DRĂGHIȚĂ (DOBRE) CRISTINA FLORICA

MIȘA (PĂNDICHI) CORNELIA

PROGRAM DE STUDIU - MASTER MSIMF

DISCIPLINA –MANAGEMENTUL CALITĂȚII SERVICIILOR MEDICALE ȘI
FARMACEUTICE
PROF.UNIV. DR. ELENA CONDREA

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII

SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ÎN UNITĂȚI SANITARE CU PATURI PENTRU
SPITALIZARE DE ZI ȘI AMBULATORIU DE SPECIALITATE
STUDIU DE CAZ
ÎN CENTRUL DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT STAL

Managementul calității, ca parte componentă a organizării instituției medicale,

este o disciplină nouă, iar pentru studierea acesteia sunt necesare atât cunoștințe generale în
domeniul managementului, cât și înțelegerea unor noțiuni, concepte și abordări specifice.
De asemenea, este necesară asigurarea funcționalității sistemului instituțional de
management al calității serviciilor de sănătate (consiliilor instituționale ale calității), care ar
eficientiza direcționarea și alocarea resurselor pentru domenii stabilite ca fiind prioritare în
instituțiile medicale, cu aplicarea unor instrumente lucrative și scontarea unor performanțe și
rezultate bine formulate. Însă, pentru realizarea acestui scop, persoanelor cu funcții de decizie
din cadrul instituțiilor medicale le sunt necesare cunoștințe și abilități specifice. În special,
menționăm necesitatea acestor cunoștințe pentru președinții comisiliilor calității și persoanelor
responsabile de coordonarea procesului de îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate din
instituțiile medico-sanitare.
Calitatea este o strategie competitivă, care și-a găsit aplicația, mai întâi, în
procesele industriale la producerea bunurilor materiale, pentru ca, mai apoi, să fie folosită și la
evaluarea prestărilor de servicii la general, inclusiv, a serviciilor de sănătate. Odată cu
evoluarea formelor de producere a bunurilor materiale și serviciilor, noțiunea de calitate a
suferit multe schimbări.
Comun pentru toate definițiile calității este noțiunea de satisfacere a necesităților
consumatorului. Acest lucru este evidențiat prin definiția dată de Juran (1993): Calitatea este
ansamblul de caracteristici ale unui produs, care satisfac necesitățile clienților și, în
consecință, fac ca produsul să fie satisfăcător.
Nici una din definițiile pentru calitate, nu este universal acceptată. Nevoia unui
limbaj comun în descrierea calității se impune de-a lungul evoluției istorice, ajungându-se la
definirea cuvintelor și expresiilor-cheie, care au legătură cu termenul de calitate și anume: o
managementul calității - totalitatea căilor de a obține calitatea, incluzând planificarea,
controlul și îmbunătățirea calității; o planificarea calității - activitatea de a stabili obiectivele
de calitate și de a elabora produse și procese care să atingă aceste obiective; o controlul
calității - procesul prin care se măsoară un rezultat real și se compară cu standardele,
acționând ulterior asupra diferențelor; o îmbunătățirea calității - procesul prin care se obțin
modificări ce îmbunătățesc performanțele la un nivel nou; o managementul strategic al
calității sau managementul total al calității - proces structurat de stabilire a obiectivelor de
calitate pe termen lung și a mijloacelor pentru a le obține; o obiectiv de calitate - o țintă de
calitate, care se urmărește a fi atinsă; o nevoile clienților - dorințele clienților care pot fi
satisfăcute prin ca racteristicile bunurilor sau serviciilor; o utilizator - un client care folosește
personal un produs sau un serviciu pe care poate să-l refolosească în continuare; o zero
defecte - termen care înseamnă produs fără defecte, o lozincă folosită pentru a-i determina pe
