Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dincă Sânzi
Dincă Sânzi
Coordonator: Student:
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
CONCLUZII................................................................................................................................33
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................34
2
INTRODUCERE
Termenul de hazard, provenit din cuvântu arab az-zahr şi care semnifică joc de zaruri,
este definit în DEX ( 1984 ) ca “împrejurare sau concus de împrejurări ( favorabile sau
nefavorabile a căror cauză rămâne în general necunoscută; întâmplare neprevăzută, neaşteptată”.
Hazardul implică o anumită nedeterminare cauzată de incertitudini date de variabilitatea naturală
sau antropică. În primul caz, putem vorbi despre o evoluţie non-liniară a diferitelor procese şi
fenomene naturale asociate cu anumiţi factori conjunctuali care pot genera un dezechilibru sau o
ruptură în sistem. În cazul al doilea , incertitudinea este dată de incapacitatea omului de a
înţelege procesele naturale şi a gestiona corect resursele, în special cele care scoase din forma lor
de echilibru şi scăpate de sub control, generează evenimente cu magnitudini puternice.
“Omul este cel care percepe riscul şi resimte consumarea acestuia, iar în lipsa sa orice
proces natural rămâne un simplu proces natural şi nimic mai mult.”( I. C. Stângă, 2004, p.59)
Potrivit Hotărârii nr. 804/2007 1 hazardul este definit ca fiind o “proprietatea intrinsecă a
unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice, cu potenţial de a induce fectele negative
asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului”( HG.804/2007, Art.3, (h)) ; iar riscul este considerat
a fi “probabilitatea producerii unui efect specific într-o perioadă sau în circumstanţe precizate”.
1
Hotărâre 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate
substanţe periculoase , onine : http://www.igsu.ro/biblioteca/index.php?dir=Prevenire-reglementari%20in
%20domeniul%20situatiilor%20de%20urgenta/
3
Consumarea riscului presupune producerea anumitor evenimente, care pot fi sitate pe trei
trepte de manifestare : accidente banale, rupturi funcţionale şi catastrofe ( I. Ianoş, 2000, citat de
I. Stângă, 2004 ). Accidentul este interpretat ca fiind orice abatere de la evoluţia liniară a unui
sistem, dar care nu reuşeşte să îl abată de la direcţia generală de evoluţie. Ruptura funcţională
crează un dezechilibru în sistem, fără însă a depăşi capacitatea acestuia de autoregerare.
Catastrofa presupune însă restructurarea sistemului şi schimbarea sensului de evoluţie, fiind
depăşită capacitatea de auto-regenereare a sistemului.
Riscurile şi hazardele naturale şi tehnologice sunt subiecte tratate la nivel mondial, însă
de cele mai multe ori au efecte locale. Această abordare este de folos în managementul dezatrelor
pe baza experienţelor acumulate, muncii de cercetre şi existenţa unor informaţii acumulate de-a
lungul timpului, din diferite părţi ale lumii.
La nivel mondial, parte a răspunsului societăţii umane la acest tip de evenimente a fost
să motiveze şi activeze comunitatea ştiinţifică pentru a efectua studii care să ajute la o mai bună
înţelegere sau la o potenţială predicţie a fenomenelor de risc, cu scopul de a pregăti societatea
pentru ele dar şi de a le reduce impactul. Consiliul Internaţional al Ştiinţei ( ICSU ) precum şi
partenerii acestuia din sistemul ONU, Organizaţia Meteorologică Mondială ( WMO ),
Organizaţia Educaţională Ştinţifică şi Culturală a Naţiunilor Unite ( UNESCO ) şi Comisia
Oceanografică Interguvernamentală (IOC) , au intreprins mai multe programe ştiinţifice pe tema
mediului şi a hazardelor. (T. Beer, 2010 )
2
Framework for Action 2005 – 2015: : Building the Resilience of Nations and Communities to Disasters, Conferinţa
Mondială pentru Reducerea Dezastrelor, 18-22 Ianuarie 2005, Kobe, Hyogo, Japonia
4
Cele cinci acţiuni pe care naţinuile care s-au adunat la WCDR le-au desemnat ca fiind
cele care trebuie să ghideze strategia de combatere a dezastrelor sunt:
Astfel, mecanismele care sunt puse în vigoare de către documentul analizat mai sus,
doresc să faciliteze diversele iniţiative de colaborare internaţională şi multi-naţională , schimbul
de informaţii şi întreprinderea de activităţi comune. Se doreşte ca în viitor , în ceea ce priveşte
efortul de a reduce riscurile şi hazardele se aplice principiul gândirii la nivel global, mediatizării
la nivel regional şi acţiunii la nivel local.
