82. COMPUSI HETEROCICLICE AROMATICL POLIHETEROATOMICL Numerosi compusi heterocicliei eu doi sau mai mulfi atomi de azot cu inel de einei sau de gase atomi, monociclici su eu inele condensate, formeaz’ scheletul unor produsi naturali de importan(& vital cum sint tacizii nueleici, unele coenzime, vitamine ete. De asemenea, compusi hetero- cicliei poliheteroatomici sint medicamente $i colorant sintetiei de valoare sam ing In compozitia unor alealoizi In cele ce urmeazit vor fi tratate, selectiv, numai citeva clase mai imporiante, ai chror reprezentanti se bucuri de cea mai largi rispindire in naturi Sau formeazi sistemele de baz ale unor produgi industrial. sa, AZoM {2.4.1, CLASIFICARE, NOMENCLATURA Se numese azoli compusii heterocieliei en caracter aromatic cu ciclu de cinel atomi, avind in cicla doi sau mai multi heteroatomi intre care unul este un atom de azot. "Azolii pot fi derivafi formal de la sistemele heterocielice fundamen- tale, monoheteroatomice, prin inlocuirea unei sau a mai multor grupe CH eu azot, Astfel, de la furan derivi oxazoli, de la tiofen tiazoli si de la pitol deriv diazoli, tri, totri- sin pentazoli, Sint redate mai jos citeva sisteme fundamentale, iC: CM. C3: sf 4 Oxez0! Tiazo! \midazot toxozel leatiozol Pirozol52. Compusi heterociclici cu caracter aromatie IT 399, Nnmerotaren pozifillor din eletul azolilor ge face ineepind de is heteroatom, oxigenul vind prioritate asupra sulfulut iar acesia asupra azotului. 92.12, STRUCTURA, PROPRIE! ATI CARACTERISTICE, lit sint formafi din atomi de carbon. gi heteroatomi hibridizati * nif intre ei prin legituri ¢ sp?—sp?; atomil de hidrogen sint legati de carbon sau de azot (in pirazol $imidazol) prin legiturl ¢ ep*—s, Orbital nehibridizafi p ai atomilor cietului furnizeaza cite un electron gi unul din, heteroatomi doi electronipentra a forma sextetul aromatic. KEreQa Perechea de electron! neparticipanji ai qzotului se afl Intr-un onbital sp?, Surnictura electronic’ 9 imidazolului, Inat ea esempht, poate reprezentati prin urmitoarele strueturi limit : fi fe = =i O~ &@ Gr —G i i i h - LI 4 ‘Trebuie remarcat o& structuriie limits cu sareini negative ta azot ‘int favorizate fap de celelalte, atomul de azot fiind un acceptor mai bun de electroni decit ceilalfi atoini ai ciclulni, datoritt electronegativititit sale mai mari doctt cea a carbonul. Caracteral aromatic al azolilor este mai pronuntat decit al compu- silor heterociclict monoheteroatomict ; imidazolul este mai aromatic decit pitolal si cu eit numirul de atomi de azot din ciclu se mireste, eregte stabilizares aromatic’ a sistemului (la tetrazol energia de conjugate, sta- Diliti din eSldura de ardere, este de aprox. 50 Keal- mol”), Imidazolul, pirazolul si tiazolul aa comportare aromatics tipies : sint-rezistenfi la agenfi oxidanfi si dau reactil de substitujie. electrofité. (v. mai departe). >400 382 Compusi heterociclici eu caracter aromatic: II Basivitatea azolilor. Oxazolul, tiazolul si pirazolul sint baze sabe. Acisii lor conjugati au pA, intre 1,3°s12,5 (compan cu piridina si aminele alifatice ai c&ror acizi conjugati sint mult mai slahi, pK, 53 respectiv 10), Bazicitatea redusi s azolilor, in comparafie ew a piridinei, se dato- reazit efectnlui de atractie a celui de-al doilea heteroatom asupra eleetro- nilor neparticipanfi din orbitalul sp? al azotului Tinidazolul face exceptie prin cargeterul siu putemie bazic : acidul Siu conjugat are pK, 7. El se poate protona in solutie apoas neutr’, Aceasti comportare a iinidazolului se datoreazt stailizitit prin conjugare izovalent& a acidulai conjugat. 