Sunteți pe pagina 1din 61

Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 36

CAPITOLUL 4 LUCRĂRILE DE SINTEZĂ


ŞI RAPORTARE
CONTABILĂ EFECTUATE
CU OCAZIA ÎNCHIDERII
EXERCIŢIULUI
CONŢINUT
CONŢINUT FINANCIAR

MODULUL I TIMP DE STUDIU


Necesitatea întocmirii lucrărilor de sinteză şi raportare
contabilă 1 oră
Etapele întocmirii situaţilor financiare 1 oră
Întocmirea primei balanţe a conturilor 1 oră
Inventarierea generală a patrimoniului 2 ore
Înregistrarea operaţiilor contabile de regularizare 1 oră
Regularizarea plusurilor şi minusurilor 1 oră
Teste de autoevaluare 1 oră
Probleme de rezolvat 2 ore

MODULUL I I

Calculul amortizărilor 1 oră


Constituirea provizioanelor pentru deprecieri 1 oră
Constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 1 oră
Determinarea diferenţelor de curs valutar 1 oră
Teste de autoevaluare 1 oră
Probleme de rezolvat 1 oră
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 37

MODULUL I I I

Delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor 1 oră


Întocmirea balanţei conturilor după inventariere 1 oră
Determinarea rezultatului exerciţiului 1 oră
Impozitarea profitului 1 oră
Repartizarea rezultatului exerciţiului 1 oră
Redactarea situaţiilor financiare anuale 1 oră
Teste de autoevaluare 1 oră
Probleme de rezolvat 1 oră

Înţelegerea necesităţii şi rolului lucrărilor de


închidere a exerciţiului financiar.
Însuşirea conţinutului etapelor ce trebuiesc
OO parcurse, în vederea întocmirii situaţiilor
BB financiare anuale ale întreprinderii.
II
Înţelegerea modalităţilor de regularizare a
EE
CC plusurilor şi minusurilor constatate la inventar.
TT Înregistrarea constituirii provizioanelor.
II Înregistrarea diferenţelor de curs valutar.
VV
Delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor.
EE
Înţelegerea mecanismului de determinare a
rezultatului exerciţiului.

cheie
TERMENI cheie
TERMENI
CHEIE
CHEIE
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 38

bilanţul contabil  tratament de bază


 contul de profit şi pierdere  tratament alternativ
 situaţia fluxurilor de  închiderea conturilor de
trezorerie venituri
 situaţiile financiare anuale  închiderea conturilor de
cheltuieli
 inventarierea  cheltuieli înregistrate în avans
patrimoniului
 evaluarea la inventar  venituri înregistrate în avans
 operaţii de regularizare  impozitarea profitului
 constituirea provizioanelor  cheltuieli nedeductibile
 anularea provizioanelor  deduceri fiscale
 diferenţe de curs valutar  deprecieri reversibile
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 39

MODULUL I

4.1 NECESITATEA ÎNTOCMIRII LUCRĂRILOR DE


SINTEZĂ ŞI RAPORTARE CONTABILĂ

Unul din obiectivele de bază ale contabilităţii financiare îl constituie


întocmirea la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, a situaţilor financiare anuale ale
întreprinderii care, luând în considerare prevederile IAS 9 „Prezentarea
situaţiilor financiare” trebuie să cuprindă:
a) Bilanţul;
b) Contul de profit şi pierdere;
c) Situaţia modificării capitalului propriu;
d) Situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) Politici contabile şi note explicative;
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei
financiare a întreprinderii, a performanţei, precum şi a modificării capitalului
propiu şi fluxurilor de trezorerie, aferente exerciţiului financiar încheiat.
Informaţiile pe care le conţin situaţiile financiare anuale sunt necesare
utilizatorilor atunci când aceştia iau decizii economice legate de activitatea
întreprinderii, astfel:
a) Investitorii, ca ofertanţi de capital, solicită informaţii referitoare la
performanţa capitalului investit, pentru a decide dacă trebuie să cumpere, să
păstreze sau să vândă acţiunile pe care le deţin;
b) Bancherii, ca ofertanţi de împrumuturi şi garanţii bancare solicită
informaţii referitoare la capacitatea întreprinderii de a desfăşura o activitate
rentabilă, pe baza căreia să poată rambursa la scadenţă creditele contractate şi
dobânzile aferente acestora;
c) Angajaţii, folosesc informaţiile în vederea aprecierii gradului de
rentabilitate a întreprinderii, ca o condiţie a capacităţii acesteia de a-şi continua
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 40

activitatea şi de a oferii remuneraţii, premii, participaţii la profit, pensii, etc. la care


