Sunteți pe pagina 1din 6

1

PARINTELE STARETS PARTHENIE DESPRE TELEVIZORUL

Întrebare: De ce televizorul are atâta putere să facă rău minţii omului?


Răspuns: Televizorul vatămă pe om şi la ochi şi la sănătate, deoarece mai ales când
oamenii fac abuz şi se uită multă vreme la televizor li se strică creierul, celulele creierului,
şi încet încet se strică şi omul începe să aibă pierdere/pagubă, adică pierde fără să o
înţeleagă; omul suferă o cădere, pentru că (televizorul?) are o radiaţie foarte mare
(grozavă); de aceea şi vatămă televizorul. Eu nu îi sfătuiesc pe oameni să privească la
televizor, deoarece este o foarte mare stricăciune; şi în timp ce mijloacele de informare
sunt foarte bune iar oamenii pot să afle multe lucruri, din păcate cei ce le folosesc nu sunt
oameni buni şi în loc să pună ceva bun, ceva religios, o istorioară, ei pun însă mii de rele
acolo, rele care îl strică pe om; şi fac pagube; şi au şi un defect rău cei ce lucrează acolo,
jurnaliştii, şi nu spun adevărul. Pentru că zice Hristos când propovăduieşte: „Spuneţi
adevărul şi adevărul vă va face liberi”. Dar oamenii preferă să spună minciuni şi să ascundă
adevărul. Oricât de bun ar fi un om, un conducător, un episcop, un cuvios, un ascet, chiar
şi minuni să facă, îl vor arăta pe canalele de informare într-o lumină atât de obscură, încât,
dacă e posibil, nimei nu ar trebui să vadă şi nimeni să nu citească nimic. Dacă face cineva
vreo greşeală, de ex. un preot, un arhiereu, un profesor, oricât de mică ar fi, îl vor pune
prima pagină a ziarului, cu litere foarte mari; Şi asta ce înseamnă? Înseamnă că oamenii
iubesc minciuna în locul adevărului. Oamenii nu sunt sinceri şi se pun în multe feluri să
strice tot ceea ce este mai bun. Acum, de exemplu, vor să aşeze noua epocă, fără să stea să
vadă ce este aceasta noua epocă. Adică să ne strice bunele-moravuri, obiceiurile, datinile,
să distrugă familia, să le pună pe toate cu susu-n jos. Adică aceasta este teoria diavolului.
Noua epocă. Nu încearcă să găsească credinţa şi iubirea către Dumnezeu şi să lucreze
binele, ci toate acestea le trec sub tăcere şi toată această stricăciune, acest rău devine ce e
mai rău. Şi desigur, spune Domnul nostru că „oricine Mă mărturiseşte înaintea oamenilor,
îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu cel din ceruri. Şi cine se va lepăda de Mine, mă
voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu cel din ceruri. Mulţi cred că aceşti sionişti şi aceşti
oameni răi, care complotează împotriva tuturor şi a toate vânează creştinismul şi stingă
ortodoxia fără să înţeleagă că împărăţia lui Dumnezeu este netrecătoare, nu are succesiune;
pentru că Domnul, cel ce este Acelaşi în veci, este Împăratul celor ce împărăţesc şi Domnul
celor ce domnesc. Şi totuşi se duc să se războiască cu El. Toţi câţi au luptat cu Biserica nu
au ieşit basma curată, deoarece cu Hristos nu se luptă, iar câţi se luptă cu Hristos – pentru
că oamenii sunt neputincioşi (slabi) – se vor strica, se vor nimici.
Şi să luăm multe exemple din istorie. Istoria vorbeşte totdeauna. Şi să luăm ultimele
evenimente din Grecia. De exemplu Simitis. Îl iubeam şi îl iubesc, este om bun. Dar a pus
politichia cu Biserica, şi-a şters numele de pe cartă, şi-a pierdut şi conducerea, le-a pierdut
pe toate...de ce? Pentru că s-a pus cu Biserica.
Comuniştii în Rusia: s-a pus cu Biserica. Au omorât preoţi, arhierei, monahi, creştini ..cu
milioanele. Revoluţia din 1917 din Rusia şi apoi a omorât 80 de mii de oameni; şi au crezut
că prin foc şi sabie vor stăpâni lumea. Dar nu au înţeles ce zice Domnul în Evanghelie că:
„Împărăţia lui Dumnezeu se ia cu forţa şi cei ce se grăbesc pun mâna pe ea. Deci, tot sadul,
zice Domnul, pe care nu l-a sădit Tatăl Meu Cel din Ceruri se va smulge. Adică, a ieşit o
buruiană, apoi s-a nimicit; şi altele s-au nimicit. Nimic nu poate să reziste, pentru că zice:
fericit este neamul căruia Dumnezeu îi este Domn. Fericit este neamul care are pe Hristos
şi El împărăţeşte în acel neam. Pentru că dacă nu au credinţă şi iubire şi pe Dumnezeu,
2

