Lucrare Finală Ionut

CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................ 4
CAPITOLUL I. PIAȚA ȘI POTENȚIALUL TURISTIC..................................... 5
1.1.Turismul. Rol și concepte de bază............................................... 5
1.2 Potențialul turistic........................................................................ 9
1.3 Piața turistică................................................................................. 11
CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A DEFILEULUI CRIȘULUI
REPEDE....................................................................................................................... 14
2.1 Descrierea geografică a regiunii................................................... 14
2.1.1 Așezare. Relief.......................................................................... 14
2.1.2 Hidrografia................................................................................ 16
2.1.3 Fauna și importanța botanică a zonei........................................ 17
2.2 Comunități locale........................................................................... 18
2.2.1 Scurt istoric............................................................................... 18
2.2.2 Comuna Vadu Crșului............................................................... 19
2.2.3 Comuna Șuncuiuș..................................................................... 23
2.3 Trasee turistice pe Defileul Crișului Repede................................ 26
CAPITOLUL III. POTENȚIALUL TURISTIC AL DEFILEULUI CRIȘULUI
REPEDE...................................................................................................................... 28
3.1 Resurse turistice............................................................................... 28
3.2 Baza de cazare și agrement pe Defileul Crișului Repede.............. 35
3.2.1 Structurile de cazare.................................................................... 35
3.2.2 Agrement . Forme de turism practicabile pe Defileul
Crișului Repede............................................................................ 39
3.3 Circulația turistică pe Defileul Crișului Repede............................ 42
CONCLUZII ȘI PROPUNERI.................................................................................. 50
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................... 52
3
INTRODUCERE
Prezenta lucrare, are scopul de a prezenta zona turistică a Defileului Crișului

Repede și de a evidenția existența unui potențial turistic ridicat. Motivul pentru care am
ales această temă, este faptul că de mic copil am practicat turismul în această regiune, mi-
am dat seama de potențialul neexploatat al zonei și mi-ar place să fiu un actor activ în
acest domeniu, în anii care vor urma.
Lucrarea este structurată în trei capitole care cuprind atât noțiuni teoretice cât și
aspecte practice cu privire la tema aleasă. Astfel, primul capitol este destinat în totalitate
aspectelor teoretice. Este necesară abordarea impactului și rolului economic și social al
turismului dar și înțelegerea conceptelor de piață turistică și potențial turistic al unei
regiuni, pentru a le putea transpune asupra zonei alese de mine pentru efectuarea studiului
de caz.
Cel de-al doilea capitol prezintă descrierea regiunii alese în ceea ce privește
relieful, clima, hidrografia dar și sub aspectul comunităților locale existente. Astfel, am
structurat acest capitol în 3 părți: primul subcapitol este menit prezentării zonei din punct
de vedere natural, al doilea descrie principalele comune din Defileului Crișului Repede
din punct de vedere istoric și administrativ iar cel de-al treilea subcapitol menționează
principalele trasee turistice care pot fi parcurse în regiune.
Ultimul capitol și cel mai amplu este menit studierii potențialului turistic al
acestei zone. Pentru aceasta, primul pas a fost identificarea resurselor naturale și
antropice existente, pe care le-am reflectat în prima parte a acestei cercetări. Cel de-al
doilea subcapitol a fost alocat studierii bazei de cazare și agrement iar ultima parte a
studiului prezintă o evoluție a circulației turistice din zonă în perioada 2007-2011.
În urma acestei cercetări, am desprins câteva concluzii și am formulat propuneri
pentru dezvoltarea potențialului turistic al Defileului Crișului Repede, idei care se
regăsesc la sfârșitul acestei lucrări. Astfel, prezentarea evoluţiei turismului în această
zonă într-o perioadă de timp predefinită, permite descifrarea stării pe care turismul a
avut-o la un moment dat, dar şi intuirea evoluţiei lui viitoare.
4
CAPITOLUL I
PIAȚA ȘI POTENȚIALUL TURISTIC
1.1 TURISMUL. ROL ȘI CONCEPTE DE BAZĂ

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau
„to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul
anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa – în general şi în Franţa – în
special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour“ (călătorie,
plimbare, mişcare), care are rădăcini şi mai adânci. Acesta derivă din cuvântul grec
„tournos“ şi, respectiv, din cel latin „turnus“ şi înseamnă tot călătorie în circuit. Din
termenul „turism“ a derivat şi cel de „turist“, adica acea persoană care efectuează
călătoria pentru plăcerea proprie. Se pune problema clarificării unor aspecte legate de
termenul „turist”. Prima utilizare a acestui teremen datează din anul 1880, sub foma unei
anecdote, „ A traveler is nowadays called a Tourist”.1
În 1896, elveţianul Guyer Freuler, în studiul său „Contribuţii la o statistică a
turismului” defineşte turismul ca ”un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creşterea
necesităţii de refacere a sănăţăţii şi schimbare a mediulu, de cultivare a sentimentului de
receptivitate faţă de frumuseţile naturii... rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi
perfecţionării faţă de frumuseţile naturii...rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi
perfecţionării mijloacelor de transport”
Cel care a elaborat o definiţie a turismului – acceptată pe plan mondial, a fost
prosesorul elveţian dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de
relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara
domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire
permanentă şi o activitate lucrativă oarecare” (1940).2
Dicţionarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiţie a
turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos
sau cu diferite mijloace de transport a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti,
a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc.”
1
Nistoreanu P., „Economia turismului-teorie şi practică”, Editura ASE, București, 2005, pag. 9;
2
Minciu R., „Economia turismului”, Ediţia a 2-a, Editura Uranus, Bucureşti, 2005, pag. 12;
5
Dicţionarul turistic internaţional (1980) se precizează că „turismul se distinge de
călătorie prin aceea că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea
deliberată a ţintei, iar pe de altă parte, preocuparea exclusivă pentru satisfacerea
plăcerii sale”.
Definiţiile cele mai recente ale acestor noţiuni sunt cele ale Conferinţei
Internaţionale asupra Turismului şi Statisticii Turismului, desfăşurată la Ottawa (Canada)
în 1991 care definește turismul ca fiind ansamblul activităţilor unei persoane care
călătoreşte în afara mediului său obişnuit pentru mai puţin de o perioadă specificată de
timp, şi al cărei scop principal al călătoriei este altul decât exerciaterea unei activităţi
remunerate la locul de vizitare. 3
Sintetizând cele enunţate, prin turism se înţelege: 4
 în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber
călătorind în altă localitate sau ţară, pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi
muzee, pentru a- şi îmbogăţii cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport,
pentru odihnă sau tratament;
 în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi serviciilor
solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ şi în condiţiile
protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediului înconjurător, în
general.
Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale, literatura de
specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor,
societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă”.5
Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială, acţionează ca un
element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a
structurii economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un
mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al
oamenilor. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere, în plan economic
3
4
Nistoreanu P., op. cit, pag. 10;
5
Cristureanu C., „Turism internațional”, Editura Oscar Print, București, 1999, pag. 98;
6
sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi, în plan psiho-social, se constituie
ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. 6
Turismul nu este doar un fenomen economic, o afacere sau un fenomen economic,
o afacere sau un fenomen industrial, el are multiple valenţe, reprezentând un mod de
existenţă-individual-umană şi socială, un fenomen geografic, pentru a cărui înţelegere
este necesară o abordare din perspectiva mai multor ştiinţe sociale şi mai multor profesii. 7
Turismul are un rol deosebit în dezvoltarea economico-socială a unei ţări, prin
contribuţia sa la: 8
 Valorificarea resurselor - contribuie la ocuparea şi redistribuirea forţei de muncă,
are o vocaţie ecologică, stimulează dezvoltarea calitativă şi cantitativă a altor
ramuri prin cererea pe care o adresează acestora.
 Deplasarea interesului forţei de muncă înspre sectorul turistic, prin diferenţele ce
se creează între preţul forţei de muncă din turism şi cel din agricultură. Turismul
poate concura cu agricultura prin creşterea preţului pământului, fapt deja constatat
în unele sectoare cu potenţial turistic, favorabil construirii caselor de vacanţă;
 Dinamizarea sistemului economic global deoarece el presupune o cerere tot mai
mare de bunuri şi servicii, stimulând producţia în diverse ramuri ale economiei.
Are un efect de antrenare asupra economiei naţionale, stimulând dezvoltarea unor
sectoare situate în amonte, cum ar fi: construcţiile, industria materialelor de
construcţii, industria constructoare de maşini, industria textilă, agricultură şi
industria alimentară, dar şi sectoare din aval: sectorul comercial şi al serviciilor.
 Diversificarea structurii economice prin activităţile şi ramurile specifice
turismului şi prin contribuţia la dezvoltarea altor ramuri şi crearea de subramuri ca
artizanat, sticlărie destinate în special turismului;
 Ridicarea nivelului de instruire şi educaţie, deoarece contribuie la menţinerea
echilibrului biologic şi fiziologic al omului contemporan, pentru care evadarea din
mediul citadin a devenit o necesitate, este un mijloc de educaţie, de ridicare a
nivelului de instruire şi civilizaţie, de îmbogăţire a orizontului cultural.
6
Minciu R., „Economia Turismului”, Editura Uranus, București, 2005 pag.12;
7
Cosmescu I., „Turismul-fenomen complex contemporan”, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag 40-
41;
8
Bădulescu A., „Economia turismului”, Editura Universităţi din Oradea, Oradea, 2006, pag. 11;
7
 Dezvoltarea valorii generale umane din zonă, a populaţiei gazdă, poate
determina o evoluţie negativă a acesteia, adică o corupere a populaţiei rezidente
prin ieftinizarea valorilor artistice promovate, prin comercializarea tradiţiilor şi
obiceiurilor locale sau dimpotrivă o evoluţie pozitivă a acesteia, aceasta constând
în democratizarea şi modernizarea atitudinilor, a renaşterii interesului pentru
cultura proprie a comunităţilor locale, al interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea unor probleme globale ale omenirii.
Cu privire la rolul turismul analizat strict prin prisma consecințelor de ordin
economic, pot fi subliniate următoarele aspecte: 9:
 Turismul îndeplineşte o funcţie economică importantă întrucât contribuie la
crearea şi utilizarea venitului naţional;
 Turismul contribuie la ridicarea social-economică a unor zone, asigurând
eliminarea decalajelor interregionale;
 Activitatea turistică face posibilă preluarea unei părţi a consumului intern casnic
și antrenarea circulaţiei bănești, determinând atenuarea fenomenului inflaţionist;
 Turismul valorifică zonele bogate în resurse turistice naturale şi antropice
neepuizând "materia prima", valorifică acele elemente care n-ar fi putut fi puse în
valoare în cadrul altei activităţi;
 Turismul prezintă şi vocaţie ecologică întrucât, în strategia dezvoltării turistice, se
impun măsuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existenţei umane,
a peisajului, a apei, a aerului, florei, faunei;
 Turismul se constituie într-o importantă sursă de valută fără a necesita eforturi
deosebite pe plan extern, o sursă de valorificare în condiţii mai avantajoase a
resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mijloace destinate exportului;
 Turismul se manifestă ca un important capitol al exporturilor denumit export
intern, oferind piaţa de desfacere unei game variate de produse şi servicii care, în
alte condiţii nu se pot exporta sau se exporta în cantităţi mai mici, cu eforturi şi
riscuri mai mari.
Pe plan internaţional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe
economii naţionale care depind de el. În ţările dezvoltate creşte anual mai rapid decât
9
Minciu R., „Economia Turismului”, Editura Uranus, București, 2005, pag.12;
8
creşterile medii ale economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau
chiar depăşeşte) 30%.Deci influenţa turismului asupra economiei este una benefică,
ducând în final la dezvolatarea acesteia şi a nivelului de trai. 10
1.2 POTENȚIALUL TURISTIC

