REGIMUL JURIDIC AL CONTENCIOSULUI FISCAL

ÎN REPUBLICA MOLDOVA – METODOLOGIA CERCETĂRII

Any scientific approach is rooted in curiosity researcher, his skills of observation and the
desire to express their views, ideas formulated through a process of research. The theme chosen
for achieving the goal of scientific research is proposed:’’The legal regime of tax disputes in
Moldova’’, a topic that is not addressed in legal doctrine and in our legislation.

Orice demers științific îşi are originea în curiozitatea cercetătorului, în calităţile sale de
observare şi în dorinţa sa de a-şi exprima opiniile, ideile formulate în urma unui proces de
cercetare. Descrierea inadverţentelor între ceea ce se observă şi ceea ce există poate să determine
apariţia unor propuneri de soluţii pentru suprimarea acestui decalaj, generator de întrebări
determinante pentru cunoaşterea ştiinţifică. Plecând de la această premisă, ceea ce ne-am propus
în cadrul acestui demers ştiinţific este conceperea unei cercetări complexe în cuprinsul căreia
avem în vedere prezentarea fazelor de desfăşurare a acesteia, detalierea obiectivelor generale şi
specifice temei de cercetare, a activităţilor, precum şi a rezultatelor estimate aşteptate.1
Tema de cercetare aleasă pentru realizarea dezideratului științific propus este : “Regimul
juridic al contenciosului fiscal în Republica Moldova”.
Motivaţiile alegerii temei sunt multiple:
 generozitatea temei;
 datorită faptului că se acordă din ce în ce mai mult interes din partea cercetătorilor din
mediul academic acestei teme, fiind o temă cu caracter de noutate;
 lipsa abordărilor teoretice în domeniul cercetărilor regimului juridic al contenciosului
fiscal, în ciuda imortanței pe care contenciosul fiscal îl reprezintă din punct de vedere al
eficacității procedurii fiscal;
 lipsa unor reglementări juridice ale contenciosului fiscal în Republica Moldova ;
 studierea legislației și practicii altor state în domeniul dat, care denotă o importanță
deosebită a subiectului cercetat atît din punct de vedere teoretic, cu atît mai mult din
punct de vedere practic.
In teza de doctorat îmi propun cercetarea contenciosului fiscal ca parte integrantă a
Dreptului fiscal care apare ca o știință absolut necesară pentru studierea şi aplicarea corectă a
mecanismului de impunere atât de către contribuabili cât şi de către organele investite cu atribuţii
de administrare fiscală, inclusiv pentru a preveni apariţia unor eventuale litigii legate de
aplicarea impunerii, precum şi de a soluţiona echitabil, legal şi prompt litigiile deja apărute.
Practica fiscală cotidiană provoacă numeroase divergenţe de opiniii între aceşti doi actori:2
 Organele de administrare fiscală, judecînd declaraţiile greşite sau incoerente ale
contribuabilului, poate după caz începe soluţionarea litigiului conform procedurii
impozitării din oficiu sau conform procedurii de verificare.
 Organele de administrare fiscală pot solicita de la contribuabil prezentarea documentaţiei
fiscale şi dacă acesta nu se conformează, el va fi impozitat din oficiu.
1
Nicoleta Maria CIOARA,
file:///C:/Users/User2015/Downloads/rezumatul_tezei_de_doctorat_ienciu_nicoleta_maria.pdf
2
Le contencieux fiscal au Maroc :voies de recours et role de l expert comptable, http://fr.slideshare.net/essa1988/memoire-
contentieuxfiscalmaroc (vizitat 20.01.2015)