5
prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări
de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în
situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri
de calamități naturale sau antropice”.3
Prin proiectul de faţă am încercat să descriu impactul generat de o explozie a unei staţii
GPL dintr-o benzinărie , asupra unui oraş de talie mică-medie din judeţul Bihor şi anume Beiuş.
Riscul ales de mine se încadrează în categoria riscurilor tehnologice care poate fi generat atât de
către factori interni, cum ar fi o defecţiune la sistemul de înmagazinare al gazului sau la cel de
alimentare, cât şi de către factori externi. De asemenea în acest proiect am încercat să estimez
efectele generate de producerea unui astfel de fenomen de risc si să concep un plan de ameliorare
a efectelor şi de salvare a potenţialelor victime.
3
http://www.igsu.ro/index.php?pagina=desprenoi
6
I. SCURTĂ PREZENTARE A MUNICIPIULUI BEIUŞ
7
Fig.2. Harta unităţilor de relief din apropierea Beiuşului
Sursa: Date SRTM 90, Versiunea 4, Prelucrare după regionarea geomorfologică din atlasul geografic școlar,
2001
„Relieful deluros din Țara Beiușului este, în cea mai mare parte a sa, rezultatul unui
proces de eroziune, care s-a desfășurat asupra unui piemont de acumulare ce era situat, în
pliocenul superior, la poalele munților”. ( I. O. Berindei şi colab, 1997, p. 297 )
8
La acest proces au contribuit mișcările de ridicare pe verticală a munților, mișcările din
zona de subsidență a Crișurilor, oscilațiile climatice din timpul cuaternarului precum și râurile
care au modelat în sedimentele marine depuse de fostele mări.
Suportul morfologic al vetrei orașului este supus modelării complexe, la care participă,
acțiunea apelor curgătoare, alunecările de teren, și activitatea antropică ce contribuie la activarea
acestor procese în mod direct sau indirect. În perimetrul orașului Beiuș, studiile de specialitate
stabilesc existența a șapte nivele de terase. Ele sunt mai puternic dezvoltate pe dreapta Crișului
Negru.
Municipiul Beiuş, este un oraş de rangul III4 fiind un municipiu cu importanaţă judeţeană
şi de echilibru în reţeaua de localităţi. Acesta este motorul economic, social şi cultural al regiunii
istorice Ţara Beiuşului, fiind un important centru polarizator regional.
Datorită aşezării sale geografice, la contactul dintre trei unităţi principale de relief, Munţii
Apuseni, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest au oferit oraşului condiţiile optime de dezvoltare
ca principal centru cultural, economic şi comercial al zonei de sud a judeţului Bihor, prin
organizarea de târguri încă din cele mai vechi timpuri.
Din punct de vedere al numărului de locuitori, Beiuşul este al IV- lea oraş ca mărime din
judeţ, având o populaţie multi-etnică şi multi confesională de 10667 loc, conform
recensământului din 2011.
Aceştia sunt concentraţi pe o suprafaţă de 2446 ha, dintre care 573 ha reprezintă suprafaţa
intravilanului. Din totalul suprafeței destinate construcțiilor (457,55 ha), 352,10 ha este ocupată
de zone funcționale. ( fig.3 )
Conform bilanțului teritorial, din suprafața totală a zonelor funcționale, cea mai mare
parte este ocupată de zona de locuit și funcții complementare (131,97 ha), adică 42% din
4
Conform Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare teritorială a teritoriului naţional – Secţiunea IV –
Reţeaua de localităţi
9
suprafața teritoriului aflat în intravilan existent, propus. Zona de locuit se împarte în zone cu
locuințe individuale cu funcții complementare și zone locuințe colective cu funcții
complementare, fiind distribuită atât în centru cât și la periferie.