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţii de turism.Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în
măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca
atracţii turistice sau resurse turistice. 11
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care
împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează
oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.
Potenţialul turistic este influenţat de o serie de factori:
 factori naturali (care rămân , în general, neschimbaţi);
 factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizaţi
printr-o dinamica accentuată dar şi cu posibilităţi de dirijare în sensul
dorit).
 factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului, formele de
relief, reţeaua hidrografică, clima, flora, fauna diferenţiază turismul în:
turism montan, turism de litoral, de schi, de vânătoare etc.
Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc
la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic. Această
clasificare în funcţie de conţinutul potenţialului este cea mai utilizată.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le
oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi
faună, cât şi modificările acestora din urmă, are un rol important în dezvoltarea şi
10
11
Bădulescu A., „Economia Turismului-curs tipărit format ID”, Editura Universității din Oradea, 2011,
pag 54;
9
diversificarea activităţilor turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de
clasificare a atracţiilor turistice; 12
Componentele potenţialului turistic natural sunt:
 potenţialul turistic al unităţilor montane;
 potenţialul turistic al unităţilor de deal şi de podiş;
 potenţialul turistic al câmpiilor şi luncilor.
Aceste componente se concretizează în relieful unei zone, acesta reprezintă un
element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic,
glaciar), trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor şi
alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor. Celelalte componenete ale potenţialului
turistic natural sunt: clima, reţeaua de ape, vegetaţia, fauna.
Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului,
concretizate în elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor
atrag grupurile de turişti. Acesta se constituie dintr-un potenţial turistic prealabil în
special pentru turismul de cunoaştere, cultural dar şi pentru turismul rural care
cuprinde:13
 vestigiile arheologice şi monumente de artă (cetăţi, castele, statui,
biserici);
 monumente istorice, religioase;
 arhitectura populară;
 centre de olărit;
 manifestări cu caracter folcloric
 muzee cu profil etnografic;
 instituţii şi evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri şi
expoziţii);
 realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane (porturi, poduri şi
viaducte, baraje şi lacuri de acumulare);
 aşezări umane (oraşe, sate turistice).
12
Bădulescu A., op. cit. pag 55;
13
Minciu R., „Economia Turismului”, Editura Uranus, București, 2005, pag.157;
10
Mai putem defini potenţialul turistic ca ansamblul elementelor naturale, cultural-
istorice şi economice care se constituie în atracţii turistice şi care se pretează valorificării
turistice. Aşadar, atracţia turistică este principalul element caracteristic şi principala
condiţie pentru ca o anumită resursă de potenţial geografic să devină componentă a
ofertei turistice.
Cu acelaşi sens se folosesc şi alte noţiuni cum ar fi: atracţii turistice, resurse
turistice, fond turistic sau patrimoniu turistic. Resursele turistice se clasifică după mai
multe criterii, astfel: 14
După originalitatea resurselor:
 resurse unice, rare şi originale (Piramidele)
 resurse de creaţie, originale dar nu unice;
 resurse atractive (plaje, peisaje, manifestări sportive).
După conţinutul resurselor turistice:
 potenţial turistic natural, adică resurse oferite de cadrul natural (relief, climă,
hidrografie, floră, faună, rezervaţii naturale);
 potenţial turistic antropic, care cuprinde elemente de artă, cultură, civilizaţie, care
pot constitui motivaţie pentru deplasarea turiştilor (resurse cultural-istorice,
arheologice, monumente de artă, valori etnografice, centre de artizanat,
meşteşuguri etc.)
1.3 PIAȚA TURISTICĂ

Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social, un element
important al pieţei serviciilor de consum. Aceasta este parte integrantă a pieței serviciilor
și a pieței globale în general, reprezentând locul de confruntare al ofertei turistice
materializată în producția specifică, cu cererea turistică respectiv dorințele și aspirațiile
turiștilor.15
Întrucât locul ofertei coincide cu locul consumului însă nu și cu locul de formare a
cercerii, interferența cererii cu oferta, se va transforma în suprapunerea în timp și spațiu a
celor două componente prin intermediul consumului turistic. 16
14
Minciu R., op. cit. , pag. 159;
15
Nistoreanu P., „Managementul în turism servicii”, Editura ASE, București, 2005, pag. 7;
16
Nedelea A., „Piața turistică”, Editura Didactică și Pedagogică, București 2003, pag. 36;
11
Factorii esenţiali care influenţează piaţa turistică: volumul, structura şi calitatea
resurselor turistice care exprimă, de fapt, potenţialul turistic al unei zone:
-gradul de amenajare turistică;
-nivelul de dezvoltare al infrastructurii;
-nivelul veniturilor şi tarifelor;
-durata concediilor şi a timpului liber;
-factorii conjuncturali.
Principalele particularităţi ale pieţei turistice sunt:17
 produsele turistice nu pot fi definite cantitativ şi calitativ decât indirect şi parţial
întrucât produsul turistic este un produs invizibil;
 este o piaţă fragmentată fiind alcătuită dintr-o multitudine de subpieţe turistice ce
apar ca urmare a confruntării diversităţii de oferte turistice cu fiecare din
modalităţile de percepere a acesteia de către categoriile de consumatori;
 pe piaţa turistică oferta este percepută sub forma unei imagini ce se formează ca
urmare a informaţiilor primite de turist din diverse surse;
 consumatorul nu decide întotdeauna singur în legatură cu prestaţia turistică pe
care dorește să o consume întrucât apar acei participanţi la cumpărare care decid
şi influentează comportamentul de consum;
 sfera consumatorilor de turism nu se identifică cu ansamblul populaţiei întrucât
există categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite
motive;
 oferta turistică are un caracter teoretic, ea este cunoscută de consumator numai
prin intermediul informării turistice şi prin publicitate;
 în decursul unui an calendaristic apare o corelaie variabilă a ofertei cu cererea
ceea ce conduce la o creştere a preţului la o diminuare a rentabilităţii şi la
dezvoltarea inegală a diferitelor zone turistice.
Studii de specialitate la nivel naţional au identificat principalele tendinţe ce se
înregistrează în domeniul turismului, pâna în prezent şi care se vor amplifica în
17
Bădulescu A., „Economia Turismului-curs tipărit format ID”, Editura Universității din Oradea, 2011,
pag 58;
12
perspectiva anilor 2020, în ceea ce priveşte evoluția pieței turistice. Printre cele mai
semnificative aspecte, pot fi menţionate următoarele: 18
 un număr tot mai mare de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele
lor speciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi interese
profesionale;
 turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut
ei sau stramoşii lor este în creştere;
 o latură aparte o formează turismul religios format din persoanele care, prin
pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase;
 creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi
zone sau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;
 sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în
acest fel, stimulează dezvoltarea staţiunilor balneare, climaterice;
 în paralel, persoanele handicapate călătoresc într-un număr crescând, fapt ce
determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor pentru necesităţile acestui segment
de clientelă;
 turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteapta atracţii de bună calitate,
utilităţi şi servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor;
 călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să se
dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor;
 sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural
sau social şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi
fără probleme de mediu sau de natură socială;
 turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii ca
servicii de rezervare sau marketing;
 în ultima perioada internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare
şi marketing.
18
13
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A DEFILEULUI CRIȘULUI REPEDE
2.1 DESCRIEREA GEOGRAFICĂ A REGIUNII

2.1.1 Așezare. Relief
Aflându-se în imediata apropiere a şoselei naţionale ce leagă Clujul de Oradea şi
fiind străbătut de o importantă arteră de cale ferată internaţională, Defileul Crişului
Repede şi împrejurimile sale reprezintă una dintre regiunile cele mai uşor accesibile din
ţara noastră şi în acelaşi timp, o importantă zonă turistică.
Zona Defileul Crişului Repede, se bucură de o oarecare notorietate în literatura de
specialitate: arheologică, istorică, etnografică. Acesta precum şi Peştera de la Vadu
Crişului dobândesc statutul de rezervaţie naturală la propunerea Comisiei pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii, propunere pe care Consiliul de Miniştri a legiferat-o în
august 1955 prin Hotărârea nr.1625. Ca formaţiune geologică, Defileul Crişului Repede
este aşezat în întregime pe depozite de marne jurasice și calcar. În partea de vest se
găsesc formaţiunile jurasice superioare reprezentate prin calcare masive şi stratificate de
vârstă neoceniană, precum formaţiuni bareniene-apţiene Spre est urmează o fâşie de
calcare triasice. Datorită acestor aspecte se remarcă dezvoltarea unui relief carstic
complex. precum şi caracterul dezorganizat al reţelei hidrografice.
Din punct de vedere geografic, prin Intrarea în Defileul Crișului Repede
defileul Crișului Repede se înțelege
sectorul de vale îngustă cuprins între
localitățile Bologa și Vadu Crișului. Exista
și o accepțiune cu sens mai restrâns a
noțiunii de defileu intrată în literatura cu
caracter turistic și anume cea în care se
include doar sectorul Șuncuiuș - Vadu
Crișului, suprapus zonei de maximă Sursa:http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_display_poze_w
hat_zona_position__item_40601_idxfoto_80.html , accesat la
spectaculozitate și atractivitate.19 data de 20.03.2013
19
Măhăra, G.(coord.), „Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede”, Editura
Universității din Oradea, 1999, pag. 9;
14
Relieful fluviatil este bine reprezentat prin valea Crişului Repede. Aceasta
prezintă două aspecte distincte:20
 un sector de chei tipice situate între Şuncuiuş şi Vadu Crişului, lung de 2,9 Km,
pitoresc, sculptat de Crişul Repede în bara de calcare mezozoice. Versantul drept
al Crişului Repede, este abrupt, având aspectul unor pereţi verticali de 200-250 m
înălţime. Versantul stâng, deşi este puternic înclinat, nu este la fel de abrupt.
Sub aspect genetic acest sector din defileul Crişului Repede s-a format prin
adâncirea epigenetică a acestui râu, proces ajutat şi de fenomenele carstice din zonă.
Adâncimea Crişului Repede în sectorul Şuncuiuş – Vadu Crişului, stimulată de mişcările
negative din golful Oradiei, a avut ca urmare captarea Văii Iadului și a Văii Drăganului,
prin continuarea înaintării regresive, formarea bazinului actual al Crişului Repede.
 La ieşirea din defileu, valea Crişului Repede se lărgeşte luând aspectul unei
depresiuni. În acest sector valea depăşeşte 2 Km. Ca urmare a depunerii unui vast
con de dejecţie la ieşirea din defileu, Crişul Repede a alunecat pe flancul nordic
al acestuia, apropiindu-se de dealurile piemontane de la poalele Munţilor Plopiş.
Depresiunea Șuncuiuș este cea mai reprezentativă din întreg defileul, având o
formă romboidală cu axa mare lungă de 5-6 km, orientată de a lungul Crișului, și cea
mica urcând pe cele două văi afluente Crișului: Izbindișul pe partea stângă și Orostelecul
pe cea dreaptă. În aval de Șuncuiuș pe o distanță de 3 km, se dezvoltă ultima și cea mai
importantă porțiune de defileu. Aici Crișul Repede fierăstruiește calcarul aflat între
vârfurile Pojorita (685 m) și dealul Măgurii (566 m), de-a lungul unei văi înguste, numita
“Cheile Crișului Repede”.21
Ceea ce asigură acestui defileu o resursă turistică de amploare este relieful
carstic. Peșterile se dezvoltă pe versantul stâng acolo unde Pârâul Tare și Pârâul
Hodoabei, dar și alte organisme de drenaj s-au subteranizat. De-a lungul celor 2 km de
defileu se deschid 34 de cavități ademenind prin intrarea lor, cum o fac Peștera Unguru
Mare (554 m) sau Peștera Napistileului (195 m).22
20
Borcea L. (coord), „ Monografia comunei Vadu Crişului- geografie, istorie, etnografie, tradiţi populare,
monumente”, Editura Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 2005, pag. 21;
21
Universității din Oradea, 1999, pag. 12;
22
http://www.suncuius.ro/content/view/26/44/ , accesat la 18.03.2013;
15
Peşterile din defileu sunt valorificate turistic de mai bine de un secol, și în unele
dintre acestea s-au descoperit urme de locuire umană neolitice. De asemenea, atracția
către aceste locuri este întărită de frumuseţea portului popular şi a obiceiurilor
tradiţionale, de caracterul de unicat a ceramicii albe, produse în localitatea Vadu Crişului
de secole.
2.1.2 Hidrografia
Crișul Repede are afluenți cu văi adânci și pitorești: Hențul (30 km), Drăganul
(39 km) și Iadul (42 km), care-i asigura un debit apreciabil. Toți cei trei afluenți străbat
regiuni cu un peisaj deosebit, cu peșteri, cascade, chei și alte formațiuni, influențând
hotărâtor fluxul turistic remarcat în zonă.
Astfel, traseul pracurs de râu Depresiunea Vad Borod
străbate în cursul superior depresiunile
Huedin și Ciucea-Negreni, formând un
defileu mai larg la traversarea culmilor
Ploișului, între localitatea Bucea și
confluența cu Iad. Apoi se succede o nouă
depresiune muntoasă, Bratca, după care
urmează un defileu de calcare între
localitatea Șuncuiuș și Vadu Crișului unde
se găsește și Peștera Vadul. De la
confluența cu Borod, Crișul Repede intră
în depresiunea de tip golf a Borodului iar Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Vad_Boro
d, accesat la data de 20.03.2013
de la Oradea, prin care trece, intră în
câmpie. 23
În zona Șuncuiuș apele Crișului lovesc culmea calcaroasa, lovitură căreia
calcarul ii rezistă. Profitând de slăbiciunile rocii, apele caută o altă cale, schimbându-și
brusc direcția spre Sud, unde confluența cu Pârâul Tare și Pârâul Hodoabei îi atenuează
23
Universității din Oradea, 1999, pag.16;
16
amărăciunea eșecului. Urmează o redresare, îndreptându-se după descrierea unui întreg
semicerc, spre Nord iar apoi, scăpând din mrejele calcarelor, își reia drumul spre Vest.
Vinovată de acest curs pare să fie alunecarea gravitaționala a râului de-a lungul
zonelor stâncoase, stimulată de adâncimea celor două pâraie, dar și de confluența cu
Valea Misidului. Acest curs al apei are un peisaj bogat de valențe atractive, cu apariția
abrupturilor sub formă de potcoavă ale malurilor concave, a unui relief profilat cu piscuri,
nișe, guri de peșteri și grohotișuri. 24
2.1.3 Fauna și importanța botanică a zonei

