Curs nr.

Semnul – totul poate fi trata ca un semn . Omul nu poate sa nu comunice. Nu putem reduce
comunicarea la comunicare verbala.

Analiza semioticii

Semiotica = stiinta generala a semnelor

Are 2 filoane de constituire :

1. Pe linia lui F. de Saussure (Scoala Structuralista)

Limbajul este o realitate foarte complexa.

Saussure introduce diferenta intre limba si vorbire.
Limba = totalitatea semnelor si regulilor de operare cu acestea
- este un model teoretic elaborat de cercetator pentru a raspunde la intrebarea “Cum este
posibila comunicarea interumana ?”
- surprinde in stare pura acele conditii absolut necesare pe care trebuie sa le respecte orice
vorbitor real sau posibil atunci cand construieste texte prin care transmite mesaje cu sens
- este un cod

Actele de vorbire pot fi concepute ca actualizari ale codului.

Cu ajutorul modelului limbii, explicam unitar o multime nedefinita de acte de vorbire.
Saussure considera ca limbajul propriu-zis trebuie intregrat in toate celelalte tipuri de semne.
Semiologia studiaza functiile semnelor in viata sociala.
Semnul = unitatea dintre semnificant si semnificat
Semnificant = purtatorul material al semnificatiei
Semnificant = semnificatie, continutul notional la care trimite semnificantul

2. Celalalt filon vine dinspre Ch. S. Peirce

- are o atitudine anti-speculativa, cunoasterea si adevarul trebuie gandite functie de
circumstante
- “Omul nu este niciodata inocent in fata lumii”
- “Omul nu are capacitatea introspectiei” – nu ajunge la cunoasterea de sine prin auto- analiza
- Omul nu poate gandi fara semne – semnul este elementul de fixare, transmitere si receptare a
ideilor
- Nu comunicam decat ceea ce transmitem prin limbaj
- Omul insusi este un semn si poate fi tratat ca semn

1
 semnificat

Semnul are 3 dimensiuni :

semnificant
a. o dimensiune semantica
referent
- Semnul este acel ceva care tine locul a altceva
- Semnul trimite fie catre semnificatie fie catre o realitate concreta corespunzatoare unei idei
- Semnul are o structura triodica ; este legaturaintre semnificant, semnificat si referent ( o entitate
concreta)
Dimensiunea semantica a semnului consta incapacitatea sa de substituire.
b. o dimensiune sintactica - orice semn are o capacitate de asociere cu alte semne
c. o dimensiune pragmatica, respectiv utilitatea, valoarea unui semn sau sistem de semne pentru
un individ sau grup social.
Relatia dintre semnificat si semnificant este rezultatul unei conventii sociale.

Semiotica
- studiaza sistemele de semnificare (codurile) si procesele de comunicare
Pierce numeste semiotica drept stiinta sistemelor de semne.
Semiotica = stiinta sistemelor de semnificare ( a codurilor) si a proceselor de comunicare.

Semiologia este tributara lingvisticii.

Semiotica studiaza semnele, in general, fara a privilegia semnul lingvistic.
Semiotica presupune ca omul traieste intr-un univers semnificant.
Omul produce, transmite si recepteaza semnificatii printr-o multitudine de cai .

Pot fi tratate ca semne urmatoarele tipuri de realitati :

1. simpli stimuli (simplele conventii)
2. semnele conventionale (focul pe culmi, codul rutier)
3. formele (forma unei masini da informatii despre gustul si forma economica, introduce ierarhii)
4. uneltele (semifica prin forma tipul de utilitate posibila)
5. culorile
6. sculptura (intotdeauna are siboluri mitico- magice)
7. arhitectura (spiritualizarea spatiului)
8. sunetele
9. mimica si gestica
10. mota (care este o simbiolica si o semantica)

2
11. limbajele naturale, limbajele artificiale si limbajele formale
12. ritualurile mitico – magice si cele laice
13. conventiile diplomatice
14. publicitatea (mesajele persuasive)
15. toate operele culturale (totalitatea codurilor, limbajelor , a textelor d.p.v. semantic)
16. semiologia medicala (culoarea tenului etc)

In concluzie, totul poate fi tratat ca semn.

A.J. Greimas – a elaborat CAREUL SEMIOTIC, care exprima structura minima a

semnificatiei, adica modul in care se structureaza semnificatia intr-un univers semantic oarecare.
Careul semiotic rezulta prin transferul de relatii din patratul logic in planul analizei semnificatiei.