zadarnic se ridică soldaţi şi zadarnic se ridică hotare. Pentru că dacă nu păzeşte Domnul
cetatea, nimeni n-o poate păzi.
Acum zic, de ex.: ce este postul? Nu e nimic! Ce este rugăciunea? Nu e nimic? Ce este
Biserica? Nu e nimic? Să le distrugă pe toate, să nu rămână nimic! Dar însă este multă frică
pentru că acestea le ziceau oamenii în Sodoma şi Gomora când le-au distrus pe toate şi
oamenii au necinstit şi au părăsit pe Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a ars cu foc şi pucioasă,
astfel că azi e Marea Moarte, unde nu trăieşte nici un vierme măcar; Acolo erau 5 cetăţi pe
care le-a ars Dumnezeu pentru păcatele lor; şi apoi a venit şi potopul. Noe, când a făcut
arca, 120 de ani a fost instruit să facă arca. Şi le zicea: pocăiţi-vă, pentru că altfel o să ne
înnece Dumnezeu; iar ei îl luau în râs. La sfârşit i-au spus că este beat, că este nebun. Şi
când i-a poruncit Dumnezeu, a bătut clopotul, a strâns animalele şi oamenii săi şi familia
sa, au intrat înăuntru, au închis uşa, au adunat hrană şi ploua dimineaţa şi ziua şi noaptea.
40 de zile. Şi s-au deschis izvoarele cerului şi ale pământului. ..................
Iar când a propovăduit Hristos despre venirea cea de-a doua, l-au întrebat ucenicii,
Apostolii Domnului nostru, şi I-au zis: Când va fi, Învăţătorule, a doua Venire? Judecata?
Şi le-a zis: Nici îngerii nu ştiu, ci numai Tatăl Meu Cel din ceruri. Dar le-a spus semne:
când veţi vedea războaie şi zvonuri de războaie şi când veţi vedea semne pe cer şi pe
pământ, scularea neamurilor să facă război, şi zgomot sus şi jos, atunci va fi începutul
plângerilor. Şi la un moment dat le zice: Când Noe a sfârşit potopul şi a ieşit afară, plutea
pe ape şi a adus jertfă lui Dumnezeu şi l-a rugat pe Dumnezeu şi L-a întrebat dacă va da
din nou un potop pe pământ. Iar Dumnezeu i-a arătat cerul şi i-a zis: cât timp veţi vedea
cerul, va fi semn că nu va mai fi iarăşi o astfel de pedeapsă pe pământ. Dar zice Hristos că
atunci când oamenii vor fi ca cei din vremea lui Noe, care mâncau şi beau şi se destrăbălau,
atunci va fi a doua Venire. Şi nu va fi nici prin potop, nici prin foc. Chiar oamenii vor face
potopul. Oamenii înşişi se vor autodistruge. Fac bombe atomice. Aici dacă aruncă o bombă
de 500 de tone o să se scufunde o jumătate de lume, toată Grecia o să se scufunde. Dacă
aruncă 10-20 de bombe, tot sistemul (naturii) o să-l dea cu susu-n jos, n-or să mai lase
nimic. O să bombardeze şi apele şi toate astea. Aceasta este înţelepciunea omului, pentru
că nu se uită la Legea lui Dumnezeu şi la poruncile lui Dumnezeu. Ci dimpotrivă se uită
la (principiul): moartea lui e viaţa mea; unul să omoare pe celălalt şi unul să supună pe
celălalt. De-aceea Dumnezeu nu binecuvintează aceste lucruri. Şi oamenii se distrug
singuri. Sunt atâtea cancere, atâţia oameni bolnavi de cancer. Ce este asta? Uite ce se
întâmplă în Pirinei(??); aici în Iugoslavia, în Irac unde aruncă bombe. Au otrăvit atmosfera.
Dumnezeu e de vină? Dumnezeu e de vină că fac aceste lucruri? Sau oamenii sunt de vină?
Să nu dăm vina pe Dumnezeu.

