Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept  

Raport
La disciplina:Drept vamal
Tema: Importul în Republica Moldova

Coordonator:
Maiomescu Sava
doctor în drept, conferențiar universitar

A executat
studentul grupei 1605
Covalciuc Marin

Chișinău, 2019

1
 CUPRINS
Introducere
NOȚIUNI GENERALE……………………………………………………………………….…4
APLICAREA MĂSURILOR DE POLITICĂ ECONOMICĂ LA MĂRFURILE CE SE
IMPORTĂ………………………………………………………………………………………...5
Trecerea bunurilor…………………………………………………………………………………5
Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor………………………………………...…….5
Constatarea originii mărfurilor……………………………………………………………………6
Drepturile de import şi drepturile de export………………………………………………………………………..…6

CALCULAREA DREPTURILOR DE IMPORT, PLATA

LOR…………………………...7

Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export………………………………7

Modul de plată a drepturilor de import şi de export…………………………………………….....7
PUNEREA MĂRFURILOR IMPORTATE ÎN CIRCULAȚIE……………………………..…8
EFECTELE POZITIVE ALE ACTIVITATII DE IMPORT…………………………………10
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Introducere
2
 Comerţul exterior constituie totalitatea schimburilor comerciale externe (export, import şi
reexport ) ale unei ţări cu restul lumii. El include atît fluxurile de bunuri materiale, cît şi alte tipuri
de servicii.
Orice ţară, dezvoltată sau în curs de dezvoltare, este cointeresată de extinderea acestei
importante sfere a economiei. Această sferă stimulează creşterea economică, oferă posibilitatea de
utilizare a noilor realizări tehnologice ale altor naţiuni, stimulează activitatea companiilor străine
de investiţie a capitalului, contribuie la obţinerea mărfurilor care nu se produc în ţară, ridică
nivelul cerinţelor consumatorilor şi finalmente, contribuie la ridicarea nivelului de viaţă al
populaţiei autohtone
Republica Moldova la fel ca alte state, este cointeresată de extinderea atît a exporturilor cît și a
importurilor astfel totodată protejînd producătorul autohton de invazia mărfurilor străine. Obiectivul
ţării este de a-şi găsi locul în diviziunea internaţionlă a muncii şi a deveni un participant real al
Pieţei Mondiale. Interesul RM faţă de comerţul exterior este evident, reieşind din rolul pe care îl are
acesta în economia naţională.
Importanţa importului şi problemele sale pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova
este o temă actuală de vreme ce volumul importului este cu mult mai mare decît exportul. Sigur că
acest fapt este legat de mai multe criterii, geografic, politic, economic.
Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al Republicii
Moldova, Legea cu privire la tariful vamal şi alte acte normative care reglementează importul
mărfurilor.
Unul din cele mai vechi şi cele mai cunoscute regimuri vamale este regimul vamal de import.
Acesta se atribuie acelor mărfuri şi mijloace de transport care se introduc pe teritoriul vamal fără
obligaţia de a le scoate în afara acestui teritoriu.
Importul este destinația vamală în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de
mărfuri puse în libera circulație respectîndu-se măsurile de politică economică.

