Receptarea textului liric

1. Citiţi textul integral

„Din caier incâlcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Fluşturatici fulgi de nea
s-ar aşeza-n noroi,
dar cum li-e silă -
se ridică iar
şi zboară să-şi găsească
cuib pe ramuri.
Vânt şi-i frig –
iar mugurii
prea lacomi de lumină
îşi zgulesc acum
urechile în guler.” ( Martie, Lucian Blaga)
2. Căutaţi în dicţionar eventualele cuvinte necunoscute
caier (s.n.) – mănunchi de lână care se pune în furcă pentru a fi tors
fluşturatic (adj.) – nestatornic, uşuratic
a-şi zguli (vb., reg.) – a se ghemui
Notă: toate cele trei cuvinte sunt folosite în text cu sens figurat.
3. Notaţi prima impresie pe care v-o sugerează poezia
Este o poezie despre primăvară. Sunt descrise câteva elemente ale naturii care
alcătuiesc un tablou semnificativ pentru acest anotimp.
4. Formulaţi o întrebare care vi se pare importantă pentru înţelegerea textului.
Care sunt semnele lirismului într-un text care pare doar o descriere de natură?
Acum recitiţi textul.
5. Stabiliţi tema poeziei
Tema acestei poezii este natura, dar textul se deosebeşte esenţial de
pastelurile lui V.Alecsandri – de exemplu – deoarece elementele componente ale
cadrului ( nourii, vântul, fulgii, mugurii) nu sunt descrise pentru ele însele, ci,
personificate fiind, se comportă ca nişte fiinţe umane – care, de altfel, sunt absente
din text.
6. Identificaţi mărcile eului liric
În acest text nu apar explicit mărci ale eului liric. Perspectiva este aparent
neutră, obiectivă. Cadrul natural este prezentat la persoana a III a : toarce (vântul), s-
ar aşeza ( fulgii), îşi zgulesc (mugurii) – sub masca unei voci impersonale. Astfel,
caracteristica acestui discurs liric este lirismul obiectiv. Nu este vizibilă implicarea
afectivă directă, dar subiectivitatea reiese din modul în care sunt prezentate
elementele care alcătuiesc cadrul descris.
7. Identificaţi câmpurile semantice
Cuvintele-cheie din acest text se pot ordona pe cele două planuri: cosmicul
este reprezentat de nouri, terestrul de noroi, muguri, ramuri. Legătura dintre cele
două planuri este realizată de vânt, ploaie şi fulgii de nea, sugerând comunicarea
dintre acestea. Astfel, în viziunea lui Blaga, lumea este un tot unitar, iar elementele
componente, chiar disparate, participă la sugerarea armoniei cosmic/terestru,
uman/nonuman. Din altă perspectivă, cuvintele-cheie pot fi grupate în funcţie de
elementul primordial pe care îl reprezintă: acvatic: ploaie, terestru-vegetal: muguri,
ramuri, aerian: nourii, vântul.
8. Determinaţi ideile şi/sau sentimentele dominante, prin evidenţierea
semnificaţiei figurilor de stil
Nucleele de semnificaţie sunt chiar elementele naturii descrise: vântul,
fulgii, mugurii. Poate fi urmărită în poezie relaţia mişcare/nemişcare. Mişcarea
aerului, „nevăzută”, devine deodată „vizibilă” prin mişcarea vântului. Vântul, aerul
sthial, este aici personificat cu ajutorul verbului toarce. Elementul aer se combină cu
elementul apă, semn al interdependenţei dintre acestea: „ toarce vântul/ fire lungi de
ploaie.” Astfel, vântul păstrează, în poezia lui Blaga, legătura cu gândirea mitologică
populară autohtonă: în legenda Slujba vântului ( reprodusă de Lucian Blaga în
studiul Spaţiul mioritic ) vântul este conotat pozitiv pentru că el este cel care a rupt
pânza ţesută de păianjenul care vroia să împiedice lumina soarelui să mai ajungă pe
pământ. În poezia Martie mişcările domoale ale vântului, sugerate de verbul toarce
( şi nu repezi, intense, ca în alte texte), antrenează mişcarea firelor lungi de ploaie;
epitetul lungi participă la crearea aceleiaşi sugestii de mişcare înceată. În acelaşi