Celelalte zone, precum, zone industriale și agricole, zone instituții publice și servicii,
zone verzi (parcuri, amenajări sportive – agrement, plantații de aliniament), zone căi de
comunicații și transport (rutiere, pietonale și feroviare), zone gospodărie comunală (cimitire),
zone construcții tehnico-edilitare și zone cu destinație specială ocupă suprafețe relativ mici față
de zona de locuit. (Planul Urbanistic General, 2000, p.17)
Zona instituțiilor publice, activități de comerț și servicii își desfășoară activitatea atât în
centrul orașului cât și la periferie. În cadrul ei amintim Primăria Municipiului, Judecătoria,
Spitalul Municipal "Episcop Nicolae Popoviciu", Casa de Cultură Municipală, Muzeul
Municipal Beiuș, istorie și etnografie, Colegiul Național "Samuil Vulcan", Colegiul Tehnic
"Ioan Ciordaș", Liceul Pedagogic "Nicolae Bolcaș", Școala generală cu cls. I-VIII "Ep. Nicolae
Popoviciu", Școala Generală cu cls. I-VIII "Nicolae Bolcaș", două grădinițe și o creșă.
Spitalul Municipal din Beiuş are o capacitate de 225 de paturi, iar numărul medicilor din
toate unităţile medicale de stat sau private din Beiuş este de 51, personalul mediu sanitar
însumând 173 de persoane.
O altă zonă funcțională este cea de transport. Putem remarca existența câtorva artere
principale de circulație, municipiul fiind tranzitat de Drumul Naţional 76 şi Calea Ferată Oradea
– Vaşcău. Căile de comunicaţii şi teritoriul aferent acestora, ocupă o suprafaţă de 61 ha.
10
Fig.3. Hartă cu zonele funcționale ale municipiului Beiuș
Sursa: Prelucrare după PUG 2007
11
II. DESFĂŞURAREA FENOMENULUI DE RISC
În capitolul următor, voi încerca să evaluez riscul la care se expune Municipiul Beiuş, în
cazul în care se produce o defecţiune majoră la o instalaţie GPL existentă în cadrul unei
benzinării de pe teritoriul locuit.
a. La ce sistem ne referim?
b. Care sunt riscurile legate de execuţia şi exploatarea sistemului?
c. Dacă există evenimente care ne aşteptam să se producă?
d. Care este cel mai periculos?
e. Care sunt consecinţele posibile?
f. Care este probabilitatea de producere?
g. Care este lanţul de evenimente care ar produce pagube?
h. Pot fi tolerate consecinţele potenţiale estimate ca fiind probabile?
În acest scop, voi analiza în detaliu, un perimetru secţiune din zona locuită a Municipiului
Beiuş de aproximatriv 100 m². Voi prezenta în detaliu toate elementele construite din acest
perimetru, analizând în funcţie de distanţa acestora faţă de factorul de risc ales, riscul la care sunt
expuse atât clădirile cât şi locuitorii sau angajaţii/funcţionarii din instituţiile publice sau centrele
comerciale aferente spaţiului studiat.
12
2.1. Localizare şi împrejurimi
13
rândul de case aferent străzii Crişan. La est de benzinărie, tot pe strada Cloşca, este sediul
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, urmat de un lanţ de spaţii comerciale.
14
15
Fig.6. Benzinăria Desira
Sursă imagine: Google street view
16
Distanţele faţă de obiectele existente în zona se încadrează în cele minime de siguranţă
prevăzute în tabelul 3 din NP 037/1999. (D.V . Cavaropol, 2008 ). Din acest tabel, am luat de
referinţă doar obiectivele prezente în permietrul detaliat în figura 5, evindeţiind pe hartă,
obiectivele faţă de care staţia GPL nu este încadrată regulamentar.
