Termometrul digital, desi construit si patentat in anul 1973, pe data de 5 ianuarie, a inceput sa

prinda popularitate abia la inceputul anilor 1990, atunci cand au fost efectuate mai multe
campanii impotriva folosirii instrumentelor de masurat cu mercur. Astfel, in ziua de astazi, doua
tipuri de termometre sunt folosite, in general: cele de contact si cele pe baza de infrarosii. Cele
de contact folosesc un senzor electronic plasat in locatia in care temperatura trebuie sa fie citita,
in timp ce modelele de termometru cu infrarosii foloseste un senzor ce emite radiatii slabe catre
punctul dorit.

Din punctul de vedere al riscurilor, termometrele cu infrarosii sunt cele mai sigure, deoarece nu
este necesar nici un contact cu persoana careia i se citeste temperatura. Astfel, se elimina riscul
de aparitie al infectiilor, de transmitere a unor boli si asa mai departe. In plus, din punctul de
vedere al preciziei, termometrele cu infrarosii sunt destul de sigure, putand masura
temperatura, ca si cele cu mercur, cu o rezolutie de 0.1 grade Celsius.

In fapt, in anii 2000 – 2001 a avut loc cea mai mare crestere a vanzarilor privind termometrele
digitale, datorita mai multor campanii de informare a populatiei. Astfel, in ziua de astazi, este
estimat ca peste 75% dintre toate persoanele de pe glob folosesc un termometru digital.