Brexit

Zilnic luăm decizii care afectează viața noastră, iar noi mereu încercăm să folosim soluția
despre care credem că e cea mai avantajoasă pentru noi. Dacă luăm o decizie mai puțin bună
încercăm să nu le mai repetăm.

Am scris această lucrare despre Brexit- despre ieșirea Marii Britaniei din Uniunea
Europeană pentru că după părerea mea, trebuie să punem întrebarea dacă această decizie a fost
una rațională sau irațională. În această lucrare vom vorbi despre cadrul teoretic al alegerilor
raționale folosind cartea domnului Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri,
acțiune colectivă și instituții 1iar în a doua parte a lucrării vom vorbi despre Brexit, istoria,
cauzele, părerile pro și contra dar și despre cum afectează acestă acestă decizie viața britanicilor
în zilele noastre, pentru a studia acest fenomen am folosit date pe diferite site-uri.

Despre alegeri raționale

Adrian Miroiu pornește de la ideea că persoana umană nu este pe deplin rațională ci este
afectat de sentimente, afecțiuni, pasiuni, impulsuri, etc care au un rol important în deciziile
noastre. Raționalitatea are mai multe sensuri de exemplu: atragerea concluziilor corecte pe baza
cuvintelor pe care le folosim, a estima corect evenimentele pe care se vor întâmpla.2 Un exemplu
foarte bun pentru a semnifica astfel de evenimente sunt alegerile locale din Oradea din 2020,
când candidatul celor de la PNL, Florin Birta pentru Primăria Oradei a avut o susținere majoră
datorită faptului că era văzut ca succesorul lui Ilie Bolojan, care a fost un primar foarte respectat
în Oradea. Concluzia rațională în acest sens a fost că Florin Birta va deveni primarul Oradei,iar
această concluzie a avut și consecințe negative, de exemplu o prezență mai mică la vot atât în
tabăra adversă cât și în tabăra celor de la PNL.

O altă semnificație a raționalității e să acționăm în așa fel încât să atingem cel mai bine
scopurile noastre3, de exemplu dacă căutăm un produs calitativ dar vrem să plătim cât mai puțin
atunci trebuie să cumpărăm de la magazinul unde ne oferă cea mai mare reducere pentru
produsul respectiv.

1
Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri, acțiune colectivă și instituții- Tritonic- 2017- pg 35
2
Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri, acțiune colectivă și instituții- Tritonic- 2017- pg 38
3
Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri, acțiune colectivă și instituții- Tritonic- 2017- pg 39
 Literatura de specialitate ne vorbește despre homo economicus- omul economic- ”care este
modelul persoanei umane care înzestrat cu anumite preferințe, şi face tot ce îi stă în putinţă ca,
dată fiind o anumită situaţie de alegere, să îşi realizeze cel mai bine propriul interes.”4 În
deciziile omului economic interesele grupului nu contează iar vom vedea cum acest homo
economicus va ieși la iveală în cazul britamicilor, care au fost interesele individuale proprii
pentru care unii au votat în favoarea Brexitului, cum interesul grupului nu a contat. Oamenii au
tendința de a maximiza de fiecare dată câștigurile lor, indiferent în situația în care se află ei, mai
ales dacă vorbim despre interesele financiare, din păcate uneori aceste interese sunt judecate în
mod subiectiev, pe bază de emoții pe care le simțim în momentul respectiv, neanalizând toate
consecințele deciziei noastre.

Adrian Miroiu în cartea sa vorbește despre strategia regretului, pe care ne semnifică printr-un
examen5, iar eu aș folosi exemplul unui referendum imaginar despre schimbarea unei culori în
steagul național. Să imaginăm că ne place culoarea roșie iar statul vrea să schimbe culoarea roșie
cu culoarea albă, iar întrebarea la acest referendum imaginar sună în felul următor: sunteți de
acord cu schimbarea culorii roșii cu cel alb? Ce pot să fac eu- mă duc la vot și votez nu, dacă
majoritatea va fi de acord cu mine nu o să regret decizia mea dar dacă majoritatea va vota da s-ar
putea să regret că am mers la vot. O a doua posibilitate e să nu mă duc la vot- dacă majoritatea
vor vota nu, o să fiu fericit că preferința grupului e același cu preferințele mele, iar dacă cei care
votează da câștigă cu un număr foarte mic de voturi s-ar putea să regret decizia mea de a nu
merge la vot, fiind că votul meu putea să schimbe ceva. Această strategie e una elementară într-o
democrație pentru a defini comportamentul unei persoane în caz de alegeri, în actuala situație
politică din România mulți poate să regrete de ce au votat PNL și nu au votat pe altcineva dar și
faptul că de ce nu au mers la vot, trebuie să precizăm că la alegerile parlamentare din România
pe 6 decembrie 2020 a fost o prezență foarte scăzută la vot ceea ce a rezultat actuala componență
a parlamentului.

