Sunteți pe pagina 1din 14

Tehnologia uleiului alimentar

Introducere
Motivele alegerii uleiului alimentar ca tema a acestei lucrari sunt variate. Dintre
acestea vom aminti pe cele care au parut mai importante pentru noi, consumatori de rand
(viitori analisti economici), dar nu vom neglija nici perspectiva producatorilor sau
comerciantilor de ulei alimentar.
Uleiul a intrat usor-usor in alimentatia noastra zilnica, diversificandu-se sub diferite
forme: ulei de masline, ulei de floarea soarelui (cel mai des intalnit si cel mai folosit dintre
toate categoriile in tara noastra), ulei de porumb (producatorii au venit in intampinarea tuturor
categoriilor de consumatori: Floriol a adus pe piata uleiul de porumb ce poarta aceeasi marca
care este “numai bun” pentru femeile insarcinate) si altele...
Pentru inceperea acestei lucrari ne-am pus cateva intrebari la care inainte de realizarea
acestui proiect, documentarea pe aceasta tema nu am fi stiut raspunsurile. Cateva dintre
aceste intrebari ar fi :
Cate sortimente de uleiuri comestibile exista ? Noi am gasit 44 de sortimente si
credem ca le-am acoperit pe toate
Cine patroneaza fabricile de ulei din Romania ? Raspunsul gasit: UL Prod.
Ce produs alimentar este mai sanatos : margarina sau uleiul ? Raspunsul corect este
uleiul. Mai mult, s-a dovedit ca unul din inlocuitorii naturali ai margarinei este uleiul obtinut
prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susa s.a. care duce la scaderea
colesterolului si curata vasele de sange.
La alte intrebari (legate de modalitatile de producere, tehnologii, importanta lor in
cotatiile de piata, exemple de firme producatoare de ulei – analiza cifrelor de afaceri,
investitii s.a.m.d.) vom raspunde pe parcursul capitolelor ce vor urma.

CAPITOLUL 1:CARACTERIZAREA GENERALA A PIETEI

1.1. Productia si consumul de ulei in Romania


Productia de floarea-soarelui este una dintre cele mai mari obtinute in ultimii ani,
ridicandu-se la circa 1,4 milioane de tone, productia medie estimata la hectar fiind de 1.258

Pagina 1 din 14
de kilograme. Pentru necesarul intern ajunge la 780 mii de tone, ceea ce face disponibila
cantitatea de circa 700 mii tone de floarea-soarelui.
Consumul de ulei si grasimi vegetale a inregistrat un salt semnificativ, de la 10,4 litri
la 11,8 litri, respectiv de la 2,5 kilograme la 4,1 kilograme pe locuitor in 2004. Rezultatele s-
au incadrat in estimarile anuntate de MAPDR in luna octombrie 2004, potrivit carora
consumul mediu de produse alimentare isi va mentine curba ascendenta, cu exceptia celui de
paine si produse fainoase.
In trim. I 2003, preturile la toate sortimentele de uleiuri s-au situat la niveluri mai
ridicate comparativ cu aceiasi perioada a anului 2002;
Productia oleaginoaselor 2002/2003,milioane/tone: soia 190; rapita 37; bumbac 34;
arahide 24; floarea-soarelui 23; alte culturi 7.
Se observa o crestere atat a productiei dar si a pretului la ulei, pornind cu anul 2002 si
terminand cu finele anului 2004.

1.2. Caracterizarea productiei, preturilor si exportului pe plan mondial

Evolutia preturilor principalelor uleiuri pe plan mondial


Medii anuale  
Produs / piata Medii trimestriale

  2001 2002 Tr. IV 2002 Tr. I-2003

Ulei de soia brut (Chicago) 347,2 $/t 409,70 471,26 $/t 454,98

Ulei de floarea soarelui brut 484,3 $/t 594,25 627,00 $/t 590,67
(Rotterdam)
Ulei de palmier (Malaiezia) 253,4 $/t 366,60 425,00 $/t 433,70