În fig.7. se poate observa că în aria bufferului cu raza de 10 m se află cabina personalului dar şi
porţiune din locuinţa unifamilială cu spaţii comerciale aflată în partea sud-vestică faţă de obiectiv, cu
toate că regulamentar staţia GPL ar trebui poziţionată la minim 20 m faţă de cea mai apropiată locuinţă.
În aria bufferului de 15 metrii este localizată una din cele două pompe de distribuţie carburanţi de
tip benzină şi motorină la autovehicule.
O altă neregulă poate fi observată la bufferul de 30 m, care include parţial sediul din Beiuş al
ANAF-ului, în partea estică a staţiei GPL,iar cel de 40 m cuprinde magazinul alimetar deschis la parterul
locuinţei din sud-est de staţia GPL.
17
2.2. Cauzele şi scenariul producerii fenomenului de risc
Pentru a reliefa cât mai bine pericolul deosebit de explozie şi incendiu prezentat de gazele
lichefiate, sunt prezentate în continuare câteva caracteristici fizico-chimice esenţiale,
caracteristici care trebuie să fie cunoscute de către toţi cei care lucrează în acest domeniu.
“Prin gaze petroliere lichefiate, prescurtat GPL, se înţeleg acele produse petroliere care
sunt constituite din amestecuri variabile de hidrocarburi gazoase (etan, metan, butan) şi care în
condiţii ambiante, sunt în stare de vapori, dar pot fi uşor lichefiate. În România, prin gaz petrolier
lichefiat – notat prescurtat GPL şi comercializat sub denumirea de ARAGAZ – se înţelege
produsul petrolier constituit din amestec de butan (minim 90%) şi propan (maxim 9%).” ( D.V.
Cavaropol, 2008, p. 42)
Punctul de fierbere este temperatura la care lichidele, prin încălzire, trec în stare gazoasă
sau de vapori. La 0°C, presiunea de vapori pentru limita inferioară a butanului este de 0 bari,
adică acesta este punctul său de fierbere în condiţii normale. Similar, punctul de fierbere al
propanului este de –44 °C. Aceste temperaturi sunt temperaturile maxime la care butanul şi
respectiv propanul trebuie răcite, dacă se urmăreşte depozitarea lor la presiune atmosferică.
Temperatura la care o substanţă poate degaja suficienţi vapori astfel ca, în amestec cu aer
şi în prezenţa unei flăcări, să facă explozie se numeşte „temperatura de inflamabilitate” a
substanţei respective.
În amestec cu aerul, gazele petroliere lichefiate dau naştere unor amestecuri explozive
care pun în primejdie instalaţiile şi personalul. În urma arderii propanului şi butanului în aer
rezultă bioxid de carbon şi apă. Pentru o ardere completă, un volum de butan necesită 30 volume
de aer, iar un volum de propan 24 volume de aer. Trebuie avut în vedere că o cantitate
insuficientă de aer conduce la apariţia monoxidului de carbon. ( D.V. Cavaropol, 2008 )
18
GPL-ul în cazul de faţă este depozitat într-o instalaţie monobloc de tip SKID pentru
livrare de autogaz , într-o staţie de distribuţie mixtă ( benziă şi GPL ) . Aceste tipuri de instalaţii
respectă prescripţiile din normativul NP-037/99 referitor la „proiectarea, execuţia şi exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule.
Instalaţia GPL prezintă un recipient staţionar orizontal suprateran, recipient sub presiune,
cu o capacitate de până la 13 m3 de apă.
Recipientele (rezervoarele, cisternele sau buteliile) în care se află GPL nu sunt umplute
niciodată complet cu lichid, ci numai 80%. În spaţiul liber rămas deasupra lichidului se găseşte
acelaşi produs în fază gazoasă, cele două faze fiind în stare de echilibru.
În concluzie, natura pericolului la GPL este dată de faptul că acesta este un gaz foarte
inflamabil, care poate forma un amestec exploziv cu aerul. Încălzirea gazului poate provoca
creşterea presinuii şi prezintă un risc serios de spargere a recipienţilor şi ulterior explozie; Gazul
19
este mai greu decât aerul şi se împrăştie la nivelul solului; scăpările de gaz petrolier lichefiat,
produc degerături.