se adaugă oportunităţile profesionale;
d) Furnizorii şi alţi creditori comerciali, sunt interesaţi de informaţiile
referitoare la capacitatea de plată a întreprinderii, la termenele stabilite prin
contracte, care depind de gradul de lichiditate şi solvabilitate al întreprinderii;
e) Clienţii, solicită informaţii cu privire la continuitatea activităţii
întreprinderii, de care sunt legaţi prin contracte de cumpărare;
f) Statul şi instituţiile sale, utilizează informaţii legate de modul de
stabilire şi de plată a impozitelor şi taxelor;
g) Publicul, foloseşte informaţii legate de evoluţia şi perspectivele
întreprinderii, fiind un posibil investitor, angajat, furnizor sau cumpărător;
h) Conducerea managerială, având la bază informaţiile contabile,
orientează activitatea întreprinderii în vederea creşterii continue a performanţelor
sale tehnice şi economice.
Informaţiile furnizate de situaţiile financiare anuale trebuie să fie:
- credibile, în sensul de a reflecta fidel rezultatele şi poziţia financiară a
întreprinderii;
- neutre, în sensul de a fi nepărtinitoare;
- complete, în sensul de a prezenta toate aspectele semnificative
referitoare la substanţa economică a patrimoniului, evenimentelor, tranzacţiilor şi a
rezultatelor obţinute la sfârşitul exerciţiului.
În ceea ce priveşte „Situaţiile financiare anuale” ‚ Legea Contabilităţii nr.
82/1991 completată şi republicată în 2002, face următoarele diferenţieri:
a) Pentru persoanele juridice care aplică Reglementările contabile
armonizate cu directivele Comunităţilor Europene şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin ordin al MFP, situaţiile financiare se
compun din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului
propriu, situaţia flexiunilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative;
b) Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru
aplicarea reglementărilor armonizate, prevăzute anterior, întocmesc situaţii
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 41

financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compun


din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, politici contabile şi note explicative.
c) Situaţiile financiare anuale pentru toate celelalte persoane, cu excepţia
celor menţionate anterior, se compun din: bilanţ şi cont de profit şi pierdere;
d) Societăţile comerciale, încadrate prin reglementări speciale în categoria
microîntreprinderilor, aplică reguli contabile speciale aprobate prin ordin al M.F.P.
. În această situaţie, situaţiile financiare anuale se compun din: bilanţ şi cont de
profit şi pierdere;
e) Situaţiile financiare anuale sunt însoţite de raportul administratorilor.

4.2 ETAPELE ÎNTOCMIRII SITUAŢIILOR


FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII

Întocmirea situaţiilor financiare constituie o lucrare deosebit de complexă


şi migăloasă, la sfârşitul căreia se obţin indicatorii economico-financiari cei mai
relevanţi, privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.
În acest scop, este necesară parcurgerea unei suite de lucrări care se
derulează, succesiv, în două etape:
I) Lucrările preliminare de întocmire a situaţiilor financiare anuale,
denumite şi lucrări de închidere a exerciţiului, care, se desfăşoară în următoarea
ordine:
1) Întocmirea primei balanţe a conturilor, înainte de inventariere;
2) Inventarierea generală a patrimoniului;
3) Înregistrarea operaţiilor contabile de regularizare referitoare la
a) diferenţele constatate în urma inventarierii;
b) amortizările;
c) provizioanele pentru deprecieri;
d) provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
e) diferenţele de curs valutar;
f) delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor;
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 42

4) Întocmirea balanţei conturilor după inventariere;


5) Determinarea rezultatului exerciţiului;
6) Impozitare profitului
7) Repartizarea profitului sau finanţarea pierderii;
II) Redactarea situaţiilor financiare anuale

4.2.1 Întocmirea primei balanţe a conturilor,


înainte de inventariere

Prima balanţă se întocmeşte în vederea centralizării şi controlului


exactităţii datelor înregistrate în conturi, aceasta fiind considerată ca un inventar
scriptic (contabil). Privită din acest unghi, balanţa pregăteşte datele care vor fi
înscrise în inventarul contabil, ce vor fi comparate cu datele faptice, constatate în
teren, asigurându-se astfel caracterul real al bilanţului.
Cu această ocazie, se verifică dacă totalul rulajului debitor sau creditor,
din balanţă, este egal cu totalul rulajului debitor sau creditor din Registru-Jurnal.
Se verifică dacă înregistrările cronologice şi sistematice, sintetice şi analitice sunt
concordante.
Se verifică, de asemenea, dacă soldurile conturilor existente în balanţă,
reflectă operaţii economice şi financiare reale, bazate pe înregistrările din
documentele justificative, efectuate cu respectarea normelor metodologice de
utilizare a conturilor.

4.2.2 Inventarierea generală a patrimoniului

Lucrările desfăşurate în cadrul acestei etape au drept scop să determine,


faptic, mărimea reală a elementelor patromoniale ale unităţii, precum şi evaluarea
acestora la nivelul valorii lor actuale. În acest scop, este necesară constatarea
existenţei fiecărui element patrimonial, care se realizează prin observare directă,
adică prin numărare, cântărire, măsurare, cubare etc. în funcţie de natura bunurilor
corporale inventariate. În ceea ce priveşte creanţele şi datoriile, inventarierea
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 43

acestora se face pe baza documentelor justificative (extrase de cont, facturi, etc.)


confirmate de terţi.
Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, se realizează la nivelul
valorii actuale, denumită valoare de inventar, aceasta fiind stabilită în funcţie de
preţul pieţei, starea şi amplasarea bunului, utilitatea acestuia pentru întreprindere.
În vederea determinării situaţiei reale a patrimoniului se aplică următoarea
relaţie:
Patrimoniul net = Activ – Datorii
(Capital propriu) inventariat inventariate
În ceea ce priveşte imobilizările necorporale IAS 38 „Active necorporale”
oferă un tratament de bază şi un tratament alternativ.
Conform tratamentului de bază, se foloseşte costul ajustat cu valoarea
amortizărilor cumulate şi a oricăror pierderi cumulate din depreciere.
Folosirea tratamentului alternativ, presupune folosirea valorii reevaluate,
stabilită pe baza valorii juste la momentul reevaluării, mai puţin amortizarea
cumulată a pierderilor prin depreciere.
Tot în legătură cu imobilizările necorporale, OMFP 94/2001, arată că
pentru fiecare element al imobilizărilor necorporale, valoarea care va fi înregistrată
în bilanţ este reprezentată de costul de achiziţie sau costul de producţie, cu
excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru o depreciere sau o
reducere a valorii.
În ceea ce priveşte evaluarea la inventar, conform normelor de inventariere,
trebuie reţinut că, evaluarea imobilizărilor nocorporale şi corporale se efectuează
la valoarea lor rămasă neamortizată, cu excepţia celor constatate ca fiind
depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuală. În cazul mijloacelor fixe,
corectarea valorii contabile a acestora şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar
înscrise în listele de inventariere se face, fie prin înregistrarea unei amortizări
excepţionale, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin
constituirea unor provizioane, în cazul în care se constată o depreciere relativă a
acestora, ca urmare a unor cauze cum sunt:
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 44