Ulei de rapita (Rotterdam) 402,0 $/t 488,40 582,30 $/t 588,00

Ulei de porumb brut 347,2 $/t 458,40 570,30 $/t 627,70


(Decatur – SUA)
Sursa : Cotatii bursa din Chicago (USDA), aprilie 2003,
Cotatii din Oil World Weekly, aprilie 2003

Pagina 2 din 14
Potrivit estimarilor realizate de catre Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) si
FAO pentru 2002-2003, balanta mondiala a principalelor sortimente de uleiuri vegetale se
caracterizeaza prin o reducere cu peste 11% a stocurilor, ca urmare a cresterii productiei si a
unei majorari a cererii mondiale cu 1,5%.

Balanta mondiala a uleiurilor vegetale comestibile1)


mil./tone
2000/2001 2001/2002 2002/20032
Stocuri la inceputul sezonului 8,17 8,38 7,55
Productie 89,38 92,18 92,75
Export 35,61 37,60 38,96
Import 35,02 36,55 38,70
Consum 88,57 91,96 93,35
Stocuri la finele sezonului 8,38 7,55 6,70
Sold productie – consum +0,81 +0,22 -0,60
Raport stocuri / consum (%) 9,5 8,2 7,2
Sursa : USDA – Oilseeds : World Market and Trade, aprilie 2003 ;
FAO – Monitor Vegetable Oils, aprilie 2003
Fata de sezonul 2001/2002, s-au inregistrat cresteri ale productiei de ulei de soia (pe
seama productiilor record din Brazilia si Argentina) si a uleiului de floarea soarelui (datorita
majorarilor inregistrate in Rusia si Ucraina) ;
Uleiul de soia si de palmier reprezinta 60,6% din total productie mondiala de uleiuri vegetale
in sezonul 2002/03, fata de 53% in 1998/99 ;
In sezonul 2002/03, pentru Rusia si Ucraina se estima o crestere a productiei de seminte de
floarea soarelui.

Productia si exportul de ulei de soia


mil./tone 2001/2002 2002/20033

Productie Export Productie Export


Mondial din care: 28,87 9,33 30,60 10,52
SUA 8,57 1,14 8,37 0,95
Brazilia 4,71 1,78 5,41 2,39
Argentina 3,87 3,73 4,48 4,38
1
incluzand ulei de soia, palmier, floarea soarelui, rapita, din seminte de bumbac, arahide,
masline, miez de palmier
2
estimari
3
estimari

Pagina 3 din 14
UE 3,21 1,90 3,21 1,93
Tari est-europene 0,09 - 0,09 -
China 3,58 - 4,21 -
India 0,84 - 0,68 -

Sursa : USDA – Oilseeds : World Market and Trade, aprilie 2003

In sezonul actual, comertul international cu uleiuri comestibile va creste cu cca. 3,6%


fata de sezonul anterior, ca o consecinta a diminuarii productiei in tarile din Asia;
Uniunea Europeana - principalul importator de uleiuri isi va majora importul, aproape
exclusiv pe seama importului de seminte si ulei de floarea soarelui din tarile est-europene
Stagnarea productiei mondiale totale de uleiuri, cresterea in ritm mai rapid a cererii si
reducerea constanta a stocurilor vor fi in continuare principalii factori stimulativi care vor
actiona in directia evolutiei unor preturi sustinute la uleiurilor comestibile.

1.3. Importurile si exporturile vegetale romanesti – importanta uleiului

Exporturile vegetale in Romania


Denumirea produsului Cantitatea (tone) Valoarea (mii USD)
Orz 15176 1189
Porumb 44676 5946
grâu 0.3 0.1
Faina 4.2 70
Soia 398 237
Ulei de soia 25146 1433
floarea-soarelui 11907 3361
ulei de floarea-soarelui 2636 1520
Zahar 200 75
Melasa 1240 73
Produse de brutarie si patiserie 1578 2774
Aluat alimentar 837 271
Leguma si fructe 106 45
Conserve de tomate 392 59
Sucuri de fructe 1044 706
Ape, ape minerale 1884 415
Vin 4978 3263
Turte si reziduri din soia si grasimi 31456 2778

Datele prezentate ne-au fost oferite de Serviciul de Politici comerciale interne si


externe din cadrul Ministerului Agriculturiii, Alimentatiei si Padurilor.