Patratul logic = a fost elaborat de Boethius si surprinde in forma schematica relatiile logice dintre
judecatile categorice.

Judecatile categorice sunt enunturi a caror valoare de adevar nu depinde de conditii prealabile.
Judecatile categorice sunt :
A Sa P

Simbol pentru judecatile universal afirmative ( toti S este P)

F Se P

Simbol pentru judecatile universal negative (nici un S nu este P)

I Si P

Simbol pentru judecatile particular - afirmative (unii S sunt P)

O So P

Judecatile particular – negative (unii S nu sunt P)

A contrarietate E

Subalternare contradictie subalternare

I subcontrarietate O

3
A si E = judecati contrarii, relatia este de contrarietate
Nu pot fi simultan adevarate (daca una e adevarata, cealalta e falsa)
A si O = judecati contradictorii, relatia este de contradictie, nu pot fi simultan nici adevarate nici
false – relatie de disjunctie exclusiva
I si E = relatii de contradictie
I si O = subcontrarietate; nu pot fi simultan false
A si I = relatii de subalternare (sau implicatie)
Daca universala e adevarata, particulara e adevarata
Daca particulara e falsa, atunci si universala e falsa.
E si O – la fel

S ex. (bine) vinovat ex. rau (vinovat)

Axa s1 s2
prezentei

_
S
Axa absentei _ _
s2 s1
ex. absenta raului ex. absenta binelui

Semnificatia nu apartine elementelor izolate ci este un fenomen de relatie. Cea mai simpla relatie
este relatia binara.

Semnificatia este o structura compusa din ;

_ __ __
1. relatii ierarhice intre S si s1 , s2, precum si intre S si s2, s1
__ __
2. relatii de contrarietate intre s1 + s2 pe axa prezentei precum si intre s2 + s1 pe axa absentei
__ __
3. raporturi de contradictie pe schema s1 + s1 si pe schema s2 + s2
__ __
4. relatii de implicatie intre s1 + s2 si intre s2 + s1

Rezulta relatii de contrarietate pe 2 axe contradictorii (aflate in relatii de contradictie)

sau
relatii de contradictie pe 2 scheme contrarii (aflate in relatii de contrarietate)

 contrarietatea relatiilor
si
stabilitatea sistemului

4
 Curs nr. 2

Regulile patratului logic si relatiile sale : cultura natura

admisa exclusa
1. relatie de contrarietate => s1 – s2 s1 s2
__ __
s2 – s1

2. relatie de contradictie => __

s2 – s2
__
s1 – s1
3. relatie de implicatie =>
__ __ __
s2 – s1 s2 s1
__
s1 – s2

Relatiile dintre oameni

- in cultura includem tot ce e admis

- in natura includem tot ce e exclus

in modelul European :

p1 – casatorie monogama
__
p2 - componente non excluse – ifidelitatea barbatului ( greseala e neinterzisa)
p2 – relatii contrarii – model social respectiv modele presociale, presocializate
(ex. incestul, zoofilia, pedofiliaetc)
__ _
p1 - relatii neprescrise sau nerecomandate; relatiile p reprezinta contradictoriul relatiilor
sociale
_
relatiile p1 – relatii sanctionate dur din p.d.v. juridic , reprezentand pericolul si adversarul non –
casatoriei

cultura natura

p = norme
p1 p2 e – valori economice (valorizari)

e1
e2
__ __
p2 p1

__ __
e2 e1

5
 e1 – sunt relatii avantajoase (profitabile)
e2 – sunt relatii dezavantajoase (dezastruoase sub raport economic)
__
e1 – relatii lipsite de avantaj, in care sigur nu se castiga, existand o mare sansa de a pierde
_
(pentru ca e1 implica usor e2)

__
e2 – relatii nepaguboase in care sigur nu se pierde desi exista sanse de castig
_
(pentru ca e2 implica usor e1)

Valorile economice sunt integrate sistemului social intrucat il stimuleaza si il defineste.

Din aceste motive exista tendinta ca recomandarile sociale p1 sa se combine cu variantele

cele mai profitabile economic. (Nu intamplator sistemul social recunoaste casatoriile monogame).

Oricare din ipostazele variabile e, se poate combina cu oricare din variabilele p; Rezulta 16
combinatii logic posibile.