În orice decizie luată trebuie să indentificăm actorii care au un rol în decizia noastră, precum
partidele politice, deciziile guvernului, situația socială. În cazul Brexitului pun accent pe
identificarea actorilor care au influențat deciziile oamenilor să voteze pro sau contra, care au fost
argumentele fiecărei tabere.

În următoarea parte a lucrării voi vorbi despre Brexit, implementând teoria alegerii
raționale, demonstrând că votul dat de britanici în această temă a fost unul dat pe bază de
sentimente și emoții. Homo economicus e prezent și influențează pe oameni, dar oare nu pierd
mai mult încercând să-și maximalizeze câștigurile? La această întrebare voi răspunde la finalul
lucrării mele.

4
Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri, acțiune colectivă și instituții- Tritonic- 2017- pg 48
5
Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri, acțiune colectivă și instituții- Tritonic- 2017- pg 63
Brexit
Înainte de a vorbi despre Brexit vrea să fac o scurtă prezentare a Marii Britaniei care este
cunoscut și sub denumirea Regatul Unit- United Kingdom. Ea este situat în largul coastelor nord-
vest al continentului European.6 UK esteo monarhie constituțională cu o democrație
parlamentară, monarhul este Regina Elisabetha a II-a. Regatul este format din 4 țări: Anglia,
Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord iar capitala regatului e Londra, ea a devenit parte al
Uniunii Europene pe 1 ianuarie 19737.

În 2016 Marea Britanie s- a împărțit în două tabere- tabăra celor care vroiau ca Regatul Unit
să iasă din Uniunea Europeană și în tabăra celor care nu vroiau acest lucru. Din tabăra pro- UE
făcea parte David Cameron- primul ministru al Marii Britaniei în momentul respectiv, liderul
laburist Jeremy Corbin și marea majoritate al parlamentarilor din partidul său8 iar din tabăra anti-
UE făcea parte Boris Johnson- fostul primar al Londrei dar și Nigel Farage- liderul UKIP.

Principalul argument al celor care doreau ieșirea Marii Britaniei din Uniunea Europeană a
fost costurile ridicate pe care UK plătește pentru a fi membru dar primește mult mai puțin înapoi.
Ei au venit cu date din 2015, când UK a plătit către UE 17,8 miliarde de dolari dar a primit
înapoi 4,9 miliarde de lire sub formă de rebate și 4,4 miliarde de lire sub formă de subvenții.9

O imagine importantă al campaniei era un autobus roșu pe care era scris că săptămânal 350 de
milioane de lire sunt plătiți către UE, sume care ar putea fi plătite pentru alte scopuri precum
medicina. Consider că aici intervine homo economicus care se gândește la scopurile sale
personale și nu se gândește la scopurile grupului. Suma de 350 de milioane de lire pe săptămână
era o sumă greu de acceptat pentru mulți britanici.

Un alt argument al celor care erau pro- Brexit era migrația, ei considerau că datorită
politicii Uniunii Europene e greu de ținut sub control migrația, serviciile publice sunt
suprasolicitate din cauza numărului mare de migranți și faptul că salariile britanicilor scad din
cauza acestor persoane.

6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord

7
https://www.historia.ro/sectiune/genegumeral/articol/drumul-marii-britanii-catre-uniunea-europeana

8
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexit-in-ue-sau-in-afara-ei-cele-doua-tabere-si-principalele-lor-
argumente-530976

9
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexit-in-ue-sau-in-afara-ei-cele-doua-tabere-si-principalele-lor-
argumente-530976
 Tema securității a avut un rol important în campaniile pro și contra, cei care au fost pro-
Brexit considerau că datorită politica frontierelor deschise e mai ușor accesul în țara lor iar la
nivel de securitate energetică considerau că nu sunt dependenți de gaze rusești pentru că cea mai
mare parte al importului vine din Norvegia. Un alt argument era că birocția UE scumpește viața
britanicilor și industria pescuitului este devastată datorită politicii UE.