Întrebare: Cum de exercită o aşa de mare atracţie televizorul? Toată lumea se uită la
televizor. Şi preoţi, şi monahi, şi episcopi. Lumea spune astăzi: fără televizor nu putem.
Răspuns: Pentru că oamenii s-au învăţat să privească astfel de lucruri, la place să vadă
aceste lucruri. Învaţă încet încet stricăciunea. Eu nu îndemn să se uite oamenii la televizor.
Eu zic să înveţe oamenii să se roage lui Dumnezeu şi să îl roage pe Dumnezeu. Televizorul
face numai pagube, foloase nici unul. Eu aş prefera ca un creştin să nu se uite niciodată la
televizor. Dacă vrea să afle ceva sau să asculte ceva, o muzică clasică, să aibă un radio şi
dacă vrea să asculte. Însă televizorul are plăcerea din a vedea şi oamenii văd şi află plăcere.
Şi ce arată? pe toţi goi, pe toţi dezbrăcaţi, arată numai portofele; şi ce învaţă oamenii?
Învaţă să fie hoţi, să fie criminali; să se ucidă unul pe altul.Mii de rele văd oamenii care nu
3

ştiu şi le află de acolo. Aceasta este stricăciunea. Pentru că televizorul este bun, dar nu se
folosesc bine de el. Pentru că dacă dau, de exemplu, evanghelia şi o explicăm, şi dacă îi
învăţăm pe oameni cum să se roage , cum să iubească pe Dumnezeul cel adevărat şi cum
să creadă în Dumnezeul cel adevărat şi cum să trăiască unul cu altul şi să aibă iubire, atunci
lumea nu s-ar fi stricat. Dar nu arată astfel de lucruri lumii. De aceea televizorul dăunează.
Ce să arate? Războaie, crime, cuţite, pistoale, hoţi, tâlhari, şi un şir lung de astfel de lucruri.
Pe care oamenii le află, apoi le place. Şi îţi zice: aceasta este...

Întrebare: Privind la televizor omul se poate împătimi? Să i se stârnească patimile?

Răspuns: Desigur. Pentru că sunt duhovnic vin mulţi şi se mărturisesc, mulţi copii, mulţi
tineri, chiar şi oameni căsătoriţi privesc la lesbiasnisme şi se masturbează. Alţii, căsătoriţi
fiind, stau unul lângă altul, soţ şi soţie şi se uită la televizor şi se strică de tot. Ce înseamnă
asta? Trebuia să ia cineva o hotărâre să arunce în aer televizorul.
Nu este rău televizorul, nici video-ul nu este rău. Este rău felul în care le folosesc oamenii.
Toate mijlocele de informare sunt bune; dar să fie mânuite de om bine, deoarece cuţitul
este un instrument de ucis. Însă avem cuţitul şi cu cuţitul ne tăiem pâinea, ne tăiem salata,
fructele şi ne este foarte de folos.
Când însă folosim acest cuţit ca să tăiem gâtul cuiva şi să găurim burta cuiva şi să-l lovim
în spate, atunci devine instrument de ucis. Cine e de vină, cuţitul sau omul care îl foloseşte
rău?

Întrebare: Prin televizor intră foarte multe imagini în minte inconştient. Pot să ne aducă
daune? Şi cine va scoate afară aceste imagini?