Pagina 4 din 14
Din datele furnizate de catre tabel rezulta ca locul I in exporturile romanesti, in
materie de uleiuri alimentare il ocupa uleiul de soia, urmat de cel de floarea soarelui.
Diferenta de cantitate este impresionanta (de peste 20000 de tone), insa in ceea ce priveste
valoarea exporturilor cantitatea de ulei de floarea soarelui valoreaza mai mult decat cea de
ulei de soia (1.520.000 $ > 1.433.000 $).

Principalele produse importate in Romania


Importuri vegetale Cantitatea (tone) Valoarea (mii USD)
Denumirea produsului
Grau 74.232 8.020
Fåinå de grâu 20.046 3.360
Orz 13.844 2.342
Porumb 10.115 1.963
Orez 19.978 3.067
Soia 24.135 5.888
Srot de soia 12.936 2.939
Floarea-soarelui 1.091 579
Ulei floarea-soarelui 5.7581 2.776
Zahar 16.816 4.407
Melasa 1.184 105
Bere 175 144
Vin 809 880
Alcool etilic 1.001 8.154
Ulei de palmier 4.913 3.178

Datele prezentate ne-au fost oferite de Serviciul de Politici comerciale interne si


externe din cadrul Ministerului Agriculturiii, Alimentatiei si Padurilor.

CAPITOLUL 2 : CLASIFICAREA GENERALA SI PARTICULARITATILE


SORTIMENTALE

2.1 Sortimente de uleiuri comestibile

Ulei de alune, comestibil


 Ulei de arahide/alune de pământ, comestibil
 Ulei de capoc, comestibil
 Ulei de ciulini comestibili, rafinat, comestibil

Pagina 5 din 14
 Ulei de cătină albă, comestibil
 Ulei de fistic, comestibil
 Ulei de floarea-soarelui, comestibil
 Ulei de migdale, rafinat, comestibil
 Ulei de muguri de palmier, comestibil
 Ulei de măsline
 Ulei de măsline extrapur
 Ulei de măsline, aromatizat cu trufe
 Ulei de nuci, comestibil
 Ulei de palmier, comestibil
 Ulei de porumb, germeni de porumb şi germeni de grâu, comestibil
 Ulei de rapiţă, comestibil
 Ulei de sâmburi de struguri, comestibil
 Ulei de seminţe de Niger, rafinat, comestibil
 Ulei de seminţe de bumbac, comestibil
 Ulei de seminţe de cânepă, rafinat, comestibil
 Ulei de seminţe de ceai, comestibil
 Ulei de seminţe de dovleac, rafinat, comestibil
 Ulei de seminţe de mac, comestibil
 Ulei de seminţe de muştar, rafinat, comestibil
 Ulei de seminţe de tutun, rafinat, comestibil
 Ulei de seminţe, nerafinat, comestibil
 Ulei de soia, comestibil
 Ulei de susan, comestibil
 Ulei de tomate, rafinat, comestibil
 Ulei de ton, comestibil
 Ulei de tărâţe de orez, comestibil
 Ulei de unt, comestibil
 Ulei de untură, comestibil
 Ulei de şofrănel, comestibil
 Ulei din coji de măsline
 Ulei din ficat de peşte, comestibil
 Ulei pentru gătit, comestibil
 Ulei pentru gătit, cu pulverizator

Pagina 6 din 14
 Uleiuri comestibile, aromatizate cu mirodenii
 Uleiuri de nucă de cocos şi copra, comestibil 
Uleiuri polinesaturate, comestibile
Uleiuri vegetale hidrogenate, comestibile
Uleiuri şi grăsimi pentru fabricarea îngheţatei
Uleiuri şi grăsimi pentru produse de panificaţie şi patiserie

