EPILEPSIA

Epilepsia este o boală cronică a creierului. Boala se manifestă prin

convulsii recurente, episoade scurte de mișcare involuntară ce pot
implica o parte a corpului (epilepsie parțială) sau întregul corp (epilepsie
generalizată), uneori fiind însoțite de pierderea cunoștinței și a
controlului funcțiilor intestinului gros sau ale vezicii urinare.

Cauze:
- Influențele genetice - existe unele forme de epilepsie care apar pe linie
genetică. Prezența unor gene poate cauza o sensibilitate mai mare față de
factorii de mediu care declanșează convulsiile
- Unele afecțiuni ale creierului - prezența unei tumori poate cauza
boala, însă și accidentul vascular cerebral este responsabil pentru
epilepsie în cazul persoanelor de peste 35 de ani;
- Unele boli infecțioase - meningita, SIDA și encefalita virală pot cauza
epilepsie;
- Unele probleme prenatale - lipsa unei nutriții adecvate pe durata
sarcinii, deficiențele de oxigen, malformațiile creierului și chiar o
infecție a mamei pot crește probabilitatea de apariție a epilepsiei la copil;
- Autismul sau neurofibromatoza.

Factori de risc în epilepsie:

-vârsta

- istoricul medical al familiei

- leziuni la nivelul capului

- demența sau boala Alzheimer.

Simptome

Epilepsia apare ca urmare a unei activități anormale în creier, care

determină convulsii comportament sau senzații neobișnuite.

Principalele simptome ale epilepsiei includ:

- o stare de confuzie
- mișcări necontrolabile ale mâinilor și picioarelor
- pierderea cunoștinței sau o stare de alienare față de mediul înconjurător
- senzație de frică sau anxietate.

Crizele epileptice

Acestea pot fi clasificate în două mari grupe: crize parțiale și crize

generalizate.

- crize parțiale fără pierderea cunoștinței: includ convulsii ale mâinilor

sau picioarelor, alterarea stării emoționale, amețeli, schimbarea
percepției asupra mirosului, gustului sau sunetelor, precum și senzația de
amorțire, lumini care par intermitente;
- crize parțiale cu pierderea cunoștinței : includ cădere ori leșin sau o
detașare temporară față de ceea ce este în jur. În timpul unei astfel de
crize, persoana afectată realizează activități repetitive, în special frecatul
mâinilor, mestecat, înghițit sau mers în cerc.

Există șase tipuri de crize generalizate:

- crize fără convulsii

- crize tonice

- crize atonice

- crize clonice

- crize mioclonice

- crize tonico-clonice

Factori declansatori: lipsa somnului, febra sau o boală

trecătoare, expunerea prelungită la stres, luminile strălucitoare și cele
intermitente, consumul de cafea, alcool, medicamente sau droguri,
săritul peste mese, consumul excesiv al anumitor alimente.