5 Ps ‘ rk GS ®o- I a Aceastil proprietate a imidazolului joac% un rol important in. pro- cesele biochimice, un aminoseid cu inel imidazolie (histidina, v. § 35.1), vind rolul de transmititor de protoni in reaetit enzimatice (¥. § 33.2.5:)), Imidazolul are ea si pirolul si caracter acid. Anionul format prin cedarea protonului este stabilizat prin conjugare izovalent’, Asociagia moleculani a pirazolului si imidazolului prin legiiturt de hidrogen este o consecinti a bazicitifil, respectiv a aciditiii acesior diazoli, Pirazolul formeazi dimert iar imidazolal formeaz’ polimeri Iiniari. automeria’@iazolior. In: pixaaol $i imidazol ma este prosizat do are atom de azot este legnt atontal de hidrogen. Aceasta face'ca pozitile52. Compusi heterociclici cu. caracter aromatic II sor 4 si 5 din imidazol si fie echivatente ; exist un singur 4 (sau 5) metilimi- dazol. De asemenea exist un singur 8 (san 5) metipirazol. Re LS: I 4 " ‘Transformarea tautomers are loc prin wansferul intefmolecular: al unui proton, de ia o moleculé Ja alta, prin ionizare si protonare. S21, SIEFODE DE. SINTEZA ‘A. Sinteze de 1,2-nzoli din compusi #-diearbonilict ‘Compusii 1,3-diearbonilici dan la tratare eu hidroxilamina (un mol): ‘© monusimé eare’se ciclizeazi, In catalizi geld, dind izoxazoli, Ge-co—oH, chp chy—Co_ NH, co Ho” ho Reactia decurge prin urmitoral mecanism : cad f= . 0 On oun fn =402, 32 Compusi heterociclici cu caracter aromatic 1 Prin tratare cu hidrazin’ se formeazi 0 monohidrazoné care prin ciclizare.trece in derivagi de pirazol. ex—co—c, care—or o oHy—Co é — ak nM * 8 Regotia une § ae N-fenilpirazol. y—co— cH, Balerii S-cetonici dan Ja tratare eu hidroxilamini izoxazotone ; Ju tratare ot Tenilhidrazin’ daw pirazolone, ors sgt { lS Hy ay od rm 4 ‘B, Sinteze do 1,2-azoli prin cieloadifii 1,3-dipolare (8 + 2) Citoadifiile 1,3-dipolare a mecanism concertat. Un reactant, componenta 4,2-cipotari, are 1a un eapit al sistemului un orbital vacant (arcint pozitira), iat 1a celilalt eapat © pereche de electront (sarcinis A@gativiy, Gel deal dollea reastant, components 1,8- Azolii sint substanje eu sirmi (v. § 2.1.2). Imidhzohil reacfioneazs ex compusi halogenafi_alchilindu-se In rot; Nealchilimidazolit se alehileazi 1a cel de-al doilea atom de azot, dind’ siruricuaternare. u aciaii tari formeari atacter bazic. G — & ‘ & 4,2-Azolii au un catacter aromatic. Ki dau reaopii de substitugie clectrofilé, de ex. se slogeneasi, se nitreaai, gi se salfoneazit in posifia 4.32. Compusi heteroeictici ou caracter aromatic I 1,3-Azolii, imidazotol si pirazolal, dan reaetii de substitutie aroma ticd in pozitia 4 (5), Dacd pozitille 4 gi 5 sint ocupate, substitutia are oe in pouitia 2 on. ona a + rs ! ( 8) (/ - 4 : Go ' I APL AL AZOLILOR Derivatii hidrogenati ai diazolilor, pirazolinele gi imidazolinele, sint ‘mai putin importanti. : i y Ge [ {3 p) 3 4 4 ‘2midazolin ‘midazoling : telmidazoling per einer incre eee ee es pee tee eateal reactivi, care se condenseazt eu compas! carboniliei; aceastii proprietate este, utilizatS im multe sinteze, peer FQ Ht : Pog eG ‘ ba Ame QF I Hidontona ‘ Pirazolone. Prin tratarea esterului acetilacetie: eu fenilhidrazin’. se objine, dup3 cum/s-a ariitat insinte, 1-fentl-3-metil-5:pirazolond, Fenil-32. Compugi heterociclici cu caracter aromatic IT metilpivazolona prediiti trei forme tautomero: 0 form metilenici, o formi iminied si o forms fenolics. chy ce a= nAy?so os on, 1-Fenit -2-metil-5-prazolént forme matlenct _—_fanoiea iniict. . Jos pe fos pon oly ( (= oe Cele trei forme au