Noțiuni generale
3
Conform prevederilor art. 19 al. 1-2 Codul Vamal Toate persoanele beneficiază de drepturi egale
pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport.
   Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a introduce şi de a scoate din Republica Moldova mărfuri
şi mijloace de transport sau nu poate fi limitat în acest drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezentul cod şi de alte acte normative.
Legislația vamală și anume art. 22 Cod Vamal, prevede că  trecerea mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în dependenţă de destinaţia vamală
în care sînt plasate, conform procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative. În
funcție de regimul sau destinația vamală în care se plaseaza mărfurile sau mijloacele de transport,
se stabilesc drepturile de import sau export, se determină condițiile de trecere și utilizare a
mărfurilor și mijloacelor de transport.
Art. 24 din Codul Vamal prevede că Persoana are dreptul să aleagă oricînd destinația
vamală, precum și regimul vamal din cele prevăzute la art. 23, sau să renunțe la ea/el (în schimbul
altei destinații vamale/altui regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea și destinația
mărfurilor și mijloacelor de transport, dacă aceste acțiuni nu contravin prezentului cod și altor acte
normative
Art 1 al 17 din Codul Vamal definește noțiunea de regim vamal și anume regim
vamal reprezintă totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al
mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii şi de destinaţia mărfurilor.
Legislaţia Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi regimuri vamale
suspensive.
Articolul 23 a Codului Vamal a Republicii Moldova stabilește următoarele regimuri
vamale:
1. Regimuri vamale definitive: import;export;
2. Regimuri vamale suspensive:tranzit;antrepozit vamal;perfecționare activă;transformare sub
control vamal;admitere temporară;perfecționare pasivă.
Regimurile vamale definitive sunt operațiuni de o singură dată, prin care mărfurile se scot de
sub supraveghere vamală și se pun în circulație, fie pe teritoriul vamal, fie în afara acestuia, cu
achitarea drepturilor de import sau de export și aplicarea măsurilor de politică economică.
Conform noțiunii date trăsăturile de bază, comune acestor regimuri vamale sunt:
 regimurile definitive se utilizează fără o autorizație special eliberată de organele vamale;
 regimurile definitive sunt operațiuni momentane, fără o realizare pe parcursul unei
perioade te timp;
 utilizarea regimurilor definitive este condiționată de achitarea drepturilor de import sau
export;
 utilizarea regimurilor definitive este condiționată de aplicarea măsurilor de politică
economică;
 în rezultatul plasării mărfurilor într-un regim definitive, acestea se pun în circulație.
Articolul 31 din Codul Vamal definește noțiunea de import. Astfel importul este regimul vamal
în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie
numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

4
Deasemenea din noțiunea de mai sus avem și sintagma de marfă care are următăarea definiție:
mărfuri - orice bunuri mobile, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (monedă naţională şi
valută străină în numerar, valori mobiliare materializate şi instrumente de plată exprimate în
monedă naţională şi valută străină), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de
energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia mijloacelor de transport care se află la
evidenţă permanentă în alt stat, folosit pentru transportul internaţional de mărfuri şi pasageri,
inclusiv containere şi alte instalaţii de transport.1

APLICAREA MĂSURILOR DE POLITICĂ ECONOMICĂ LA MĂRFURILE CE SE

IMPORTĂ
Trecerea bunurilor
Persoanele fizice au dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul Republicii Moldova
bunuri în conformitate cu prezenta lege, Codul vamal şi cu alte acte normative ce reglementează
trecerea bunurilor peste frontiera vamală. Prevederile articolelor 4–11 nu se aplică la trecerea de
către persoanele fizice a valorilor valutare peste frontiera vamală.
Introducerea, expedierea şi scoaterea în/din Republica Moldova de către persoanele fizice a
valorilor valutare (altele decît monedele metalice ce conţin metale preţioase), inclusiv declararea
valorilor valutare menţionate, se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei valutare.
Persoanele fizice au dreptul să introducă, să expedieze şi să scoată în/din Republica Moldova
valori valutare fără achitarea drepturilor de import şi de export.

Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor

Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală se determină
reieşind din categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei.
Mărfurile sînt calificate ca mărfuri destinate uzului personal dacă ele sînt introduse (scoase) în
bagajele personale ale persoanelor care călătoresc în exclusivitate pentru a fi utilizate de către
persoana respectivă și/sau de către membrii familiei acesteia (pentru consum final).
Membri ai familiei sînt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele asupra
cărora este instituită, conform legii, tutela sau curatela.
La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare următoarele:
a) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare;
b) cantitatea mărfii: articole omogene de aceeaşi denumire, de aceeaşi mărime, model, culoare
etc.;
c) circumstanţele legate de călătorie: scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara în care
pleacă persoana.
Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de
producţie se pune în seama persoanei fizice care deplasează marfa.