În scenariul propus de mine, datorită unei defecţiuni tehnice la SKID-ul de GPL, sau a
unei cauze externe, are loc o fisurare a sistemului de alimentare cu GPL, soldată cu scurgeri
masive de gaz ( fig 9.1 ). Conform Metodologiei pentru analiza riscurilor industriale ce implică
substanţe periculoase5 , acest scenariu se încadrează în categoria scenariilor cu cele mai grave
consecinţe
20
Deoarece la depresurizarea izoentalpică până la presiunea atmosferică, temperatura
acestora ajunge la valori negative, umiditatea din aer îngheaţă, apărând un nor albicios şi gheaţă
în jurul locului în care s-a produs neetanşeitatea. ( D.V. Cavarnopol, 2008 )
Fig. 9.2.
Momentul în care se auto - aprinde GPL-ul
Sursa:Captură de ecran Youtube, https://www.youtube.com/watch?v=42CDVeB0QrM
21
Fig. 9.3. Explozia propriu-zisă a GPL-ului
Sursa:Captură de ecran Youtube, https://www.youtube.com/watch?v=42CDVeB0QrM
22
:
Fig.9.5. Incendiu provocat în urma exploziei
Sursa:Captură de ecran Youtube, https://www.youtube.com/watch?v=42CDVeB0QrM
În termeni tehnici6 , acest tip de explozie sau Flash Fire este definit ca fiind un front de
flăcări dat de o explozie de combustie care poate apărea într-un mediu unde combustibilul şi
aerul s-au amestecat în concentraţii adecvate combustiei. În cazul exploziilor flash fire flacăra se
propagă cu o viteză sub-sonică, iar daunele datorate suprapresiunii sunt în general neglijabile şi
majoritatea acestora sunt datorate radiaţiei termice şi incendiilor secundare.
6
Metodologia pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase, sursa:
http://www.igsu.ro/documente/seveso/Metodologie_analiza_risc_final.pdf
23
2.3. Plan de intervenţie şi salvare
Alături de manevrele amintite mai sus este foarte importantă oprirea alimentării la
pompele de benzină şi întreruperea curentului electric, cât şi la clădirea învecinată, expusă
pericolului de incendiu.
Împreună cu pompierii, la faţa locului vor sosi şi echipaje ale poliţiei, poliţiei rutiere şi
ambulanţele disponibile de la Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici” din Beiuş. Sediul
pompierilor şi a poliţiei sunt localizate la aproximativ 500 m de locul producerii accidentului, iar
spitalul se află la 800 m de acesta, prin urmare, timpul de reacţie al forţelor de intervenţie nu ar
trebui să depăşească 10 minute.
Având în vedere că Beiuşul este un oraş mic, resursele sale în ceea ce priveşte intervenţia
sunt limitate, astfel încă din primele momente de la sosirea acestora la locul incidentului,
coordonatorii echipelor de intervenţie (pompieri, respectiv medicul de gardă de pe ambulanţă), ar
trebui să estimeze dimensiunea dezastrului şi în funcţie de aceasta să solicite întăriri de la
brigăzile de pompieri din Oradea şi din Ştei, respectiv de la serviciul de ambulanţă şi SMURD
Oradea.
24
Fig.11.Mobilizarea forţelor de intervenţie la locul producerii accidentului
Împreună cu pompierii, la faţa locului vor sosi şi echipaje ale poliţiei, poliţiei rutiere şi
ambulanţele disponibile de la Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici” din Beiuş. Sediul
pompierilor şi a poliţiei sunt localizate la aproximativ 500 m de locul producerii accidentului, iar
spitalul se află la 800 m de acesta, prin urmare, timpul de reacţie al forţelor de intervenţie nu ar
trebui să depăşească 10 minute.