Aceste relatii au loc intr-un cadru unde intervin si dorintele personale (d).

d1 – relatii dorite (exprima aspiratia individuala de viata)

d2 – relatii contrarii (fobice, temute)
__
d1 - relatii nedorite ( si de nedorit)
__
d2 – relatii netemute

Valorile individuale (d) nu sunt integrate sistemului social ci doar corelabile valorilor sociale
pentru ca individul are autonomie (libertatea de alegere), refuza conformismul.

In principiu, oricare din ipostazele variabilei d se combina cu oricare din ipostazele variabilei
e (valorile economice) si cu oricare din ipostazele variabilei p (norme) => rezulta 64 situatii logic
posibile care epuizeaza gama relatiilor reale si posibile dintre sexe.

Din cele 64 situatii, unele nu pot fi practicate – ex. o relatie de tipul p2 e2 d2 nu poate fi
practicata nici macar de un bolnav psihic ( o relatie interzisa social, dezastruoasa economic, temuta
de el insusi).
S-ar putea insa p2 e2 d1

Un individ, functie de nivelul de cultura, stare economica, mediu social, varsta etc.
actualizeaza una sau alta din cele 18-24 combinatii.

Cu toate acestea exista numai 4 tipuri de familii :

p1d1 – casatorii bazate pe sentiment (sunt armonioase, rezista) pentru ca intr-o societate
normala p1d1 se combina cu e1 (p1d1 / e1)
__ __
in stari de criza p1d1 poate rezista datorita sentimentelor si atunci se combina cu e2 sau e1:
__
p1d1 / e2
__
e1

6
 __
p1 d2 – familii in care exista un conflict latent pentru ca cel putin din partea unuia nu exista
atractie, dar conflictul se rezolva in timp si familiile rezista pentru ca nu exista nici respingere
=> se poate ca sentimentele sa apara in timp sau absenta sentimentelor poate fi suplinita
de valorizari mult mai puternice (viata e practica) – e om serios, e profesionist etc.
__
p1 d1 – o combinatie nedorita cel putin de unul dintre parteneri, iar in timp apare repulsia
__
(d1 genereaza d2) – combinatia Ion - Ana (Rebreanu)

p1d2 – casatorii fobice (putem banui sigur ca sunt facute din interes – atrag e1 – avantajul
economic => p1 d2 e1

Conditii

1. Relatii de implicatie ( pe verticala ) intre p si d

__
p1 d2 – recomandarile sociale nu sunt temute
__
d1 p2 – dorintele sociale nu sunt interzise
__
p2 d1 – interdictiile sociale nu sunt dorite
__
d2 p1 – fobiile individului sunt codificate normativ

Atunci cand aceste conditii nu sunt respectate => societatea e in criza accentuata, se
destructureaza economic, politic, social, se atomizeaza ( nu se leaga nimic cu nimic)
Publicitate
Publicitatea utopica
referentiala (e contrariul utilitatii)
(Vorbeste despre
obiect, ofera informatii valorizare utopica
cu privire la durabilitate,
rezistenta etc.) (valori existentiale –
semnificatia pentru
Valorizare practica viata, valorile,
(valoare de aspiratiile individului)
intrebuintare, utilitate) - aspiratii, alternativa
de viata pe care o
ofera

Publicitate de tip Publicitatea ludica

substantial (arata placerea pe care
o provoaca)
Valorizare critica
(realista)
Valorizare de tip
- este echilibrata, poetic (se pune
preocupata de relatiile : accentul pe coeficientul
pret – avantaje afectic, rafinament,
cost – beneficiu gratuitate, atmosfera
pret – calitate, cantitate diafana)
(poate implica utilitatea dar
nu in mod automat)

7
 Tratarea spatiului

Discontinuitate (atitudine Continuitate

de topometrist – mai am (somnambulul)
trei statii, merg la etajul 3
– etape pe care le Distanta pentru el e
parcurge din aproape in continua, nu sesizeaza
aproape) fracturile)

Discontinuitate
(ironic, zeflemist, privitor
ca la teatru – contrar
somnambulului)
Non - continuitate
(plimbaretul, gura casca)

Exista 4 tipuri de cumparatori

Pragmaticul
Naivul

Cumparatorul cu
atitudine critica Ironicul
(acesta e adevaratul (cel cu fire de poet)
cumparator, e sclavul
utilitatii)

8
 Curs nr. 3

Modelele comunicarii

Communis – a pune in comun, a pune in relatie cu, a imparti ceva cu altcineva, a transmite (informatii – telfon, telegraf,
internet etc).