- apariţia unei uzuri morale, de care nu s-a ţinut seama cu ocazia


amortizării;
- supraevaluarea mijloacelor fixe, prin aplicare unor coeficienţi
neadecvaţi efectuată cu ocazia reevaluării;
- lipsa de utilitate a acestora în momentul inventarierii;
- alte cauze care determină o valoare actuală mai scăzută a mijloacelor
fixe, faţă de valoarea cu care acestea figurează în contabilitate.
În ceea ce priveşte imobilizările corporale IAS 16 „Terenuri şi mijloace
fixe” oferă:
- un tratament de bază, conform căruia se foloseşte costul ajustat cu
valoarea amortizărilor cumulate şi a oricăror pierderi cumulate din deprecieri;
- un tratament alternativ, care foloseşte valoarea reevaluată, stabilită pe
baza valorii juste la momentul reevaluării, mai puţin amortizarea cumulată şi
pierderile din depreciere.
În ceea ce priveşte stocurile, IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” precizează
că, în bilanţ stocurile sunt evaluate la cea mai mică valoare, dintre cost şi valoarea
realizabilă netă.
Tot în legătură cu stocurile, OMFP 94/2001 precizează că valoarea
activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egală cu costul de achiziţie
sau costul de producţie al acestora. Dacă valoarea realizabilă netă a unui activ
circulant este mai mică decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci
acea valoare realizabilă netă corespunzătoare activului circulant este cea care
trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin
provizionul constituit. Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ poate fi determinată
prin utilizarea oricăreia dintre metodele:
metoda FIFO;
metoda LIFO;
metoda costului mediu ponderat;
altă metodă similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 45

În ceea ce priveşte creanţele şi datoriile, conform IAS 39, se foloseşte


costul amortizat pentru toate creanţele şi datoriile netranzacţionate, şi valoarea
justă pentru cele tranzacţionate.
Conform OMFP 94/2001, evaluarea creanţelor şi datoriilor se realizează în
funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
În cazul în care se au în vedere normele de inventariere, atunci evaluarea
creanţelor şi a datoriilor se face, de regulă, la valoarea lor probabilă de încasare
sau de plată, constituindu-se în funcţie de situaţia concretă, provizioane pentru
deprecierea creanţelor, pentru creşterea datoriilor, precum şi pentru sumele aflate
în litigiu.
În ceea ce priveşte creanţele şi datoriile exprimate în devize, evaluarea
acestora se face la cursul de referinţă al BNR din data de 31 decembrie a
exerciţiului încheiat. Eventualele diferenţe, ce reprezintă pierderi sau câştiguri
latente faţă de acest curs, se evidenţiază cu ajutorul conturilor de cheltuieli sau
venituri, în funcţie de situaţia concretă.
Toate bunurile inventariate se consemnează în listele de inventariere,
întocmite în funcţie de natura activelor şi pasivelor constatate faptic (active,
stocuri, producţie neterminată, disponibilităţi băneşti, etc.). Aceste liste se reunesc
în Registrul inventar conform modelului următor:

REGISTRUL – INVENTAR
cuprinzând recapitulaţia listelor de inventar
Denumirea grupelor Valoarea Valoarea de
Diferenţe
inventariate contabilă inventar
1 Active imobilizate 975.000.000 975.000.000 -
2 Stocuri 475.000.000 473.000.000 2.000.000
21 Materii prime 160.000.000 158.000.000 - 2.000.000
22 Produse 315.000.000 315.000.000 -
3 Creanţe 73.000.000 68.000.000 5.000.000
31 Clienţi 63.000.000 59.000.000 4.000.000
32 Efecte de primit 10.000.000 9.000.000 1.000.000
4.2.3. Înregistrarea operaţiilor contabile

de regularizare
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 46

4.2.3.1 Regularizarea plusurilor şi minusurilor constatate la inventar

În urma comparării datelor faptice constatate în teren, cu datele scriptice,


înregistrate în contabilitate, pot rezulta plusuri sau minusuri. Regularizarea acestor
diferenţe înseamnă înregistrarea şi decontarea lor gestionară.
În principiu, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul
întreprinderii, iar minusurile se impută (se plătesc). În situaţia în care lipsurile nu
se datorează vinei cuiva, acestea se vor deconta asupra cheltuielilor întreprinderii.
În cazul în care există riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi produs, atunci se
pot admite compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile, fără a se diminua
patrimoniul întreprinderii. Astfel de compensări se pot admite numai pentru
aceeaşi perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar.
Pentru lipsurile datorate unor procese naturale de uscare, evaporare, etc. se
pot acorda scăzăminte, conform legii, fără a se depăşi valoarea constatată în
minus.
Dacă prin acordarea compensărilor şi a scăzămintelor nu s-a reuşit
acoperirea lipsurilor, atunci aceste diferenţe, reprezintă, pentru întreprindere un
prejudiciu, care urmează a fi recuperat de la persoanele vinovate, conform
dispoziţiilor legale.