Speciile faunistice prezente pe teritoriul din zona Defileului Crișului Repede sunt
de natură central-europeană, la care se adaugă elemente din provincie nord-europeană-
asiatică şi elementele din provincia est-europeană.
Fauna defileului Crişului Repede cuprinde numeroase specii de amfibieni
(broasca roşie de pădure) şi reptile (guşterul, şopârla de stâncă, şarpele de sticlă, vipera),
mamifere mici (rozătoare şi insectivore, dintre care diferite specii de lilieci formează
colonii de hibernare sau de reproducere în peşterile din defileu) dar și mari (vidră,
căprioară, mistreţ, vulpe, lup, jder de pădure, veveriţă, pârş de copac). Avifauna zonei
este reprezentată de peste 70 de specii de păsări. 25
Spre deosebire de alte zone unde se cunoaşte doar fauna existentă în prezent, în
această arie au fost efectuate diverse săpături arheologice care au scos la iveală urme de
viaţă animală extrem de vechi. Aceste săpături au fost începute încă din 1903 de către T.
Kormoş, cu ocazia studierii zonei Defileului Crişului Repede şi mai ales a peşterilor din
zonă. Aşa de exemplu sunt molarii de Ursus spelaeus (1958) de la galeriile etajate din
Peştera de la Vadu Crişului, resturi de pisică sălbatică, vidră, cerb, ş.a. Peştera Vadu
Crişului este interesantă din punct de vedere biospeologic, aceasta fiind una din peşterile
cele mai bogate în faună cavernicolă, cu numeroase endemisme: Troglochaetus
beranechi, Microceberos pleşui, Polodilhopensis.26
24
Măhăra, G.(coord.), op. cit., pag. 16;
25
http://www.piatrasoimului.com/index.php?option=com_content&view=article&id=215&lang=ro , accesat
la data de 18.03.2013;
26
http://www.evenimentelocale.ro/rezervatia-naturala-defileul-crisului-repede/ , accesat la data de
18.03.2013;
17
Rezervaţia mixtă a Defileului Crişului Repede ocroteşte valorile peisajului
deosebit, peşterile şi fauna cavernicolă a acestora, dar mai ales flora deosebită. Pereţii de
calcar prezintă o floră sudică, vestigiu al unei vegetaţii xeroterme (ex. ferifa balcanică).
Aici convieţuiesc specii europene precum
albăstriţa sau untul vacii cu specii eurasiatice, ca
de exemplu omagul galben, mediteraneene (fierea
pământului), circumpolare (floarea paştilor) dar şi
specii carpato-balcanice precum feriga sau
brândușa. Dintre speciile protejate menționez:
dediţelul şi laleaua pestriţă, ceapa sălbatică,
Sursa :http://ionykitchen.blogspot.ro/2010/02/pla
iarba surzilor. 27 nte-din-regiunea-alpina.html, accesat la data de
20.03.2013
2.2 COMUNITĂȚI LOCALE

2.2.1 Scurt istoric
Urmele umane pe teritoriul comunei îşi fac simţită prezenţa încă din epoca pietrei.
Drept dovadă stau descoperirile arheologice, descoperiri care au fost făcute în Peştera
Devenţului, Peştera cu Apă, precum şi în celelalte peşteri. Cu ocazia amenajării căii
ferate pe porţiunea Vad-Şuncuiuş s-au ivit și alte dovezi, din epoca bronzului și anume
brăţări, seceri şi săbii de bronz.
De asemenea este descoperită o aşezare din epoca bronzului, în Peştera
Devenţului. Tot cu ocazia lucrărilor de cale ferată, mai exact pe tronsonul Oradea-Cluj
(1868-1870) au fost descoperite arme de fier (lănci şi vârfuri de săgeţi). În timpul
stăpânirii romane, se dovedește că teritoriul așezărilor din zona defileului era situat la
graniţa dintre provincia romană Dacia şi dacii liberi din nord-vest (castrul roman de la
Bologa).
Un aspect important de menţionat este faptul că pe acest teriotriu există o
populaţie ce avea legături cu Roma, populaţie care folosea moneda romană întrucât au
fost descoperite pe teritoriul comunei, trei monede romane şi o monedă emisă de
27
http://www.piatrasoimului.com/index.php?option=com_content&view=article&id=215&lang=ro , accesat
la data de 18.03.2013;
18
Gordianus. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către ungari, în aceste zone s-au stabilit
apoi primii locuitori maghiari, care au conviețuit alături de populaţia română. 28
O influenţa notabilă asupra zonei, asupra vieţilor oamenilor a avut al doilea
război mondial, mulţi săteni căzând în lupte departe de casă, dar a avut ca rezultat
anularea prevederilor dictatului, armatele române şi sovietice intrând în Vadu Crişului şi
Birtin la 15 octombrie 1944. Armatele ungare, în retragere au aruncat în aer toate
tunelurile de cale ferată şi podul peste Criş. Armatele ruseşti şi româneşti în trecere au
provocat şi ele pagube locuitorilor, acestea fiind suportate de localnici cu răbdare, ca din
partea eliberatorilor. Totuşi abia în aprilie 1945 sub guvernul Petru Groza, se reintroduce
administraţia românească în tot Ardealul inclusiv în această zonă 29
Primele atestări documentare ale localităților sunt:30 care
 Birtin (1213);
 Vadu Crişului (1332);
 Topa de Criş și Bălnaca (1406);
 Tomnatic (1954);
 Șuncuiuș (1256);
2.2.2 Comuna Vadu Crișului

Vadu Crişului (în maghiară Rév, Nagyrév) este o localitate din estul judeţului
Bihor, fiind situată la ieşirea Crişului Repede din defileu. Toponimul Vad, atât în limba
română cât şi Rév în limba maghiară, semnifică locul din albia unui râu unde malul fiind
jos şi apa puţin adâncă, permite trecerea prin apă de pe un mal la altul.
 Aşezarea comunei
Comuna Vadu Crişului se află aşezată în partea de nord–vest a României, în estul
judeţului Bihor. Comuna este situată la ieşirea Crişului Repede din defileul care-i poartă
numele, lucru redat şi de toponimul localităţii, așa cum am menționat și anterior.
Marchează limita sud-estică a depresiunii Vadului, depresiune “golf” dintre Munţii
28
29
Borcea L. (coord), op. cit, pag. 2;
30
http://www.hartaromanieionline.ro/x/hartajudetelor/judetul/Bihor/localitatea/Vadu%20Crisului/detalii/ ,
accesat la data de 18.03.2013;
19
Pădurea Craiului şi Munţii Plopişului, depresiune ce poartă numele localităţii, ea fiind cea
mai mare şi mai importantă din zonă.
Localizarea pe hartă a localității Vadu Crișului și Șuncuiuș
Sursa: http://www.expozodiac.ro/11-6-tabara_de_vara_2007.htm , accesat la 21.03.2013
Cea mai mare parte a suprafeţei localităţii se desfăşoară în spaţiul montan al

munţilor Pădurea Craiului. Alcătuiţi din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formaţiuni
este cel carstic. Dintre formele caracteristice acestui tip de relief, cel mai des întâlnite
sunt dolinele grupate în câmpuri, precum cele de pe platoul Zece Hotare sau platoul
Măgura (574,8 m).31
În afara acestor doline, pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peşteri,
atât pe versantul stâng cât şi pe cel drept al Crişului. Pe versantul stâng, putem aminti:
Peştera Vadului, Peştera Mătulina, Peştera Cărbunarilor, Peştera Umedă iar alte patru
peşterii se situează sub dealul Ceretului şi anume: Peştera Mică, Peştera Mare, Peştera
Caprelor şi Peştera Devenţului. Tot pe vesantul stâng sa află Poşiştăul de la picior unde
avem situat un aven în aval de carieră. Din peşterile de pe versantul drept amintim:
Peştera Fugarilor, Gaura Cocoşului, Peştera de apă, Peştera Roşie, Peştera Tâlharilor,
peştera Podireului, Peştera de la Casa Zmăului. Se mai distinge de asemenea un aven
numit ”Hârtopul fără fund” (285 m).32
Teritoriul localităţii Vadu Crişului se dispune pe diferite unităţi de relief:
 în lunca largă a Crişului Repede, cu aspect de câmpie;
31
32
http://www.primaria-vaducrisului.ro/documente/5a943fcb1e9ae8634194988987d9f1d4.pdf , accesat la
data de 18.03.2013;
20
 pe dealuri cu aspect premontan de la poalele munţilor Plopiş şi Pădurea
Craiului;
 zona montană a munţilor Pădurea Craiului;
 Împărțirea administrativă
Comuna Vadu Crişului este alcătuită din patru localităţi, şi anume33:
 Vadu Crişului- centrul de comună
 Birtin- localitate aşezată la poalele Munţilor Pădurea Craiului la distanţa de 1km
de centru de comună, este străbătută de drumul judeţean DJ 108 I – Aştileu-
Vadu Crişului.
 Topa de Criş- localitate aşezată în depresiunea Vadului pe şoseaua E60, la
distanţă de 2km de Vadu Crişului, este străbătută de Valea Borodului (afluent al
Crişului Repede).
 Tomnatic- sat aşezat pe înălţimile Munţilor Pădurea Craiului (Podişul Zece
Hotare), la distanţa de 7 km de Vadu Crişului.
Figura 2.1
Împărțirea teritorială la localităților din comuna Vadu Crișului(ha)
Sursa: Liviu Borcea (coord), „ Monografia comunei Vadu Crişului- geografie, istorie, etnografie, tradiţi
populare, monumente”, Editura Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 2005, pag. 17;
33
21
Conform Figurii 2.1, se poate observa că cea mai mare suprafață este ocupată de
localitatea Vadu Crișului cu o pondere de 57%, în timp ce satul Birtin ocupă doar 5% din
totalul suprafeței pe care se întinde această comună.
Suprafaţa administrativă totală a comunei Vadu Crişului este de 6751 ha,
suprafaţa fiind împărţită pe localităţi în următorul mod:
 Vadu Crişului – 3867 ha ;
 Birtin - 342 ha ;
 Topa de Criş - 476 ha ;
 Tomnatic - 2066 ha
Din această suprafaţă totală, suprafaţa vetrei satelor (intravilanul), se prezintă
astfel:
 Vadu Crişului – 204,75 ha ;
 Birtin - 30,30 ha ;
 Topa de Criş - 17,50 ha;
 Tomnatic
 Populaţia
Populația comunei Vadu Crișului este una numeroasă, având în jur de 4.000 de
locuitori. În funcție de vârstă, cei mai mulți dintre localnici sunt vârstnici încadrându-se
la categoria peste 59 de ani iar cei mai puțini se încadrează între 30 și 39 de ani. În
această comună, localnicii au orietări religioase diferite. Toți sunt creștini dar majoritatea
sunt ortodocși, urmați fiind de cei reformați și baptiști. În funcție de naționalitate,
populația autohtonă este majoritar de origine română și maghiară deși sunt și localnici de
naționalitate slovacă și germană dar și de etnie rromă. 34
 Învățământul
În comuna Vadu Crișului există 3 grădinițe, în fiecare localitate, mai puțin în
localitatea Tomnatic, o școală primară unde învață peste 200 de elevi și o școală
gimnazială unde învață elevii claselor V-VIII.
34
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Vadu_Cri%C5%9Fului#Demografie , accesat la data de
18.03.2013;
22
De asemenea, în această comună există un liceu unde se predau cursuri la zi dar și
cu frecvență redusă: Liceul Teoretic Vadu Crișului și o școală postliceală unde învață
peste 100 de elevi. 35
2.2.3 Comuna Șuncuiuș