timp, mişcarea uşoară este în consonanţă cu starea de spirit a eului, cu sentimentele de
melancolie, de nostalgie, specifice fiinţei umane într-un anotimp de trecere – cum este
primăvara.
Norii sunt simbol al înaltului, dar şi al efemerului. Metafora norilor poate
sugera apăsarea sufletească pentru eul liric ce trăieşte sentimente amestecate ( caier
încâlcit) în faţa naturii care vrea, dar încă nu poate să se trezească la viaţă.
Fulgii de nea sunt mesageri ai zărilor. „Zborul” lor este cădere, dar
aminteşte de puritatea înaltului: „Fluşturatici fulgi de nea/ s-ar aşeza-n noroi,/ dar
cum li-e silă -/ se ridică iar/ şi zboară să-şi găsească/ cuib pe ramuri.” Mişcarea
dezordonată este sugerată de mulţimea verbelor: s-ar aşeza, se ridică, zboară. Întreg
spaţiul aerian este „umplut” de „fluşturaticii” fulgi.
Mugurii sunt semne ale naturii care renaşte. Stagnării din iarnă îi urmează
transformările la care sunt supuse, primăvara, atât natura, cât şi fiinţa umană.
Personificaţi în acest text, mugurii suportă consecinţele îndrăznelii de a fi ieşit prea
repede la lumină: „ iar mugurii/ prea lacomi de lumină/ îşi zgulesc acum/ urechile în
guler.”
9. Revedeţi întrebarea formulată
Limbajul poetic este reprezentat nu numai de figurile de stil regăsite în
această poezie, ci şi de alegerea unor cuvinte care devin poetice prin faptul că nu doar
numesc, ci simbolizează ceva: nori, fulgi, muguri. Aşezarea acestor termeni în
anumite contexte, combinarea lor conferă lirism textului.
10. Identificaţi elementele de prozodie şi numiţi semnificaţia acestora
Poezia nu este împărţită în strofe. Este scrisă în vers liber, astfel încât ideile
se înlănţuie într-o curgere neîngrădită. Elementele descrise nu sunt privite separat, ci
în relaţie unele cu altele, motiv care poate sta la baza renunţării la împărţirea strofică,
ce ar fi atenuat viziunea unitară asupra lumii descrise.
11. Comentaţi titlul
Titlul poeziei este unul simplu, alcătuit dintr-un singur substantiv care
denumeşte o lună din an – reprezentativă pentru anotimpul primăvara. Martie
simbolizează începutul unei noi vieţi, renaştere vegetală şi speranţă pentru fiinţa
umană.. Însă, în acelaşi timp, sugerează trăirile contradictorii ale eului, reprezentat –
poate- de metafora mugurilor care, pe de o parte, sunt „lacomi de lumină”, dar pe de
alta, „ îşi zgulesc acum/ urechile în guler”, speriaţi de vânt şi frig.
12. Formulaţi o opinie personală cu privire la semnificaţia generală a poeziei
Poezia Martie, de Lucian Blaga, având ca temă natura, sugerează – dincolo
de elementele naturii descrise – stări ale fiinţei umane, împărţită între bucuria adusă
de primăvară şi nostalgia anotimpului alb.
13. Redactaţi un text închegat, combinând răspunsurile date la fiecare dintre cei
doisprezece paşi numiţi anterior şi realizând legătura dintre acestea.

Pentru o mai bună înţelegere a textului, demersul prezentat poate fi precedat de

rezolvarea uneia dintre următoarele cerinţe, care urmăresc facilitarea înţelegerii
textului prin apelul la teoria inteligenţelor multiple, fiecare copil exprimându-se cu
mai mare uşurinţă într-un anume mod ( lingvistic, matematic, muzical etc.):
1. alcătuieşte în 5-10 rânduri o descriere subiectivă a unui colţ din natură
primăvara
2. realizează o reprezentare grafică a textului prin care să fie evidenţiate
elementele componente şi raporturile dintre ele
3. realizează un desen inspirat de poezia dată
4. indică instrumentele muzicale, ritmurile sau sonorităţile cele mai potrivite
pentru a exprima ideile şi sentimentele sugerate de text
5. imaginează-ţi că eşti un fulg de nea rătăcit primăvara sau un mugure;
redactează un text de 5-10 rânduri în care să îţi exprimi, la persoana I,
trăirile.