3
  Contribuabilul nu depune declaraţiile în termen sau nu a plătit impozitele.
 Contribuabilul refuză a se supune controlului fiscal.
 Organele fiscale comit erori materiale, exemplu: dubla impunere.
Potrivit cercetătorului român Dascălu Daniel-Dumitru contenciosul fiscal reprezintă
totalitatea litigiilor dintre organele fiscale şi orice alte persoane ale căror drepturi sau interese
legitime pot fi afectate în cadrul unei proceduri de administrare fiscală derulate în legătură cu
naşterea, stingerea sau modificarea unui raport juridic fiscal, care sunt soluţionate de către
organele ale Statului cărora legea le atribuie competenţe în acest sens şi după reguli procedurale
specifice.3
În sens general, elementele componente ale tezei de doctorat vor include o combinaţie
de reflecţii asupra teoriilor privind regimul juridic al contenciosului fiscal, asupra regimul juridic
al contenciosului fiscal privit din perspectiva contribuţiei acestuia la aplicarea teoriilor şi
practicilor care îl vizează şi respectiv, reflecţii asupra practicilor legate de contenciosul fiscal, ca
parte componentă a dreptului fiscal. Relaţiile dintre aceste trei componente le vom analiza ciclic
astfel: contenciosul fiscal - teorii; contenciosul fiscal – practică şi teorii – practică, punând
astfel în evidenţă rolul şi importanţa contenciosului fiscal privit atât din punct de vedere teoretic,
cât şi practic.
Scopul pe care ni-l propunem prin teză este cercetarea ştiinţifică a doctrinei și cadrului
normativ naţional şi european în domeniul contenciosului fiscal.
Obiectivele pe care ni le propunem sunt:
1) Cercetarea şi generalizarea doctrinei naţionale şi europene în domeniul contenciosului
fiscal;
2) Studiul legislaţiei naţionale şi a statelor europene în domeniu, proliferînd următoarele
aspecte:
- elucidarea formelor de manifestare, evoluţia istorică şi perspectiva legislaţiilor străine
de soluţionare a disputelor fiscale pe baza unor căi alternative;
- distincţia dintre Contenciosul administrativ şi contenciosul fiscal;
- analiza elementelor raportului juridic fiscal: subiect, obiect, conţinut, precum naşterea,
modificarea şi stingerea raportului fiscal;
- analiza actelor administrativ-fiscale şi a operaţiunilor administrative derulate de către
organele fiscale;
- stabilirea organele competente în soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva
actelor administrativ-fiscale;
- analiza utilizării procedurilor graţioase şi a mijloacelor alternative de soluţionare a
disputelor în materie fiscală;
- analiza situaţiilor contencioase în materia fiscală şi fenomenele de contestare a
dreptului;
- studierea jurisprudenţei instanţelor române şi străine, precum ar fi Franța, Belgia;
inclusiv, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii Europene a Drepturilor Omului.
3) elaborarea concluziilor, propunerilor de lege fernda pentru modificarea și completarea
legislației naționale.

3
Dascălu Daniel-Dumitru. Contenciosul fiscal. Teză de doctorat (Rezumat), București, 2013 [online]
http://www.unibuc.ro/studies/ Doctorate2013Noiembrie/DASCALU%20DANIEL%20DUMITRU%20-%20Contenciosul
%20fiscal/Contenciosul%20fiscal%20 Rezumatul%20tezei%20.pdf (vizitat 27.01.2015)
4
 Vasilică Victoria îl citează pe Anton Pann4 menționînd „Știința este o ușă a cărei cheie este
cercetarea”.
Cercetarea ştiinţifică este o activitate sistematică, creatoare, menită să sporească volumul
de cunoştinţe şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii.
Cercetarea ştiinţifică este şi o activitate de management, căci are în vedere procesul de
organizare a cercetării, stabilirea etapelor şi a termenelor pentru fiecare în parte, corelarea
etapelor cu termenele parţiale şi cu cel final al cercetării, o gestionare adecvată a resurselor
materiale şi intelectuale ale cercetătorului.5
Cercetarea este un proces care are etape distincte. Există trei mari faze:6
 Pregătirea cercetării;
 Efectuarea cercetării;
 Finalizarea cercetării.
Pentru fiecare tip de cercetare schema poate arăta în mod diferit. Pentru o cercetare de tip
deductiv Boehm propune următoarele etape:

