 de zile sau 40 de
săptămâni.
 Sau se numără lunile.
2.Data ultimei menstruaţii:
 Ovulaţia se produce la 10-12 zile după apariţia
menstruaţiei.
 Se adaugă la dată ultimei menstruaţii 10 zile (data
calendaristică reprezintă începutul sarcinii) şi apoi 9 luni (ex. 15
martie + 10 zile = 25 martie + 9 luni = 25 decembrie).
 Condiţii: data ultimei menstruaţii să fie certă, ciclurile
menstruale să fie regulate.
3.Înălţimea fundului uterin:
 Este singurul semn obiectiv şi cel mai important pentru
stabilirea vârstei sarcinii.
  Reprezintă distanţa dintre fundul uterin şi marginea
superioară a simfizei pubiene.
 În primul trimestru de sarcină măsurarea uterului se face în
raport cu volumul uterin numai prin tact vaginal. Din luna a IV-a
măsurarea se face pe abdomen pe linia mediană, în raport cu
simfiza pubiană, cu panglica metrică.
 Valoarea se împarte la 4, iar la rezultat se adaugă o unitate.
 Se obţine vârsta sarcinii în luni.
- Ex.: Distanţa de 32 cm.
- 32 : 4 = 8.
- 8 + 1 = 9 luni.
4.Data primelor mişcări fetale
 Primele mişcări fetale se marchează la gravide după luna a
V-a.
 La multipare se percep la 4 luni.
 La primipare se percep la 4 ½ luni.
→ Vârsta sarcinii stabilită prin volumul uterului
Fundul uterului:
2 luni Uterul cât o portocală,
formă sferică.
3 luni Uterul cât un cap de făt. · 8 cm deasupra simfizei
pubiene.
4 luni Fundul uterului este la · 4 cm sub ombilic
 aproximativ jumătatea distanţei · 12 cm deasupra
dintre simfiza pubiană şi simfizei pubiene.
ombilic.
5 luni · La ombilic.
6 luni Fundul uterului este la · 4 cm deasupra
aproximativ jumătatea distanţei ombilicului.
dintre apendicele xifoid şi
· 20 cm de la simfiza
ombilic.
pubiană.
8 luni · 4 cm sub apendicele
xifoid.
· 28 cm deasupra
simfizei pubiene.
8 ½ Circumferinţa abdomenului · La nivelul apendicelui
luni la nivelul ombilicului este de 92 xifoid
cm.
· 32 cm deasupra
simfizei pubiene.
9 luni Fundul uterului coboară · 4 cm sub apendicele
datorită formării segmentului xifoid.
inferior şi a fixării craniului
· 28-30 cm deasupra
fetal la bazin
simfizei pubiene.
· Uterul creşte în medie cu 4 cm lunar.
 → Data probabilă a naşterii conform criteriilor de
calcul
~ Nu se poate stabili exact data naşterii. Durata sarcinii este
de cca. 280 zile cu un decalaj de 20 zile, adică aproximativ 300
zile de la ultima menstruaţie fără a interpreta sarcina ca
patologică.
~ Sarcina patologică este sarcina prelungită – situaţie în care
este necesară urmărirea atentă a viabilităţii fătului.
~ Data aproximativă a naşterii se stabileşte calculând vârsta
sarcinii conform datelor menţionate, la care se adaugă numărul
de zile (săptămâni, luni) până când gravida împlineşte 280 de
zile – 40 săptămâni sau 9 luni.
~ Se adaugă la prima zi a menstruaţie 10 zile, apoi la data
obţinută se adaugă 9 luni solare a câte 30 de zile fiecare şi se
obţine data probabilă a naşterii.
~ Exemplu:
 Prima zi a ultimei menstruaţii = 1 aprilie.
 Primele mişcări fetale = 5 august.
 Data probabilă a naşterii = 7 ianuarie.
~ Data aproximativă a naşterii se poate stabili şi luând în
calcul data primelor mişcări fetale simţite de gravidă, dată la
care se adaugă 5 luni pentru multipare şi 4 ½ luni pentru
primipare.