 Așezarea comunei
Comuna Şuncuiuş este situată în partea de est a judeţului Bihor, la poalele
Munţilor Pădurea Craiului, pe cursul mijlociu al râului Crişului Repede şi are în
componenţa sa patru sate: Şuncuiuş, care este şi centrul de comună, Bălnaca, Zecehotare
şi Bălnaca Groşi, ocupând suprafaţă totală de teren de 7204 ha.
Comuna Şuncuiuş este străbătută de Râul Crişul Valea Izbândișului
Repede, pe o lungime de 7 km, şi de afluenţii permanenți
ai acestuia ce izvorăsc de pe teritoriul comunei: 36
 Valea Izbândişul;
 Valea Misidului;
Comuna Şuncuiuş a fost, o localitate cu specific
minier, dar o dată cu reducerea drastică a dimensiunilor
acestui tip de activitate la nivel de comună, localnicii au
fost nevoiți să se adapteze la noile condiţii socio- Sursa:http://www.welcometoromania.ro/Padurea_
Craiului/Padurea_Craiului_Izbucul_Izbandis_r.htm
economice ivite; , accesat la data de 21.03.2013
Există la nivel de comună destule posibilităţi de dezvoltare, în domenii precum

cel turistic, agro-turistic şi de agrement dar şi unele activităţi economice pentru care
există posibilităţi la nivel local precum exploatarea resurselo de argilă, bauxită, calcar
simplu, calcar negru, izvoare cu apă potabilă. 37
35
http://www.primaria-vaducrisului.ro/documente/5a943fcb1e9ae8634194988987d9f1d4.pdf,, accesat la
data de 18.03.2013;
36
http://www.suncuius.ro/content/view/19/40/ , accesat la data de 18.03.2013
37
Ibidem;
23
 Împărțirea administrativă
Din punct de vedere administrativ, comuna Șuncuiuș a fost înfiinţată în anul 1964
în urma reorganizării administrative, şi cuprinde terenuri care înainte de această dată au
aparţinut comunelor din jur. În componenţa comunei intră patru sate:
 Şuncuiuş (centrul administrativ) cu un număr de 1832 de locuitori;
 Bălnaca cu un număr de 1013 locuitori;
 Zecehotare cu un număr de 499 locuitori;
 Bălnaca – Groşi cu un număr de 167 de locuitori.
Figura 2.2
Dispersia teritorială a populației în cadrul comunei
Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor de pe site-ul primăriei comunei Șuncuiuș

http://www.primariasuncuius.ro/indexro.php?do=prezentare
Așa cum se observă și în Figura 2.2, cei mai mulți săteni locuiesc în Șuncuiuș, în
proporție de 52% iar următoarea localitate ca număr de locuitori este Bălnaca, pe a cărei
suprafața locuiesc 29% din populația acestei comune. Mai puțin numeroși sunt cei din
Bălnaca Groși, unde locuiesc doar 167 de persoane, reprezentând 5% din populația totală
a comunei.
În localitatea Şuncuiuş, predomină numărul familiilor care locuiesc în
apartamente la blocurile construite înainte de 1989, cu reţea centralizată de distribuţie a
24
apei potabile şi canalizare. Satul Bălnaca are o distribuţie de asemenea compactă, iar în
celelalte 2 sate, Zecehotare şi Bălnaca – Groşi predomină gospodăriile risipite specifice
satelor de munte cu distanţe medii şi mari între locuinţe.38
 Populația
Comuna Şuncuiuş are o populaţie de aproximativ 3000 de locuitori. Din punct de
vedere al religiei, populaţia majoritară este de religie ortodoxă. În afară de această
orientare religioasă, în comună locuiesc şi practicanți ai altor religii după cum urmează:
penticostală, baptistă, reformată, romano-catolică, greco-catolică, luterană şi martorii
lui iehova.
În ceea ce priveşte structura în funcţie de naționalitate, majoritatea localnicilor
sunt români: 90.71%, rromi: 5.50%, maghiari: 4.01% şi alte naţionalităţi sub 1%. În ceea
ce priveşte clasificarea populaţiei în funcţie de vârstă, aceasta se caracterizează printr-un
grad relativ mare de îmbătrânire, datorată migraţiei populaţiei tinere înspre mediul urban
La nivel de localitate se manifestă o tendinţă de scădere a numărului de locuitori,
atât ca urmare a migraţiei, cât şi ca urmare a scăderii natalităţii la nivel de comună,
situaţie de altfel specifică pentru întreaga ţară.
 Învățământul
În ceea ce priveşte învăţământul şi reprezentarea acestuia la nivel de comună, în
Şuncuiuş există 8 şcoli, un liceu şi două grădiniţe cu program normal: una în Şuncuiuş şi
una în Bălnaca. În anul 1874 prin strădania locuitorilor acestei aşezări se constituie
primul locaş de învăţământ cu zidurile din piatră, în care funcţionează până în anul 1955
clasele I-IV, care a fost extinsă ulterior când s-au înfiinţat şi clasele V-VII. În timp, s-au
deschis și celelalte școli datorită numărului de copii care se afla în creștere. Din anul
1985, în incinta şcolii noi funcţionează şi clasele de învățământ cu frecvență redusă de la
Grupul Şcolar Alexandru Roman Aleşd, până în 1991 când se transformă în Liceul
Teoretic Şuncuiuş.
Din 1991 până în prezent, profilul claselor la învăţământ liceal a fost: mecanic
minier, electrotehnic, matematică-fizică, matematică-informatică şi protecţia mediului.
38
http://www.primariasuncuius.ro/indexro.php?do=prezentare , accesat la data de 18.03.2013;
25
Liceul din Şuncuiuş dispune de o bază materială bine întreţinută, bază sportivă, sală de
sport, bibliotecă, şi un corp didactic bine pregătit şi dedicat unei bune pregătiri a elevilor
care optează pentru a urma şcoala în Şuncuiuş. În satele Bălnaca şi Zecehotare, există şi
câte o şcoală cu clasele I-VII.39
2.3 TRASEE TURISTICE PE DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE

În această zonă se pot practica numeroase trasee turistice marcate, care conduc în
tot felul de locuri pitorești ale Munților Pădurea Craiului, cum ar fi Platoul Carstic Zece
Hotare sau Izbucul Izbândiș. Traseele diferă și explorează locuri diferite: unele sunt mai
lungi, altele mai scurte iar gradul de dificultate este de asemenea diferit. Fie ca sunt
începători sau avansați în urcatul pe munte, turiștii au diverse posibilități și variante de
alegere. Mai mult, stâncile abrupte oferă posibilitatea practicării alipinismului. 40
Tabel 2.1
Exemple de trasee turistice pe Defileul Crișului Repede și în împrejurimi
Nr. Denumire traseu Distanț Punct de Marcaj Obiective turistice parcurse
crt ă/ pornire/ (în ordine)
Durata sosire
1. Circuitul versantului 9 km Cabana Vadu Peștera Casa Zmeului
drept al Crişului 4 ore Crișului Peștera cu Apă
Repede - zona Peștera Podireului
nordică Peștera Roșie
Peștera Fugarilor
Lacul de sub Stanul Lupului
Halta Peștera
2. Circuitul versantului 8 km Cabana Vadu Peștera Devențului este cea mai
stâng al Crişului 3 ore și Crișului interesantă, atât datorita
Repede –zona 30 min lungimii sale mari (100 m) cât şi
nordică importanţei arheologice
Peștera Caprei
3. Cabana Peştera - 8 km Cabana Platoul Carstic Zece Hotare, cu
Dealul Ceretului - 3 ore și Peștera nenumărate forme exocarstice;
Platoul carstic Zece 30 min Dealul Peştera Bătrânului- o peşteră -
Hotare - Peştera Ceretului ponor clasică, situată la baza
Batrânului. unui perete de calcar;
4. Circuitul 7 km Cabana Vadu Puncte de belvedere asupra
belvederilor sudice 3 ore Crișului defileului, al ariilor depresionare
ale versantului drept limitrofe şi a masivelor
al Crişului Repede muntoase înconjurătoare.
39
http://www.primariasuncuius.ro/indexro.php?do=prezentare , accesat la data de 18.03.2013;
40
http://dli.ro/defileul-crisului-repede.html, accesat la data de 18.03.2013;
26
Traseul trece pe lânga Stanul
Stupului şi lacul antropic năpădit
de vegetaţie de la baza
stâncăriei.
Vârful Măgura care este lipsit
de belvedere dar o succesiune de
7 astfel de puncte oferă privelişti
minunate spre Munţii Pădurea
Craiului, Vlădeasa şi Plopiș
respectiv ariile depresionare
limitrofe
5. Cabana Peştera - 12 km Cabana Vizitarea defileului Crişului
Peştera Baia 4 ore Peștera Baia Repede, a depresiunii Şuncuiuş
Cocoşului - Castelul Cocoșelului şi a Cheilor văii Mişidului.
Şuncuiuş - Poiana Peşterile Moanei şi Lesiana
Frânturii - Cheile Ambele peşteri pot fi vizitate cu
Mişidului - Peştera mijloace simple de iluminat, pe
Moanei - Peştera cca. 200 -250 m, după care
Lesiana accesul devine dificil,
necesitând echipament şi
pregătire de specialitate.
6. Cabana Peştera - 7 km Cabana Vizitarea extremităţii estice a

Dealul Popii (683 3 ore Peştera - Platoului Carstic Zece Hotare, a
m) - Valea Dealul Popii cătunelor Deal şi Pojorâta;
Izbândişului - Izbucul Izbândiș, care este unul
Şuncuiuş dintre cele mai mari izvoare
carstice din Munţii Pădurea
Craiului, adunând apele
platoului Zece Hotare şi al
depresiunii Cărmăzan
Sursa: Liviu Borcea (coord), „ Monografia comunei Vadu Crişului- geografie, istorie, etnografie, tradiţi
populare, monumente”, Editura Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 2005, pag. 168;
În ceea ce priveşte reţeaua de marcaje, aceasta este relativ extinsă, majoritatea

traseelor pornind de la Cabana Peştera sau Cabana Vadu Crișului. Marcajele turistice sunt
într-o stare bună în special datorită Clubului Turistic GIG din Oradea care, prin membrii
săi a refăcut şi întreţinut traseele în ultimi ani în această zonă. În general, traseele turistice
sunt accesibile majorității turiștilor, fie că sunt interesați de potențialul speologic al
regiunii, fie că doresc doar explorarea la pas a zonei și a punctelor de belvedere.
27
CAPITOLUL III
POTENȚIALUL TURISTIC AL DEFILEULUI CRIȘULUI REPEDE
În acest capitol mi-am propus să studiez potențialul turistic al Defileului Crișului

