Jocul didactic matematic în învățământul preșcolar

Autor: Ghibu Livia Marinela

Prof. Înv. Preșc. Grădinița P.P.; Becicherecu Mic; Timiș
În cadrul activităților instructiv- educative în grădinița de copii, activitățile matematice au un rol
deosebit în dezvoltarea proceselor cognitive și afectiv motivaționale. Prin însușirea noțiunilor
matematice , copilul își formează deprinderi de lucru, dprinderi de a rezolva situații- problemă în
contexte variate, deprinderi care devin utile în activitatea lor practică și pot influența copilul în plan
atitudinal și social.
Folosirea jocului didactic în predarea matematicii , în înțelegerea noțiunilor și conceptelor specifice
acestei științe, face ca preșcolarii să înveșe cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă,
acceptând competiția cu sine însuși și cu ceilalți parteneri de joc, să devină interesat față de
activitatea ce se desfășoară.
Un exercițiu sau o problemă poate deveni joc matematic dacă:

 Realizează un scop și o sarcină din punct de vedere matematic;

 Folosește elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;
 Folosește un conținut matematic accesibil și atractiv;
 Utilizează reguli de joc cunoscute anticipat și respectate de preșcolari.
Reușita jocului didactic este condiționată de proiectarea, organizarea și desfășurarea lui metodică,
de modul în care educatoarea știe să asigure o concordanță deplină între toate elementele lui.
Primele jocuri didactice desfășurate la grupa mică sunt jocuri de formare de mulțimi. Jocurile
didactice: ” Spune , ce sunt?”, ” Încărcăm trenul!” au drept scop formarea de mulțimi de jucării
după o însușire comună: forma. Pentru formarea de mulțimi după culoare se pot desfășura jocurile:
” Mingile la coș” în care obiectele au aceeași formă, diferă doar culoarea; jocul ” Să facem ordine la
jucării, la creioane colorate...”, în care obiectele au formă diferită ( mașinuțe, cuburi, mingi,
creioane) urmând a constitui mulțimi în funcție de un singur criteriu ( al culorii), făcând abstracție
de formă. Jocul didactic ” Șervețelele” are drept scop consolidarea deprinderii de a forma mulțimi
după mărime ( indiferent de culoare) și după culoare ( indiferent de mărime).
Altă categorie de jocuri vizează fixarea numerelor și a număratului în limitele 1-3 , precum și a
numeralelor ordinale ( primul, al doilea, al treilea) , cum ar fi jocurile: ” Stop!”, ” De câte ori te-
am strigat?”, ” Te rog să-mi dai tot atâtea jucării”; ” A câta jucărie este a ta? ”. La următoarele
grupe de vârstă , 4- 6 ani se aprofundează și se îmbogățesc cunoștințele referitoare la constituirea de
mulțimi pe baza unor însușiri considerate simultane, ordonarea obiectelor unei mulțimi după
dimensiune perceperea unor relații și poziții spațiale, aprecierea globală și prin formare de perechi a
cantității, familiarizarea cu numerele ( 1- 5 la grupa mijlocie, 1- 10 la grupa mare). La grupa mare
se desfășoară jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a efectua operații simple de
adunare și scădere cu 1- 2 unități în rezolvarea unor probleme simple, după imagini. La început, în
primele jocuri, educatoarea va prezenta concomitent cu imaginea și conținutul problemei în versuri.
Apoi , imaginile vor fi prezentate și educatoarea va cere copiilor să formuleze problema pe baza
unor propoziții sau chiar scurte povestioare.
Jocurile logico- matematice se deosebesc de jocurile didactice prin materialul didactic folosit:
trusele cu piese Dienes, Logi I și Logi II.
Jocurile logice pentru constituirea mulțimilor sunt continuarea firească a jocurilor libere și-i