1
LEGE Nr. 1569 din 20-12-2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice art. 2 lit. f și h.
5
 Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se determină în conformitate cu
prevederile Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
Constatarea originii mărfurilor
Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute integral într-o ţară;
b) mărfuri în a căror producere intervin mai multe ţări, grupuri de ţări sau uniuni vamale de ţări.
Aceste mărfuri se consideră originare din acea ţară în care au fost supuse ultimei transformări
substanţiale.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională
sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Dacă pînă la acordarea liberului de vamă există îndoieli justificate cu privire la
autenticitatea dovezii de origine a mărfurilor sau cu privire la originea mărfurilor, organul vamal
suspendă acordarea tratamentului tarifar preferenţial şi efectuează un control suplimentar prin
iniţierea unei cereri de asistenţă administrativă internaţională.
În situaţia prevăzută la alin. mai sus punerea mărfurilor în liberă circulaţie se efectuează
doar după constituirea unei garanţii suficiente, potrivit procedurii stabilite de către Serviciul
Vamal.
Garanţia suficientă reprezintă diferenţa dintre drepturile de import calculate fără aplicarea
tratamentului tarifar preferenţial şi drepturile de import calculate cu aplicarea tratamentului tarifar
preferenţial.
În cazul în care, în urma efectuării controlului suplimentar cu privire la stabilirea originii
mărfurilor, se atestă apariţia obligaţiei vamale, aceasta se încasează din contul garanţiei
constituite, imediat după aducerea la cunoştinţa plătitorului vamal a deciziei de regularizare. În
acest caz, nu se calculează majorare de întârziere.
În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza
neprezentării dovezii de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte
dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial, titularul
operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de
dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este
parte, cu condiţia prezentării mărfurilor. În cazul în care mărfurile nu pot fi prezentate, organul
vamal acordă restituirea doar atunci cînd are informaţii care să ateste fără echivoc că dovada de
origine se aplică acestor mărfuri.
Drepturile de import şi drepturile de export2
            În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se
percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
            a) taxa vamală;
            b) taxa pe valoarea adăugată;
            c) accizele;
            d) taxa pentru proceduri vamale;

2
CODUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA* COD Nr. 1149 din 20-07-2000 art.117
6
CALCULAREA DREPTURILOR DE IMPORT, PLATA LOR
Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant, brocher vamal
sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie.
Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export
Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea
declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată
şi suma plătită în prealabil.
Diferenţa dintre drepturile de import calculate în baza valorii în vamă determinate de
organul vamal şi drepturile de import calculate în baza valorii în vamă anunţate de declarant se
plătește în termen de 5 zile.
Importatorii care dețin statutul de agent economic dispun de dreptul la plata drepturilor de
import după depunerea (validarea) declarației vamale. Prelungirea termenului de plată nu poate
depăși 30 de zile calendaristice de la validarea declarației vamale. În acest caz, depunerea
declarației vamale este condiționată de constituirea unei garanții în cuantum deplin al drepturilor
de import. În cazul în care termenul respectiv expiră în ziua/zile de odihnă/sărbătoare, acesta se
prelungește pînă în prima zi de lucru imediat următoare zilelor de odihnă/sărbătoare.
Modul şi condiţiile de prelungire a termenului de plată a drepturilor de import pentru
importatorii cu statut de agent economic autorizat se stabilesc de Guvern.
În cazul în care acceptarea unei declarații vamale duce la apariția unei obligații vamale,
mărfurilor cuprinse în acea declarație li se acordă liberul de vamă doar dacă obligația vamală a
fost achitată sau garantată. Excepție constituie mărfurile plasate în regim vamal de admitere
temporară cu suspendare parțială de plata drepturilor de import.
Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de
import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de import sau
de export, care urmează a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport.
De la persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un
volum de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă
drepturilor de import pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de
garanţie se stabileşte de către Serviciul Vamal.
Modul de plată a drepturilor de import şi de export
Achitarea drepturilor de import și de export se efectuează în monedă naţională. Plata se
efectuează prin virament şi/sau în numerar, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, şi se
transferă la conturile trezoreriale de încasări ale bugetului de stat. Plata prin virament şi/sau în
numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursale sau filiale ale acestora),
dacă legislaţia nu prevede altfel.
Sumele încasate în numerar de către instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia),
selectată prin concurs de Serviciul Vamal, se transferă la buget nu mai tîrziu de ziua operaţională
următoare zilei în care au fost încasate.
Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele,
existente la momentul depunerii declaraţiei. Acest mod de calculare nu se aplică în cazurile de
regim temporar și de punere în libera circulație și a mijloacelor de transport.
7
 Pentru mărfurile plasate anterior în regim vamal de admitere temporară care fac obiectul
unui contract de leasing operaţional sau financiar, suma drepturilor de import încasate nu trebuie
să fie mai mare decît suma drepturilor de import care ar fi trebuit să fie plătită la plasarea
mărfurilor în regim vamal de import.
Suma spre plată a drepturilor de import pentru mărfurile care fac obiectul unui contract de
leasing operaţional sau financiar se calculează din diferenţa dintre suma drepturilor de import de la
valoarea în vamă a mărfurilor care fac obiectul contractului de leasing operaţional sau financiar şi
sumele drepturilor de import plătite.
În cazul în care sumele drepturilor de import pentru mărfurile care fac obiectul unui
contract de leasing operaţional sau financiar plătite la achitarea ratei de leasing sînt mai mari decît
sumele drepturilor de import de la valoarea în vamă a mărfurilor care fac obiectul contractului de
leasing operaţional sau financiar, sumele respective nu se restituie plătitorului vamal.
Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin
intermediul cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant),
exportator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale a
Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.
Plata drepturilor de import şi de export prin intermediul cardurilor bancare se consideră
efectuată la momentul debitării cu suma plătii respective a contului de card din care a fost emis
cardul utilizat la plată. Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de
plată cu card bancar perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor
bancare, bon ( chitanţă) ce se eliberează deţinătorului de card. Plata drepturilor de import sau de
export efectuată prin intermediul cardurilor bancare nu poate fi anulată decît cu acceptul
serviciului respectiv al Serviciului Vamal.