2.2 Marci de ulei alimentar:

1) Ulvex
2) Floriol
3) Marca 1 floarea soarelui
4) Aur
5) Unisol
6) Ulvex
7) Sofranel
8) Soreanca
9) Sora soarelui
10) Muntenia
11) Tomis
12) Raza soarelui
13) Bunica
14) Argus
15) Universal
16) Floris
17) Clever
18) Ulvas

CAPITOLUL 3 :TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Uleiul alimentar se produce prin procedeul de presare la rece. Linia este compusa din
5 utilaje, care acopera intreg procesul, de la selectia semintelor, pana la filtrarea uleiului.
Selectorul separa semintele de impuritati si praf.

Pagina 7 din 14
Decortificatorul curata coaja in proportie de 80%, imbunatatind calitatea uleiului si
reduce uzura componentelor de la storcator.
Presele de ulei nu se bazeaza pe metoda clasica ce necesita prajirea semintelor, ci
procedeul de presare la rece, cu randamente de pina la 42 litri la 100 kg seminte.
Filtrul centrifugal separa rapid uleiul brut de resturile marunte aflate in el.
Filtrul cu placi elimina impuritatile de pana la 7 microni din uleiul brut centrifugat.

Selector
Selectorul separa semintele de impuritati si praf.
Proprietati ale selectorului: 100 kg/ora
Capacitate
Gabarit 1200x750x1500 mm
Putere instalata 1,1kW
Alimentare 3x380V, 50Hz
Greutate aproximativ 200kg

Decortificator
Decortificatorul curata coaja in proportie de 80%, imbunatatind calitatea uleiului si
reduce uzura componentelor de la storcator.
Proprietati ale decortificatorului de 100 kg/ora
seminte:
Productivitate
Eficienta aproximativ 80%

Pagina 8 din 14
Gabarit 1650x800x1720 mm
Putere instalata 1,12kW
Alimentare 3x380V, 50Hz
Greutate aproximativ 300kg

Presa de ulei
Presele de ulei nu se bazeaza pe metoda clasica ce necesita prajirea semintelor, ci
procedeul de presare la rece, cu randamente de pina la 42 litri la 100 kg seminte.

Filtru centrifugal
Filtrul centrifugal separa rapid uleiul brut de resturile marunte aflate in el.

Filtru cu placi
Filtrul cu placi elimina impuritatile de pana la 7 microni din uleiul brut centrifugat.

Pagina 9 din 14
CAPITOLUL 4 :MODALITATI DE AMBALARE
4.1. Ambalarea – potrivit legii

Pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie de catre producator data


durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile
specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. 4
Ambalajul este acel material specific ca executie si naturã, avizat sanitar pentru
ambalarea produselor alimentare în vederea asigurãrii protectiei si utilizat pentru transportul,
manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora.

4.2. Modalitati de ambalare

Uleiul alimentar este ambalat in cele mai multe cazuri in sticle de plastic cu volumul
egal cu un litru. Tot cu acelasi volum se mai gasesc si ambalaje din sticla. Pentru un volum
mai mare (de doi litri sau de cinci litri) ambalajul consta tot in sticle voluminoase de doi,
respectiv cinci litri.
Mai putin intalnite (cel putin pentru consumatorii obisnuiti care-si fac cumparaturile
in magazine, piete, hypermarketuri) sunt butoaiele si bidoanele metalice. Mai jos avem un
tabel ce contine firme ce produc astfel de butoaie si bidoane de ulei alimentar si provenienta
firmelor. Firmele mentionate sunt agenti activi pe piata romaneasca in domeniul specific.