7
Eliberat de către Minsiterul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
25
În primă fază, se execută o manevră de recunoaştere , în cadrul căreia se va stabili dacă
efectivul echipei de intervenţie trebuie sau nu suplimentat cu echipament şi personal din cadrul
altor unităţi de pompieri aflate cât mai în vecinătate. La recunoaştere sevor stabili:
Marea majoritate a staţiilor de pompare fiind dotate cu instalaţii de stingere cu abur sau
cu spumă, acestea vor fi puse imediat în funcţiune. Dacă instalaţiile s-au deteriorat sau nu dau
randamentul necesar se trece imediat la stingerea incendiului cu mijloacele mobile de intervenţie.
Refularea spumei trebuie să se facă la intensitatea corespunzătoare produsului care arde.
Datorită radiaţiei termice şi a flăcării puternice din timpul exploziei, este foarte probabil
să pornească un incendiu la clădirea aflată la vest de benzinărie. Efecte ale producerii
26
fenomenului asupra vecinătătilor benzinăriei. Această clădire are 2 nivele + mansardă, la parterul
căreia funcţionează un minimarket. Datorită conexiunii directe dintre aceasta şi rândul de case
din dreapta, în cazul unei reacţii lente de intervenţie sunt puse şi acestea în pericol.
Odată extins incendiu la clădire, acesta se propagă atât în plan vertical pe faţada clădirii,
din fereastră în fereastră sau din balcon în balcon, datorită spargerii geamurilor la scurt timp de
la producerea exploziei, precum şi datorită izolării termice exterioare a construcţiilor. În plan
orizontal incendiul se propagă prin intermediul pereţilor despărţitori combustibili, al mobilierului
şi a altor materiale combustibile din încăperi.
Pe timpul incendiului se degajă mari cantităţi de fum şi produşi ai arderii, care inundă
încăperile incendiate pe cele vecine precum şi pe cele superioare.
Un factor care contribuie în mare măsură la răspândirea fumului este temperatura mărită,
care determină dilatarea gazelor. De altfel, fumul are efecte negative şi asupra bunurilor
materiale în sensul că acesta constituie un factor de propagare al incendiului, iar produsele
arderii pot avea efect coroziv asupra elementelor de construcţie.
În alte situaţii se pot folosi cu bune rezultate pulberea stingătoare şi spumele cu coeficient
mare de înfoiere, refulate la partea inferioară a clădirilor greu accesibile, în magazii la planşee cu
goluri etc.
27
- sectoare de protecţie, organizate funcţie de caracteristicile constructive ale clădirii, cu
misiunea de protecţie şi supraveghere a extinderii incendiului;
Acţiunea de stingere se va desfăşura, în principal, după executarea în cel mai scurt timp a
operaţiunilor de salvare a persoanelor surprinse de incendiu şi aflate în pericol. Aceasta se
impune, în special, în cazul construcţiilor pentru locuinţe.
Scoaterea victimelor din perimetrul zonei avariate, dar şi a clădirii incendiate se face de
către echipele de pompieri, dupa care aceştia sunt predaţi echiplor de medici de pe ambuanţele
sosite la locul incidentului.
Cel mai probabil, victimele vor prezenta arsuri, dat fiind natura evenimentului produs.
Gravitatea arsurilor depinde şi de întinderea suprafeţei arse a corpului şi de gradul arsurii.
Arsurile pot fi:
28
- arsuri de gradul I, care se caracterizează prin înroşire şi o uşoară inflamare a pielii;
- arsuri de gradul II, care se caracterizează prin apariţia unei băşici pline cu un lichid
alb-gălbui;
- arsuri de gradul III, care prezintă pe lângă leziunile de la primele două grade şi
necroze, iar în cazuri grave, chiar carbonizarea ţesuturilor.
Pentru preîntâmpinarea stării de şoc, arşii vor trebui încălziţi şi dacă este posibil, să li se
dea să bea ceai îndulcit. În cazul victimelor cu arsuri de gradul I, respectiv gradul II, însă pe
suprafeţe mici ale corpului, vor putea fi transportaţi la centrul de primie urgenţe din cadrul
Spitalului Municipal din Beiuş sau la Spitalul Judeţean din Oradea
Victimele cu arsuri de gradul II pe zone extinse ale corpului, dar mai ales cei cu arsuri de
gradul III, vor fi obligatoriu transportaţi cât mai urgent posibil la Spitalul Judeţean de Urgenţe
din Cluj – Napoca , cel mai aproipat centru medical care are un compartiment pentru arşi, însă şi
acesta cu o capacitate de doar 5 paturi.