Prin comunicatii – desemnam aspectul tehnic

Prin comunicatie -> aspecte care tin de libaj, conotatie
Comunicare – interpersonala
- intrapersonala
Comunicare – directa
- mediata tehnic

1. Modelul informational – elaborat de Claude Shannon si Warren Weaver (cresterea eficientei

liniilor telegrafice)

Sursa de
informatii
Emitator Canal Receptor Destinatar

Surse de
zgomot

Mesaj Semnal Semnal Mesaj receptat

(selectat pentru transmis primit
a fi transmis

Autorii pornesc de la o acceptiune larga a comunicarii : toate procedeeele prin care un spirit poate
fi influentat de un alt spirit.
Teoria lor matematica introduce o serie de abstractii si idealizari absolut necesare pentru a supune
masurarii cantitative procesele si fenomenele de comunicare.
Abordarea teoretica a comunicarii e posibila la 3 niveluri :
a. axat pe intrebarea : cu ce exactitate pot fi transmise simbolurile/ semnalele comunicarii – e
vizata problema tehnica;
b. cu ce precizie simbolurile transmise vehiculeaza semnificatia dorita (problema semnatica)
c. cu ce eficacitate semnificatia primita influenteaza conduita receptorului in sensul dorit
(problema pragmatica).
Modelul informational se aplica numai problemelor de nivel a. (adica fidelitatea transmiterii
semnalului de la emitator la receptor) insa aspectele semantice si pragmatice nu pot fi reduse la
problema tehnologica. Informatia nu trebuie confundata cu semnificatia.
Notiunea de informatie din acest model nu se aplica mesajelor individualizate ci se refera la o
situatie globala.

9
- indica faptul ca dispunem de o anumita libertate in selectarea mesajului, adica informatia e
definita prin log 2 a
- cantitatea de informatii pe care o obtinem cand se produce un eveniment este egala cu
cantitatea de incertitudine asociata respectivului eveniment inaintea aparitiei sale.
Masurand incertitudinea obtinem un instrument pentru masurarea informatiei. Incertitudinea
depinde de 2 factori :
- nr. evenimentelor posibile a.i., cu cat acesta e mai mare, cu atat incertitudinea celui care se
produce este mai mare ;
- probabilitatea de producere a fiecarui eveniment in parte, incertitudinea fiind maxima atunci
cand toate evenimentele sunt egal posibile;
- informatia este dependenta de nr. de alegerilor binare necesare pentru a anula incertitudinea
initiala.
Cu cat un mesaj e mai structurat, cu atat cantitatea de informatii e mai mica.
Cu cat mesajul e mai lejer structurat, cu atat cantitatea de informatii e mai mare.
Acest model este linear si univoc; e favorizat Emitatorul.
Receptorul este subapreciat si e inteles ca un emitator inversat.
Modelul este ideal si idealizat, face abstractie de contextele psiho-sociale.
Informatia cuantificata (masurata matematic) ia in considerare numai semnalele si conditiile lor de producere.
De aceea, informatia cuantificata e obiectiva si independenta de observator.
Nu trebuie sa confundam cantitatea de informatii cu semnificatia informatiei.
Semnificatia e atribuita semnalelor de catre receptor, deci e subiectiva si presupune variabile
psiho-sociale
Rezulta ca, in modelul informational, se ignora sistematic si riguros semnificatia atribuita de oameni
cuvintelor si lucrurilor.

2. Modelul cibernetic
- elaborat in contextul incercarilor de unificare a stiintelor socio- umane, in jurul unui model al
comunicarii in care comunicarea umana este inteleasa prin analogie cu dispozitivele de
comunicare intre masini capabile sa transmita si sa interpreteze ordine (sa reactioneze la
semnalele primite.

Emitator Codificator Canal Decodificator Receptor

Feed- back-ul (bucla de retroactiune a R catre E)

In ambele modele de comunicare (1 si 2) :
- Problema comunicarii este anexata de stiinte riguroase precum matematica si fizica

10
- In ambele, se ignora faptul ca intotdeauna comunicarea e transmitere de semnificatii, fiind
efectuata de indivizi si grupuri, intervenind deci factori psihologici, sisteme de norme, valori,
constringeri sociale;
- In ambele ameliorarea comunicarii se obtine doar prin :
- codificare riguroasa
- decodificare fidela, stricta
- reducerea surselor de zgomot

3. Modele lingvistice
- acorda o atentia deosebita functiei simbolice
- comunicarea nu e doar transmitere de informatii, ci de continuturi de sens (mesaje)
- mesajul poate fi analizat ca :
- element al circuitului comunicational
- element al unui proces de reprezentare, ca intermediar intre realitate si imaginea respectivei
realitati)
- mesajul are o dubla situare :
- informationala
- simbolica
Deci, mesajul e la intersectia dintre procesele de comunicare si procesele de reprezentare.

