Chiculita Rares

Test

1. Motive: inger, demon

2. Structura retorică: ”Plângi, copila? C-o privire umedă şi rugătoare”

reprezintă întoarcea din drum a eului liric, fiind cuprins de compasiune,
înduioşat de emoţie şi de sentimentul de vinovăţie în faţa reacţiei iubitei,
acuzate ”fără reazăm, fără fond”.

Poetul imortalizează, asemenea lui Rafael, cele doua ipostaze ale

femeii prin epitetele: “Madona dumnezeie” şi “palida femeie”(femeia
demonică, stearpă).

3. Titlul poeziei este alcătuit analitic si denumeşte încă de la început

antiteza, figură de stil întâlnită la nivelul întregului text. În sens denotativ
cele doua entităţi sunt: Venera şi Madona, reprezentarea Maicii
Domnului în artele plastice, femeie cu chip de înger. Încă de aici este
sugerată antiteza între cele două tipuri de femei: Venera, tipul femeii
adulterine, care e frumoasă, dar infidelă soţului său, iar Madona e
considerată femeia ideală pentru că e castă, pură, sfântă.

4. Eul liric este aflat la inceputul textului in ipostaza admiratorului :

“Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie,/ Braţ molatic ca
gândirea unui împărat poet,/ Tu ai fost divinizarea frumuseţii de
femeie,/ A femeiei, ce şi astăzi tot frumoasă o revăd.”. La finalul operei
eul poetic este aflat in ipostaza omului aflat in suferinta dn pricina
dragostei.

5. In strofele 5-7 este prezentata idea poetica: Eul liric, pierdut, o

gaseste pe Madona: o creatura imperfecta, si o ajuta sa devina dintr-un
 demon un inger. Poetul ii transmite aceste ganduri cititorului prin o
multitudine de mijoace artistice:
Metafora “Astfel eu, pierdut în noaptea unei vieţi de poezie,”
prezinta cum eul liric in suferinta se retrage in taina poieziei pentru
compatimire. Enumeratia ” fără suflet, fără foc,” prezinta imperfectiunea
Madonei. Secventa “Şi-am zvârlit asupră-ţi, crudo, vălul alb de poezie,”
accentueaza ideea ca eul liric se retrage in misterul poeziei pentru
copatimire/vindecare. In versurile “Ţi-am dat palidele raze ce-nconjoară
cu magie/ Fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal,” se dezvaluie cum eul
liric a reusit sa o vindece pe Madona.

6. In opera „Venere şi Madonă” eul liric este in dilema femei

perfecte, in timp ce in textul „Morgenstimmung”, eul liric isi considera
persoana iubita o zeitate.
De asemenea, in opera „Venere şi Madonă” este prezentatea
zbuciumul interior al eului liric in raport a doua femei, in timp ce in
„Morgenstimmung” este prezentata o singura femeie pe care natura
impreuna cu eul liric o idolizeaza.