David Cameron și cei care nu doreau ieșirea Marii Britaniei din Uniunea Europeană-
Britain Stronger in Europe considerau că beneficiile al calității de membru UE depășesc costurile
plătite, că imigrația ajută țara la nivel de forță de muncă, adică contribuie la dezvoltarea
economiei, granița nu e deschisă pentru că Marea Britanie nu face parte din zona Schengen,
datorită mandatalui european mai mulți infractori au fost arestați și duși în fața justiției britanice.

Britain Stronger in Europe a atras atenția asupra faptului că ieșirea din UE ar dimunua
influența țării la nivel internațional, astfel perturbând relațiile cu țările vecine pe care ei
consideră că trebuie să le păstreze ca parteneri importanți. Un alt aspect important e că Uniunea
Europeană garantează calitatea bunurilor, programul Erasmus care permite studenților bitanici să
studieze în alte țări, fără subvenții europene mai mulți fermieri vor intra în faliment, Brexitul va
genera un șoc economic și va încetini creșterea economică și Marea Britanie este mai dependentă
de exporturi din UE decăt invers.

După cum putem observa argumentele pro- Brexit au fost construite în așa fel cum să
genereze sentimente- sentimentul fricii pentru locul de muncă, sentimentul de teamă că putem să
pierdem viața noastră sau a cei apropriați într-un atac terorist, sentimentul de nemulțumire- de ce
să plătim noi atât de mult dacă primim mai puțin înapoi? Nu putem să cheltuim altundva acești
bani?

23 iunie 2016 a fost ziua referendumului iar 51,9 din cei care s-au prezentat la urne a
considerat că Marea trebuie să părăsească Uniunea Europeană, dacă transformăm în cifre putem
observa că aproximativ 17,4 milioane au votat pentru și puțin 16 milioane de persoane au votat
contra ieșirii Marii Britanii din UE.10

10
https://www.mediafax.ro/externe/rezultate-finale-referendum-brexit-marea-britanie-paraseste-uniunea-
europeana-51-9-la-suta-dintre-cetatenii-britanici-au-votat-pentru-iesirea-tarii-din-blocul-comunitar-video-live-
text-15505331
Consecințele Brexitului

În februarie, 2021 mi- a atras atenția un articol despre consecințele Brexitului, el ne spune
că exporturile Marii Britaniei au scăzut în ianuarie 2021 cu 68% față de ianuarie 202011 ceea ce
ne demonstrează că cei de la Britain Stronger in Europe au avut dreptate când au zis că Marea
Britanie e mai dependentă de exporturile către UE decât invers. Pe lângă scăderea economică
putem observa și creșterea birocrației datorită procedurilor vamale care a necesitat angajarea a
mai multor persoane.12

În toamna a acestui an Marea Britanie s-a confruntat cu o criză al carburanților, liderul

labrusist Michel Barnier a considerat că acest fenomen e o consencință al Brexitului.13

După cum știm deja Marea Britanie e compusă din 4 țări: Anglia, Scoția, Țara Galilor și
Irlande de Nord. Scoția e foarte nemulțumită de decizia Regatului Unit de a ieși din Uniunea
Europeană iar un articol din începutul lunii ianuarie 2021 ne arată că premierul ei vrea să se
despartă de Marea Britanie prin referendum, în Scoția a mai fost organizat un astfel de
referendum în 2014 dar atunci a fost decis rămânerea alături de Marea Britanie, dar după Brexit
tabăra celor care vor independență a crescut vizibil. 14 Putem observa că 62% dintre scoției prezenți
la referendumul pentru ieșire UK din Uniunea Europeană s-a opus Brexitului. O eventuală despărțire a
Scoției de Marea Britanie ar permite aderarea Scoției la Uniunea Europeană.