Repede și în acest scop am descris resursele naturale și antropice de care dispune această
zonă și am analizat baza de cazare și modalitățile de agrement precum și evoluția
circulației turistice din zonă.
3.1 RESURSE TURISTICE

Din punct de vedere geografic, prin defileul Crișului Repede se înțelege sectorul
de vale îngusta cuprins între localitățile Bologa și Vadu Crișului. Exista și o accepțiune
cu sens mai restrâns a noțiunii de defileu intrată în literatura cu caracter turistic și anume
cea care se referă numai la sectorul Șuncuiuș - Vadu Crișului, suprapus zonei de maxima
spectaculozitate și atractivitate. În cadrul acestei zone, există următoarele resurse
turistice naturale:
 Defileul Crișului Repede ca monument al
Defileul Crișului Repede
naturii;
 Platoul Zece Hotare;
 Peștera Vântului;
 Peștera Bătrânului;
 Peştera Vadu Crişului;
 Peștera Unguru Mare;
 Peştera Caprelor;
 Peştera Devențului;
 Peştera Fugarilor;
 Peştera de apă;
 Peştera Roşie;
Sursa:http://www.architravel.ro/pe%20unde%20am%20f
 Peştera Tâlharilor; ost%20deja/tura%20de%20sfarsit%20de%20an%202012,
accesat la data de 05.04.2013
 Peştera din Cariera de la Vadu Crişului;
 Peştera din Hârtopul fără Fund;
28
Se remarcă potențialul speologic al zonei, de aceea în continuare ne axăm pe
principale 4 peșteri, ca importanță, ce aparțin acestei zone: Peștera Vântului, Peștera
Bătrânului, Peștera Vadu Crișului și Peștera Unguru Mare;
Peștera Vântului este cea mai mare peștera din Romania, cu o lungime totală de
52 km. Peștera nu este deschisă publicului, fiind rezervată cercetărilor științifice. Se
numește peștera Vântului datorită curenților de aer extrem de puternici care pot fi simțiți
în peșteră, în special la intrare. Este o rezervație naturala extrem de bogata și valoroasa
din punct de vedere științific. A fost explorată pentru prima data în 1952.
Peștera poseda un patrimoniu

științific și turistic inestimabil.
Galeriile sunt dispuse pe 3 nivele ce
indica trei trepte majore de evoluție
ce pot fi corelate cu cele trei
carstoplene din Munții Apuseni. În
partea mediana a peșterii se
desfășoară meandrele “Emil
Racovița”.
Sursa: http://hartaromaniei.eu/obiectiveturistice/pestera-
vantului , accesat la data de 05.04.2013
Tot în aceasta zona apar depuneri de ghips,iar în albia râului subteran procesele
mineralogenetice se desfășoară și azi. Golul subteran releva numeroase și inedite valente
atractive, derivate din grandoarea galeriilor și sălilor (Sala Titanilor, Hipodromul, Sala
Metalul, Galeria 1 Mai, Galeria Roșie) și formațiunile (Sala Formațiunilor, Sala
Ornamentelor). Temperatura medie este de 11.8C.
Peștera Bătrânului este situata la o altitudine de 575 m pe platoul carstic Zece
Hotare și pe valea Pârâului Pestireu.
29
Harta Peșterii Bătrânului
Sursa: http://www.suncuius.ro/content/view/33/57/, accesat la data de 05.04.2013
Partea cea mai spectaculoasa a peșterii o reprezintă Sala Mare unde dimensiunilor
gigantice li se adăuga o lista de stalactite (baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite),
stalagmite,domuri, gururi, coloane. Acestea sunt completate pentru a întregi peisajul cu
cursul subteran presărat cu forme de eroziune, cascadele din zona intrării și alte galerii
bogat concreționate. Peștera are o lungime de 1633 m și comunica printr-o rețea
subterana cu peștera din Vadu Crișului.
Peștera Unguru Mare impresionează prin dimensiunile și frumusețea spațiului
subteran Și prin atmosfera plina de istorie datorata numeroaselor vestigii care atesta
locuirea ei din cele mai vechi timpuri.
Peștera are o deschidere impresionata: 27 de metri înălțime și 24 lățime, iar în
interior au fost găsite numeroase rămășițe umane, unelte de piatra, sanctuare, obiecte din
ceramica, urme de incinerări și mult negru de la fum.
Tavanul și pereții etajelor inferioare sunt căptușiți în întregime cu lungi cristale
transparente de calcita, cu tenta aurie și cu vârfuri ascuțite de prisma triagonală.
Celebra sală a podoabelor se prezintă ca un imens cavou umed și rece presărat cu
o imensă puzderie de forme cristaline bogate încărcate cu tepi și lame, iar pe pereți are
așternută o rețea albă de ochiuri mărunte pe un fond pastelat rosu-albastru.
Cele mai vechi descoperiri din peșteră aparțin epocii neolitice, acestea se concentrează în zona
portalului și sunt foarte consistente. Alături de aceste piese au mai apărut piese din os, sule folosite la
perforarea pieilor sau la cusut.
30
Harta Peșterii Unguru Mare
Sursa: http://www.suncuius.ro/content/view/25/58/, accesat la data de 05.04.2013
Peştera Vadu-Crişului este o peșteră importantă datorită dimensiunii şi interiorului pitoresc.

Situată în versantul stâng al Defileului Crişului Repede, are gura de intrare foarte joasă, una din cele mai
joase din ţară, la numai 295 m altitudine.
A fost descoperită în anul 1903 de
către cantonierul Karl Handl. „Acesta
se odihnea la izvorul unde azi e
peştera, atunci nu se vedea gaura de la
intrare, aici iesind multă apă din
stâncă. El a observat că de acolo de
unde ieşea apa ies şi lilieci ceea ce la
făcut să se gândească la posibilitatea
existenţei unei peşterii. Sursa:http://adhoreca.wordpress.com/2011/04/07/pestera-
de-la-vadu-crisului-monument-al-naturii/, accesat la data
de 05.04.2013
31
A tras un foc de armă şi a auzit ecoul ceea ce i-a confirmat presupunerea. A
anunţat Asociaţia Carpatină Ardeleană din Cluj care a trimis oameni să cerceteze locul.
La 10 noiembrie 1903 a fost aruncată în aer stânca de la intrare obţinându-se astfel un
acces în peşteră.” A fost inaugurată ca punct turistic în 1905 august. Ea este explorată şi
descrisă până la primul sifon, în anul 1907 se face prima amenajare a ei cu podeţe şi
scări de lemn. 41
După 1948, organizaţiile de turism din cadrul Consiliului General al sindicatelor
refac şi amplifică complexul turistic de la exterior, reînnoiesc scările şi podeţele din
peşteră şi încearcă electrificarea sa cu ajutorul curentului produs de o turbină electrică
acţionată de apele cursului subteran. Este cercetată din punct de vedere faunistic, iar după
ce primul sifon este forţat, se descrie şi cartează tronsonul dintre cele două sifoane.
In perioada 1955-1963 peştera a fost cercetată de I. Viehmann, C. Plesa şi T.
Rusu, care pe lângă studiul faunei cavernicole, realizează o harta completă a golului
subteran, stabilesc originea apelor, explorează tronsonul dintre cele două sifoane şi fac
precizări de ordin genetic şi evolutiv.
În anul 1969, muzeul Ţării Crişurilor din Oradea o reamenajează cu scări şi
podeţe metalice şi din beton, şi o electrifică pe circa 600 m lungime. Ulterior acesta
peştera face obiectul unor cercetări ecologice şi măsurători topoclimatice, iar apoi a fost
prezentată în cadrul de popularizare a golurilor carstice.
Ca şi structură interioară ea are două galerii laterale în imediata apropriere a
intrării, o galerie superioară dispusă pe două etaje şi alte câteva galerii laterale mai mici,
toate acestea adunate împreună totalizează aproximativ 1 km.
Peştera nu poate fi vizitată în totalitate, spre adâncul ei au loc investigaţii
geologice şi speologice şi au loc probe bio-chimice. Peştera este considerată una cu cea
mai bogată faună cavernicolă din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte şi
crustacei. Izvorul principal al apei care curge prin peştera s-a dovedit a fi un izvor în
afara peşterii în care nici acea apă nu stă la lumină pe o lungime mai mare de 100 m.
Izvorul se numeşte Izvorul Bătrânului.
41
32
Cascada de la Vadu Crișului
Prin peşteră curge o apă care la 40
m de la ieşirea la lumină formează o
cascadă de aproximativ 6 m. Cascada
uneori are un debit mare de apă ca prin
urmare a inundaţiilor care au loc în
interiorul peşterii, în acea vreme peştera
putând fi vizitată doar pâna la un sector
anume. Interiorul peşterii este umed pe
tot parcursul anului, însă nu în exces. Sursa:http://alpinet.org/bin/articole/show.php?id=926&pid=2
036 , accesat la data de 05.04.2013
Stalactite şi stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peşterii, unele
formaţiuni au denumirea de Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam şi Eva, Barba
lui Mahomed chiar şi Albă ca Zăpada şi cei Şapte Pitici. Raiul şi Iadul sunt două galeri,
în una din ele este un izvor cu legendă;
Dintre resursele antropice, cele mai relevante sunt monumentele istorice
și de arhitectură cuprinse în aria de interese a defileului.
Dintre monumentele istorice cel mai Vama sării sau Casa Zmăului
reprezentativ este Vama sării („Casa
Zmăului”). Aceasta este situată la ieşirea din
defileul Şuncuiuş-Vad, spre Vadu-Crişului, pe
versantul drept al Munţilor Pădurea Craiului şi
reprezintă un martor al începutului evului
mediu aici. Săpată în stâncă, cu ferestre de
observaţie orientate spre valea Crişului-
Repede, aceasta datează din jurul anului 1200,
din răstimpul când sarea provenind din centrul
Transilvaniei era transportată spre centrul
Europei şi cu plutele. 42 Sursa:http://blogenciclopedic02.blogspot.ro/2012_02
_29_archive.html , accesat la data de 05.04.2013
42
33
Monumentele de arhitectură cuprind lăcaşurile de cult şi formează o zestre de
care trebuie să se ţină cont atunci când se discută depre identitatea celor patru aşezări ale
comunei. Astfel cele mai semnificative sunt: 43
 Biserica”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”- a fost terminată în anul 1790, fiind
realizată în anii de sfârşit ai barocului transilvan şi european depotrivă, austeritatea
faţadelor fiind dominantă. Conţine cele mai reprezentative piese de artă de pe raza
comunei Vadu Crișului şi anume: iconostasul, amvonul şi scaunul arhieresc, toate
provenind dintr-un atelier de sculptură de la sud de Carpaţi după opinia unor istorici
s-a realizat şi iconostasul Catedralei greco-catolice de la Blaj. Impresionant ca
monumentalitate, iconostasul şi cele două piese de mobilier amintite mai sus se
remarcă prin bogăţia decorului sculptat, dominat de motive fitomorfe (vrejuri de
frunze, flori şi viţă de vie) policromat şi aurit.
 Biserica Reformată din Vadu Crişului- s-a sfinţit în anul 1874 este o biserică
sală cu turn pe centrul faţadei care, în interior, impresionează prin eleganţa decorului
pereţilor, ritmaţi pilaştri egal distribuiţi pe toate laturile pereţilor.
 Biserica ortodoxă din Birtin cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”
este o realizare electică ca stil, care în interior respectă împărţirea impusă de Răsărit şi
care se distinge print-o pictură murală datorată lui Gheorghe Dragu, terminată în anul
2001.
 Biserica ortodoxă din Topa de Criş, cu hramul „Adormirea Maicii
Domnului” este o realizare care reia tipicul construcţiilor din zonă, cu turn pe faţada
de vest. În anul 1997 s-a pictat iconostasul. Sfinţirea acestei biserici renovate a avut
loc în 2003.
 Biserica de zid din Tomnatic s-a sfinţit pe data de 26 octombrie 2002, inclusiv
pictura murală şi iconostasul. Este o construcţie ce respectă, în faţadă şi interior, forma
şi regulile de organizare a lăcaşului de cult ortodox, cu turn pe latura de vest.
43
Porumb M., „Un valoros ansamblu de pictură şi sculptură la Vadu Crişului”, în Aqcta Musei
Napocensis, XXI, Cluj, 1984, pag. 562;
34
3.2 BAZA DE CAZARE ȘI AGREMENT PE DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE
3.2.1 Structurile de cazare
Baza de cazare de care dispune această zonă este formată în special din pensiuni,
şi anume patru mai importante, şi un hotel cu un nume sonor La Contele Dracula.
Deci baza de cazare cuprinde:
 Pensiunea „Corimen”;
 Pensiunea „Riviera”;
 Casa de vacanţă „Gheorghiu Florina”;
 Pensiunea „Romalpin”;
 Hotel „La Contele Dracula”;
 Pensiunea „Ponor”;
 Pensiunea „Perla Albastră”;
 Pensiunea „Casa Bucătarului.”
Pensiunea Corimen este situată în localitatea Vadu Crişului, la ieşirea din