Realitatea

Axa reprezentarii

Emitator
Mesaj Receptor
Axa comunicarii

Imagine

Idei, cuvinte, lucruri

Referinta (idee)

Referen
Simbol
t
(cuvantul)
(lucru)

Exista 3 mari moduri de comunicare, dupa cum se da prioritate realitatii, lucrurilor, caz in care este
in prim plan a. valoarea informativa a mesajului

11
b. psihicul, idei a.i. mesajul e analizat in termen de intentii, motivatii
c. limbajul propriu-zis (cuvintele) punandu-se accent pe recrearea, ordonarea si inteligibilizarea
realiatii prin intermediul cuvintelor.
4. Modelul Roman Jakobson

Referend

Expeditor Mesaj Receptor

Canal
(contact)

Cod

Functiile limbajului

Functia
Referentiala

Functia Functia Functia

Expresiva poetica Conativa
(emotiva) (impresiva)

Functia
Fatica
(de contact)

Functia
Metalingvistica
(am vrut sa spun ca, cu
alte cuvinte …)

In principiu, exista doar 6 tipuri de discursuri. Toate cele 6 functii pot fi folosite la diferite grade de intensitate in
publicitate.
Orice tip de mesaj poate fi tratat din punctul de vedere al altor 6.
5. Modelul Kerbrat Orecchioni

Emitatorul are cel putin 3 variabile ce intervin atunci cand codifica :

12
Competente Competente
lingvistice si lingvistice si
paralingvistic paralingvistic
e e

Emitator Codificare Mesaj Decodificare Receptor

(Canal)

Competente Competente
ideologice si ideologice si
culturale culturale

Determinari Determinari
psihologice psihologice

Constrangeri Constrangeri
impuse de impuse de
universul universul
discursului discursului

Model de construire
Model de interpretare
a mesajului

13
Curs nr. 4

Modele sociologice

Pornesc de la premiza ca exista in societate un domeniu autonom al comunicarii.

Comunicarea e parte integranta a constituirii, organizarii si functionarii unei societati.
Ea este un proces social fundamental pentru ca faptele sociale (de la grupuri si insitutii la marile
comunitati) se constituie si exista numai in virtutea unor procese comunicationale.
Nu exista societate in afara comunicarii.

Modelul Vilbur Schramm

Comunicarea incearca sa stabileasca o comuniune cu celalalt. Impartasim o afirmatie, o idee sau o atitudine.
Codificarea si Decodificarea sunt momente esentiale.
Trebuie sa existe o intretaiere intre campul experientei emitatorului su campul experientei
destinatarului.

Codificare Decodificare
Sursa ------------------- Semnal ------------------- Destinatar
Emitator

Camp experienta Camp experienta

Mesajul este aidoma unei stenograme.

Fiecare din parteneri este concomitent codificator, decodificator si interpret.

Codificare Mesaj Decodificare

Interpret Interpret
Decodificare Codificare
Mesaj
Modelul liniar este depasit prin recunoasterea multiplicitatii canalelor de comunicare (expresia fetei,
gesturile etc).
Insasi comunicarea verbala implica mai multe niveluri de transmisie a mesajului (accentul, tipul de
voce). De aici rezulta eficacitatea.

14
Modelul F. Lazarsfeld

- cerceteaza influenta sociala a comunicarii de masa fromuland ipoteza “two step flow” (comunicarea la 2 niveluri)
- relatiile personale au o influenta potentiala mult mai mare decat media

(campanii electorale, comportamente de consum)

(Cauti sa influentezi in primul rand liderii)