EXEMPLUL NR. 1

În urma inventarierii anuale efectuate în cadrul S.C. Hermes S.A., se


constată următoarele:
a) – plusuri la utilaje 37.850.000 lei
2131 = 131 37.850.000
Echipamente tehnologice Subvenţii pentru investiţii
(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
- simultan se înregistrează şi TVA corespunzătoare, în procent de 19%
4426 = 4427 7.191.500
TVA deductibilă TVA colectată
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 47

- şi concomitent, pentru cota de TVA nedeductibilă stabilită pe bază decont,


se face înregistrarea:
635 = 4426 1.438.300
Cheltuieli cu alte impozite, TVA deductibilă
taxe şi vărsăminte asimilate

b) –plusuri la motorină, în valoare totală de 1.253.000 lei, preţ de


înregistrare
3022 = 6022 1.253.000
Combustibili Cheltuieli privind combustibilul

c) – plusuri la semifabricate, în valoare totală de 6.420.000, cost de


producţie
341 = 711 6.420.000
Semifabricate Variaţia stocurilor

d) – plusuri - 120 acţiuni, în valoare totală de 420.000 lei


503 = 664 420.000
Acţiuni Cheltuieli privind investiţiile
financiare cedate

e) – plus de numerar în casieria unităţii (cu capital privat) 153.000 lei

5311 = 758 153.000


Casa în lei Alte venituri din exploatare
f) – minus un cântar semiautomat, având în vedere următoarele:
- valoarea de intrare 10.200.000
- valoarea amortizată 8.400.000
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 48

% = 2132 10.200.000
2814 Aparate de măsurare, 8.400.000
Amortizarea altor control şi reglare
imobilizări corporale
6583 1.800.000
Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital
Concomitent, are loc imputarea cântarului constatat lipsă, la o valoare de
piaţă de 2.200.000, TVA 19%, gestionarului care se face vinovat.
4282 = % 2.618.000
Alte creanţe în legătură 758 2.200.000
cu personalul Alte venituri din exploatare
4427 TVA colectată 418.000
g) – minus la produse finite, în valoare totală de 649.000 lei, cost de
producţie, care se impută la un preţ de vânzare de 700.000, TVA 19% unui terţ
(unitatea care a efectuat transportul)
711 = 345 649.000
Variaţia stocurilor Produse finite
şi concomitent

461 = % 833.000
Debitori diverşi 701 700.000
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 133.000
TVA colectată
La sfârşitul inventarierii, se întocmeşte „Procesul – verbal de
inventariere” în care se consemnează rezultatele inventarierii, care se referă în
principal la:
- perioada de gestiune inventariată;
- persoanele care au efectuat inventarierea;
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 49

- eventualele plusuri şi/sau minusuri constatate;


- eventualele compensări efectuate;
- eventualele bunuri depreciate;
- creanţele şi datoriile incerte sau în litigiu;
- datoriile şi lichidităţile în devize;
- constituirea şi regularizarea provizioanelor;
- regularizarea amortizărilor;
- alte elemente specifice inventarierii.

TESTE DE AUTOEVALUARE

TESTUL NR. 1

Precizaţi care din afirmaţiile următoare sunt adevărate, apoi corectaţi-le pe


cele neadevărate.
a) Investitorii, ca ofertanţi de capital solicită informaţii cu privire la
continuitatea activităţii întrprinderii, de care sunt legaţi prin contracte de
cumpărare.
b) Informaţiile, furnizate de situaţiile financiare anuale, trebuie să fie
credibile în sensul de a fi nepărtinitoare.
c) Prima balanţă se întocmeşte în vederea centralizării şi controlului
exactităţii datelor înregistrate în conturi.
d) In vederea determinării situaţiei reale a patrimoniului, se aplică
următoarea relaţie:
Patrimoniu net = Activ - Pasiv
(Capital propiu) inventariat inventariat
e) În ceea ce priveşte stocurile, IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” precizează
că, în bilanţ, stocurile sunt evaluate la cea mai mare valuare dintre cost şi valoarea
realizabilă.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 50

f) În urma inventarierii, în principiu, plusurile se impută (se plătesc), iar


minusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniu.
g) Pentru lipsurile datorate unor procese naturale de uscare, evaporare, etc.
se acordă scăzăminte, conform legii, fără a se depăşii valoarea constatată în minus.

TESTUL NR. 2

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus la utilaje


în valoare de 75.700.000 lei:

a) 2131 = 711 75.700.000 c) 2131 = 131 75.700.000


b) 2131 = 401 75.700.000 d) 2131 = 331 75.700.000

TESTUL NR. 3

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia constatării unui plus în


casieria unei unităţi cu capital privat, în valoare de 306.000 lei:

a) 5311 = 758 306.000 c) 5311 = 758 306.000


b) 5311 = 448 306.000 d) 5311 = 131 306.000
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 51

TESTUL NR. 4

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus la


produse finite, în valoare de 744.000 lei:

a) 345 = 711 744.000 c) 345 = 301 744.000


b) 345 = 131 744.000 d) 345 = 701 744.000

TESTUL NR. 5

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus la


materii prime, în valoare de 549.000 lei:

a) 301 = 711 549.000 c) 301 = 421 549.000


b) 301 = 701 549.000 d) 301 = 601 549.000

TESTUL NR. 6

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării unui plus la


benzină, în valoare de 950.000 lei:
a) 3022 = 6022 950.000 c) 3022 = 131 950.000
b) 3022 = 701 950.000 d) 3022 = 601 950.000