Dupa cum am specificat în prima parte a sub-capitolului, la faţa locului, pe lângă echipele
de pompieri şi cele de pe abulanţă şi/sau SMURD se vor deplasa echipaje de poliţie şi poliţie
rutieră, pentru a preîntâmpina crearea haosului în zonă, a restabili ordinea şi în cazul în care este
necesar, pentru evacuarea în condiţii liniştite a persoanelor din clădirile învecinate care nu au
fost afectate de explozie şi incendiu, însă sunt în pericol în cazul declanşării unor fenomene în
lanţ.
29
Având în vedere că locaţia producerii exploziei şi a incendiului este în apropiere
Drumului Naţional 76, pentru o mai bună desfăşurare a echipelor de intervenţie dar şi pentru
securitatea perimetrului, este necesară cel puţin oprirea circulaţiei în timpul executării
manevrelor de salvare şi stingere a incendiului. În cazul în care evenimentul a luat amploare, iar
fenomenul s-a extins încât să afecteze şi perimetrul DN-ului sau manevrele de intervenţie
durează prea mult, se va trece la devierea circulaţiei pentru a nu periclita bunul demers al
transporturilor pe ruta Oradea – Deva.
Astfel cea mai optimă rută ocolitoare, fiind şi cea mai scurtă, este pe la Sânmartin de
Beiuş şi Delani, devierea circulaţiei neputândi fi realizată prin interiorul oraşului, deoarece
lăţimea străzilor ar face extrem de dificil chiar şi traficul maşinilor mici şi imposibili de realizat
traficul greu.
30
Fig.12 Cea mai scurtă rută de deviere a traficului de tranzit pe DN 76
În urma producerii unui accident major, în timpul cel mai scurt după finalizarea
intervenţiei echipelor de răspuns la situaţii de urgenţă, secretariatul comisiei regionale pentru
investigarea accidentelor majore planifică şi invită membrii şi participanţii acesteia pentru o
întâlnire în scopul analizării aspectelor tehnice, organizatorice şi manageriale ale accidentului.
(Ordinul 520/1318 din 29 mai 2006 )
31
- date privind natura şi extinderea daunelor: recomandări pentru restabilirea ecosistemului;
evaluarea măsurilor de eliminare a daunelor materiale produse în afara instalaţiei;
evaluarea măsurilor de eliminare a ecotoxicităţii;
III. IMPACT ŞI CONSECINŢE
Având în vedere că zona nu este intens locuită, iar expliozia nu este extrem de violentă, în
condiţiii normale (adică înafara orelor de vârf, momente de staţionare ale vre-unui autocar cu
pasageri etc. ) estimez un maxim de 10 victime cu leziuni usoare şi medii provenite în special de
la persoanele aflate în incinta locuinţei la care se propagă incendiul provocat de explozie. Doar în
cazul în care persoanele sunt prinse de explozie într-o rază de mai puţin de 15 m de la puctul de
pornire al deflagraţiei aceştia ar putea suferi arsuri severe chiar şi deces.
32
Fig.13. Efectele deflagraţiei
Estimez diametrul bilei de foc ca fiind de 10 metri, acest areal fiind punctul critic de la
care porneşte dezastrul simulat. În interiorul razei bufferului cu o raza de 10 m ( diametrul de 20
m ) radiaţia termică degajată este suficient de mare încât să declanşeze incendii la toate
obiectivele din jur. Sub încidenţa acestei zone intră cabina personalului de deservire, locuinţa
unifamilară cu 2 nivele plus mansardă care la parter adăposteşte un supermarke şi copertina
staţiei de alimentare a pecolului.
33
infrastructură edilitară linii electrice de înaltă, joasă sau medie tensiune, clădiri administrative,
culturale sau religioase şi unităţi industriale.