Mass Media
Lideri de
opinie

Grupuri de
apartenenta

Modelul inferential

Elaborat de Dan Sperber si Deirdre Wilson, este un model care respinge puternic ideea de cod.
Nu exista codificare stricta.
In producerea si receptionarea unui mesaj intervine totdeauna o cunoastere mutuala, mediul
cognitiv al individului alcatuit din idei, ipoteze, judecati si prejudecati, asteptari, iluzii, experiente
personale s.a.
Mesajul este de fapt un sistem de stimuli care provoaca mediul cognitiv al receptorului.
Pentru a vrea sa comunice ceva prin enuntul x, un individ S trebuie sa aiba intentia ca :
a. enuntarea lui x de catre S sa provoace/ sa produca un anume raspuns r din partea unui
receptor / auditor A
b. A sa recunoasca aceasta intentie a lui S
c. Recunoasterea de catre A a intentiei lui S sa fie cel putin in parte ratiunea/ motivul pentru care
A produce raspunsul r

15
- Mesajul ca sistem de stimuli are o intentie informativa pentru ca ofera informatii destinatarului
despre ceva anume
- O intentie comunicativa, adica de a informa destinatarul asupra intentiei informative de mai
sus.
In situatia a) este evidenta intentia informativa si e latenta intentia comunicativa
Cazul b) realizeaza comunicarea chiar daca a) nu se realizeaza, de aceea nici c) nu e necesar.
Intentia comunicativa se realizeaza in masura in care intentia informativa de primul ordin e
recunoscuta de destinatar.
(“In sala e cald si afara e aer curat “ – intentia informativa nu cea comunicativa – intentia
comunicativa era : “Deschide geamul !“).

Scoala de la Palo Alto (sau Colegiul invizibil)

Paul Watlawich
Jean Beavin, Gregory Bateson, Don Jackson, Erwin Goffman – ei propun un model orchestral :
- comunicarea nu mai poate fi conceputa decat ca un sistem cu multiple canale la care autorul
social participa in fiecare moment cu sau fara voia sa, ca membru al unei culturi; el face parte
din fenomenul comunicarii, asa cum muzicianul face parte din orchestra, dar in aceasta vasta
orchestra culturala el nu e nici sef nici partitura, fiecare canta acordandu-se la celalalt.
Comunicarea prepupune :
- intersubiectivitate
- comunicarea e plasata in sfera fenomenelor rationale
- accentul este pus pe comportamentul social
- orice comportament e potential semnificant si de aceea datele interactiunii comunicative sunt
modificate permanent.
Rezulta, componenta verbala e doar parte a fenomenului comunicarii, comunicarea nu trebuie
confundata cu discursul.
Comunicarea nu e un simplu mod de a explica si exprima realitatea
A crede ca exista o singura realitate este o iluzie periculoasa. In fapt, nu exista decat versiuni /
variante individuale si colective ale realitatii. Realitatea sociala este un construct psiho-social, un
produs la interactiunilor si al comunicarii prin care se atribuie semnificatii.
Axiome
1. Omul nu poate ca sa nu comunice
Comunicarea e matricea in care sunt prinse toate activitatile umane
Orice comportament poate avea valoarea unui mesaj
Comunicarea nu se reduce la comportamentul verbal si nu prespune intentionalitatea.

2. Orice comunicare cuprinde 2 aspecte :

- continutul si relatia
Al 2-lea aspect il inglobeaza pe primul si de aceea e metacomunicare. Orice comunicare nu se limiteaza la transmiterea
de informatii ci propune sau induce in acelasi timp un comportament.

16
In comunicarea cu masina de calcul intervin 2 elemente :
a. informatia (datele)
b. o informare asupra informatiei (instructiunile)
Analog, in orice comunicare deosebim indicele (continutul mesajului, informatia transmisa) si ordinea (indicatii
exprese sau latente asupra manierei in care trebuie inteles mesajul sau tipul de relatie dintre parteneri).
Cele 2 niveluri sunt distincte. Cand sunt confundate, rezulta paradoxuri.

3. Natura unei relatii depinde de punctarea secventelor de comunicare intre parteneri (schimbul de informatii nu e
uniform si este segmentat, are accente). Secvential unul sau altul dintre parteneri are initiativa.
Deci, mesajul solicita si propune modele de schimb intre parteneri.

4. Fiintele umane utilizeaza 2 moduri de comunicare : digitala si analogica.

Comunicarea digitala e cea verbala si presupune o relatie conventionala intre semn si obiect.
Comunicarea analogica include orice comunicare non- verbala; aceasta nu intretine inre semn si obiect o relatie pur
conventionala.

5. Orice proces de comunicare este simetric sau complementar dupa cum se intemeieaza pe egalitatea sau diferenta
dintre parteneri.

17
18