"Trial Trade Group" Herning [Danemarca]


Novodinamica, S.L Moscova [Federaţia Rusă]
Planxisteria Industrial del Valles, S.L. Aragón [Spania]
Hannells AS. Cataluńa [Spania]
Sefovent Lundbergs Plat AB Fredrikstad [Norvegia]
Forme - Vitametal Rhône-Alpes [Franţa]
Elkuch AG, Ludwig (Behalter-, Apparate- Jonkoping [Suedia]
und Maschinenbau Stahlservice-Center)
X-Met AG (Metall- und Behalterbau) Bendern [Elveţia]
Muller AG (Verpackungen) Aarberg [Elveţia]
Corroprot AG Munchenstein [Elveţia]
Kelag AG Zurich [Elveţia]
OSIM PLOCCO, Snc Sennwald [Elveţia]
4
definitia si caracteristicile apartin articolului 13 din Hotararea nr. 953, din 15 noiembrie
1999 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea
normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare

Pagina 10 din 14
C.M.R., Srl (Costruzioni Metallurgiche Lazio [Italia]
Paras Engineering Co Navi Mumbai [India]
METAROM Bucuresti [România]
Greif Spain, S.A. Montage-Svets AB Motala [Suedia]
Greif Spain, S.A. Cataluńa [Spania]

CAPITOLUL 5 : CERINTE DE PASTRARE

5
Pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie de catre producator data
durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile
specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Data se compune din indicarea clara a
zilei, lunii si anului, intr-o forma cronologica necodificata. Data va fi precedata de mentiunea:
<<A se consuma de preferinta inainte de...>>, daca se indica ziua, luna si anul;
sau
<<A se consuma de preferinta pana la sfarsitul...>>, daca se indica luna si anul sau
numai anul.
In cazul alimentelor:
- a caror durabilitate este mai mica de 3 luni, este suficient sa se indice ziua si luna;
- a caror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mica de 18 luni, este suficient sa
se indice luna si anul;
- a caror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient sa se indice anul.
Mentiunile sunt completate, dupa caz, cu indicarea conditiilor de pastrare si de
conservare. Pentru produsele care au un grad ridicat de perisabilitate si sunt
susceptibile ca dupa un timp scurt sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea
consumatorului se inscrie de catre producator termenul de valabilitate precedat de mentiunea
<<expira la data de...>>, indicandu-se, in ordine, ziua si luna sau ziua, luna si anul.
Mentiunile sunt urmate de indicarea conditiilor de pastrare si conservare.
Mentiunile prevazute la alin. 1 si 5 sunt insotite fie de data, fie de indicarea locului in
care aceasta este inscrisa pe eticheta sau pe ambalaj."
In practica se observa faptul ca pe fiecare eticheta exista aceste recomandari cu privire
la cerintele de pastrare.De exemplu pe eticheta uleiului Bunica regasim urmatoarele: “ se
recomanda a se pastra la loc uscat, la temperaturi cuprinse intre -5 C si 30 C,ferit de razele

5
definitia si caracteristicile apartin articolului 13 din Hotararea nr. 953, din 15 noiembrie
1999 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea
normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare

Pagina 11 din 14
soarelui. A se consuma de preferinta inainte de data inscriptionata pe capac.” De asemenea pe
eticheta uleiului Floriol putem observa anumite informatii suplimentare :”Floriol se
recomanda pentru gatit, prajit si salate.Floriol nu contine conservanti”,iar ca recomandari de
utilizare : “Inlocuiti baia de ulei dupa aprox. 10 utilizari.Nu lasati uleiul sa fumege.Se va
pastra la loc intunecos si rece. A se consuma de preferinta inainte de: vezi pe ambalaj.”