angajați să contribuie la îmbunătățirea calității.
Serviciile de sănătate sunt oferite de către un sistem de instituții recunoscute
oficial, al cărui obiectiv este satisfacerea cerințelor și necesităților de sănătate a populației,
asigurând îngrijiri de sănătate indivizilor și comunității cu un spectru larg de activități de
prevenție, curative și de recuperare, folosind personal de specialitate cu diverse atribuții.
Calitatea serviciilor de sănătate poate fi privită ca o posibilitate pentru
îmbunătățirea activității resurselor umane și a performanței organizației, prin introducerea de
noi metode și tehnici pentru creșterea satisfacției pacientului, reducerea costurilor și creșterea
eficienței.
Unitatea sanitară cu paturi Centrul de Diagnostic și tratament STAL, funcționează
cu o stuctură alcătuită dintr-o secție spitalizare de zi cu 8 paturi și ambulatoriu de specialitate
pentru: medicină internă, neurologie, endocrinologie, reumatologie.
În anul 2017, unitatea a fost înscrisă în proces de acreditare ANMCS, cu termen
de efectuare a vizitei de acreditare în 2019, astfel că în luna septembrie a anului 2019,
primește ordin pentru stabilirea comisiei de evaluatori.
Implementarea sistemului de management al calității în cadrul înstituției a
presupus munca în cadrul echipei și a vizat toți angajații și colaboratorii.
Prin decizie managerială a fost desemnată echipa care se ocupă cu implementarea
standardelor de calitate, și a fost creat biroul de management al calității serviciilor de sănătate.
Implementarea sistemului presupune identificarea proceselor de bază de la nivelul
organizației, activitățile care alcătuiesc procesele, calcularea riscurilor clinice și neclinice,
stabilirea și tratarea vulnerabilităților.
Structura sistemului implementat se bazează pe un set de proceduri de sistem,
proceduri operaționale și proceduri operaționale ajutătoare, instrucțiuni de lucru, analiza
activităților de implementare. Denumirea de responsabili prin acte administrative interne,
formalizarea documentelor și stabilirea unor termene pentru implementare.
Este important de subliniat că legislația conexă procesului de acreditare a fost
respectată prin faptul că documentele întocmite în cadrul procesului de implementarea a
sistemului de management al calității servicilor de sănătate poartă avizarea juridică .
Întreaga structură creată la nivelul instituției reflectă activitatea nu doar scriptică
ci onorează principiul ,, scrii ce faci, apoi faci ce ai scris,, prin urmare sistemul este
îmbunătățit permanent iar adaptarea la contextele administrative, legislative și de context
clinic atrag după sine modificarea sistemului procedurat.
Datorită regimului de spitalizare, chiar dacă, doar în regim de spitalizare de zi,
spitalul se va conforma tuturor indicatorilor din listele ANMCS, cu mici excepții în care
aceștia nu sunt aplicabili, astfel că deși structura sanitară este minimalistă, echipa de angajați
și colaboratori este mică iar procelul, lanțul decizional este foarte scurt, se aplică toate
reglementările legale în vigoare care implică raportarea la obligativitatea unității sanitare cu
paturi de a-ți creea comisii, comitete, consilii, echipe și să consemneze în documente
formalizare activitatea acestora. Acest aspect îngreunează activitatea în cadrul instituției prin
urmare s-a hotărât la nivel general să se întocmească documente comune pentru conformarea
mai multor indicatori în cadrul sistemului procedurat .
 Conform standardelor ISO, certificare pe care Centrul de diagnostic și
tratament o deține din anul 2018, sunt recomandați 7 pași pentru aplicarea cu succes a