Răspuns: Desigur că intră. Eu zic fiilor mei duhovniceşti, când le dau canoane şi rugăciuni,
să-şi facă metaniile, să-şi zică rugăciunile cu combuskini, să citească Pavecerniţa, să facă
tot ce pot ca să crească, şi abia după aceea le dau binecuvântare să privească puţin la
televizor. Dar nu [le dau voie] să privească întâi la televizor şi abia după aceea să le facă
pe cele religioase, pentru că atunci când intră imagini şi radiaţii în minte, cele religioase nu
mai pot intra înăuntru. Când însă intră cele religioase, am constatat acest lucru chiar la fiii
mei duhovniceşti, deci când le fac pe cele religioase, când îşi fac rugăciunea, Pavecerniţa,
şi postul şi toate celelalte, pot privi şi la telelvizor, nu mai are putere televizorul să îi
influenţeze; şi le părăsesc pe toate şi acelea fug. Pentru că trebuie să-L punem pe Hristos
înlăuntrul sufletelor noastre, în creierul nostru, şi în inima noastră, şi înăuntru nu încape,
nu poate intra nimic înăuntrul nostru. Dacă însă punem aceste lucruri putrede, materia,
aceste lucruri rele, după aceea sunt în noi două adieri opuse. Lumina şi întunericul nu se
pot uni niciodată. Fie întunericul biruieşte lumina, fie lumina biruieşte întunericul. Când
aprindem lumina, întunericul se duce. Când stingem lumina, imediat avem întuneric. Aşa
este şi cu televizorul. Numai stricăciune este. Cei care sunt creştini buni şi conştienţi nu au
televizor în casa lor.

Întrebare: Televizorul este ca o magie. Poate influenţa viaţa de familie?

Răspuns: Desigur, o influenţează.


Puteţi să ne daţi cîteva exemple?.......
4

Nu pot să descriu cum funcţionează aceste lucruri, pentru că eu nu-mi pierd timpul cu
televizoare şi chestii de-astea. Nu îmi este permis să privesc la televizor şi nu îmi cumpăr.
Am fost într-o familie creştină, erau părinţii mei şi fraţii mei adunaţi şi nu puteau să vadă
acele goliciuni pe care le arătau la televizor. Nu puteam deoarece mă întristau. Am învăţat
să fiu mai cuviincios, şi de când eram copil şi până astăzi, că sunt aici, nu pot să văd aceste
imoralităţi.

Întrebare: Cum dezintegrează familia?


Răspuns: De exemplu: Am mers o dată la Tesalonic. M-am dus la o familie pe care o
cunoşteam. O verişoară a mea primară. De când am plecat eu din lume şi m-am dus la
Sfântul Munte erau vreo 20-25 de ani de când nu o mai văzusem. Se căsătorise, avea 2
copii, un băieţel şi o fetiţă; când i-am întâlnit aveau 17-19 ani. Atât m-au chemat să merg
acasă la ei, să rămân după-amiaza acolo şi să mâncăm. M-am dus. Au pus mâncare pe masă
şi am şezut toată familia, cu soţul ei şi cu copiii. Am zis rugăciunea şi am început să
mâncăm. Şi ce-am observat la masă? Copiii aceia, din lăcomia lor, în 2 minute deja
mâncaseră. Au mâncat repede repede şi într-o secundă îi văd că se ridică fără să spună
nimic şi se duc în cameră, deschid televizorul şi încep să privească la televizor. M-am
întristat foarte tare, dar în clipa aceea nu am spus nimic. M-am abţinut. După ce am mâncat,
i-am zis verişoarei mele: Strigă-i pe copii să vină să spunem rugăciunea de după masă, să
mulţumim lui Dumnezeu. Au venit, aşadar, am făcut rugăciune. După aia însă i-am zis
verişoarei mele: de ce au făcut acel lucru? De ce permite copiilor ei acest lucru? Masa este
un lucru sfânt. Adică şi în Biserică să fi fost, ar fi fugit din biserică să meargă acasă să se
uite la televizor. Pentru ce le permiteţi copiilor voştri să fugă în timp ce voi încă mâncaţi.
...Aşa fac în fiecare zi. Imediat ce mănâncă, se duc la televizor. Nu este bun lucru acesta.
La mine, tatăl meu, pentru că eram 5 fraţi, când şedeam la masă să mâncăm nu ne lăsa să
mergem nici măcar să mergem să ne uşurăm.
O dată m-am ridicat să merg să mă uşurez, adică la toaletă, şi numai ce m-am întors şi m-
a întrebat: Unde ai fost? Zic: Tată, am fost la toaletă. Îmi zice: Vino mai aproape. Şi îndată
ce am fost aproape de el mi-a tras o palmă, una pe aici şi una pe dincolo. Mi-a zis: altă dată
să nu mai faci asta. Nu o să mă faci de ruşine înaintea lumii. O să am şi lume străină şi să
nu faci aceasta. Unde să mai îndrăznească cineva. Aveam rânduială bună. Acum ştii ce fac
oamenii? Stau să mănânce şi mănâncă precum rechinii, hăpăie mâncarea ca să meargă să
se holbeze la televizor. Este robie. Televizorul deasupra tuturor. Mănâncă la masă şi au
televizorul şi se uită la el. Nefericire. Şi ce aud?
Eu am un radio şi uneori vreau să prind un anumit post, uite, avem un post care spune
numai lucruri bisericeşti, şi câteodată îl pun să ascult şi eu. Dar până să prinzi postul prinde
diavolul posturi. Şi acolo auzi... ce să-ţi spun, mie îmi pare rău că aud. Aceşti jurnalişti care
sunt în studiouri îşi bat joc de ei înşişi, unul de altul.. Nu auzi nici un cuvânt sincer.
Posturile de radio trebuie să fie bune, desigur, aşa cum este postul de radio al Bisericii şi
alte posturi creştine. Acestea nici nu smintesc, nici nu fac vreun rău, informează lumea
despre diverse lucruri şi toate acestea sunt bune. Ce e bun e bun. Vai nouă dacă binele îl
facem strâmb şi ce e strâmb spunem că e drept.