sint izolabile dar existit derivafi ai cetor trei Yorme. Astfel, prin tratarea cu diazometan reactioneazt forma fenotict. Forms metilenie’ a fenilmetilpirazolonei are o grup CH, reactivi, eare ‘di reactii de condensare, de exempla cu acidul azotos, ‘Prin metilare ou ioduri de metil reaciioneazi forme iminied. Grupa rotil se leagit de azotul imini¢ dind 1-fenil-2,3-dimetil-s-pirazolon (medi: ‘cament amalgezie cunoseut sub numele de ‘antipirin’). ‘Prin nitpozarea antipirine’ in pozibia 4, reducerea nitrozoderivatulai 1s grupa NH, si metilare se objine 4-dimetilaminoantipirina, medicament, ntillaat sub numele de piramidon ; are efect aualgezic si antitermic. Date hy = auc pso ai ds0 oy oso eso 1 Gy Tes bs w L 1 bn Gs Gy oH antiiring ~ Piramidon 5216. BENZAZOLL Benzotiazolul (p.f. 234) se obtine prin reactia orio-aminotiotenotalat ‘on acid formic. Un alti acizi carboxiliet se obfin prodnsi-2-substitnifi. Ot} - Oo408 52. Compiigi heterociclici eu caracier aromatic Benzotiazolul éste un lichid, asemiindttor in reactille sale cu chinolina. Benzimidazolul (p.t. 176) se obtine din orto-fenilendiaming i eld foro Ay % Ors CyY'ss Ol} =O) Od 4 i 2-Mercaptebera— imidaze, 2-Mereaptobenzimidazolul este un ausiliax prefios utilizat la prelu- crarea causiuotlui (accelerator de vuleanizare) 7 82.1.7. COMPUSI NATURALE CU INELE AZOLICE a. Compugi maturation inel tiazotic. Intro compusii naturali ew inel tiazolic trebuie mentionata penieilina, un antibiotic, o vitamind (tia- mina sau aneurina, vitamina Th) si o enzimi, cocarboxilaza. Penicitina, descoperits de A. Fleming (1929), este prinul antibiotic folostt, in terapentici (1943), Ba este produst de unele mucegaiuri, ewin Sint Penicillium notatum si Penieilium chrisogenum, Peniellina este ui derivat al tetrahidrotiazolalui. Hooe, e 2 wisn sina 6. R= Gy,CH— x, R= pHOGH.CH Antibioticele sint substange: preduse de organismele vii, eare an insusirea de a impiediea, in concentratii foarte mici, eresteren microorga- nismelor. Majoritatea antibioticelor sint produse de microorganisme, Penielina se objine industrial prin crvsterea mucegaiurilor pe medi nutritive. Prin introducerea de anumite substan{e numite precursori in aceste medii se poate influenta natura radiealului R; de ex. In prezen ii de acid fenilacctic se obtine exclusiv Penicilina G, in care R = benail ‘Vitamina B,, uumit’ si tiamink sau aneurin, este una din compo. nentele'complexulti vitaminei B: Ba « fost izolatt de Jansen’ (1926), chy I “et " Tt a wocncn Key iy AyAben, Vitemina B.52. Compusi heterociclici cu caracter aromatic IT 409 ‘Vitaming B, sau tiamina serveste in organisimy! animal ca, precursor pentru producered unci eoenzinie, cocarboxilaza. Cocarhoxilaza este uh ester al tiaminel eu acid pirofostorie, Is yrupa de aleool primar (K. Lochrunn, 1937). Cocarboxiaza este © coenzimi care’ eatalizerzi transformrile hioehimice ale acidului piruvic. En este asociati ew enzime (proteine) specifive pentru diferitele tipuri de react la eare participa. Compugi naturali ou inel imidazolie, Wistidina sau 4 (5)-imida- aoll-3-alanina este un aminoacid natural. Produsul de decarboxilare al histidinei, histamina se eiseste in qesuturi animale (mucoasa intestinal yi glanda hipofizi). Histamina stimuleazi mugchit-netei, glandele gi are ‘efeet dilatant asupra eapilarelor. Multe alergii sint provoeate deo conceatrapie maritt de histamini in organisin. gH coo" cnc eal se ry we, ry oe & i I 4 4 Histidna Hsing © clasit importants de produgi naturali cu inet imidgzolic siut purinele, eare vor fi dixeutate tn § 