PROBLEME DE REZOLVAT

S.C. Jupiter S.A. înregistrează următoarele operaţii:


1) Plusuri la animale de muncă, în valoare de 19.000.000 lei.
2) Plusuri la semifabricate, în valoare de 1.453.000 lei.
3) Plusuri la animale tinere, în valoare de 2.700.000 lei.
4) Minusuri la instalaţii de lucru, având în vedere următoarele:
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 52

- valoarea de intrare 20.400.000 lei;


- valoarea amortizată 16.800.000 lei;
5) Concomitent are loc imputarea instalaţiei de lucru, gestionarului la
o valoare de piaţă de 4.400.000 lei, TVA 19%.
Se cere : rezolavarea problemelor, întocmirea formulei contabile pe
baza analizei contabile, completarea Registrului - Jurnal, întocmirea teurilor şi a
balanţei de verificare sintetice, având minim 5 solduri iniţiale debitoare şi 5 solduri
iniţiale creditoare, începând cu conturile aflate în probleme.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 53

Unitatea……..
REGISTRUL - JURNAL
Nr. Pagină……..
Simbol
Nr. Data Document Explicaţii Sume
conturi
crt. înreg. (fel,nr,data) D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8
Report:

Report:

Întocmit, Verificat,
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 54
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 55

MODULUL II

4.2.3.2 Operaţii privind calculul amortizărilor


Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 56

La sfârşitul exerciţiului financiar, fiecare unitate patrimonială calculează şi


înregistrează amortizarea activelor imobilizate, pe baza planului de amortizare. Cu
ocazia inventarierii generale, efectuată la închiderea exerciţiului financiar, în
principiu, valoarea de inventar trebuie să fie egală cu valoarea rămasă de
amortizat. În situaţia în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea
rămasă de amortizat, atunci diferenţa constatată se regularizează astfel:
-dacă deprecierea este apreciată ca fiind ireversibilă, se procedează la
înregistrarea unei amortizări şi se modifică în mod corespunzător planul de
amortizare;
-dacă, dimpotrivă, deprecierea este apreciată ca fiind reversibilă
(provizorie) sau relativă, se procedează la constituirea unor provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale.
Dintre cauzele care pot genera deprecierea reversibilă a mijloacelor fixe
amintim 1:
-apariţia unei deprecieri de care nu s-a ţinut seama cu ocazia amortizării;
-supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării anterioare;
-lipsa de utilitate în momentul inventarierii (trecute în conservare,
inutilizabile temporar);
-alte cauze care determină ca valoarea actuală să fie mai mică decât
valoarea rămasă de amortizat.

4.2.3.3 Operaţii privind provizioanele pentru deprecieri

Este necesară constituirea acestor provizioane, pentru a face faţă unor


deprecieri la elementele de activ neamortizabile a căror valoare de inventar, la data
închiderii exerciţiului, este mai mică decât valoarea lor contabilă de intrare.
Întrucât aceste deprecieri au un caracter reversibil, la închiderea conturilor se
procedează la regularizarea acestora în mod diferit, astfel:

C. Mareş (Coordonator) – “Contabilitate Financiară”, Editura Independenţa


1

Economică, Piteşti, 2000, pag. 267.


Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 57

a) se constituie un provizion suplimentar, atunci când se constată că


deprecierea calculată având la bază inventarul, este superioară provizionului
constituit anterior;
b) se diminuează provizionul constituit anterior, în cazul în care
deprecierea constatată pe baza inventarului este inferioară provizionului constituit.

EXEMPLUL NR.

S.C.Hermes S.A. prezintă în tabelul de mai jos, următoarea situaţie


a deprecierilor stocurilor:
31.12.2001 31.12.2002
Categoria de
Valoare de Cost Valoare de
stoc Cost istoric Depreciere Depreciere
inventar istoric inventar
Materii
46.200.000 45.000.000 1.200.000 53.000.000 54.380.000 1.380.000
prime
Materiale
7.300.000 7.140.000 160.000 6.400.000 6.300.000 100.000
consumabile

Pe baza datelor din tabel, are loc analiza, interpretarea acestora şi


efectuarea înregistrărilor în contabilitate.
*La grupa materii prime, întrucât deprecierea constatată în exerciţiul N
(anul 2002), de 1.380.000 lei, este mai mare decât deprecierea de 1.200.000 lei,
din exerciţiul N-1 (anul 2001), se va proceda la constituirea unui provizion
suplimentar, iar în contabilitate se va înregistra diferenţa constatată (1.380.000 –
1.200.000 = 180.000).
6814 = 591 180.000
Cheltuieli privind provizioanele Provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor circulante materiilor prime
** La grupa materiale consumabile, întrucât deprecierea constatată în
exerciţiul N (anul 2002) de 100.000 lei, este mai mică decât deprecierea de
160.000 lei din exerciţiul N-1 (anul 2001), se va proceda la diminuarea
provizionului înregistrat, iar în contabilitate se va înregistra diferenţa constatată
(160.000 – 100.000 = 60.000);
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 58

5921 = 7814 60.000


Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane
materiilor consumabile pentru deprecierea activelor circulante