Întrebare: Acum şi savanţii constată că televizorul aduce mult stres. Harul lui Dumnezeu
poate rămâne într-un astfel de suflet?
5

Răspuns: Nu poate. Relele sunt foarte multe. Zice un proverb „spune-mi cu cine te-
nsoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti!”. Dacă mergi pe drum împreună cu un om raţional şi
temător de Dumnezeu o să devii şi tu temător de Dumnezeu; dacă mergi cu unul eretic,
tâlhar şi hoţ, într-o bună zi o să ajungi hoţ. Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune. Omul
se distruge. De aceea şi zicem copiii buni, după cum spun părinţii în general, atunci când
vedem un om bun, un copil bun, o fată bună care merge în lume. În spatele acestor copii
buni sunt şi părinţii buni. Pentru că părinţii buni dau şi copii buni. Iar părinţii răi dau copii
răi, nu buni.

Întrebare: În ultimii ani s-au schimbat obiceiurile oamenilor. Credeţi că televizorul are
vreo legătură cu această schimbare?
Răspuns: Prin televizor se strecoară toate acestea. Toate aceste obiceiuri ale Noii Epoci,
şi „vom face şi vom drege şi vom distruge”, numai lucruri adevărate nu spun. Vorbesc
vreodată la televizor despre post? Vorbesc despre rugăciune? Despre ipostasul şi iubirea
lui Dumnezeu? Despre credinţă? Nu vorbesc niciodată. Numai posturile Bisericii şi
canalele religioase. Toate celelalte sunt stricăciune. O stricăciune continuă. Strecoară
cântece, dansuri, chefuri, minciuni, spun şi zodiacul, spun că omul nu poate gândi. Şi toate
acestea nu valorează nimic. Nimic. Lucruri nefolositoare. Şi totuşi ei le strecoară. Pentru
mine, cine vrea să fie bun creştin şi om bun, să pună cheie la televizor.