defileul Crişului Repede. A fost înființată în anul 2002, fiind o asociație familială cu un
număr de 3 angajați, toți membrii ai familiei. Pensiunea este încadrată la categoria de 3
margarete.
Pensiunea este alcătuită din 2 corpuri de clădire:
 unul structurat pe 2 nivele cu câte 3 camere la fiecare nivel, bucătărie complet
utilată, hol cu TV şi baie comună;
 celălalt corp dispune de 2 camere cu pat matrimonial şi grup sanitar, TV.
Pensiunea are în dotare un camping amenajat pentru instalare de corturi.
Alte dotări:- foişor, grătar, grill, parcare supravegheată.
În ceea ce priveşte pensiunea Corimen aceasta oferă următoarele servicii:

 cazare, în cele 8 camere de care dispune;
 masă, chiar dacă nu dispune de un reastaurant propriu-zis , oferă masă turiştilor,
masă în familie;
35
Pensiunea Corimen
În condiţiile în care este
proprietatea unei familii, tratarea
familiară a turiștilor și oferirea unui
cadru intim este unul dinte cele mai
mari avantaje ale pensiunii. Modalitatea
de realizare a rezervărilor este cea
directă, adică turiştii se prezintă la
pensiune şi plătesc odată ce se cazează,
telefonic sau chiar online. Sursa:http://www.lapensiuni.ro/ro/pensiuni/crisana/bihor/Pens
iunea-Corimen-8220941/index.html , accesat la data de
05.04.2013
În condiţiile în care Pensiunea Corimen nu are contracte încheiate cu nici o

agenţie turistică, nu dispune de documente ca Vouchere sau BOT-uri, dar primeşte
cecuri de călătorie sau chiar carduri, având încheiate cu Cooperativa de credit, Credit
Coop, contractele aferente.
Pensiunea Riviera este localizată în Vadu Crişului, pe malul Crişului într-o zonă
turistică deosebită. Pensiunea Riviera oferă un stil rustic cu decoraţiuni artizanale
specifice zonei. Se încadrează la categoria 3 margarete fiind înființată în anul 2000.
Pensiunea are un număr de 8 angajați din care 4 ospătari, 1 recepţioner, 1 bucătar, 1 ghid
turistic şi proprietarul pensiunii ca manager;
Dotările de care dispune sunt următoarele: Pensiunea Riviera
 pensiune mare, 2 corpuri de clădire,
curte;
 6 camere duble, 1 apartament;
 două băi utilate ultramodern;
 două bucătării utilate complet;
 restaurant;
 terasă pe malul Crişului Repede, Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-
grădină şi grătar; oradea/pensiuni-oradea/pensiunea-riviera , accesat
la data de 05.04.2013
 spaţiu de parcare;
 televizor, cablu TV, telefon;
36
 transport la cerere;
 posibilităţi excursii cu vehicule off-road, drumeţii.
Această pensiune oferă următoarele servicii:
 cazare, în camerele de care dispune;
 masă, dispunând de un restaurant propriu, oferă masă turiştilor la cerere şi contra
cost;
 posibilităţi de agrement şi relaxare în aer liber: dispune de un foişor pentru
efectuarea de grătare, efectuarea de excursii şi drumeţii împreună cu un ghid
turistic.
Modalitatea de realizare a rezervărilor este în special cea directă, totuşi există şi
posibilitatea rezervărilor prin telefon, sau online de pe site-ul pensiunii.
Dotările de care dispune și zona în care este amplasată sunt principalele atuuri ale
pensiuni, acestea fiind în general motivele principale de alegere a acestei pensiuni de
către turiști.
Hotel La Contele Dracula este localizat în localitatea Vadu Crişului, la intrarea
Crişului în defileu, între comuna Vadu Crişului şi comuna Şuncuiuş. Anterior anilor 1990
pe locul unde se află hotelul era o cojocărie pentru ca pe urmă să devină fabrică de
pielărie sub denumirea de SC Argan 2000 SRL. Această firmă înregistrănd o diminuare a
eficienţie sale, a desfăşurării obiectului de activitate, a transformat fabrica în hotelul de 4
stele de azi, în anul 2006.
Date despre unitatea de cazare: Hotel La Contele Dracula
 număr total de locuri de cazare:
82;
 număr total camere: 37 din care
camere duble: 30, camere single:
2, apartamente: 5;
 restaurant cu un număr de locuri
de 125;
 sala de conferințe, dispune de un
număr de 80 de locuri;
 parcare cu un număr de 20 locuri; Sursa: http://hoteluri.infoturism.ro/suncuius/hotel-la-
contele-dracula-suncuius , accesat la data de 05.04.2013
37
Alte facilităţi:
 mic dejun inclus;
 minibar / frigider, bar;
 sala de fitness;
 piscină;
 sală de biliard;
 sala de bowling;
 jacuzzi , saună;
 grătar în aer liber etc. Sursa:http://oradea.24fun.ro/locatii/hotel_la_contele_dracula-
4488.html, accesat la data de 04.03.2013
Deci principalele servicii oferite de hotel clineţilor săi sunt: cazare, masă şi
posibilităţi de relaxare în cadrul hotelului prin dotările de care dispune, sală biliard,
bowling, jacuzi, saună şi grătare în aer liber.
Modalitatea de rezervare este în principal cea telefonică dar şi directă sau chiar
online. Modalitatea de plată este diversă de la cash la carduri sau cecuri de călătorie. Este
cel mai reprezentativ element de cazare al comunei, cel mai mare şi mai dezvoltat,
corespunzând celor mai variate cereri de cazare.
Pensiunea Perla Albastră este situată în localitatea Șuncuiuș, centrul comunei cu
același nume. Această pensiune este principala unitate de cazare din localitate, principalii
clienți fiind grupurile organizate.
Pensiunea Perla Albastră
Unitatea pune la dispoziție
turiștilor cu 80 de locuri astfel:
1 apartament cu baie
proprie;
 8 camere cu un pat;
 12 camere cu 2 paturi;
 14 camere cu 3 paturi;
 2 camere cu 4 paturi. Sursa: http://www.panoramio.com/photo/62901208,
accesat la data de 06.04.2013
38
Camerele au câte o baie comună dotată cu cate 3 dușuri cu apă caldă, pentru
fiecare nivel. În mansardă se pot organiza diferite festivități (disco, prezentari, conferinte,
etc). Turiștii au acces la bucătăria pensiunii și în sala de mese aferentă.
Turiștii au de asemenea posibilitatea de a închiria:
 Biciclete;
 Tenis de masa;
 Barcă (pentru rafting)
3.2.2 Agrement . Forme de turism practicabile pe Defileul Crișului Repede
Datorită resurselor de care dispune această zonă, aa nivelul defileului există

diverse posibilităţi de agrement. Astfel printre principalele forme de turism practicabile
se numără: turismul speologic, turismul montan, turismul pentru odihnă și recreere și
turismul de aventură.
 Turismul speologic
Speologia este ştiinţa care studiază
formarea peşterilor şi viaţa din interiorul
lor; Datorită numărului mare de peşteri şi
a gradului mic de exploatare a acestora
speologia este practicată de mulţi dintre
cei care vizitează zone, speologişti sau nu,
cei amatori putând beneficia de cursuri de
speologie. Multitudinea și diversitatea
peșterilor din zonă fac ca aceasta să fie Sursa: http://www.fiveoclockphoto.ro/tag/ture-
photo/, accesat la data de 06.04.2013
ideală pentru practicarea turismului
speologic.
 Turismul pentru odihnă și recreere

Această formă de turism are condiţii favorabile de dezvoltare (aer curat, linişte,
peisaje reconfortante), însă deocamdată această formă de turism are şi unele impedimente
care inhibă circulaţia turistică precum imposibilitatea ca turiştii să rămână în zonă pe o
perioadă mai îndelungată de timp. Aceste impedimente decurg din, insuficienta
39
dezvoltare a bazelor de cazare, alimentaţie publică şi divertisment în localităţile din zona
studiată, ştiut fiind faptul că una din principalele motivaţii turistice actuale este dată de
nevoia de petrecere a timpului liber.
 Turismul montan
Turismul montan întâlnit în zonele alpine şi montane, cuprinde de regulă arii de
mare atracţie sub raport peisagistic natural. Aceste arii cuprind variate forme de relief
glaciar, carstic, vulcanic, văi în chei şi defileuri, zonele alpine, ale pădurilor de
conifere şi de alte esenţe, mai cu seamă marginea pădurilor şi poienilor. 44
Alpinismul ramură sportivă care
cuprinde ascensiunile în munţi, în
special escaladarea părţilor greu
accesibile ale acestora, provine din
francezul alpinisme. Zona Vadu
Crişului este ideală pentru alpinism.
Traseele din zona defileului cuprind 33
de lungimi de coardã de trasee de
alpinism amenajate integral pe spit-uri
(cu regrupãri forte) și alte zeci de trasee
Sursa: http://www.speocristal.ro/raport/23/Escalada-la-
de escaladã amenajate cu precădere cu Vadul-Crisului, accesat la data de 06.04.2013
prilejul etapelor de campionat și al

cupelor oficiale.
Pereții sunt numeroși iar unele din traseele amenajate ajung pânã la 5 sau chiar 6
lungimi de coardã. Punctul forte al acestei zone de cățărat sunt traseele amenajate integral
pe spit-uri la care se adaugă și regrupările forte - de la 3-4 spituri în sus.
44
Bran F., Simon T., Nistoreanu, P. „ Ecoturism”, Editura Economică, București, 2000, pag. 32;
40
 Turismul de aventură
La Vadu Crișului şi-a stabilit baza o

firmă specializată pe organizarea de
activităţi extreme care pe lângă deja
clasicele ture de trekking (drumeţii
montane), escalade ori mountainbiking,
oferă turiștilor posibilitatea să "alunece" pe
apa spumoasă a munţilor, practicând "white
water sports".
Sursa:http://www.hoinareala.ro/noutati/sporturi_extreme_la
_reduceri_de_pret_in_luna_iunie_la_vadu_crisului/,accesat
la data de 06.04.2013
Defileul Crișului Repede are un potenţial enorm pentru activităţi de aventură. O

spun specialiştii în domeniu, care recunosc însă că acest potenţial nu este încă pus în
valoare la maxim. Dintre acestea, cel mai căutat sport este raftingul, care presupune
parcurgerea unei suprafeţe mari de apă montană, cât mai învolburată, într-o plută
gonflabilă. Pentru rafting râul Crişul Repede, mai ales în zona Vadu Crişului prezintă
condiţii optime. Apa e repede precum îi e numele şi destul de adâncă în perioadele
ploioase, peisajul e încântător, iar calea ferată ce-i urmăreşte fidelă cursul, rezolvă comod
problema transportului.
Adrenalina este şi mai mare la kayaking, un sport pentru "white water" practicat
îndeosebi de iniţiaţi, fiindcă persoana se află singură în caiac şi trebuie să ştie să
vâslească. Din apă, turiştii pot ajunge la senzaţii extreme şi pe stâncile munţilor, la ture
de coborâre în rapel care înseamnă coborârea controlată pe o frânghie asigurată, pe lângă
pereţi verticali de stâncă, ori tiroliană care presupune alunecarea pe o frânghie dublu
asigurată în două puncte la înălţime. 45
45
http://www.calibratravel.ro/turism-de-aventura/404-extreme-zone-adventure.html, accesat la data de
06.04.2013;
41
3.3 CIRCULAȚIA TURISTICĂ PE DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE
În măsurarea circulaţiei din cadrul comunei Vadu Crişului, pentru a obţine

informaţi, am utilizat metoda înregistrării în spaţiile de cazare- spaţiile ce cazare cele
mai reprezentative sunt pensiunile. Am obţinut informaţii cu privire la circulaţia turistică
pe baza datelor înregistrate de către acestea cu privire la turişti pe care-i cazează.
Urmând tendinţa generală din economia României şi economia comunelor din
Defileul Crișului Repede a înregistrat o tendinţă descrescătoare a activităţii după anul
1990. Turismul a suportat unele dintre cele mai puternice deprecieri ca activitate.
Indicatorii de referinţă ai turismului (capacitatea de cazare, turişti cazaţi, indici de
utilizare a capacităţii în funcţiune), au scăzut după anul 1992 cu mult faţă de 1990,
tendinţa fiind de scădere, această tendinţă s-a păstrat pâna în jurul anului 2000. Abia după
acest an turismul a reuşit să găsească o stabilitate şi să înceapă să se dezvolte, zona
turistică a defileului devenind cunoscută din ce în ce mai mult.
Tabel nr. 3.1