Sursa: http://www.ziare.com/international/stiri-externe/explozie-la-o-benzinarie-in-ghana-peste-90-de-morti-
video-1366784
CONCLUZII
Datorită aşezării sale geografice, la contactul dintre trei unităţi principale de relief, Munţii
Apuseni, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest au oferit Beiuşului condiţiile optime de dezvoltare
ca principal centru cultural, economic şi comercial al zonei de sud a judeţului Bihor, prin
organizarea de târguri încă din cele mai vechi timpuri.
34
În această lucrare am încercat să evaluez riscul la care se expune Municipiul Beiuş, în
cazul în care se produce o defecţiune majoră la o instalaţie GPL existentă în cadrul unei
benzinării de pe teritoriul locuit.
Prin proprietăţile lor fizice şi chimice, Gazele Petroliere Lichefiate, ajunse în contact cu
aerul pot declanşa adevărate dezastre, soldate cu pierderi materiale şi chiar şi pierderi de vieţi
omeneşti. Acest lucru este valabil, indiferent de scara la care ne raportăm, pornind de la o butelie
de aragaz până o cisternă de mare tonaj, diferenţa între efectele dezastrelor este în principiu dată
de contextul în care s-a produs, în sensul densităţii persoanelor aflate în vecinătate, dar şi de
vecinătatea obiectivelor.
Impactul unui astfel de eveniment asupra municipiului Beiuş, în zona aleasă şi descrisă în
capitolele anterioare este unul relativ moderat, în condiţiile unei intervenţii prompte din partea
autorităţilor responsabile cu situaţiile de urgenţă de acest fel. În zonă densitatea locuirii nu este
foarte mare, iar prezenţa unei staţii de alimentare Petrom la câteva sute de metrii de benzinăria
aleasă de mine, fac ca alimentarea să fie relativ redusă la benzinăria în cauză.
BIBLIOGRAFIE
35
2. Beer Tom ( Ed. ) (2010) Geophisical hazards . Minimizing Risk, Maximizing Awareness
. Editura Springer, Anustralia
3. Berindei, I.,O., Măhară, Ghe., Pop, GR., P., Posea, A., (1997), Câmpia Crişurilor, Crişul
Repede, Ţara Beiuşului, Cercetări în Geografia României, Ed. Ştiinţifică si
Enciclopedică, Bucureşti.
5. Cavaropol D.V. (2008) Elemente de dinamica gazelor instalaţii de GPL şi GNL, Edit.
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, accesat online la data de 3.01.2016:
http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2008/GNC%20SI%20GPL/GNC
%20SI%20GPL.pdf
6. Stângă I.C. (2004) Riscul natural – între hazard şi catastrofă, Seminarul Geografic „D.
Cantemir” Nr. 23-24/2004, accesat online în data de 20.12.2015 :
http://www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/cantemir/article/viewFile/623/605
7. (***)Framework for Action 2005 – 2015: : Building the Resilience of Nations and
Communities to Disasters, Conferinţa Mondială pentru Reducerea Dezastrelor, 18-22
Ianuarie 2005, Kobe, Hyogo, Japonia
36
10. (***) (1984) Dicţionar explicativ al limbii române, Edit. Academiei Republicii Socialiste
România, Bucureşti
DOCUMENTE ŞI LEGI
15. Legea 351 /2011 privind Aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţuiunea
IV – Reţeaua de localităţi, accesat online în data de 27.12.2015 : file:///E:/masterat/dinca/lege
%20351_2001.pdf
16. Ordinul 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor
majore în care sunt implicate substanţe periculoase, accesat online la data de 05.01.2016:
http://www.anpm.ro/documents/12220/2656148/Microsoft+Word+-+ORDIN++
+Nr+520_2006+PROCEDURA+DE+INVESTIGARE+A+ACCIDENTELOR.pdf/d3c0fbe7-
822c-46e1-88cb-313dbbc2d676
PAGINI WEB
17. http://www.igsu.ro/index.php?pagina=desprenoi
18. http://www.ziare.com/articole/explozie+benzinarie+morti
19. http://www.primariabeius.ro/
20. https://www.youtube.com/watch?v=42CDVeB0QrM
37
38