32.3. saa, anNe, 2224. “CLASIFIGARE, NOMENCLATURA Se numese. azine compusii heterocielici ou nek de gase atom avind doi saw mai mulfi heteroatomi inize, care unul este azotul, Azinele eu doi sau mai multi atomi de azot se numese diazine, tria- zine, tetrazine ete. Poritia atomnilor de azot din azine se noteaai ou ‘ifre. Nusnerosi compusi din aceastd last au numiri comune eare s-an extins asupr intregit grape. Cole tret diazine monoviclice se numese ; piridazina, Sy aS CO Co No ae Prrigazing Pirin Prong410 82. Compusi heterocielici cu caracter aromatic 12 Diazinele condensate eu inele benzenice se numes KAA AA Se Cinta Ficiasina chinazain crinoxated De Ia pitimiding deriv’ compusi heterocielici en inele condensate, care formeards scheletul a trei clase de produsi naturali de mare impor: anit; purine (inktwotpisinsdina),pteridinn (pirazinpitimidi) $8 aloxavina. uring Pleridin’ Aloxazing Compusit heterocielici cu inel de gase atom avind doi heteroatome Aiferiti se numese oxazine (O,N) si tiazine (8,8). Natura celni de-al doilea heteroatom, diferit de azoty se exprim, in denumirea substanfei,, prin particnla owe pentra oxigen si {ia pentrd sulf, care se adaugi ly numele fe azina. Din aceasti claxt sinb eanosenfi mai ales anumniti dibenzoderi vati (v- § 32.641). 92.22, STRUCTURA, PROPRIETATI CARACTERISTICE i conditia. aromatientitit subs ty §31.9), a Oxazinele si tiazinele pot inde forma de cation’ de oxazinin sau de tiazinin (v. si eationi de pi Fly is ) S og 8 Repartitia electronilor in inelul pirimidinie poate fi reprezentati. ‘prin structuri limit Kekulé si prin strueturi limita eu saneini despiryite, ‘Deplasarea electronilor are loe spro atomul de azot, electronegativ ; in structurile limit dipolare atomit de carbon din poriile 2, 4s 6 an areini pozitive, Aceasta are consecinte asupra reactivitifii” molecule. Pirimidina are carneter aromatic. Ea este stabil fati de agenfi oxidanti (ca gi piridina); la oxidarea benzopirimidinei (ehinazolinei) se oxideazs inelut benzenie (eomportare analoagi ea een a chinoline) sone, Cry ry Cl wed (- Choa2 42: Cothipusi heterocielici eu carecter aromatic IE Pirazina ave structurh simetried; este mai putin studiatit. QO-0-O-O-0-C Bazicitaten diazinelor, Blectronit neparticipanfi ai atomilor de vot se afli in orbitali hibridizati sp?. Bazicitatea diazinelar este mai mick Geeit a pitidinei, Acidul conjugat al pitimidinei are pK, 1,3 iar al piridinet fare pir, 5.3. Prin fisarea wini proton In. un atom de azot rezultal structuri echivalente, S s, Cue: 7 d 4 Tautomeria hidroviasinelor. Compusii oxigenafi ai pirimidinel si. ai piridazinei se earacterizeazi printr-o tautomerie intre forma Iactam {amidied) si forma lactimica (enolic3). Cele douk forme nu sint izolabie dar se evidenfiazs prin unele proprietati fizice si ehimice. Acesti compust ot fi reprezentati prin ambele formule. Ww 2,4-Dihidroxipirimidina, sau uracilul are ‘armitoarele forme = oe : ; ¢ = { } an Co = {| f On. es A 4 2446-7 ‘uri tauttomere: idroxipirimidina sau seidul Darbituie are tei strue- ei 4 oH Cc Aa da = JI ' oon Ans. Avs 4 a i 482, Compusi heterociclici cu caracter aromatic II A 43,6-Dihidroxipiridazina este tautomerd cu hidrazida acidului maleic. t : : “ - yr _ ‘a \A : ~ MA 2 (aed 0 OH 5228, METODE DE SINTEZA a. Sinteze tm clase pirimidinetor. In class pirimidinelor prezint interes deosebit hidroxi- sf aminopirimidinele. Ele sint secesibile prin tC o£ f “~. Hy Sy pea (S -OFQ oH aa6 52. Compusi heterocictici cu caracter aromatic I ¢. Pirazina (14-dinzina) se formeazil prin autocondensarea. a-amino- cetonelor