PUNEREA MĂRFURILOR IMPORTATE ÎN CIRCULAȚIE

Importul nu este o simplă acţiune de introducere a mărfurilor, ci este o acţiune de punere a lor în
circulaţie pe teritoriul vamal. Astfel, pot fi puse în circulaţie internă mărfurile anterior introduse pe
teritoriul Republicii Moldova, dar plasate în alte regimuri (de exemplu - suspensive).
Concomitent, acţiunea de introducere a mărfurilor nu implică acordarea automată a regimului de
import.
În conformitate cu prevederile Codului Vamal punerea în circulaţie este acțiunea prin care organul
vamal lasă la dispoziţia persoanei mărfurile şi mijloacele de transport după vămuire. Acţiunea
menţionată, desfăşurată de organul vamal, se perfectează în formă de „liber de vamă"
Deosebim două feluri de punere în circulaţie a mărfurilor:
1.punerea în libera circulaţii adică acţiunea prin care organul vamal eliberează mărfurile şi
mijloacele de transport din supravegherea vamală, acestea urmînd a fi folosite în orice scop legal
şi fără să se ceară respectarea a careva condiţii suplimentare. Se pun în liberă circulaţie majoritatea
mărfurilor plasate în regim vamal de import.
În conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 31 Codul Vamal - Statutul mărfurilor străine puse în
liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone
după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează. Aceasta
înseamnă că mărfurile străine importate conform legislaţiei în vigoare, se pun în circulaţie liberă
8
alături de mărfurile moldoveneşti, precum și se asimilează acestora. În acest context, chiar şi
scoaterea mărfurilor străine, anterior importate, se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi scoaterea
mărfurilor autohtone (adică prin exportul lor). Certificatul de origine, totuşi, în acest caz, nu se
eliberează.
2. Punerea condiţionată în circulaţie - punerea mărfurilor şi mijloacelor de transport la dispoziţia
persoanei, cu condiţionarea îndeplinirii unor restricţii, cerinţe sau condiţii. De cele mai deseori
punerea condiționată în circulaţie se efectuează pe motivul plăţilor vamale.
Astfel, conform alin. (7) al art. 7 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr.350:XV din 21.10.2004 la importul de către întreprinderile cu investiţii străine valorilor
materiale ce se folosesc la fabricarea articolelor pentru export, acestea se scutesc de taxa vamală
pentru o perioada de pînă la 23 aprilie 2014. Produsele finite urmează a fi scoase de pe teritoriul
ţării în decurs de 6 luni de la data declarării importului valorilor materiale (materiei prime,
accesoriilor etc.) folosite la fabricarea acestora, în cazul lansării, în circuitul liber pe piaţa internă,
a produselor finite, sau al încălcării termenului de scoatere a lor obligatorie de pe teritoriul ţării,
organele vamale vor percepe taxele vamale existente la momentul declarării valorilor materiale, cu
calcularea şi încasarea drepturilor de import.
În aceste condiţii, supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea
unor drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate, adică în cazul cînd mărfurile
sunt exportate sau distruse. Utilizarea mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru
aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de
import.
Un alt exemplu ar fi cazul punerii condiţionate în circulaţie a mărfurilor cu valoarea în vamă
condiţionată:
a)potrivit pct. 3 al Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în varnă a mărfurilor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului.nr. 600 din 14 mai
2002 - atunci cînd pe parcursul perioadei de vămuire a mărfurilor a fost imposibilă luarea unei
decizii definitive privind acceptarea valorii în vamă, anunţate de declarant, sauprivind rectificarea
justificată a acesteia, organul vamal respectiv va putea adopta o decizie de eliberare condiţională a
mărfurilor, în atare cazuri, eliberarea condiţională a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se
eliberează cu determinarea condiţională (provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de
stabilire a valorii definitive se amînă (după eliberarea mărfurilor) pe o anumită perioadă de timp,
cu condiţia prezentării de către declarant a tuturor datelor suplimentare necesare pentru aceasta.
Totodată, se admite folosirea mărfurilor eliberate condiţionat, în conformitate cu regimul vamal
anunţat.
b)pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere, precum şi
pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor
cantitative şi calitative, efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale,
valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma, emisă de furnizor, cu preţurile
cunoscute la data întocmirii acesteia, în termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se
depune factura definitivă, pe baza căreia se fac regularizărileprivind obligaţiile de plată în vamă.
Regularizările privind obligaţiile de plată în vamă se fac pe bază de act constatator.
După îndeplinirea condiţiilor stabilite la punerea condiţionată în circulaţie, mărfurile se consideră
puse în circulaţie liberă, fără necesitatea depunerii unei noi declaraţii vamale de plasare în regim.