SMC:
1. Angajamentul deplin al managementului de la cel mai înalt nivel.
2. Identificarea proceselor-cheie și interacțiunilor necesare pentru a satisface obiectivele
calității.
3. Implementarea sistemului de management al calității și a proceselor acestuia (utilizând
tehnici de management al proceselor).
4. Construirea sistemului de management al calității în organizație, bazat pe standardul ISO
9001-2008.
5. Implementarea sistemului, training-ul personalului organizației și verificarea operării
proceselor.
6. Organizarea sistemului de management al calității (concentrarea pe satisfacția clienților,
monitorizarea și măsurarea proceselor sistemului de management al calității, acțiuni de
îmbunătățire continuă etc.).
7. Dacă este necesar, urmărirea necesității de certificare sau înregistrare a sistemului de
management al calității de către partea terță (un organism de specialitate abilitat) sau, ca
alternativă, emiterea unei declarații proprii de conformitate.
Procesele identificate ale sistemului de management al calității, care afectează
direct calitatea, trebuie să fie conduse în condiții bine definite (controlate) care includ
următoarele:
-Trebuie utilizate numai echipamente, medii de lucru șifacilități adecvate.
-Atunci când este cazul, echipamentele, procesele și parametrii operaționali trebuie aprobate
de personal autorizat.
-Modul de operare intenționat al proceselor trebuie să fie documentat.
Pentru fiecare etapă a proceselor pot fi folosite:
- proceduri scrise,
- instrucțiuni de lucru sau
- diagrame de flux.
Toți pașii și activitățile unui proces sau unei proceduri pot fi detaliate într-o
procedură operațională standard. Descrierea proceselor poate menționa tipurile de
echipamente, dispozitive de măsurare, parametrii operaționali și alte documente necesare
pentru implementarea proceselor.
Organizația trebuie să elaboreze proceduri documentate pentru desfășurarea, în condiții
controlate, a proceselor critice în ceea ce privește calitatea. Sunt considerate procese critice
acele procese care sunt cele mai importante pentru menținere sub control și pentru
îmbunătățire.
Conținutul acestor proceduri documentate trebuie:
1. Să identifice toate procesele care influențează direct calitatea.
2. Să definească modul de planificare și documentare a desfășurării fiecărui proces.
3. Să fie definite, pentru fiecare proces, metodele de realizare a operațiilor în condiții
controlate, inclusiv:
- identificarea planurilor, procedurilor, instrucțiunilor de lucru, normelor de acceptare a
produselor care vor fi folosite;
- identificarea facilităților, echipamentelor, sculelor, instrumentelor și aparatelor de măsurare
sau mediului de lucru;
- identificarea parametrilor de proces și caracteristicilor produselor, care trebuie să fie
controlate, inclusiv frecvența și metodele de monitorizare, limitele de acceptare a produselor
și acțiuni de remediere, când aceste limite sunt depășite;
- definirea tipului și frecvenței activităților de mentenanță a echipamentelor sau facilităților.
4. Identificarea persoanelor care au autoritatea de a modifica cerințele menținerii sub control a
proceselor.
5. Nominalizarea categoriilor de înregistrări ale parametrilor de proces, ale echipamentelor
sau calificărilor necesare ale personalului, care trebuie generate.
6. Identificarea formularelor și înregistrărilor care sunt necesare pentru implementarea
sistemului de management al calității. Trebuie observat că înregistrările sunt diferite față de
proceduri documentate sau instrucțiuni, care specifică ceea ce trebuie de făcut. O procedură
descrie un proces care trebuie efectuat.