CAPITOLUL 6 : SISTEME DE ETICHETARE

6.1 Etichetarea produselor alimentare (a uleiurilor ) potrivit legii

6
Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la
achizitionarea produselor, in privinta:
a) caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei,
cantitatii ,durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie;
b) atribuirii de efecte sau proprietati pe care produsele nu le poseda;
c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate
produsele similare au astfel de caracteristici.
Etichetarea nu trebuie sa atribuie proprietati medicale alimentelor sau sa faca referiri
la
astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale medicinale,
destinate bolnavilor cu anumite afectiuni, precum si orice aliment testat si avizat ca
avand proprietati medicale. Interdictiile sau restrictiile prevazute la alineatele precedente se
aplica, de asemenea:
a) la prezentarea alimentelor, in special in ceea ce priveste forma, aspectul sau
ambalarea
acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum si mediul in
care produsele sunt expuse;
b) la publicitatea produselor."
- Inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari - stersaturi, inlocuiri
sau adaugari -, care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea
alimentelor."
6
definitia si caracteristicile apartin articolului 5 ai articolului 13 din Hotararea nr. 953, din 15
noiembrie 1999 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 784/1996 pentru
aprobarea normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare

Pagina 12 din 14
Pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie de catre producator data
durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile
specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Data se compune din indicarea
clara a zilei, lunii si anului, intr-o forma cronologica necodificata. Data va fi precedata de
mentiunea:
<<A se consuma de preferinta inainte de...>>, daca se indica ziua, luna si anul;
sau
<<A se consuma de preferinta pana la sfarsitul...>>, daca se indica luna si anul sau
numai anul.
In cazul alimentelor:
- a caror durabilitate este mai mica de 3 luni, este suficient sa se indice ziua si luna;
- a caror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mica de 18 luni, este suficient sa
se indice luna si anul;
- a caror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient sa se indice anul.
Mentiunile sunt completate, dupa caz, cu indicarea conditiilor de pastrare si de
conservare.
Pentru produsele care au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca dupa
un timp scurt sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului se inscrie de
catre producator termenul de valabilitate precedat de mentiunea <<expira la data de...>>,
indicandu-se, in ordine, ziua si luna sau ziua, luna si anul.

Mentiunile sunt urmate de indicarea conditiilor de pastrare si conservare.


Mentiunile prevazute la alin. 1 si 5 sunt insotite fie de data, fie de indicarea locului in
care aceasta este inscrisa pe eticheta sau pe ambalaj.

6.2 Descreierea etichetei

Cercetand etichetele de ulei am constatat ca acestea cuprind urmatoarele:

denumirea marcii impreuna cu logo-ul acesteia


sloganul promotiei in desfasurare
valoarea energetica
cantitatea de continut
recomandari cu privire la folosire si consum

Pagina 13 din 14
firma care fabrica acel produs
numele institutiilor care atesta calitatea produsului si care permit aparitia acestuia pe
piata
codul de bare

Suplimentar se observa anumite puncte care confera marcii originalitate ,de exemplu
uleiul Bunica recomanda o “reteta de la Bunica” ,iar eticheta uleiului Floriol sugereaza
cumparatorului o verificare periodica a colesterolului.
Concluzii

Ideea de baza a acestui proiect consta in faptul ca uleiul reprezinta unul din produsele
alimentare indispensabile vietii. Nu exista cineva care sa nu fi folosit uleiul vreodata si
tocmai de aceea, de-a lungul timpului, au iesit pe piata numeroase firme care comercializeaza
si produc bunuri de acest gen .Oferta de marfuri este axata pe calitate premium, dar si pe una
accesibila consumatorilor.
Cele mai renumite firme sunt: S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci
distribuite la nivel national: Floriol si Unisol detinand in anul 2001 o cota de piata de
aproximativ 25% (produsele sunt sustinute de o campanie publicitara intensa), S.C.Topway
Industries S.A. cu principalele marci: Untdelemn de la Bunica si Solio care detine o cota de
piata 15% si are o distributie bine pusa la punct reusind, datorita campaniei de comunicare la
“Untdelemn de la Bunica” sa ramana in mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta
gatitului si Argus Constanta care este pe locul al doilea, avand o cota de piata de aproximativ
19 % (Conform unui studiu efectuat de Gfk Romania in 2002).
Concluzionand, am putea spune ca dupa aceasta experienta am devenit mai atenti in
alimentatia zilnica si totodata mai pretentiosi in achizitionarea uleiului alimentar si a tot ceea
ce participa la siguranta si puterea noastra.

Pagina 14 din 14