9
Caracterul condiţionat al punerii în circulaţie a mărfurilor nu transformă regimul vamal de import
într-un regim vamal suspensiv, deoarece drepturile de import totuşi se achită, iar scoaterea acestor
mărfuri în afara teritoriului republicii se va efectua în conformitate cu procedura prevăzută pentru
mărfurile de import, ci nu pentru regimurile vamale suspensive (adică nu se va utiliza procedura
de reexport).

EFECTELE POZITIVE ALE ACTIVITATII DE IMPORT

Comerțul exterior este una din ramurile principale ale economiei nationale si cuprinde atat
operatiile de import/export cu bunuri si servicii, cat si activitatile de cooperare tehnico-stiintifica
cu strainatatea. Importul si respectiv exportul de bunuri si servicii contribuie la realizarea
produsului intern brut (PIB), iar raportul dintre aceste componente influenteaza in sens pozitiv sau
negativ cresterea economica generala.
Schimburile comerciale de bunuri si servicii realizate cu strainatatea izvorasc din necesitatea
avantajelor create de adancirea diviziunii internationale a muncii, care la randul ei este generata de
dezvoltarea fortelor de productie.in acest context activitatea de comert exterior reprezinta unul din
imperativele dezvoltarii fiecarei natiuni creand oportunitatea participarii fiecarei tari la circuitul
mondial de bunuri si srvicii dar si posibilitatea completarii necesarului intern de materii prime,
lucrari, servicii, licente etc., toate acestea avand efecte economice si neeconomice.
Importul o activitate care are importanta pentru participarea unei tari la diviziunea mondiala a
muncii si, in consecinta, contribuie la dezvoltarea economiei nationale iar exportul se face in
scopul adunarii de bani straini (devize) necesari pentru plata importurilor.
Efectele pozitive ale activitatii de import sunt:
1. activeaza exporturile - ca o regula generala, se constata ca promovarea exportului oricarei tari
poate fi stimulata de promovarea importurilor in tara respectiva. In special tarile in curs de
dezvoltare (cu rezerve modeste de aur si devize) practica o politica de echilibrare a balantei lor
comerciale pe tari, dar si pe ansamblul comertului lor exterior;
2. asigura economisirea de munca vie (sociala). In general, orice tara urmareste sa dezvolte o
activitate de import rentabila, aceasta trebuind sa urmareasca sa importe orice bun sau serviciu pe
care poate sa il realizeze si in tara, dar acest lucru sa duca si la o economie de munca sociala, altfel
importurile nu se justifica decat daca au la baza alte motive, cum ar fi situatia in care capacitatea
de productie a bunului respectiv este incarcata, iar satisfacerea nu poate fi amanata.
3. contribuie la dezvoltarea economiilor nationale prin:
 accelerarea procesului de investitii;
 se urmareste sa se importe tehnica si tehnologie de inalta calitate;
 permite aprovizionarea cu materii prime si materiale;
 asigura completarea necesarului de bunuri de consum pentru piata interna in vederea
completarii productiei interne si pentru diversificarea gamei de bunuri de consum in cadrul
politicii generale de crestere a nivelului civilizatiei.
În concluzie, trebuie retinut faptul ca este necesar sa se urmareasca optimizarea importului.
Principala cale de optimizare este aceea a necesitatii diversificarii surselor de aprovizionare.