Parteneriat

Echipele multidisciplinare au un rol esențial în acest sens. În cazul când cineva

dorește să facă totul în mod autonom, va putea reuși doar pe termen scurt, deoarece
schimbările rapide ale mediului vor face ca soluțiile, găsite cu multe eforturi, să își piardă
rapid valabilitatea.

Mediu

Implementarea sistemului de managemnt al calității este o inițiativă des menționată atunci

când se vorbește despre dezvoltarea durabilă, prin reducerea sau eliminarea pierderilor,
contribuie la diminuarea consumurilor și, deci, la conservarea resurselor. În sistemul de
sănătate, pe lângă celelalte considerente, se pune accent și pe deontologie și etică, ceea ce
înseamnă că cerințele de mediu, în continuă schimbare, influențează, semnificativ, modul de
lucru și imaginea întregului sistem, dar și al fiecărui membru al sistemului.

Perfecțiune
Îmbunătățirea continuă și perfecțiunea este obiectivul către care tinde orice sistem .

Instituirea și dezvoltarea continuă a sistemului de management al calității a

devenit în zilele noastre nu doar o cerință a standardelor de organizare, care contribuie la
performanța unei instituții, dar a devenit un imperativ al timpului. Totodată, se constată
diferențe între calitatea așteptată, dorită a serviciilor de sănătate și cea realizată. Aceste
diferențe țin atât de percepție, de satisfacție cu privire la calitatea serviciilor primite, cât și de
prestarea propriu zisă a serviciilor.
În contextul misiunii sale, activitatea Consiliului Calității, este orientată spre reducerea
diferențelor dintre calitatea așteptată de către beneficiari și cea furnizată de instituție4.
Asigurarea calității serviciilor într-o instituție medicală implică o succesiune de multe
activități detaliate. În realitate, aceasta este un proces continuu de îmbunătățire a practicilor.
Prima cerință în acest context este de a defini standarde și apoi de a introduce procedurile de
control al calității, ce vor asigura respectarea prevederilor standardelor aprobate.
Standardizarea este procesul de dezvoltare, stabilire, de comun acord, și punerea în aplicare
a specificațiilor, criteriilor, metodelor, proceselor, modelelor sau practicilor care pot crește
compatibilitatea, interoperabilitatea, siguranța, repetabilitatea și calitatea.
Standardizarea reduce variația. Aceasta permite învățarea, facilitează munca în echipă
multidisciplinară și îmbunătățește eficiența în interacțiunile de stabilire a unor condiții optime.
Cele mai frecvente exemple de referință de standardizare sunt industriile, cum ar fi energia
nucleară sau aviația, care au implementat organizațional cultura de siguranță și de
management standardizat față de risc. Acestea servesc drept un exemplu pentru îmbunătățirea
siguranței prin standardizarea sistemelor implicate. Experiența de standardizare a proceselor
în aceste industrii este cu mult mai avansată decât în domeniul de îngrijire a sănătății.
Standardul este:
-un document în care sunt consemnate norme sau ansamblul de norme, care reglementează
calitatea, caracteristicile, forma unui produs sau serviciu;
-un act normativ, în care sunt consemnate prescripțiile de standardizare
Beneficiile de implementare și evaluare a protocoalelor standardizate
Standardizarea permite o mai bună comparație a datelor și interpretarea relevanței și
eficacității unei intervenții, este un mijloc de a compara acțiuni și rezultate puse în aplicare în
cadrul unui grup sau între grupuri de specialiști. Prin standardizare, mai mulți lucrători
în sistemul de sănătate vor fi capabili să comunice într-un mod eficient (inclusiv
standardizarea termenilor utilizați).
Standardizarea va permite lucrătorilor medicali să învețe din experiențele reciproce (adică,
idei noi cu privire la modul de a aborda problemele – ceea ce a funcționat, ce nu a funcționat
și de ce). Utilizarea protocoalelor standardizate de către mai multe spitale, permite analiza și
corecția riscurilor. Astfel, lucrătorii medicali devin mai competenți, bazânduși acțiunile și
deciziile pe proceduri standarde de operare. Totodată, standardul întrunește cerințele și
tehnologiile avansate, în corespundere cu un nivel de experiență reală, și stabilește un
compromis între cele mai ridicate niveluri de progres și constrângerile economice existente.
Standarde medicale – sunt documente în care este consemnat volumul obligator de proceduri
de diagnostic și tratament care asigură însănătoșirea bolnavului.
Standarde minime de calitate – sunt norme obligatorii, a căror aplicare garantează un minim
de calitate a serviciilor în domeniu.
Ghid clinic/practic – lucrare (îndrumar, îndreptar) elaborată în baza ghidurilor internaționale
bazate pe dovezi, care cuprinde informații cu privire la un domeniu sau maladie (examen
medical, diagnostic, tratament și supraveghere).
Protocol clinic – document elaborat în baza ghidurilor internaționale bazate pe dovezi, care
cuprinde consemnarea unor hotărâri privind conduita unui pacient.
Protocol Clinic Național – document ce determină conținutul și cerințele față de organizarea
și acordarea asistenței medicale pentru o maladie sau sindrom la toate nivelurile de asistență
medical (primară, urgentă, specializată de ambulatoriu și spitalicească).
Protocol Clinic Instituțional – document al instituției medicale, elaborat în baza Protocolului
Clinic Național, care determină conținutul și cerințele față de organizarea și acordarea
asistenței medicale pentru o maladie sau sindrom sau o situație clinică într-o instituție
medicală concretă, de către specialiștii respectivelor subdiviziuni.
Protocol Clinic Standardizat – document care cuprinde consemnarea unor hotărâri privind
conduita unui pacient la nivel de instituții pentru locurile de lucru, ce se caracterizează printr-
o înaltă asemănare a condițiilor, conținutului și volumului de activitate.
Algoritmi de conduită – o schemă logică de pași, o succesiune de operații, activități necesare
în realizarea unui scop. Standardele variază ca și caracter, subiect sau volum.