sau aeaminoaldehidelor, in mediu bazic, in presents de aer sa an 22.1, PROPRIGTKTI PIZICE Piridazina este lichidh (pt. 208°) iar celelalte diazine sint solide (piracina are p.t, 57° si pe. 116° inr pirimidina are p.t. 22,5° si pf. 124°), Th spectrele RAIN protonii acestor diazine au depiasiti chimice tipie “& -G. OF PROPRIETATI CHIMICE, Prezenta 9 doi atomi de azot in inelul diazinelor duce 1a 0 snies0- are gencralt a densitifii de eleetroni din nucleu. Din acest moti dinainete hia dau reaetit de substitutie electrofili (caracteristicy sistemelor aroma. tee); cind avestea an loc, ele decurg in conditii deosebit. de energice {v. ‘s piridina), Pitimidina di, in schimb, reaotii de substitutie nucleofiti. Cel mai nusor reactioneazt pozitia 4. Astfel, prin trataren pitimidine: ew amidurk do sodiit (reactie Cieibahin) se obtine 4-aminopitimidins. ee os 4 (Ce + nan, — CY V2 2 Derivatii pitimidinel, substituigi 1a nucleu cu halogeni, grupe alclil sau nitro, au earacter aromatic. In reacfille lor, ei se comports asemin.\tor ct piridina dind usor reaofii de substitutie nucleofilt. Poritile cele mai reactive sint porifile 2,46 in care densitaten de electroni este mai seizut’, ‘Derivatii oxigenall ai pirimidinei si amiopirimidinele substituice in positile 2, 4 si 6 (uracilul $f acidul barbiturie) sint mai reactive fat’ de52, Compusi heterociclici cu caracter aromatic IL aT reactanti electrofili decit pirimidina. Substitutia, acestor compusi are loc in posigia 5, mai pujin sAnleiti in electron, i Ls TY vs 4 Astfel, prin nitrarea uracilului se obfine 5-nitrouraeil. Prin redu- cerea nitrourseilulut se obfine 5-aminouracil. on cy ino on A (Aa ™ UA, , Acidul barbituric are caracter aromatic slab. EL are comportarea lunei ureide ciclice a acidului malonie (corespunzind formulei tautomeralui Iactamic). Acidul barbiturie reactions’ cu aeidul azotos in pozifia 5 dind acid izouitrozoharbiturie sau acid violurie, 9 “ec [= poss i Ae Arto Ny So 4 4 4 ‘Acid borbituric Acid vioture rami Prin reducerea acidulai violurio ge objine acidul 5-aminobarbiturie ‘sau uramilul. Acest compus se utilizeaz4 ca intermediar in sinteza acidului urie (v, Parine, § 32.3). Alosanal are grape earbonil din pozifia 5 mai reactivs decit cele lalte, Aloxanul formeazs, ia aceast’ grupi, un hidrat stabil. Prin reducere se obfine scidul §-hidroxibarbiturie sau acidul dialuric. SNH __ 0: oe AL418 22, Compugi heterociclici cu caracter aromatic I 2, PURIVE Nomenelaturd, Se cuprind sub numele de purine compust hetero- cielici poliheteroatomici care confin un schelet format prin condensates. ‘unui inel pirimidinie cu un inel imidazolic. ‘Sistemul heterocielic de baz se numeste purini. Numerotarea in inelal purinelor ineepe de la unul din atomii de azot ai inelulni pirimidinic. BW aha 6 vt Se cmnose treihidroxiderivafi ai purinet care an numtst comane: cx Hipoxertine xasting Acie erie ‘é-Aminopurina se numeyte adenini ar 2-amino-é-hidvoxi-purina se numeste guanini, Adenina si guanina sint componente ale acizilor aneleici (v. § 32.4). oH oT ay wy N y # i, 7 en rs eae \ y HN Sy 4 4 Asenina uering Derivafi metilafi_ ai xantinei sint produsi naturali_ important 1,3,7-Trimetilxantina, eafeina, se giseste in boabele de eafea. Teobromina. G,Fdimetilsantina) be giseste in boabele de cacao. oe gf by a Siructurd, Sistemul heteroeielie de baz’, purina, intraneste carae- terul aromatic al pirimidine! ew cel al imidazoluiui. ‘Derivatii oxigenafi prezintd tautomerie lactam-Iactimict.52. Compusi heterociclici cu caracter aromatic IE 419 Acidul urie