Alegerea temei

Studiul bibliografiei din

domeniu

Formularea ipotezelor

Designul studiului

Efectuarea studiului

Analiza datelor
Nu Rezultatele confirmă ipotezele Da
Elaborarea unei Prezentarea
explicații alternative rezultatelor 7

Pot exista mai multe astfel de scheme. Unele sunt liniare, în care nu ne întoarcem la etape
anterioare; altele sunt ciclice,8 sugerînd continuitatea procesului de cunoaștere. Numărul de etape
și denumirea lor variază de la autor la autor.
4
Vasilica Victoria, http://www.slideshare.net/VasilicaVictoria/metodologia-proiectului-de-cercetare
5
Elena Aramă, Rodica Ciobanu, Metodologia dreptului(Sinteze pentru seminar), CEP USM, Chișinău,2011,
http://drept.usm.md/public/files/Aramametoddrept-169f1b.pdf
6
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, http://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
7
Boehm, Virginia R., Research in the Real World-a Conceptual Problem, 1980, citat de Sorin Dan Șandor, Metode
și tehnici de cercetare în științele sociale, http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
8
Popa Lăcrămioara, Aspecte generale privind cercetarea științifică,
http://www.slideshare.net/VasilicaVictoria/metodologia-proiectului-de-cercetare
5
te
In
p
c
u
a
s
ă
firm
o
b
v
d
lg
z î:,C
;țA D
Inter preta ea răspuîntebolc nsarefăcuom
confprbeda irm
ipoter zelsping e
ăslea:zovt au

ipfuncdatelA otezrînalițd ;
daorgcle telorniza a,
erc tare
C
:

c videm
problediC aîntr
adsubpr ecvatoblm

În prima fază, cea de pregătire a cercetării trebuie rezolvate problemele teoretice și

metodologice. Avem aici următoarele etape:
 Alegerea temei de cercetare;
 Studiul bibliografiei;
 Formularea ipotezelor;
 Designul studiului.
Alegerea temei de cercetare
Trebuie să facem diferență între tema de cercetare și domeniul de cercetare. Studiul temei
pe care o alegem trebuie făcut în contextul domeniului care include problema noastră. Astfel ne-
am propus spre cercetare, ca urmare a consultării opiniei coordonatorului științific, tema
Regimul juridic al contenciosului fiscal în Republica Moldova. Cercetarea acestei teme o vom
studia în contextul mai larg al Dreptului fiscal.
Confucius a spus:”Cel mai greu lucru este să găsești o pisică neagră într-o încăpere
întunecată, mai ales dacă pisica nu este acolo”. La fel e și cu cercetarea – este greu să studiem
ceva ce nu există, trebuie să ne asigurăm că fenomenul chiar se întîmplă. Tema pe care ne-am
propus-o reprezintă interes personal și un interes sporit pentru comunitatea științifică și nu în
ultimul rînd pentru societate.
Studiul bibliografiei
Documentarea-învăţarea se realizează prin următoarele două forme:9
1) Documentarea bibliografică menită să asigure informarea asupra tezaurului ştiinţific
creat pe parcursul istoriei atât în ţară, cât şi peste hotare.
2) Documentarea directă, menită să asigure informarea şi cunoaş- terea fenomenului practic
din zilele noastre; calitatea acesteia asigură perspectiva de a contribui la corectarea,
perfecţionarea şi sporirea patrimoniului ştiinţific.
Studiul bibliografic are următoarele obiective:
9
Elena Aramă, Rodica Ciobanu, Metodologia dreptului(Sinteze pentru seminar), CEP USM, Chișinău,2011,
http://drept.usm.md/public/files/Aramametoddrept-169f1b.pdf
6
  Mai buna înțelegere a domeniului studiat;
 Prezentarea stadiului actual al cunoașterii în domeniu;
 Identificarea principalelor teorii, metode, instrumente de cercetare în domeniu;
 Furnizarea unui cadru teoretic și al rezultatelor cercetărilor anterioare care vor fi folosite
în explicarea rezultatelor cercetării;
 Identificarea și verificarea întrebărilor de cercetare.
Sursele de informare utilizate în cercetarea științifică le putem clasifica: 10