EXEMPLUL NR.
2:
Comisia de inventariere din cadrul S.C. Comalimentara S.A. a constatat
următoarele stocuri, căror perioadă de garanţie a expirat, fără posibilitatea de
valorificare, astfel:
-semifabricate 7.300.000 lei;
-produse finite 3.900.000 lei;
-mărfuri 1.530.000 lei;
În acest caz, se constată deteriorarea stocurilor fără posibilitate de
recuperare a valorii acestora prin preţul de vânzare şi de aceea se recunoaşte drept
cheltuială valoarea acestora (vezi IAS 2 „Contabilitatea stocurilor”).
6588 = % 12.730.000
Alte cheltuieli de exploatare 341 7.300.000
Semifabricate
345 3.900.000
Alte cheltuieli de exploatare
371 1.530.000
Mărfuri

4.2.3.4 Operaţii privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Este necesară constituirea acestor provizioane pentru finanţarea acelor


cheltuieli şi pierderi a căror realizare sau plată este incertă, sau pentru cheltuieli
care devin exigibile în perioadele următoare.
Pentru aceasta, la închiderea exerciţiului, se creditează conturile de
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, prin debitul conturilor corespunzătoare de
cheltuieli. În acelaşi timp, se analizează provizioanele constituite la sfârşitul
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 59

exerciţiului precedent, comparativ cu cele constituite în cursul exerciţiului curent,


după care, în funcţie de situaţie, se efectuează regularizarea astfel:
a) în situaţia majorării provizionului, se procedează la debitarea conturilor
de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele şi ajustarea la inflaţie, prin creditul
conturilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
b) în situaţia diminuării sau anulării provizionului, atunci când acesta
devine total sau parţial fără obiect, se procedează la debitarea conturilor de
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, prin creditul conturilor de venituri din
provizioane şi ajustarea la inflaţie;

EXEMPLUL NR.

a) La închiderea exerciţiului, Fabrica de frigidere “Artic Găeşti” constituie,


pe baza „Situaţiei estimative a costului reparaţiilor”, provizioane pentru garanţii
acordate clienţilor, în valoare de 68.000.000 lei.
6812 = 1512 68.000.000
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor
riscuri şi cheltuieli
b) În exerciţiul următor, ca urmare a expirării perioadei de garanţie a
produselor vândute, întrucât nu s-au produs defecţiuni care să impună remedieri,
provizionul constituit a rămas fără obiect şi de aceea unitatea procedează la
anularea acestuia.
1512 = 7812 68.000.000
Provizioane pentru garanţii Venituri din provizioane
acordate clienţilor pentru riscuri şi cheltuieli

EXEMPLUL NR.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 60

a) La închiderea exerciţiului, Fabrica de electromotoare Cugir constituie,


pe baza „Situaţiei estimative a costurilor reparaţiilor”, provizioane pentru garanţii
acordate clienţilor, în valoare de 370.000.000 lei.
6812 = 1512 370.000.000
Cheltuieli de exploatare pentru Provizioane pentru garanţii
garanţii acordate clienţilor acordate clienţilor
b) În exerciţiul următor, datorită depăşirii valorii reparaţiilor faţă de
estimări, unitatea procedează la majorarea provizionului cu valoarea de 12.000.000
lei.
6812 = 1512 12.000.000
Cheltuieli de exploatare pentru Provizioane pentru garanţii
garanţii acordate clienţilor acordate clienţilor

4.2.3.5 Operaţii privind diferenţele de curs valutar

Conform IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar” „o


întreprindere poate desfăşura activităţi în străinătate în două moduri”, astfel:
-“prin realizarea de tranzacţii în valută;
-prin operaţiunile pe care le desfăşoară în străinătate”.
Pentru a reflecta aceste două tipuri de operaţiuni în situaţiile financiare ale
întreprinderii, aceasta trebuie să exprime tranzacţiile atât în moneda naţională cât
şi în valută.
Conform aceluiaşi IAS 21, o operaţiune în valută trebuie înregistrată în
momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în
valută, cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data
efectuării tranzacţiei.
Tranzacţia în valută este o tranzacţie care este exprimată sau care necesită
decontarea în valută, inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o întreprindere:
-cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;
-împrumută sau oferă spre împrumut, fonduri, sumele ce urmează a fi
încasate sau plătite fiind exprimate în valută;
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 61

-achiziţionează sau înstrăinează active, contractează sau achită datorii


exprimate în valută;
-devine parte a unui contract de schimb valutar, nerealizat.
Prin raportarea aceluiaşi număr de unităţi ale unei valute în moneda de
raportare, la cursuri de schimb diferite, apar diferenţe de curs valutar.
Pentru recunoaşterea diferenţele de curs valutar IAS 21 „Efectele
variaţiilor cursurilor de schimb valutar” recomandă utilizarea a două
tratamente contabile:
a) Tratamentul de bază;
b) Tratamentul contabil alternativ permis.

a) Prin folosirea tratamentului de bază, diferenţele de curs valutar care


apar cu ocazia decontării elementelor monetare ale unei întreprinderi, la cursuri
diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial, pe parcursul perioadei ori
faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare, trebuie
recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în perioada în care apar, cu excepţia
diferenţelor de curs valutar, tratate ca fiind capital propriu.
Atunci când tranzacţia este decontată în cursul aceluiaşi exerciţiu financiar
în care acesta a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel
exerciţiu.
Dacă dimpotrivă, tranzacţia este decontată într-un exerciţiu financiar
ulterior, atunci diferenţa de curs valutar, recunoscută în fiecare exerciţiu ce
intervine până în momentul decontării, este determinată ţinând seama de
modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu.

EXEMPLUL NR. 3

a) S.C. Relaxa S.A. vinde 10 garnituri de mobilă la un preţ de vânzare de


7500$ având în vedere un curs de 32500lei/$.