poate fi reprezentat prin formulel . forma AN : yt forma. eeu 1 Son YT ae od doe Asay 4 4 eee Méods de sinted, idx. gi aminoputinde pot fi obtinuto pein sinteze de_cicle pistmidinie pe cate se grefeart spo! celal imidazole. a Sinteza aeidulat tele dupa W. rate (1000) se relzeazd pr untae Sets cet Wh 9 Mle casa i vee ee er “Ol — 97 = dt hag he : i i ior 120, YF 2000, PAs are 4 4 a ou ho 9 nA NHS a . co ALES ae i 4 Acid uric 5,6-Diaminouracital se objime prin reducerea _5-nitrozo-G-amino- uraoilului; acesta se obfine prin nitrozares, ¢-aminouraeilului, usor acee- sibil prin condensarea ureei eu acid clauacetic (v. § 32.2.3.) b. Xantina se obfine prin condensarea ‘acid. formic. AN iQ 4 we Sy YH rs dude ww AAW HE 8 Xantins420 32, Comput heterociclict cu caracter aromatic IT c. Adenina se objine din 2-mereapto-4,5,6-triaminouracil gi acid formic, Compusul iriaminopitimidinic se obfine prin condensarea toureei eu dinitrilul acidului malonie urmati de nitrozarea gi reduceren mereapio- diaminopirimidinei formate intermediar. ae th rr WA seco eS ae, BSS : e AN qe > ANY 4 Aderina 4, Sinteza.ueidulni urie din acid barbituri are ca intermediar acidul aminobarbiturie (aramilul) descris inainte. Formarea inetului imida- ‘polie are loe prin ttatarea eu acid izocianie si ciclizarea acidului pseudourie in prezenti ‘de acid clorhidrie sau acid oxalic (A. v. Baeyer, 1863; EB, Fischer, 1899). : y A 90) ry goon oh TT Ay “od ow aid boric Acid vue rom i a i Oe 0 o its A ) 482. Compusi heterociclici cu caracter aromatic IT son e, Sinteze de purine din 2,6,8-triclorpurind. Prin tratarea acidului uric eu POC, se objine 2,0,8-triclorpurina. Atomii de halogen din triclor- purin’ pot fi inlocnifi cu’ grupiri mucleciile (comportare caracteristicd sisternelor pitimidinice). Cei trei atomi de halogen au reactivititi diferive in fanetie de pozifia pe care o ocapi in moleculé. Pozijia 6 este cea mai reactiva, urmeazi apoi pozifia.®, lar pozifia cea mai pujin reactiva este ‘poritia 8. pe - & ‘a we: SO He Se i rr Ce Sy I | = . NH, en oo A send Aminopurinele dau Ia tratare eu geld azowos Indrosiparine, Prin reducerea triclorpurine! se obfine reprezentantul de baz aloar aon 82, Compugi heterociclict eu caracter aromatic IT ‘Nucleosidele care contin ribozi se numese ribonucleoside gi cele care contin desoxiribor se numese desowiribonucleoside, Esterii lor fosforict la fidioailul din porifia 3a restului de pentoz\ se numese ribonucleotide respectiv desoxiribonucleotide. ‘Ribonucleotidele formeazi unitate structurali a acizilor nucleict in plasma celulelor, numifi acizi ribonueleiei (ARN), iar desoxiribonucleo- fidele fonneaci, nnitatile structurale din acizii nueleict din nucleele celu- Ielor; numifi acizi dezoxiribonucleici (ADN). “Bazele purinice din ADN si ARN sint comune : adenina (A) si gua- ina (G). Bazele pirimidinice sint inst diferite, In ADN se gisese citosina (O) sitimina (T) ; in ARN se giseste citosing (C) dar in looul timine: apare uracil (0). Ribonucleotidele corespunzind bazelor purinice din ARN se niimese acid adenilic si acid guanilic. Nucleosidele corespunzitoare se nuunese fadenosin gi guanosind. (¥. formulele p. 423). ‘Ribonucleotidele bazelor pirimidiniee din ARN se numese aci citi- wi chy, | me \0- oH ft cttatie tise : (nucleate imicteosil ° : i wi} Ura ct HOR 9 SY Ho cid unite (eucleotida) ucleotidele gi nucleosidele din ADN (care au la bazk 2-desoxiri- bora) igi formenzi’ numele prin adiugarea, partictlel desoxi la numele potiotidel sat al nucleoside respective, Astiel ele se numese acid 2-desoxi- adenitic, 