Surse de
informare

Surse de Surse de
informare informare
tipărite electronice

Surse Surse
primare secundare Surse terțiare Materiale Documente
Monografii Sinteze Lucrări referință audio-video electronice
Articole documentare
Indicile
reviste Bibliografii revistelor
Teze doctorat Rezumate Bibliografii de
Rapoarte Adnotări bibliografii Baze de
Internet
date

Activitatea în domeniul dreptului, câmp al științelor umane prin excelență, depinde, la ora
actuală, din ce în ce mai mult de tehnologia informației. Practic, în ceea ce priveúte activitatea de
gestiune, de documentare sau de schimb între profesioniști și/sau instituții, activitatea juridică
capătă o dimensiune informatică importantă.11 Dezvoltarea Internet-ului permite juriștilor o mai
bună informare în domeniu, prin accesul la legi, norme, spețe, dezbateri din țară și din
străinătate, cu posibilitatea comunicării și schimbului de experiență între juriștii ce aparțin
diferitelor sisteme juridice. Practic, Internet-ul creează posibilitatea accesului instantaneu sau
cvasiinstantaneu la informație, eliminând, pe de altă parte, "teancurile" de hârtii și acte. Internet-
ul este mai rapid, mai simplu, mai ușor de folosit și mai ieftin față de metodele tradiționale. 12
Formularea ipotezelor
Pentru elaborarea tezei, este importantă ipoteza. Ipotezele bune pot veni din lecturi,
observaţii empirice, modificarea legislaţiei, ele sugerează piste de cercetare, presupuneri de
asemănări, diferenţe, legătură între anumite mecanisme. Ipoteza este o presupunere, în baza
căreia urmează să se explice problema juridică, să se găsească cauzele şi factorii ce determină
evoluţia unui fenomen juridic. Ipoteza trebuie să rezulte în mod firesc din analiza desfăşurată în
cadrul documentării bibliografice şi a documentării directe. Ipoteza trebuie să răspundă mai
multor cerinţe: să aibă un mare conţinut informaţional; să genereze cât mai multe consecinţe
10
Lenuța Ursachi, Surse de informare utilizate în activitatea de cercetare, http://www.slideshare.net/lursachi/surse-
de-informare-utilizate-n-activitatea-de-cercetare?related=2
11
Ioana Vasiu, Lucian Vasiu - Informatică juridică úi drept informatic, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1997
12
Daniela Gărăiman - Dreptul úi informatica, Editura All Beck, Bucureúti, 2003
7
testabile; să satisfacă exigenţa de noncontradicţie; să aibă mare capacitate de explicare a
fenomenului juridic; să permită formularea de previziuni şi aspecte noi.13
Designul studiului
Designul studiului cuprinde metodologia care va fi folosită. Etapele metodologiei se
referă la operaționalizare, alegerea metodei de cercetare, construirea instrumentelor și selectarea
cazurilor.
Efectuarea cercetării cuprinde două faze : colectarea datelor și analiza lor.
Colectarea datelor
Date înseamna: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite
atribute calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative (ex.
inaltimea, greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie
observate si inregistrate sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita
semnificatie si, prin prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva.
Datele se culeg din sursele potrivite domeniului şi cu metodele adecvate acelui domeniu:
înregistrare, observare, experiment,t simulare, chestionare orală a unor subiecti, chestionare în
scris a unor subiecti, panel, Studii de caz Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o
previziune privind evolutia în viitor a unui fenomen.14
Analiza datelor
Zona destinată colectării şi analizării datelor urmăreşte să găsească răspunsuri la întrebări
precum: Colectarea datelor s-a făcut în mod sistematic şi logic utilizând metode adecvate?
Interpretarea datelor s-a realizat corect? Metodele tehnice de analiză a datelor utilizate sunt
relevante şi eficiente? Luând în calcul aceste întrebări, pentru colectarea şi analizarea datelor
avem în vedere semnificaţia, relevanţa şi importanţa datelor colectate în vederea găsirii de
răspunsuri la întrebările formulate şi la demonstrarea validităţii ipotezelor de cercetare stabilite.
Zona de final a procesului de cercetare este rezervată rezultatelor aşteptate şi concluziilor
aferente demersului ştiinţific. Pentru diseminarea rezultatelor avem în vedere publicarea unor
rapoarte de cercetare și lucrări de specialitate menite să evidenţieze toate aspectele precizate în
cadrul procesului de cercetare.
A treia fază, finalizarea studiului se referă la concluzii și la inserția socială a
rezultatelor.15
Concluzii
Ne interesează dacă teoria avansată a fost confirmată sau nu, care sunt implicațiile
rezultatelor asupra bazei teoretice, ce recomandări se pot face pentru programe, îmbunătățirea
cadrului legal și îmbunătățirea cercetării.
Inserția socială a rezultatelor
Rezultatele unei cercetări nu ar trebui să rămînă în sertarul cercetătorului sau între
paginile unui raport sau a unei lucrări pe care nu o citește nimeni, ele ar trebui să aibă efect
asupra societății. El trebuie să atragă atenția unor cercuri cît mai largi asupra problemei
identificate și posibilile soluții identificate. În cazul particular al problemei Regimului juridic al
contenciosului fiscal în Republica Moldova în calitate de cercetător trebuie să încercăm să