4111 = 701 243.750.000


Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 62

Clienţi Venituri din vânzarea (7500$x32.500lei/$)


produselor finite
b) Peste 2 săptămâni, are loc încasarea creanţei, având în vedere un curs de
32.800lei/$.
5124 = % 246.000.000 (7500$x32.800lei/$)
Cursuri de bănci în valută 4111 243.750.000 (7500$x32.500lei/$)
Clienţi
765 2.250.000 (7500$x 300lei/$)
Venituri din diferenţe
de curs valutar

EXEMPLUL NR.

a) S.C.Nova.S.A. achiziţionează materii prime din import în valoare de


4500$, având în vedere un curs de 32.400lei/$.
301 = 401 145.800.000 (4500$x32.400lei/$)
Materii prime Furnizori
b) La închiderea exerciţiului, se evaluează datoria neachitată, având în
vedere un curs de 32.900lei/$.
665 = 401 2.250.000 (4500$x(32.900$-
32.400$) Cheltuieli din diferenţe Furnizori
de curs valutar
c) Peste o săptămână, se achită furnizorului datoria, având în vedere un curs
de 32.800lei/$.

401 = % 148.050.000 (4500$x32.900lei/$)


Furnizori 5124 147.600.000 (4500$x32.800lei/$)
Conturi la bănci în valută
765 450.000 (4500$x(32.900$-32.800$))
Venituri din diferenţele
de curs valutar
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 63

TESTE DE AUTOEVALUARE

TESTUL NR. 1

Precizaţi care din afirmaţiile următoare sunt adevărate, apoi corectaţi-le pe


cele neadevărate.
a) In situaţia în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea rămasă de
amortizat, iar diferenţa este apreciată ca fiind reversibilă (provizorie) atunci se
procedează la înregistrarea unei amortizări.
b) Supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării anterioare, este una din
cauzele care poate genera deprecierea reversibilă a mijloacelor fixe.
c) În vederea majorării unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli se procedează la
debitarea conturilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli prin creditul
conturilor corespondente de venituri.
d) În situaţia în care o tranzacţie în valută este decontată într-un exerciţiu
financiar ulterior, diferenţa de curs valutar, recunoscută până în momentul
decontării, se va determina ţinând seama de modificările cursurilor de schimb.
e) Conform IAS 21 “Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar” o operaţiune
în valută trebuie înregistrată în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de
raportare, aplicându-se sumei în valută, cursul de schimb dintre moneda de
raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 64

TESTUL NR. 2

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia recunoaşterii drept cheltuielă a


valorii unor stocuri de mărfuri deteriorate, în sumă de 3.060.000 lei.

a) 607 = 371 3.060.000 c) 6588 = 371 3.060.000


b) 5121 = 371 3.060.000 d) 711 = 371 3.060.000

TESTUL NR. 3

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia constituirii unui provizion


pentru garanţii acordate clienţilor, în valoare de 136.000.000 lei.

a) 6812 = 1521 136.000.000 c) 6584 = 1512 136.000.000


b) 6814 = 1514 136.000.000 d) 6583 = 1512 136.000.000

TESTUL NR. 4

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia constituirii unor provizioane


pentru litigii în valoare de 30.000.000 lei.

a) 6812 = 1521 30.000.000 c) 6811 = 1511 30.000.000


Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 65

b) 6814 = 1511 30.000.000 d) 6583 = 1512 30.000.000

TESTUL NR. 5

Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia încasării unei creanţe conform


extrasului de cont, în valoare de 100 $ având în vedere următoarele:
- Cursul la data constituirii creanţei 32.800 lei/$
- Cursul la data încasării creanţei 32.400 lei/$

a) 5124 = % 3.280.000 c) 5311 = % 3.280.000


411 3.240.000 411 3.240.000
765 40.000 765 40.000
b) % = 411 3.280.000 d) % = 411 3.280.000
5124 3.240.000 5311 3.240.000
665 40.000 665 40.000

PROBLEME DE REZOLVAT

În cursul lunii martie 2003 SA Nova S.A. înregistrează următoarele


operaţii:
1) a). Achiziţionarea unor materii prime din import în valoare de
150$, având în vedere un curs de 32.400 lei/$.
b). Achitarea a 100$ din datorie având în vedere un curs de 32.700 lei/$.
c). Evaluarea la închiderea exerciţiului a datoriei neachitate, având în vedere
un curs de 32.800 lei/$.
2) a). Vânzarea unor produse finite în valoare de 200$ preţ de vânzare, având în
vedere un curs de 32.400 lei/$.
b). La sfârşitul exerciţiului se evaluează creanţa neâncasată, având în vedere un
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 66

curs de 32.800 lei/$.


Se cere : rezolvarea problemelor, întocmirea formulei contabile pe baza
analizei contabile, completarea Registrului - Jurnal, întocmirea teurilor şi a
balanţei de verificare sintetice, având minim 5 solduri iniţiale debitoare şi 5 solduri
iniţiale creditoare, începând cu conturile aflate în probleme.