ACTELE NORMATIVE DE STANDARDIZARE A SERVICIILOR MEDICALE

Actele normative de standardizare a serviciilor medicale constituie totalitatea de
documente care conțin linii directorii, norme, cerințe și prevederi cu referire la prestarea
serviciilor
medicale. Reglementând modul de prestare a serviciilor medicale, acestea permit instituirea și
funcționarea sistemului instituțional de management al calității.
Calitatea și siguranța serviciilor medicale furnizate de instituțiile medicale se
asigură prin aplicarea în practică a prevederilor următoarelor acte normative de standardizare
a serviciilor medicale:
− ghiduri practice,
− protocoale clinice,
− standarde medicale,
− algoritmi de conduită medicală și
− proceduri atât operaționale, cât și de sistem.
Actualizarea actelor normative se realizează, de regulă, nu mai rar de o dată la 5
ani sau mai des, la necesitate, în scopul asigurării actualității informației, bazându-se pe o
bibliografie actualizată.
Actele normative de standardizare a serviciilor medicale sunt instrumente pentru luarea
deciziilor clinice, acestea fiind, deseori, foarte complexe și dificile. În țările cu economii
avansate toate manevrele și întreaga conduită medicală se desfășoară conform unor
baremuri clar definite și detaliate. Actele normative de standardizare a serviciilor medicale
urmăresc să stabilească o „stachetă calitativă” sub care nu este permis a se coborî. Deci,
nicidecum de a încorseta sau limita gândirea medicală, raționamentul clinic. Ghidurile sau
protocoalele îl ajută pe medic să acționeze de la un standard de calitate obligatoriu „în sus”.
Actele normative de standardizare au un dublu efect benefic: pe de o parte, conferă pacienților
un standard calitativ (optim), indiferent de eșalonul medical căruia i s-au adresat, iar, pe de
alta parte, conferă medicului o protecție pentru deciziile luate.
Actele normative de standardizare a serviciilor medicale prevăd utilizare de către:
- personalul medical (în procesul de acordare a asistenței medicale),
- managerii instituțiilor medico-sanitare și economiști (în procesul de planificare a resurselor
pentru furnizarea serviciilor),
- cadrele didactice, studenți, rezidenți (în procesul de instruire),
- auditori medicali (în procesul de evaluare a conformității serviciilor prestate beneficiarilor)
și alți specialiști.

Guvernanța clinică – în procesul de implementarea a sistemului de management

al calității în cadrul spitalizării de zi și a ambulatoriului de specialitate.

In spiritul obiectivelor de guvernanta clinica, Centrul de diagnostic ți tratment

STAL, se dedica urmatoarelor principii:
 Pacientii sunt prioritatea noastra
 Furnizam tratament cu rezultate dovedite
 Mentinem standarde ridicate de ingrijire clinica
 Siguranta pacientului e extrem de importanta
 Imbunatatirea continua a serviciilor si promovarea excelentei clinice
 Auditul clinic

Scopul aplicării acestui concept se referă, la a le oferi pacienților servicii de sănătate

eficace și eficiente, prin armonizarea actelor diagnostice și terapeutice, care le va asigura cel
mai bun rezultat, în conformitate cu stadiul actual al științei medicale, protocoale coform
ghidurilor și principiilor MBD, la cel mai bun cost pentru același rezultat, eliminarea
costurilor nejustificate, autoevaluare, audit clinic, cu cel mai mic risc iatrogen, asumarea
riscurilor acceptabile, schimbare de mentalitate organizarea activității pentru a crește
siguranța pacientului, identificarea cauzelor eșecurilor și învățarea din erori.