10
În general, orice importator dorețte sa promoveze o politica comerciala corecta (echilibrata) si
atunci urmareste sa-si diversifice sursele de aprovizionare cu bunuri si servicii din afara. Aceasta
diversificare ii ofera avantaje certe, cum ar fi:
 ii reduce gradul de dependenta de un furnizor sau de un grup redus de furnizori;
 ii largeste spatiul de miscare in negocierea contractelor de import;
 ii asigura cresterea gradul de dependenta, de siguranta in aprovizionarea in flux continuu;
 duce la evitarea dereglarilor de ritm, in afara celor determinate de cauze de forta majora;
 participarea la construirea de obiective industriale pentru extragerea si prelucrarea
materiilor prime;
 dezvoltarea importurilor de completare, mai ales in domeniile industriale. Importul de
completare este foarte important si se face, de obicei, in baza unor contracte de cooperare, si daca
se reuseste realizarea lui inseamna ca tara respectiva nu mai este in stare sa isi asigure anumite
capacitati de dezvoltare. Aceasta diversificare trebuie si ea sa aiba anumite limite pentru ca un
grad prea mare de diversificare duce la cresterea costurilor.

11
 CONCLUZII
Dezvoltarea unei politici de import este necesară pentru dezvoltarea economică a unei țări.
Argumentele ce susțin acest lucru sunt următoarele:
Asigură completarea unei economii naționale cu bunuri și servicii externe de care are
nevoie;
Productia oricarui stat, indiferent de gradul de dezvoltare și dotare cu resurse, nu poate să
satisfacă integral cu bunuri și servicii necesitățile de consum ale economiei respective, necesități
care să corespundă nivelului progresului etapei respective;
O condiție esențială pentru dezvoltarea economică a unei țări este și aceea de a completa
necesitatile de productie si servicii ale economiei tarii respective cu bunuri si servicii din afara
granitelor.
Pentru Republica Moldova este o situație delicată deoarece nu dispune de resurse de care ar avea
nevoie pentru a produce și a crește astfel volumul exportului. Deasemenea nu toate țările au
posibilitatea să producă toate bunurile în țara lor de aceea importul este un factor pozitiv în acest
sens deoarece favorizează necesitățile statelor mai puțin avantajate și nu numai.
De asemenea prin import-export se asidură circulația bunurilor care practice stă la baza economiei
mondiale
Prin reglementarea importului se asigură o protecție a producătorilor autohtoni.
Problema importului dezvăluie practic situația economica si nu numai a unei țări, aceasta
înseamnă ca Republica Moldova nu are dezvoltată sfera industrială, nu avem măsuri sigure de
protecție a producătorului autohton deoarece nu oferă acestora condiții de a exporta bunurile astfel
produsele autohtone fiind la un preț dublu față de marfurile importate ceea ce determină populația
de a incuraja produsele importate și nu cele autohtone.

12
 Bibliografie
1. Codul Vamal al Republicii Moldova cu ultimile modificări
2. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal.
3. LEGE Nr. 1569 din 20-12-2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor
de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice
4. P. Țurcan, Ia. Erhan, O.Ciobanu, E. Rotundu, Drept vamal, Chișinău 2016
5. http://vama.md/
6. http://www.customs.gov.md/
7. http://www.statistica.md/

13