13
Elena Aramă, Rodica Ciobanu, Metodologia dreptului(Sinteze pentru seminar), CEP USM, Chișinău,2011,
http://drept.usm.md/public/files/Aramametoddrept-169f1b.pdf
14
Maria Bîrsan, Metodologia cercetării, Note de curs,
http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Metodologia_cercetarii.pdf
15
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, http://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
8
aducem la cunoștința tuturor celor interesați (organul legislativ, aparatul fiscal, ONG-urile ce se
preocupă de apărarea drepturilor persoanelor, indivizi, organizații) rezultatele cercetărilor.
Trebuie să fim conștienți că un cercetător are și o datorie față de societate, cea de a furniza
informații pe baza cărora se pot lua decizii mai bune pentru societate.
Demersul ştiinţific pe care l-am propus îmbină o serie de elemente metodologice cu
caracter general, menite să faciliteze înţelegerea modalităţii de lucru întreprinsă. În acest sens,
utilizând reprezentarea grafică16 de mai jos, dorim să redăm principalele elemente de referinţă la
care vom apelat pe parcursul lucrării propuse.

Metodologia de cercetare științifică

Pozitivism
cercetare Constructivism
Curent de

cercetării
Deductivă
ale Inductivă
Abordări

Interpretativ
cercetării
Tipul Narativ

Prospectivă Logică
cercetare Istorică Comparația
de Cantitativă Calitativă
Metode

Transversal
de timp Longitudinal
Orizont

Din punct de vedere al curentelor de cercetare, lucrarea pe care ne-am propus să o