2.CONSULTAŢIA PRENATALĂ
 Trebuie să cuprindă toate cele trei etape ale profilaxiei:
- primară - de evitare a apariţiei îmbolnăvirii
- secundară - de stabilire a diagnosticului şi tratamentului cât
mai precoce şi corect
- terţiară - de evitare sau agravare a complicaţiilor.
Depistarea sarcinii şi luarea în evidenţă trebuie să fie
realizate cât mai precoce, dacă este posibil, din primele
săptămâni.
Consultaţia prenatală, în baza indicaţiilor Ministerului
Sănătăţii şi Familiei, se realizează în mod obişnuit: lunar, între
săptămânile 12 şi 28 şi bilunar, între săptămânile 29 şi 40.
Obiective:
1 depistarea şi tratarea bolilor coexistente: cardiopatii,
tuberculoză, nefropatii, lues, SIDA, diabet etc.
- evaluarea stării de sănătate a femeii;
2. depistarea şi tratamentul precoce al complicaţiilor
sarcinii: disgravidii precoce și tardive, ameninţare de avort sau
naştere prematură, placenta praevia, anemii, hidramnios;
3. depistarea şi luarea unor măsuri corespunzătoare pentru
evitarea unor complicații posibile ale travaliului: disproporţiile
cefalo-pelvine, prezentaţii distofice, sarcini multiple;
4. depistarea şi tratamentul unor boli care pot afecta fătul:
incompatibilitatea Rh, insuficienţa placentară;
5. puericultura intrauterină pentru naşterea unui copil
eutrofic;
 6. depistarea unor factori de peristază; pregătirea fizică şi
psihică pentru nașterea și pentru creşterea armonioasă a
copilului.
Consultaţia prenatală se aplică la două niveluri, care se
stabilesc, de regulă,după prima consultaţie prenatală:
a) standard - pentru toate gravidele;
b) diferenţiat - pentru gravide cu risc, care necesită, pe
1ângă supravegherea sarcinii şi o strânsă colaborare cu reţeaua
de pediatrie şi cu celelalte sectoare, în funcţie de riscul
identificat.

PRIMA CONSULTAŢIE PRENATALĂ

Scop
Prima consultaţie prenatală urmăreşte: verificarea
diagnosticului de sarcină, stabilirea bilanţului de sănătate şi
cunoaşterea condiţiilor individuale legate de locuinţă, de locul
de muncă ale femeii.
Interviul urmăreşte:
- identificarea unor boli genetice, în vederea unui eventual
consult genetic, dacă există motive şi nu s-au făcut în
prenuptialitate
- depistarea în antecedentele heredo-colaterale a cazurilor
de gemelaritate, a unor: malformaţii, boli vasculo-renale, flebite,
diabet, obezitate, care pot avea uneori predispoziție familială
 - identificarea unor factori de risc: căsătorie/cuplu stabil,
profesia, dacă este fumătoare, consumatoare de alcool sau
droguri, condiții de locuit şi muncă, resurse materiale;
- identificarea unor antecedente obstetricale/ginecologice:
sterilitate primară sau secundară tratată (eventuală intervenție
chirurgicală), numărul naşterilor, sarcinilor, modul de
desfășurare a naşterilor, anomalii de durată a sarcinii, avorturi,
disgravidii precoce sau tardive, prezentaţii vicioase, intervenţii
obstreticale
Examenul clinic
a) Examenul medical general evidenţiază
- tipul constituţional, modificări de postură și ale aparatului
locomotor;
- starea de nutriţie, greutatea (creşterea în timpul sarcinii nu
trebuie să depăşească 12-12,5 kg);
- starea aparatului cardiovascular: TA. trebuie să rămână sub
130/80 mmHg (să nu depăşească limitele maxime admise)
- vor fi cercetate minuţios aparatul digestiv, urinar si
respirator;
- se face examen stomatologic.
b) Examenul genital şi obstetrical identifică:
- modificări de formă şi volum ale uterului în raport cu
sarcina, starea colului, configuraţia bazinului (bazine viciate) şi
a părţilor moi;
 - anomalii al vulvei şi vaginului, ale organelor genitale
interne.
Examene de laborator şi paraclinice
Se efectuează la început şi pe parcursul supravegherii, ritmul
fiind stabilit de către medic în funcţie de evoluţia sarcinii:
- determinarea hemoglobinei şi hematocritului, în scopul
depistării unei anemii, care este frecvent întâlnită în sarcină. Se
repetă în săptămânile 30-32;
- determinarea grupei sanguine şi a Rh-ului (inclusiv pentru
soţ). Dacă este Rh negativ, se determină aglutininele anti-D,
pentru realizarea profilaxiei specifice. La femeile cu Rh negativ
cu soţ Rh pozitiv, titrul de anticorpi se determină lunar. În
săptămânile 22-24 se face o evaluare a stării fătului prin
ecografie, eventual amniocenteză şi, dacă este cazul, se grăbeşte
naşterea;
- examenul serologic pentru sifilis (VDRL) se face la luarea
în evidenţă şi se repetă în săptămânile 28-32;
- examenul bacteriologic al secreţiei vaginale, eventual
antibiograma pentru depistarea şi tratarea gonoreei;
- examenul sumar de urină se efectuează la fiecare
consultaţie, pentru identificarea proteinuriei şi glicozuriei;
eventual urocultura;
- determinarea glicemiei, pentru depistarea diabetului;
- teste serologice pentru boli infecţioase (toxoplasmoza,
rubeola etc); o atenţie deosebită se acordă femeilor care au
prezentat herpes genital.
 După bilanţul stării de sănătate se va putea aprecia dacă
sarcina poate fi dusă la termen fără ameninţarea sănătăţii sau a
vieţii mamei şi a produsului de concepţie (sarcina fiziologică)
sau necesită îngrijire şi supraveghere specială (gravidă
problemă). Este necesar ca asistenta medicală generalistă să
cunoască gravidele cu risc obstetrical, pentru a asigura: urmărire
şi educaţie permanentă, echilibrul şi sprijinul de care aceasta are
nevoie.