Întrebare: Oamenii, privind multe ceasuri la televizor, trăiesc într-o lume a televizorului
şi-şi dezvoltă o altă conştiiţă. Încetează să mai aibă propria viaţă.
- Da. Şi prin această viziune au Noua Epocă. Să le măture pe toate, să nu mai rămână nimic.
Nici familie, nici morală, nici altceva.
- Putem aşadar să legăm televizorul de sfârşitul lumii?...Vom vedea trupurile profeţilor prin
intermediu televizorului.
- Exact. Apocalipsa o spune. În centrul Ierusalimului, în piaţa publică. Îi vor omorâ şi vor
fi trei zile morţi, şi se va da poruncă să nu-i îngroape nimeni. Şi îi va vedea întreaga lume.
Şi vor râde şi vor sărbători. Şi zice, prin puterea lui Dumnezeu vor fi înviaţi şi se vor ridica
în văzduh şi îi va vedea toată lumea. Iar atunci antihrist va înnebuni de mânie şi va începe
prigoană asupra creştinilor. Dar atunci Dumnezeu va trimite pe arhanghelul său şi îi va lua
viaţa.
............................................................. proorocia lui Daniel.
- la sfârşit, zice Sf. Ioan în Apocalipsă că va fi boală şi foamete pe pământ. Şi continuă
Apocalipsa şi zice că va fi foame nu de pâine şi apă, pentru că acestea vor fi din belşug, ci
va fi foame după cuvântul lui Dumnezeu. Adică, aşa cum merg lucrurile acum, încet încet
se va distruge totul. Nu se va mai auzi cuvântul lui Dumnezeu. Şi vor fugi oamenii de la
miază-noapte la miază-zi şi de la apus la răsărit. Pentru că vor auzi, de ex., că oarecine în
Anglia vorbeşte despre Dumnezeu şi lumea va merge acolo şi nu vor afla nimic, pentru că
până să meargă ei acolo oamenii răi îl vor omorâ. Şi vor merge în nord să asculte cuvântul
lui Dumnezeu, nici acolo nu vor găsi nimic. Deci, acesta este marelel rău pe care îl vor
face sionişii şi ceilalţi. După cum spun şi protocoalele înţelepţilor Sionului, ei vor să facă
să dispară numele lui Dumnezeu de pe pământ. Adică să nu mai fie numiţi [şi chemaţi pe
nume] nici Hristos, nici Maica Domnului, nici altcineva. Adică să aşeze scaunul pentru a
împărăţi antihrist. Dar nu vor reuşi niciodată. Vor fi atâţia martiri şi mucenici în timpul lui
antihrist, încât vor fi mai mari decât cei din primele secole. Cum a fost Sf. Gheorghe, Sf.
6

Dimitrie şi toţi Sfinţii Mari Mucenici. Pentru că orice ar facee, vor ucide mii de oameni,
creştinii nu vor pleca genunchii înaintea lui Baal şi a lui antihrist, ci vor rezista. Se vor
lupta. Aceasta trebuie să o ştie foarte bine, deparece Dumnezeu şi-a pus pronia Sa pentru
astfel de lucruri. De aceea îi şi păzeşte pe proorocul Ilie şi pe proorocul Enoh, care timp de
trei ani şi jumătate vor veni pe pământ şi vor avea putere de la Dumnezeu să facă tot ce
vor. Şi se vor lupta cu fiara însăşi, care se cheamă antihrist. Omul nu va îndrăzni să
vorbească împotriva lui antihrist. Însă aceştia îl vor defăimă pe antihrist. Şi răutăţile lui şi
toate le vor spune. Acest lucru l-a rânduit Dumnezeu, pentru că alături de Ilie şi Enoh se
vor lipi toţi creştinii adevăraţi. Adică îi vor urma. Vor fi protejaţi, într-un anume fel. Pentru
că vor avea pe cineva care va vorbi. Toate gurile vor tăcea. Dar gura proorocilor Ilie şi
Enoh nu o vor închide. Nu vor putea. Numai când îi vor omorâ. Dar Domnul acelaşi este
în veac. Hristos. Împărăţia lui Dumnezeu este de neînvins. Nu va fi biruită niciodată. Toţi
câţi fac aceasta şi toţi câţi prigonesc Biserica şi pe creştini vor muri de sabie, toţi vor pierde
şi numai Împărăţia lui Dumnezeu va domni. Împărăţia lui Dumnezeu cea netrecătoare.
Noi nu ne temem de faptul că vor veni toate acestea. Pentru că sunt proorocite. Nu ne
temem, să fie. Toţi câţi vor mărturisi pe Iisus Hristos şi pe Acela răstignit, toţi vor merge
în rai. Se vor mântui. Toţi câţi se vor lepăda de Dumnezeu şi vor merge cu antihrist, vor
primi ceea ce merită. Nu ne temem. Sunt scrise, proorocite, se vor întâmpla. Să se
deosebească neghina de grâu. Cel credincios nu se teme de nimic. Aici milioane de martiri
au mărturisit pentru numele lui Dumnezeu, i-au luat, i-au omorât, le-au confiscat averile şi
toate celelalte. Dar ei au câştigat Raiul. Nu s-au temut pentru nimic. Au mărturisit pe
Dumnezeu înaintea împăraţilor şi domnilor.

S-ar putea să vă placă și