”Guvernanța clinică este modalitatea practică de implementare a

managementului calității. Totodată, inovația în managementul sanitar  înseamnă
schimbare de mentalitate, organizarea activității pentru a crește siguranța pacientului,
identificarea cauzelor eșecurilor și învățarea din erori” Vasile Cepoi.

Pacientii sunt prioritatea noastra

 Activitatea în cadrul secției spitalizare de zi se desfășoară sub cupola serviciilor,
respectiv a plății pe caz rezolvat, decontate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de
sănătate Constanța, prin urmare serviciile pentru pacienți sunt decontate integral aceștia
nefiind nevoiți să plătească pentru acestea.
Consulturile interclinice sunt reglementate prin parteneriate private, pentru
aspecte clinice car depășesc limita de competență, pentru investigații paraclinice care nu se
pot efectua în cadrul unității noastre sanitare, pentru servicii de paliație, de recuperare,
oncologice, etc.
Pentru că siguranța pacientului ne preocupă permanent, în cazul în care există
situații care pun în pericol viața pacientului exprimate prin amalize cu valori înafara limitelor
normale, depistarea unor maladii grave sau situații de urgență personalul dispune de proceduri
clare de logistica necesară pentru a menține funciile vitale, pentru a salva viața și pentru a
tranmite starea clinică către pacienți și aparținători. În cadrul matricei de comunicare există
descrise și procedurate modalități de comunicare cu pacienții, aparținătorii, instituțiile
medicale, administrativ-teritoriale, presă dar și proceduri de comunicare internă într
specialiști, in cadrul echipei interdisciplinare, între angajați, între structuri ale oragnizației.
Toate acestea sunt posibile doar cu respectarea legislației specifice în vigoare, a
drepturilor pacientului și a protecției datelor.

Furnizam tratament cu rezultate dovedite

Instituția deține un contract externalizat pentru furnizare de medicamente și

materiale, prin urmare ne asigurăm că există stocuri pemanente iar medicamentele și materiale
sanitare sunt înscrise în registrul european de control al calității. În schemele de tratament
pentru cazurile cele mai frecvente aplicăm protocoalele clinice la nivel de activitate medicală,
prin urmare intenționă minitorizare respectării acestora, a consumului rațional și corect de
medicamente și materiale sanitare. Se efectuează un audit intern al fișelor de spitalizare de zi
astfel încât să se exidențieze corectitudinea consemnării tratamentului dar și un audit clinic al
protocoalelor care este inclus în programul anual de audit clinic. Protocoalele clinice sunt
întotdeauna documentate științific și se bazează peghidurile clinice de la nivel național.

Mentinem standarde ridicate de ingrijire clinica

Spitalul nostru are elemente implementate strategii din îngrijire clinică încă de la
evaluare inițială a pacientului astfel că încadrul acestei evaluări se identifică riscul
epidemiologic, riscul de cădere, statusul neurologic, nevoia de îngrijire suplimentară, nevoi
personale clinice. In acest sens deviza instituției noastre în contextul îngrijirilor clinice
este : ,,Tratează pacientul, nu trata boala,, prin urmare angajații și colaboratorii șun instruiți
permanent asupra strategiilor de abordare clinică, interdisciplinară și personalizată pe nevoia
de îngrijire a pacientului.

Siguranta pacientului e extrem de importanta

În prezent, siguranța pacientului este considerată aproape ca o disciplină distinctă

în cadrul sectorului de sănătate, care încearcă să reducă apariția și impactul evenimentelor
adverse și să maximizeze recuperarea după un asemenea incident.
Literatura de specialitate menționează că un cadru sigur de furnizare a serviciilor de sănătate
are în vedere patru domenii în care trebuie luate măsuri legate de siguranța pacientului:
1. personalul care lucrează în sectorul de furnizare de servicii de sănătate;
2. consumatorii de servicii de sănătate;
3. infrastructura sistemelor de intervenții terapeutice;
4. îmbunătățirea continuă a metodelor de feedback.
Erorile
Studiul erorilor se poate face atât la nivel organizațional, cât și la nivel individual,
prin raportarea incidentelor și analiza lor. Este necesară o abordare sistemică, prin care să se
favorizeze învățarea organizațională și generarea de schimbări la nivelul sistemului.

