FUNCŢIILE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

Esenţa educaţiei fizice o constituie mişcarea umană pusă în slujba îmbunătăţirii

condiţiei fizice şi mentale a oamenilor, a dezvoltării fizice armonioase şi întreţinerii stării
de sănătate. Întrucât mişcarea umană, sau motricitatea omului este reprezentată de
totalitatea actelor şi acţiunilor motrice, desfăşurate de om cu scopul de întreţinere a
relaţiilor cu mediul natural şi social, educaţia pentru mişcare reprezintă nu numai o
necesitate, ci chiar o condiţie a existenţei umane. Activitatea de educaţie fizică trebuie
privită, astfel, ca o necesitate personală a omului, alături de alimentaţie, îmbrăcăminte,
învăţătură, apă, soare, relaţii umane, spaţiu de locuit.
Conceptul de "functie" a fost definit drept o "corespondenta intre doua clase de
fenomene, un ansamblu coordonat de operatii efectuate in vederea atingerii unor
obiective". Functia este esenta unei activitati, este o realitate ce caracterizeaza masura
orientarii acesteia in vederea atingerii scopului. Particularizand, functiile educatiei fizice
si sportului realizeaza o corespondenta intre practicarea exercitiilor fizice, sub diverse
forme, si efectul acestora asupra ansamblului vietii sociale.
Educaţia fizică, ca obiect de studiu, prevăzut în toate planurile de învăţământ îndeplineşte
o serie de funcţii:
1.Funcţia de dezvoltare armonioasă, urmareşte realizarea unor indici superiori ai
dezvoltării somatice şi funcţionale;
Una dintre finalităţile educaţiei fizice şi sportive vizează dezvoltarea fizică armonioasă
având rol prioritar mai ales în educaţia fizică a tinerei generaţii.
Educaţia fizică prin mijloacele sale contribuie la: creşterea şi dezvoltarea corporală
corectă, armonioasă; asigurarea unei capacităţi fizice ridicate;prevenirea şi corectarea atitudinilor
deficiente a deficienţelor fizice; menţinerea la un nivel ridicat a capacităţii productive,
profesionale , a echilibrului său psihic.
În sport, dezvoltarea fizică, creşterea şi perfecţionarea indicilor morfologici şi funcţionali
se realizează în mod diferit, prin antrenament sportiv. Influenţa sa specializată este în raport
direct cu particularităţile cerute de practicarea diferitelor ramuri, probe sportive. În domeniul
educaţiei fizice profesionale, dezvoltarea fizică armonioasă urmăreşte atât creştarea
randamentului activităţii, cât şi prevenirea instalării unor atitudini şi deficienţe fizice ce pot fi
favorizate de specificul activităţii.
2.Funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice constă în tendinţa de îmbunătăţire a
nivelului de dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice şi cel de însuşire şi stăpânire a deprinderilor
şi priceperilor motrice;
Capacitatea motrică reuneşte deprinderile şi priceperilemotrice de bază, utilitaraplicative,
precum şi pe cele specifice ramurilor şi probelor sportive ca şi calităţilor motrice. Capacitatea
motrică se manifestă în jocurile copiilor, în diferite îndeletniciri cotidiene, în realizarea
obiectivelor activităţii “Sportul pentru toţi“, ca şi în cele ale sportului de performanţă.
3. Funcția igienică (de păstrare a sănătății) sau sanogenetica face parte din categoria
celor asociate și vizează cerința fundamentală de menținere a unei stări optime de sănătate a
oamenilor. Prin educația fizică se acționează prioritar preventiv pe acest plan. Se poate, cu
ajutorul exercițiilor fizice să se acționeze și pentru corectarea unor deficiențe pe planul sănătății.
4.Funcţia educativă vizează însuşirea unor norme de conduită morală, formarea
individului care să poată conlucra într-o activitate de grup,întro activitate socială;

Influența educației fizice este evidentă pe planul dezvoltării laturii „fizice” a

personalității. În același timp, însă, sunt influențe deosebite pe care le poate avea educația fizică,
bine concepută și realizată asupra dezvoltării celorlalte laturi ale personalității umane:
intelectuală, morală, estetică și tehnico-profesională:

- pe plan intelectual se pot desprinde cel puțin următoarele două direcții evidente:
înarmarea subiecților cu cunoștințe de bază din domeniul fiziologiei și igiena
efortului fizic, al biomecanicii de execuție a actelor și acțiunilor motrice, psihologiei
activităților motrice., toate aceste cunoștiințe, transmise conform și cerințelor
principiului accesabilității, asigură fondul de bază pentru cunoașterea științifică a
practicării exercițiilor fizice pentru conștientizarea acesteia. Contribuie în procesul
direct de practicare al exercițiilor fizice la dezvoltarea unor trăsături și calități
intelectuale foarte importante cum sunt: atenția, memoria, spiritul de observație,
imaginația, rapiditatea gândirii.
- pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acționare eficientă prin toate
activitățiile de educație fizică. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi și
obiceiuri de comportament corect în întreceri și competiții, în spiritul respectării
adversarilor și partenerilor de întrecere, al acceptării deciziilor arbitrilor, a disciplinei
în munca.
- pe plan estetic, prin exercițiile tehnice și tactice, situate uneori la nivelul de măiestrie,
se contribuie cu eficiență la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exercițiilor
fizice pe fond muzical, atât în lecțiile de educație fizică cât și în alte forme de
organizare, sporește evident influențele educației fizice asupra unor calități și trăsături
de ordin estetic.

5.Funcţia de emulaţie urrnăreşte formarea capacităţii de depăşire şi autodepăşire, a

capacităţii de întrecere, de competiţie;
6.Funcţia recreativă consta în formarea capacităţii de a petrece în mod util timpul liber,
de a se recrea, de a se distra şi destinde;
7.Funcţia de socializare, care se realizează cel mai bine în lecţia de educaţie fizică,
întrucât permanent se stabilesc relaţii de colaborare, întrajutorare între elevi.

BIBLIOGRAFIE
https://www.usefs.md/

1. DRAGNEA A. (2002), Teoria educatiei fizice si sportului, Editura Fest, Bucuresti;

2. CRISTEA S. (1998), Dictionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti;
3. CARSTEA Gh. (1993), Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Editura
Universul, Bucuresti;