realizăm se situează în cadrul curentului principal de cercetare, având o tentă pozitivistă,
constructivistă, fără însă să lipsească unele abordări critice cu privire la conceptul de contencios
fiscal.
Pentru a spori relevanţa demersului pe care ni l-am propus, ca abordări ale cercetării am
utilizat atât abordarea deductivă, cât şi cea inductivă. Prin abordarea deductivă am avut în
vedere prezentarea unor principii şi date cantitative, generalizarea rezultatelor, explicarea
legăturilor existente între diferite variabile, aplicarea unei teorii plecând de la datele avute. Prin
abordarea inductivă am recurs la utilizarea de date din perspectivă calitativă, am oferit o
înţelegere a contextului de cercetare şi am prezentat rezultatele în detaliu aşa cum au fost
obţinute.
Privind tipologia cercetării, putem afirma faptul că teza de doctorat va îmbina cercetarea
teoretică, cu caracter narativ cu cercetarea cantitativă, empirică cu caracter interpretativ din.
16
Adaptat după Barbu, E., Farcane, N., & Popa, A. (2010), Looking for an accounting identity. The case of
Romaniaduring the 20th Century Cahier de recherche, no. 2010-03 E2, Centre d’Etudes et de Recherches Apliquées
à la Gestion, file:///C:/Users/User2015/Downloads/rezumatul_tezei_de_doctorat_ienciu_nicoleta_maria.pdf
9
Pentru analiza datelor vom utiliza preponderent metoda de cercetare comparativă cu caracter
longitudinal (prezentarea evoluţiei conceptului de contencios fiscal), respectiv metoda
comparativă cu caracter transversal (prezentarea comparativă a diverselor teorii şi concepte),
observaţia neparticipativă, colectarea şi analiza unor documente, interpretarea şi analiza datelor,
analiza de conţinut.
În vederea realizării unei cercetări minuțioase a temei abordate vom folosi 17 și metoda
istorică (prin trecerea în revistă, inclusiv, într-o manieră comparativă a legislaţiei şi doctrinei
române și a altor state ce dețin o practică bogată în domeniul dat în diferite perioade de
dezvoltare istorică); metoda logică (prin evidenţierea legăturilor dintre diferite instituţii şi norme
juridice din domeniu, inclusiv prin luarea în considerare a mutaţiilor pe care ele le-au suferit de-a
lungul timpului, ce se pot constitui în explicaţii cu privire la rezultatul aplicării normelor juridice
din acest domeniu în prezent, utilizarea deducţiei şi inducţiei în obţinerea unui răspuns util în
interpretarea normelor juridice neclare sau incomplete); metoda cantitativă (prin reliefarea unor
date de ordin statistic din alte jurisdicţii, raportare la datele similare din jurisdicţia noastră, care
pot genera semne de întrebare şi prin lămurirea lor, oferi unele răspunsuri în privinţa unor situaţii
înregistrate în prezente în societatea noastră); dar şi (într-o oarecare măsură) metoda prospectivă
(încercând exprimarea unor opinii cu privire la rezultatul aşteptat să se producă în legătură cu
aplicarea unora dintre normele juridice existente sau propuse a fi introduse, prin raportare la o
serie de criterii specifice, cum ar fi observaţiile asupra sistemului nostru juridic contemporan,
evoluţia sa în timp şi reacţia sa la introducerea diferitelor reglementări etc.).

Sintetizând şi având în vedere cele precizate până acum, este firesc să ne întrebăm care
ar fi contribuţia noastră la stadiul cunoaşterii în domeniu în urma realizării cercetării teoretico-
aplicativă a demersului ştiinţific propus. In acest context îl putem cita pe N. Pirogov18care afirmă
că “Acolo unde domină spiritul științei se înfăptuiesc lucruri mari cu mijloace mici”.
Astfel preocupările noastre faţă de poziţionarea în sfera cercetărilor a contenciosului
fiscal sunt:

Sinteza contribuțiilor la cunoașterea științifică

17
Daniel Dumitr-Dascălu, http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Noiembrie/DASCALU%20DANIEL
%20DUMITRU%20-%20Contenciosul%20fiscal/Contenciosul%20fiscal%20Rezumatul%20tezei%20.pdf
18
Nicolae Mihai, Introducere în filosofia și metodologia științei, ed.ARC, Chișinău, 1996
10
 Propuneri de lege ferenda privind contenciosul fiscal în Republica
Moldova