Definiții ale erorii:

Bill Runciman afirmă că eroarea apare „atunci când cineva încearcă să facă ceea
ce este corect, dar de fapt face un lucru greșit”. Această definiție este valabilă mai ales la
erorile fără intenție. James Reason definește erorile ca fiind secvențe planificate de activitate
mentală sau fizică, care nu reușesc să conducă la rezultatele scontate, atunci când aceste
eșecuri nu pot fi atribuite întâmplării (Reason J. Human Error. Cambridge: Cambridge
University Press, 1990).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește un eveniment legat de

siguranța pacientului ca fiind „un eveniment care a avut loc (sau s-ar fi putut produce) și a
produs un prejudiciu involuntar unui pacient, printr-un act voluntar sau prin omisiune, și nu a
fost datorat problemei medicale de bază a pacientului”.
Se definesc două tipuri de erori:

Eroare fără intenție: numită și eroare de execuție (numai cine nu muncește nu

greșește!). Poate fi observată sau poate trece neobservată. În această categorie intră și greșelile
din cauza unor scăpări din memorie, când cineva uită să facă ceva.
Eroare cu intenție: reprezintă acțiunea efectuată cu intenție, ceea ce este mult mai grav. De
obicei este numită greșeală. Este fie urmarea încălcării unei reguli, fie o lipsă de cunoștințe.
Include erorile de diagnostic, care pot fi urmate de tratamente neadecvate. De obicei, acestea
apar atunci când furnizorul este confruntat cu situații clinice, cu care nu este familiarizat.

La nivelul centrului de Diagnostic și tratament STAL, există implementat un

sistem de raportare a evenimentelor adverse, indezirabile, saninelă, cu raportare către
instituțiile forurile competente. Din fericire, instituția nu s-a confruntat cu astfel de situații
până în prezent ți ne place să credem că avem o politică foart bună de identificare și tratare a
riscurilor clinice și neclinice.

Imbunatatirea continua a serviciilor si promovarea excelentei clinice

Grija și compasiunea, demnitatea și respectul: Strategia „Calitate în Sănătate”

așează pacientul în mijlocul sistemului, acesta are dreptul să fie reprezentat în mecanismele
decizionale, să fie tratat cu respectarea demnităţii şi drepturilor sale, consecința directă fiind
satisfacția pacientului; pe de altă parte, sistemul se va baza pe responsabilizarea populaţiei de
a se plia pe cerinţele programelor de prevenţie şi tratament recomandate.
Disponibilitatea și Echitatea: Creşterea accesului la serviciile de sănătate de
bază pentru întreaga populație, în special pentru persoanele vulnerabile şi dezavantajate.
Solidaritatea: Întărirea măsurilor publice, naționale sau locale, ce au ca
beneficiari categoriile de persoane vulnerabile și defavorizate, pentru reducerea decalajului
generat de vulnerabilitate și de accesul limitat la serviciile de sănătate.
Promovarea Guvernanței clinice: Promovarea guvernanței clinice valorizează un tip de
management bazat pe fuziunea eficacității serviciilor clinice cu eficiența economică, dar și pe
creșterea siguranței asistenței medicale și implicarea pacientului și familiei în îngrijire, cu
impact pozitiv în creșterea nivelului de satisfacție, conducând astfel la creșterea calității
serviciilor medicale. Este conceptul de integrare holistică a beneficiilor abordării clinice, a
perspectivei eficienței economice, împreună cu nevoile legate de siguranța pacientului și cu
avantajele specifice managementului calității în sănătate. Deasemenea, subliniază valoarea
auditului clinic ca generator al consultării între specialiști, dar și pentru fundamentarea
deciziilor cu privire la procesele medicale specifice.

Centrul de Diagnostic și tratament STAL, deține categoria II "acreditat cu

recomandări" în urma evaluării comisiei de acreditare din 01.04.2020 și își propune nu doar să
mențină această încadrare dar să și înbunătățească constant calitatea serviciilor medicale,
siguranțe pacientului și politica de gestionare a riscurilor.