11
https://www.digi24.ro/stiri/externe/efectele-brexit-exporturile-britanice-in-europa-s-au-prabusit-in-2021-iar-
expertii-avertizeaza-ca-ar-putea-fi-doar-varful-aisbergului-1447560

12
https://www.digi24.ro/stiri/externe/efectele-brexit-exporturile-britanice-in-europa-s-au-prabusit-in-2021-iar-
expertii-avertizeaza-ca-ar-putea-fi-doar-varful-aisbergului-1447560

13
https://www.mediafax.ro/externe/criza-de-carburant-loveste-puternic-guvernul-boris-johnson-michel-barnier-
este-consecinta-brexit-20279713

14
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/efectul-brexit-scotia-spera-sa-se-alature-ue-ca-natiune-independenta-
1427309
Concluzii

În cazul Brexitului după părerea mea putem observa două tipuri de voturi- unul bazat pe
emoție și unul bazat pe raționament, iar în următoarele rânduri vom analiza ambele.

După părerea mea, cei care au votat pentru ieșirea Regatului Unit din Uninea Europeană
au avut un vot emotional bazat pe sentimente. Așa cum am scris și mai sus, campania pro- Brexit
a fost construit pentru a genera sentimente. Sentimentul de frică e unul dintre cele mai puternice
trăiri pe care un om poate să simtă, acest sentiment a fost prezent prin sloganuri precum
pierderea locurilor de muncă din cauza migranților, accesul mai ușor a teroriștilor și
probabilitatea mai mare de a organiza atentate pe teritoriul Regatului Unit. În deciziile de a vota
pentru consider că a fost present și homo economicus, care încercând să maximalizeze profiturile
sale nu a fost de acord să plătească o sumă atât de mare, adică 350 de milioane de lire sterline pe
săptămână așa cum era propagate în Campania pro- Brexit. El a votat pentru, datorită faptului că
a încercat să țină cât mai mulți bani în bugetului statului pentru a avea mai mulți bani, de
exemplu pentru sănătatea ei. El a fost condus condus doar de interesele proprii.

În opinia mea votul rațional a fost present în cazul celor care au votat împotriva
Brexitului.Ei au reușit să facă o analiză amplă, defapt chiar putem să ajungem la strategia
regretului- să spunem că o familie plătește 300 de lire sterline în fiecare lună către statul
britanic. Va plăti mai puțin după ieșirea UK din Uniunea Europeană? Probabil că nu. Dar familia
cumpără lunar produse pentru 200 de lire care provin din Uniunea Europeană. Ce se va întâmpla
după Bexit? Va plăti mai mult din cauza taxelor vamale și va aștepta mai mult din cauza
birocrației la vamă? Familia va regreta că a votat pentru Brexit? Consider că da. Dar dacă familia
votează împotriva ei? Consider că nu va regreta pentru că sunt conștienți de consecințe.

Ideile populiste reprezintă un pericol pentru fiecare țară, ei sunt prezenți atât în Ungaria
cât și în Franța sau în alte țări.Ei sunt generatoare de sentimente care pot să afecteze
raționamentul nostru. Am ales tema Brexitului pentru a prezenta diferența între un vot emoțional
și între un vot rațional.
Bibliografie

Adrian Miroiu- O introducere în știință politică, alegeri, acțiune colectivă și instituții- Tritonic-
2017

https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord

https://www.historia.ro/sectiune/genegumeral/articol/drumul-marii-britanii-catre-uniunea-
europeana

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexit-in-ue-sau-in-afara-ei-cele-doua-tabere-si-
principalele-lor-argumente-530976

https://www.mediafax.ro/externe/rezultate-finale-referendum-brexit-marea-britanie-paraseste-
uniunea-europeana-51-9-la-suta-dintre-cetatenii-britanici-au-votat-pentru-iesirea-tarii-din-blocul-
comunitar-video-live-text-15505331

https://www.digi24.ro/stiri/externe/efectele-brexit-exporturile-britanice-in-europa-s-au-prabusit-
in-2021-iar-expertii-avertizeaza-ca-ar-putea-fi-doar-varful-aisbergului-1447560

https://www.mediafax.ro/externe/criza-de-carburant-loveste-puternic-guvernul-boris-johnson-
michel-barnier-este-consecinta-brexit-20279713

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/efectul-brexit-scotia-spera-sa-se-alature-ue-ca-natiune-
independenta-1427309

Mulțumesc pentru atenție.

Daru Mircea Dobrin- Științe politice anul II.