Efectuarea unei analize comparative privind contenciosul fiscal

Furnizarea unei exemplificări practice privind contenciosul fiscal

Analiza probelor în procedura fiscală grațioasă și contenciosul fiscal

Identificarea subiecților contenciosului fiscal și formelor de manifestare

a activității de administrare fiscală ce pot sta la originea contenciosului
fiscal
Sintetizarea abordărilor teoretice care stau la baza dezvoltării
contenciosului fiscal
Identificarea și argumentarea lipsei unui cadru legal valabil al
contenciosului fiscal

Cronologia dezvoltării componentelor contenciosului fiscal

Introducerea unei etape noi în analiza evoluției conceptului de contencios
fiscal
Sintetizarea definițiilor asociate termenului de contencios fiscal

Analiza literaturii de specialitate

BIBLIOGRAFIE:

1. Nicolae Mihai, Introducere în filosofia și metodologia științei, ed.ARC, Chișinău, 1996

2. Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale,
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
3. Curs de Filosofie, Programul de Masterat "  Inginerie şi Managementul
Calităţii", Universitatea Tehnicadin R. Moldova - UTM, 2009
http://www.utm.md/master/curs/filos/cap7.pdf
4. Marin Vlada, Metodologia conceperii, elaborării și redactării lucrărilor științifice,
http://www.academia.edu/718381/Metodologia_Conceperii_Elabor%C4%83rii_
%C5%9Fi_Redact%C4%83rii_Lucr%C4%83rilor_%C5%9Ftiin%C5%A3ifice
5. Nicoleta Maria CIOARA,
file:///C:/Users/User2015/Downloads/rezumatul_tezei_de_doctorat_ienciu_nicoleta_mari
a.pdf

11
6. Le contencieux fiscal au Maroc :voies de recours et role de l expert comptable,
http://fr.slideshare.net/essa1988/memoire-contentieuxfiscalmaroc (vizitat 20.01.2015)
7. Vasilica Victoria, http://www.slideshare.net/VasilicaVictoria/metodologia-proiectului-de-
cercetare
8. Elena Aramă, Rodica Ciobanu, Metodologia dreptului(Sinteze pentru seminar), CEP
USM, Chișinău,2011, http://drept.usm.md/public/files/Aramametoddrept-169f1b.pdf
9. Boehm, Virginia R., Research in the Real World-a Conceptual Problem, 1980, citat de
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale,
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
10. Popa Lăcrămioara, Aspecte generale privind cercetarea științifică,
http://www.slideshare.net/VasilicaVictoria/metodologia-proiectului-de-cercetare
11. Lenuța Ursachi, Surse de informare utilizate în activitatea de cercetare,
http://www.slideshare.net/lursachi/surse-de-informare-utilizate-n-activitatea-de-
cercetare?related=2
12. Ioana Vasiu, Lucian Vasiu - Informatică juridică úi drept informatic, Editura Albastră, Cluj-
Napoca, 1997
13. Daniela Gărăiman - Dreptul úi informatica, Editura All Beck, Bucureúti, 2003
14. Maria Bîrsan, Metodologia cercetării, Note de curs,
http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Metodologia_cercetarii.pdf
15. https://bibliotecalibera.files.wordpress.com/2008/04/tgd-_dumitru-baltag-alexei-gutu-chisinau-
2002.pdf
16. I.Biriș, Valorile dreptului și logica intențională, 1996 citat de către Rodica Ciobanu, în lucrarea
Filosofia Dreptului, Note de curs, UnAȘM, 2014
17. Barbu, E., Farcane, N., & Popa, A. (2010), Looking for an accounting identity. The case of
Romaniaduring the 20th Century Cahier de recherche, no. 2010-03 E2, Centre d’Etudes et de
Recherches Apliquées à la Gestion,
file:///C:/Users/User2015/Downloads/rezumatul_tezei_de_doctorat_ienciu_nicoleta_maria.pdf
18. Daniel Dumitr-Dascălu, http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Noiembrie/DASCALU
%20DANIEL%20DUMITRU%20-%20Contenciosul%20fiscal/Contenciosul%20fiscal
%20Rezumatul%20tezei%20.pdf

12