Evoluția numărului de sosiri și înnoptări totale în zona Defileului Crișului Repede
Indicator/ Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Total sosiri 3.920 4.120 3.575 3.410 3.800
Evoluţie anuală - 200 -545 -165 390
Total înnoptări 1.975 2.125 1.875 1.815 2.020
Evoluția anuală - 150 -250 -60 205
Sursa: date preluate și prelucrate de autor pe baza informațiilor primite de la primăriile comunelor din
Defileul Crișului Repede;
Acest tabel reflectă numărul total al sosirilor și al înnoptărilor în spațiile de cazare
existente în zona Defileului Crișului Repede precum și ritmul de creștere în acest caz a
acestor indicatori. Se poate observa că, de la an la an, atât sosirile cât și înnoptările au
înregistrat tendințe atât crescătoare cât și descrescătoare în perioada analizată. În Figura
3.1 se poate observa în paralel evoluția celor doi indicatori și relația dintre ei.
42
Figura nr. 3.1
Evoluţia numărului de sosiri și înnoptări turistice (2007- 2011)
După cum se observă în Figura 3.1, numărul turiştilor sosiţi în Defileul Crişului
Repede a înregistrat o evoluţie favorabil crescătoare în perioada 2007-2008. Cel mai
mare număr de turiști a fost înregistrat în anul 2008, 4.120 iar cel mai mare salt favorabil
a fost în anul 2011 după ce timp de 2 ani numărul sosirilor a fost în scădere.
Astfel, se observă că în anul 2009, numărul turiștilor sosiți este mult mai redus,
acest trend descendent menținându-se și în anul 2010, chiar mai accentuat decât în anul
precedent. Urmează apoi o ușoară revenire deși numărul sosirilor nu reușește să ajungă
nici măcar la nivelul la care era în 2007.
Evoluţia înnoptărilor este în mare parte direct proporțională cu cea a sosirilor,
adică se manifestă o tendință crescătoare la început după care perioada 2009- 2010 este
caracterizată de un declin. În anul 2011, numărul înnoptărilor prezintă o tendință de
creștere, situându-se între nivelul la care era în 2007 și cel din 2008. Această evoluţie îşi
are explicaţia în numărul sosirilor în acest an, pe a căror traiectorie o urmează.
În acest grafic se încearcă o centralizare a datelor, pentru realizarea unei mai bune
explicaţii a evoluţiei sosirilor şi înnoptărilor per total în cadrul acestei zone. Se observă
că ponderea înoptărilor în sosiri este destul de mare, mai mult de jumătate din cei sosiţi
43
rămân peste noapte în zona defileului. Turiştii petrec aici sfârşiturile de săptămână iar în
cursul săptămânii cei mai mulţi râmân doar peste zi. Faptul că în cursul săptămânii cei
care vizitează zona sunt de fapt excursioniști întrucât nu înnoptează, este explicabil prin
posibilitatea efectuării transportului zilnic cu trenul și a apropierii ca distanță de zonele
urbane.
Tabel nr. 3.2
Durata medie a sejurului turistic (zile)
Indicator 2007 2008 2009 2010 2011
Nzt (număr
innoptări) 1.975 2.125 1.875 1.815 2.020
Nt (număr
sosiri) 3.920 4.120 3.575 3.410 3.800
Ds (durata 1,98 1,93 1,90 1,87 1,88
medie a
Sejurului )
Ds= Nzt/Nt
Sursa: calculat de autor pe baza informațiilor primite de la primăriile comunelor din Defileul Crișului
Repede;
Pe baza informațiilor cunoscute: numărul de sosiri și a numărului de înnoptări, am

calculat durata medie a sejurului turistic în zona Defileului Crișului Repede. Conform
rezultatelor prezentate în Tabelul nr. 3.2, valoarea acestui indicator se situează în jurul
valorii de 1,9 zile. Acest lucru se datorează excursioniștilor care preferă să nu înnopteze
mai ales având în vedere proximitatea de zonele urbane și posibilitatea de deplasare cu
trenul care este puțin costisitoare și destul de practicată.
Tabel nr. 3.3

Evoluţia duratei medii a sejurului turistic
2007 2008 2009 2010 2011
Durata medie a 1,98 1,93 1,90 1,87 1,88
sejurului
Evoluţie anuală - -0.05 -0,03 -0,03 0,01
Sursa: prelucrat de autor pe baza informațiilor primite de la primăriile comunelor din Defileul Crișului
Repede;
44
Figura nr. 3.2
Evoluția duratei medii a sejurului
După cum se observă în Figura nr. 3.2, durata medie a sejurului turistic
înregistrează o tendință constantă de scădere de la 1,98 în 2007 la 1,87 în 2010, urmând
ca din 2010 și până în 2011 să înregistreze o ușoară creștere de 0,01 zile.
Este cunoscut faptul că această zonă este cunoscută în special populației din
orașele învecinate. Astfel, principalii turiști sunt persoanele care locuiesc în aceste orașe
apropiate Defileului Crișului Repede. Aceștia vin aici la sfârșit de săptămână în principal
pentru recreere și datorită acestei apropieri ca distanță, regiunea este potrivită pentru
picnicuri sau relaxare în natură pentru o singură zi. Turiștii pot ajunge cu mașina cu
ușurință sau cu trenul a cărui curse sunt regulate și destul de dese.
O altă cauză a duratei sejurului mediu atât de scăzut, este posibilitatea de campare
în aceste zone, nu puțini fiind cei care optează pentru camping, în loc să se cazeze la o
pensiune sau hotel. În plus, zona oferă condiții propice pentru cazarea în corturi și este
destul de căutată tocmai de acest tip de turiști. Datorită faptului că zona este o destinație
de weekend, mai mult pentru relaxare, turiștilor le sunt suficiente 2-3 zile pentru a
explora sau deopotrivă pentru a se relaxa. Aspect relativ specific zonelor montane, în
zona defileului există suficiente activități care pot fi întreprinse de aceștia care să-i
determine pe turiști să rămână în zonă mai mult de un weekend sau câteva zile.
45
Tabel nr. 3.4
Indicele de ocupare a capacităţii de cazare
U.M. 2007 2008 2009 2010 2011
Capacitatea de cazare în Locuri 11.315 30880 29.600 29.600 29.840
funcţiune -zile
Numărul de înnoptări Număr 1975 2125 1875 1.815 2.020
Indicele de ocupare
capacităţii în funcţiune % 17,45% 6,88% 6,33% 6,13% 6,76%
Figura 3.3
Evoluția indicelui de ocupare a capacității în funcțiune
Conform Tabelului nr. 3.4 și Figurii nr. 3.3 se poate observa că acest indice
înregistrează valori foarte scăzute, mai ales începând cu anul 2008. Astfel, în anul 2007
acest indice se situa în jurul procentului de 17% urmând ca apoi să scadă datorită creșterii
capacității de cazare în funcțiune.
Datorită faptului că din 2007 până în 2008 numărul de înnoptări a înregistrat o
creștere, la fel s-a întâmplat și cu numărul structurilor de cazare, care a crescut, implicit
crescând și capacitatea de cazare în funcțiune. Apoi, datorită conjuncturii economice
nefavorabile, turismul a avut de suferit și acest lucru s-a resimțit în scăderea numărului de
înnoptări iar unitățile de cazare au rămas cu camerele neocupate.
46
Structura turiştilor după provenienţă (români-străini) este evident
disproporţionată în favoarea turiştilor autohtoni. Acest fapt pune în evidenţă caracterul
regional al turismului din Defileul Crișului Repede.
De asemenea, faptul că, cei mai numeroși dintre turiștii străini sunt cei de
naționalitate maghiară nu este întâmplător; acest lucru se datorează apropierii ca distanță
de granița cu vecinii noștrii. Acest trend este valabil și la nivelul întregii țări, România
fiind o țară receptoare în principal de turiști de naționalitate maghiară.
Tabel nr. 3.5

Sosirile turiştilor defalcate pe lunile anului (2009)
ANUL 2009
LUNI
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Nr. Sosiri 251 213 247 255 290 333 354 390 407 312 305 218
Așa cum am observat anterior, în anul 2009, numărul total al sosirilor turistice s-a
ridicat la 3.575. Defalcat pe sezoane și luni ale anului, observăm că, cele mai multe sosiri
au fost înregistrate în septembrie, urmată îndeaproape de luna august. Turiștii au vizitat
zona defileului cu precădere vara și mai puțin în lunile de iarnă datorită infrastructurii și a
imposibilității practicării activităților sportive de iarnă. Pe perioada de iarnă, turiștii sunt
tentați să-și petreacă zilele libere în zonele de munte unde sunt amenajate pârtii de schi
sau unde au posibilitatea de a desfășura alte activități de sezon.
Tabel nr. 3.6

Sosirile turiştilor pe luni şi unităţi de cazare turistică (2010)
LUNI/ ANUL 2010
TIP
UNITATE Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Hotel 93 102 105 100 120 137 159 170 195 146 104 97
Pensiuni 148 111 130 147 162 170 185 200 196 151 156 126
TOTAL 241 213 335 247 282 307 344 370 391 297 260 223
47
În Tabelul nr. 3.6 sunt prezentate nu doar sosirile pe sezoane ci şi pe unităţile de
cazare. Astfel se observă că, deși există un singur hotel în zona defileului, acesta reușește
să adune turiști aproape cât toate pensiunile existente. Acest lucru se datorează
diversității serviciilor oferite, a promovării eficiente și a condițiilor moderne de cazare.
Perioada în care sunt așteptate cele mai multe sosiri, indiferent de unitatea de
cazare, este cea a verii, atunci fiind posibile practicarea celor mai multe activităţi de
agrement, cum sunt alpinismul, raftingul şi speologia, specifice ofertei turistice przente.
Tabel nr. 3.7