2-desoxindenosing ete.432, Compugi heterocictiel eu earacter aromatie IT 425 io i oP. 1 0H Acid cesoxtodecite Ireleata | on i OH Acid desoxiguantic Tmuclectiga! OH Acid esate Inlet} t HO-P—o. OH. Acid desoxuric (nucteotaa} wp yy #0 Desoxiadenesit (nueleosi¢al = Ky (A 4 Desoxguonesin Tructeos:a6) Desoxictsns ‘nacleos8l ( “ NH wot gD Ro 0 Desoxiriding Inicteosiaal426 32, Compusi heterociclici cu caracter aromatic IT fn macromoleculele acizilor nucleict moleoulele de nucleotide sint ‘unite intre ele prin restul de acid fosforie din pozifia 3 a unei molecule ou grupa hidroxil primar, din pozifia 5, a celeilalte molecule. Caracteristio este fapbul of unititile de nucleotide componente se succed intr-o ordine strict. a pat Guanind (6) SJ Macromoleculele de acizi nucleiei contin, dupt provenienga, de la citeva mii Ia citeva milioane de resturi de mononucleotide. Structura catenei macromoleculelor de acizi nucleiei (structura seoundarii) a fost clarificatt in urma studiilor eu raze X (Watson, Oriek, 1953; Wilkins, 1997). ‘Macromoleculele de ADN sint formate din dou catene risucite in spiraki (elice dubls)..Bazele purinice si pirimidinice ve afl in interiorul elicei iar resturile de pentori si de fostat In exterioral ei. Intre resturile le purine sau de pitimidine exist legituri de hidrogen care contribuie 1a ‘monginerea ordonatit a seevenfelor din elicea dublé (fig. 32.1), Se stabileste32. Compusi heterociclici cu caracter aromatic II 4a 8 20 pete do nuclei dou nesters un ps complet asia! (de aprox. 81 A), Distanfele intre dou spirale sint de aprox. 20 Fig. 921. — lees aublé ¢ macromoleutsor de ADN. ‘Legiturile de hidrogen sint posibile numai inire o anumith purins sie pirimidin. Sint compatibile de s forma IegSturi de hidrogen adenina on timina saw citosina eu guanina. - ye _—b I Genter Adenipa —Timina — Guanind ~ cites an) om) Drept consecint, in oriee catents in eaxe apare adenina, opuss ei va fi timina ; eitosina va fi opus guaninel. Cele dou eatene ale spiralei duble ‘vor avea deci urmiitoarele secvente : Fostat estat © proprietate caracteristicts a elicelor duble ADN este eapacitaten lor de a se duplica dind nastere In, dui elice duble identice (J.D. Watson) BP. H.C, Crick, 1983) (fig. 32.2).428 ‘82, Compugi heterociclict ew earacter aromatic TE : \ I lean ae t D=desoxiribond fostot Fig, 82.2. — Mod de duplcare sehemaltzat al extenelr ADN. Despre rolul acizilor nucleiet in sinteza proteinelor gi in transmisia caraoterelor ereditare ¥. § “Mactomoleculele de ARN sint formate din spirale unice. 525, NUCLEOTIDE CU ROL DE COPNZIOE in organismal animal gi vegetal exist substan{e, produse de celulele ‘vii, numite enzime, eave catalizeazs transformirile biochimice. Hnzimele Catalizeaz aumai reacfii termodinamic posibile pe care ie reaiizeazt in ‘condifii blinde gi ou rapiditate uimitoare. Ca orice eatalizator, enzimele iow ‘parte Ia reacfie fi dups ce gt-au indeplinit misinmes se regenereaz’ in forma inipial.532, Compusi heterociclici cu caracter aromatic IT 429 Reaotiile eatalizate de enzime se numese reacfit ensimatice. Aceston 0 potter, de obieei, intr-un complex labil, format reversibil intre enzimi ‘Sisubstan{a (numith substrat). Acesta reactioneaz’ ireversibil eu un renc- tant dind produjii de reaojie si regenerind enzima. Ensim + Sulstet <2 Envlmd ~ Substrat —> Brains + Produst Enzimele se denumese dupi operafia pe care o produc, de ex. hidro- lage, esteraze, transferaze, fosforilaze. Unele enzime pot efectua aceengi opetajie De mai multe substraturi diferite. In majoritatea cazurilor