ajută pe copii să-și sistematizeze observațiile făcute anterior. Pe măsură ce copiii și-au îmbogățit
experiența , jocurile devin tot mai complexe, solicitându-le mai mulți analizatori, combinând jocul
cu mișcarea , cu cântecul, cu povestirea etc. Astfel, ”Săculețul fermecat” le dă posibilitatea copiilor
să descopere forma, mărimea și grosimea piesei numai prin simțul tactil, culoarea poate fi doar
ghicită.
În jocul ” Biblioteca” pot fi verificate nu numai cunoștințele și vocabularul preșcolarilor, ci și
calitățile lor artistice de povestitori, recitatori și cântăreți. Activitatea constituie totodată un test
pentru verificarea comportării civilizate.
După ce copiii au învățat să constituie diferite mulțimi din piesele trusei, ei trebuie conduși în
descoperirea ” misterelor ” acestor mulțimi, sortând elementele după noi criterii, aranjându-le într-o
anumită ordine și succesiune. Acest rol revine jocurilor de aranjare în tablou a pieselor unei
mulțimi oarecare. Tablourile sunt formate din căsuțe pătrate dispuse pe linii și coloane, iar totalul
căsuțelor corespunde numărului de piese din mulțimea ce trebuie aranjată.
După ce copiii cunosc bine componența trusei se pot organiza și jocuri de diferențe. În primele
jocuri se stabilesc asemănarile și deosebirile dintre două piese oarecare, apoi se cere înșiruirea după
o anumită regulă, formându- se așa- numitele ” trenuri”.
Jocurile cu cercuri sunt jocuri a căror denumire provine de la faptul că delimitarea mulțimilor se
face prin cercuri colorate trasate pe dușumea ( diagramele Venn). În primele jocuri, copiii înșiși
sunt elementele ce constituie mulțimea. În jocul ” V-ați găsit locurile ?”, copiii trebuie să fie atenți
pentru a sesiza dacă posedă sau nu atributele definitorii pentru mulțimile în cauză și, în funcție de
acestea , să- și găsească locul potrivit.
Jocurile de formare a perechilor constituie un pas însemnat pe calea înțelegerii numerice a unei
mulțimi, folosind punerea în corespondență ( termen la termen) a elementelor ce le compun.
Jocurile ” Tot atâtea” și ” Formați perechi”, asigură preșcolarilor pregătirea necesară relației de
echivalență.
Jocurile de transformări constituie o continuare firească a jocurilor de perechi, prin faptul că în
cadrul lor se folosește corespondența biunivocă. Prin jocul ” Să faci și tu ca mine!” li se cere
copiilor să reproducă fidel o construcție oarecare ( realizată cu piesele trusei) , respectând întocmai
atributele pieselor precum și pozițiile lor relative. Educatoarea alege 5- 6 piese din trusă și
alcătuiește cu ele , pe masă, o construcție oarecare ( floare, castel, tractor, rachetă) . Copiii trebuie
să construiască aceeași figură , cu tot atâtea piese, respectând forma, mărimea, culoarea, grosimea și
poziția fiecărei piese din model. Un pas înainte se face prin jocurile care solicită realizarea unei
construcții după model, schimbând însă un atribut al piesei: ” Schimbă mărimea!” ( grosimea,
forma,etc.); piesele mari din construcția model se schimbă în piese mici, iar cele mici în piese mari.
Aceste schimbări se realizează cu respectarea celorlalte atribute ( formă, culoare, grosime).
Din cele prezentate, se poate observa că jocurile didactice matematice și jocurile logice se pot
corela interdiciplinar cu activitățile de cunoașterea mediului, de educarea limbajului etc.
Bibliografie:
Iftimie, G.,1976, Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici, E.D.P. București;
Neagu, M., Beraru, G., 1995, Activități matematice în grădiniță, Editura As`s, București;
Taiban, M., Petre, M., Nistor, V., Berescu, A., 1976, Jocuri didactice pentru grădinița de copii,
E.D.P. București