Sosiri turiştilor pe sezoane şi unităţi de cazare turistică (2011)
LUNI/ ANUL 2011
TIP
UNITATE Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Hotel 133 112 129 145 140 157 167 190 185 156 119 87
Pensiuni 150 128 147 162 177 196 205 235 206 208 147 119
TOTAL 283 240 276 307 317 353 372 425 391 364 266 206
În anul 2011, numărul total al turiștilor sosiți prezintă o oarecare revenire dar
proporția în care aceștia sunt împărțiți în unitățile de cazare rămâne neschimbată. De
această dată, cei mai mulți turiști au venit în zona defielului în luna august, când numărul
acestora a depășit 400. Așa cum era de așteptat, în luna decembrie au fost înregistrate
cele mai puține sosiri turistice.
Datorită faptului că, majoritatea pensiunilor din zonă sunt mici afaceri de familie,
acestea fac față cu greu perioadelor de iarnă când turiștii sunt puțini la număr și cei mai
mulți se îndreaptă spre singurul hotel din zonă. Se poate observa că raportul dintre acesta
și totalul pensiunilor, în ceea ce privește primirea turiștilor în spațiile de cazare este de
aproape unu la unu pe tot parcursul anului.
Figura următoare (Figura nr. 3.6) sintetizează datele din tabele de mai sus şi
prezintă evoluția numărului total de turişti sosiţi în Defileul Crişului Repede pe luni ale
anului. Se poate observa că lunile de vârf sunt august și septembrie când, în toți cei trei
ani au fost înregistrate cele mai multe sosiri.
48
Se remarcă o mică anomalie de la cursul firesc al acestei evoluții când, în luna
martie a anului 2010 au fost înregistrate mai multe sosiri decât în lunile mai și iunie dar și
mai multe decât au fost înregistrate în aceeași lună a anului precedent și următor.Aceeași
situație se remarcă și în luna octombrie a anului 2011.
Figura nr. 3.4

Evoluția sosirilor turiştilor pe sezoane
În concluzie, chiar dacă baza de cazare are o dimensiune a cazării destul de
redusă, numărul turiştilor care vizitează zona prezintă o ușoară redresare după ce, doi ani
la rând s-a înregistrat o diminuare considerabilă a acestora.
Această scădere poate fi explicată prin constrângerile de natură economică la care
turiștii au fost supuși, aceștia fiind nevoiți de multe ori să renunțe la activitățile turistice și
să-și reorienteze veniturile către activități necesare subzistenței și mai puțin spre loisir,
distracție și recreere. Circulaţia turistică în comuna Vadu Crişului este abia la început
reflectând starea turismului care este de asemenea în faza incipientă, în curs de
dezvoltare.
49
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Turismul joacă un rol important atât în viaţa economică cât şi în cea socială,
acţionând ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de
diversificare a structurii economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale sau ca un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire,
cultură şi civilizaţie al oamenilor. Pentru a face față cerințelor tot mai exigente ale
populației, turismul capătă diverse forme, turiștii având posibilitatea de a opta pentru o
destinație, în funcție de hobby-urile lor, de ceea ce își doresc să facă în concediu sau în
vacanță.
Astfel se remarcă zone cu potențial turistic diferit. Varietatea resurselor turistice,
specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de
potenţial turistic: natural şi antropic. Această clasificare în funcţie de conţinutul
potenţialului este cea mai utilizată. În ultima perioadă se delimitează tot mai clar această
defalcare a zonelor în funcție de oferta lor turistică. Astfel, există zone unde turiștii
călătoresc pentru potențialul cultural și istoric pe care îl prezintă destinația aleasă, zone în
care aceștia caută liniștea și relaxarea sau zone în care se caută ineditul, distracția și
aventura dar nu numai.
În ceea ce privește zona Defileului Crişului Repede, aceasta se bucură de un
potențial turistic multiplu: arheologic, istoric, etnografic etc. Acesta precum şi Peştera de
la Vadu Crişului dobândesc statutul de rezervaţie naturală la propunerea Comisiei pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii. Atât relieful carstic cât și cel fluviatil este reprezentativ
pentru această zonă, făcând-o ideală pentru o escapadă de weekend, în special pentru
turiștii din orașele învecinate. Potențialul acestei zone nu este suficient de exploatat, mai
ales dacă ne referim la cel speologic. Multitudinea de peșteri care există în această zonă
ar putea fi un motiv mai mult decât suficient pentru atragerea turiștilor.
Defileul Crișului Repede traversează zone rurale, de-alungul lui existând două
comune principale: Șuncuiuș și Vadu Crișului unde se regăsesc și unitățile de cazare
destinate turiștilor, cele mai multe fiind afaceri de familie. La nivelul zonei își desfășoară
activitatea un singur hotel de 4 stele care, în urma cercetărilor efectuate găzduiește anual
50
aproape jumătate din numărul total de turiști, restul fiind disperasați în cadrul micilor
pensiuni din zonă.
În concluzie, există potențial turistic, atât natural cât și antropic dar nu este
suficient de exploatat după cum reiese din evoluția circulației turistice din ultimii ani.
Până în anul 2008, numărul sosirilor și al înnoptărilor a fost în creștere, însă odată ce
criza economică s-a făcut resimțită în veniturile populației, numărul acestor indicatori a
scăzut, activitatea turistică având mult de suferit. Anul 2011 a adus apoi o ușoară
redresare în această privință.
În ceea ce privește durata sejurului mediu, am concluzionat că acesta este de
aproximativ 1,9 zile cu mici oscilații de la un an la altul, tendința generală fiind de
scădere. Acest rezultat poate fi cauza lipsei activităților de agrement care să-i determine
pe excursioniști să rămână în zonă mai mult de o zi sau din contră, poate fi datorat
înnoptărilor în spații de campare, locul fiind ideal pentru practicarea unui astfel de turism.
Am constat faptul că, la nivelul zonei, majoritatea turiștilor sunt români, de unde
ne dăm seama de caracterul regional al acestei zone turistice. Consider că această zonă ar
merita o promovare mai intensă pentru a o face cunoscută și pentru a atrage cât mai mulți
turiști străini, mai ales luând în considerare aproapierea de granița cu Ungaria. Datorită
infrastructurii deficitare și a lipsei investițiilor, potențialul acestei zone turistice se pierde.
De asemenea, întrucât este cunoscut faptul că, de-alungul defileului există o
multitudine de locuri cu priveliști deosebite în care turiștii își instalează corturile pentru
un întreg sfârșit de săptămână, cred că ar merita să se investează într-o astfel de bază de
campare. Turiștii își amplasează haotic corturile, lasă mizerie în urma lor și astfel distrug
mediul ambient, poluând natura. Cred că sunt necesare luarea unor inițiative în acest sens
pentru promovarea unui turism durabil în zonă.
Un alt aspect care merită menționat este potențialul pe care îl prezintă Defileul
Crișului Repede pentru practicarea turismului sportiv și de aventură. Datorită cursului
acestui râu, zona este perfectă pentru practicarea raftingului sau kayaking. Implementarea
cât mai multor activități de agrement în această zonă ar ajuta la dezvoltarea acesteia prin
atragerea unui număr cât mai mare de turiști. Pentru acest lucru, cheia o reprezintă o
infrastructură și o promovare bine pusă la punct.
51
BIBLIOGRAFIE
1. Avrămescu T. C., „ Direcţiile implicării autorităţilor publice centrale şi locale în

dezvoltarea turismului durabil”, Academia de Studii Economice, Bucureşti, 2005;
2. Bădulescu A., „Economia turismului”, Editura Universităţi din Oradea, Oradea, 2006;
3. Bădulescu A., „Economia Turismului-curs tipărit format ID”, Editura Universității din
Oradea, 2011;
4. Bran F., Simon T., Nistoreanu, P. „ Ecoturism”, Editura Economică, București, 2000;
5. Cosmescu I., „Turismul-fenomen complex contemporan”, Editura Economică, Bucureşti,
1998;
6. Cristureanu C., „Turism internațional”, Editura Oscar Print, București, 1999;
7. Draica C., „Turism internaţional. Practici de elaborare şi distribuţie a produsului
turistic”, Editura All Back, 2003;
8. Borcea L. (coord), „ Monografia comunei Vadu Crişului- geografie, istorie, etnografie,
tradiţi populare, monumente”, Editura Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 2005;
9. Măhăra, G.(coord.), „Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede”,
Editura Universității din Oradea, 1999;
10. Minciu R., „Economia turismului”, Ediţia a 2-a, Editura Uranus, Bucureşti, 2005;
11. Nedelea A., „Piața turistică”, Editura Didactică și Pedagogică, București 2003;
12. Nistoreanu P., „Economia turismului-teorie şi practică”, Editura ASE, București, 2005;
13. Nistoreanu P., „Managementul în turism servicii”, Editura ASE, București, 2005;
14. Porumb M. „Un valoros ansamblu de pictură şi sculptură la Vadu Crişului”, în Aqcta
Musei Napocensis, XXI, Cluj, 1984;
15. www.alpinet.org
16. www.architravel.ro
17. www.calibratravel.ro
18. www.enciclopediaromaniei.ro
19. www.evenimentelocale.ro
20. www.hartaromaniei.eu
21. www.hartaromanieionline.ro
22. www.hoteluri.infoturism.ro
52
23. www.infopensiuni.ro
24. www.infoturism.ro
25. www.lapensiuni.ro
26. www.panoramio.com
27. www.piatrasoimului.com
28. www.primariasuncuius.ro
29. www.primaria-vaducrisului.ro
30. www.speocristal.ro
31. www.suncuius.ro
32. www.welcometoromania.ro
53

Lucrare Finală Ionut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Finală Ionut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Prezenta lucrare, are scopul de a prezenta zona turistică a Defileului Crișului

1.1 TURISMUL. ROL ȘI CONCEPTE DE BAZĂ

1.2 POTENȚIALUL TURISTIC

1.3 PIAȚA TURISTICĂ

2.1 DESCRIEREA GEOGRAFICĂ A REGIUNII

2.1.3 Fauna și importanța botanică a zonei

2.2 COMUNITĂȚI LOCALE

2.2.2 Comuna Vadu Crișului

Sursa: http://www.expozodiac.ro/11-6-tabara_de_vara_2007.htm , accesat la 21.03.2013

Cea mai mare parte a suprafeţei localităţii se desfăşoară în spaţiul montan al

2.2.3 Comuna Șuncuiuș

Există la nivel de comună destule posibilităţi de dezvoltare, în domenii precum

Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor de pe site-ul primăriei comunei Șuncuiuș

2.3 TRASEE TURISTICE PE DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE

6. Cabana Peştera - 7 km Cabana Vizitarea extremităţii estice a

În ceea ce priveşte reţeaua de marcaje, aceasta este relativ extinsă, majoritatea

În acest capitol mi-am propus să studiez potențialul turistic al Defileului Crișului

3.1 RESURSE TURISTICE

Peștera poseda un patrimoniu

Sursa: http://www.suncuius.ro/content/view/33/57/, accesat la data de 05.04.2013

Sursa: http://www.suncuius.ro/content/view/25/58/, accesat la data de 05.04.2013

Peştera Vadu-Crişului este o peșteră importantă datorită dimensiunii şi interiorului pitoresc.

 Casa de vacanţă „Gheorghiu Florina”;

 Hotel „La Contele Dracula”;

 Pensiunea „Perla Albastră”;

 Pensiunea „Casa Bucătarului.”

Pensiunea Corimen este situată în localitatea Vadu Crişului, la ieşirea din

În ceea ce priveşte pensiunea Corimen aceasta oferă următoarele servicii:

În condiţiile în care Pensiunea Corimen nu are contracte încheiate cu nici o

3.2.2 Agrement . Forme de turism practicabile pe Defileul Crișului Repede

Datorită resurselor de care dispune această zonă, aa nivelul defileului există

 Turismul pentru odihnă și recreere

prilejul etapelor de campionat și al

La Vadu Crișului şi-a stabilit baza o

Defileul Crișului Repede are un potenţial enorm pentru activităţi de aventură. O

În măsurarea circulaţiei din cadrul comunei Vadu Crişului, pentru a obţine

Tabel nr. 3.1

Acest tabel reflectă numărul total al sosirilor și al înnoptărilor în spațiile de cazare

Pe baza informațiilor cunoscute: numărul de sosiri și a numărului de înnoptări, am

Tabel nr. 3.3

Tabel nr. 3.5

Tabel nr. 3.6

Tabel nr. 3.7

Figura nr. 3.4

1. Avrămescu T. C., „ Direcţiile implicării autorităţilor publice centrale şi locale în

S-ar putea să vă placă și