ins ‘enzimele prezinti o specifieitate foarte avansati fafii de substrat gi operatic, de accea de multe ori enzima se compar cu o cheie specific pentru o amn- mits broase’ (enzima maltaza din bobul de orz incoifit hidrolizeazi numai egiturile din maltozi si este ineficace pentru legituri similare din alte gaharuti; ¥. § 343). Bxisti un nurmér foarte mare de enzime. Din punet de veilere struc~ ‘ural ele se impart in enzime proteinice (formate dintr-o proteins) gi enzime formate dintt-o proteins gi o alt substan, numith coenzimi. Coenzima ‘poate cataliza reaetiile unui mare numir de substraturi dar proteina cw aro este asociats diferi de Ia un substrat la altul. Proteina asigur’ specifici- fatea enzimei iar coenzima indeplineste reactia chimic3. ‘Derivaji ai acidului adenovin-S-fosforie. Spre deosebire de acidul adenosin 3-fostorie care inte in compozitia acizilor nucleici, acidul adeno- ‘Sin-5-fosforio (acide adenilic din muschi, numit astfel deoaréce a fost izolat ‘prima oars din extractul de mugchi; G: Embden, 1927) st& Ia baza strac- Tari a mai multor coensime esenfiale pentru toate procesele piochimice din organismele vii. Ney mk, Ho Gy ‘Acid agenosindifostoric (ADP! ad aes g 8 ory wfiobiebcny, GL re Ht ‘Acid. odenosintefostoric (ATP)oo 480 82, Compusi heterociclici cu earacter aromatic IT ‘Acisii adenosindifosforie (ADP) si adenosintrifosforie (ATP) se ‘gisese in toate celulele vik Acidal adenosintrifostoric este o catosforilags. Bi transfers substrs- tului un rest de fosfat, treoind in acid adenosindifosforie, Odatl. ow traus- forul restafui fosfat se transferd $1 energia inmagazinati in legStura bogati in energie o ultimalui rest fosfat din acidi adenosintrfostorie, In acest fel in substratul fosforila se crea o legitur% bogati in energie intre substrat si restal fostac; aceasta leek tur devine expabil’ si dea reactil endergonice. (consumatoare de energie). Un exempln a Tost disoutat In cadrul biosintezet act lee vo expe cra tneormiror shine ale Bra “Acidul adenosintrifosforic este farnizor si de energie mecanie’ in ‘maugehi, In timpal contractiet musehiulare se destace in qeid adenosindi- fosforic «i fosfat anorgenie, proce: catalizat chiar de una din, proteinele miugehiuiut (iiosina}. In perioada de repens muschiniti, acidul avdeno- sinttitosforie se resintetizeazs din ADP i fosfat anorganic, folosind energia furnizatd, de degradares biochimich a hidrayilor de carbon (v. § 34.2.5). ‘Acidal ATP se resinzetizeadt in musehi din ADP si ps socoteala unl re Ge fostat cedat de acidul ereatinfostoric, un aminoacid fosforiiat eu Tegi- ‘bars bogatii in enersie (¥. § 83.1.7). Codehidraza 1 sau’ nicotinamid-odenin-dinucleotida (simbol NAD* si codchidraza IT (cave diferl de codehidraza I prin existenja in moleoutt ) ‘unui ai trellea rest fosfat, legat de hidroxilul din pozitia 2 a restului de adenosind) sint coenzime de transfer de hidzogen. NAD" confine un rest de vitoming, amida aeidalui nico Cosehicraza ao} AD* (sau codchidraza) acceptishidvogennl cedat de substrat te cind in hidrocodehidrazt (NADH). Ca s1 alee coenzime, si eodehidrazele acfioneazi asoeiate oa annmite proteine specitice substratilul, Transteral de hidrogen de In um substrat AH, In NAD~ ave Joc sub fort de ion de Iniarar eave este ncceptat de ineal piidini in poatia 4; proton din sab stratul AH trece In salu, formind ion de hidzonte. tk progest de hidro ‘genare gi simoltan de veyenterare a codehidrazel, accasta cedears jonul de hidraré acceptorahui care, Ie ind su, ia tapi un proton din solntie. HM CONE, CON, ( + aK tat ut t