Unitatea
REGISTRUL - JURNAL
Nr. Pagină……..
Simbol
Nr. Data Document Explicaţii Sume
conturi
crt. înreg. (fel,nr,data) D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8
Report:
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 67

Report:

Întocmit, Verificat,
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 68
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 69

MODULUL III

4.2.3.6 Operaţii privind delimitarea în timp


a cheltuielilor şi a veniturilor

Este necesară delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate


în cursul exerciţiului, sau preluate ca sold în exerciţiul precedent, pentru a stabili
corect rezultatul exerciţiului.
Se efectuează astfel de regularizări pentru:
-îregistrarea cheltuielilor de plată, care se referă la facturi neprimite,
documente de plată neîntocmite;
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 70

-înregistrarea veniturilor de realizat, care se referă la facturile neîntocmite


pentru bunurile vândute, lucrările, serviciile prestate;
-înregistrarea cheltuielilor generate de facturi primite de cumpărător, fără
bunuri materiale, lucrări sau servicii;
-înregistrarea veniturilor generate de facturile întocmite de vânzător, fără
expedierea bunurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor;
-cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans;
-cheltuielile şi veniturile de repartizat pe mai multe exerciţii financiare.

EXEMPLUL NR.
1:

a) S.C.Hermes S.A. efectuează în luna ianuarie 2003 cheltuielile anticipate


cu abonamentele, aferente întregului an în valoare de 3.600.000, TVA 19%,
înregistrate ca obligaţii faţă de Rodipet S.A.

% = 401 4.284.000
471 Furnizori 3.600.000
Cheltuieli înregistrate în avans
4426 684.000
TVA deductibilă
b) La sfârşitul lunii ianuarie, se înregistrează cota de cheltuieli anticipate
aferente lunii încheiate, în valoare de 300.000 lei, conform scadenţarului.
626 = 471 300.000
Cheltuieli poştale şi taxe Cheltuieli înregistrate
de telecomunicaţii în avans

EXEMPLUL NR. 2:
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 71

a) În luna decembrie, S.C. Nova S.A. înregistrează cheltuielile cu reparaţia


unui utilaj, în valoare totală de 9.600.000 lei, TVA 19%.
% = 401 11.424.000
611 Furnizori 9.600.000
Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile
4426 1.824.000
TVA deductibilă
b) Întrucât, până la închiderea exerciţiului, lucrarea nu a putut fi
terminată, se delimitează valoarea de 4.200.000 lei ca fiind aferentă exerciţiului
financiar încheiat, restul valorii fiind aferent exerciţiului financiar următor.
471 = 611 5.400.000
Cheltuieli Cheltuieli
înregistrate în avans cu întreţinerea şi reparaţiile

EXEMPLUL NR. 3:

a) S.C. Pantera S.R.L. a facturat în luna decembrie unui client o lucrare de


reparaţii în valoare de 14.600.000 lei, TVA 19%, cu încasarea sumei le terminarea
lucrării.
4111 = % 17.374.000
Clienţi 704 14.600.000
Venituri din lucrări
executate şi servicii prestate
4428 2.774.000
TVA neexigibilă
b) La sfârşitul exerciţiului, unitatea prestatoare de servicii a încasat
suma de 9.520.000 lei, conform situaţiei de lucrări întocmite.
5121 = 4111 9.520.000
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 72

Conturi la bănci în lei Clienţi


c) În mod corespunzător, se înregistrează cota de venituri constatate
la închiderea exerciţiului, ca fiind aferente exerciţiului următor.
Calcule preliminare:
Suma încasată => 9.520.000 = 8.000.000 + 1.520.000
include venituri+TVA
Suma aferentă exerciţiului => 14.600.000 – 8.000.000 = 6.600.000
următor
704 = 472 6.600.000
Venituri din lucrări Venituri înregistrate
executate şi servicii prestate în avans

d) TVA colectată, aferentă acestei valori, se înregistrează astfel:


4428 = 4427 1.520.000
TVA neexigibilă TVA colectat

EXEMPLUL NR. 4:

a) SC Nova SA închiriază, în luna decembrie, un spaţiu comercial pe o


perioadă de 3 luni , înregistrând încasarea sumei de 3.213.000 lei, drept chirie,
conform extrasului de cont al băncii.
5121 = % 3.213.000
Conturi la bănci în lei 472 2.700.000
Venituri înregistrate în avans
4427 513.000
TVA colectată
b) La sfârşitul exerciţiului se înregistrează cota de venituri aferentă
exerciţiului financiar încheiat.
472 = 704 900.000
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 73

Venituri înregistrate Venituri din lucrări efectuate


în avans şi servicii prestate

4.2.4. Întocmirea balanţei conturilor


după inventariere

După terminarea operaţiilor de inventariere şi de înregistrare în


contabilitate a regularizărilor de inventar, unii specialişti2 recomandă întocmirea
unei noi balanţe a conturilor, care să cuprindă inclusiv conturile de cheltuieli şi
venituri, cu soldurile debitoare şi, respectiv creditoare. Utilizarea unei asemenea
metode, se bazează pe principiul divulgării (prezentării) integrale a informaţiilor
contabile privind conturile de venituri şi cheltuieli, care vor genera obţinerea unui
anumit rezultat.

4.2.5. Determinarea rezultatului exerciţiului

În vederea determinării rezultatului exerciţiului se foloseşte următoarea


formulă generală:

Rezultatul = Venituri din livrarea bunurilor mobile, - Cheltuieli angajate pentru


contabil a bunurilor imobiliare pentru care s-a realizarea veniturilor
transferat dreptul de proprietate, servicii
prestate şi lucrări executate, inclusiv
câştiguri de orice natură
Pentru aceasta este mai întâi necesară:
a) închiderea conturilor de cheltuieli
121 = 6xx
Profit şi pierdere Conturi de cheltuieli
b) închiderea conturilor de venituri
7xx = 121
Conturi de venituri Profit şi pierdere
2
M. Ristea, C.G. Dumitru- Contabilitate financiară, Ed. Mărgăritar Bucureşti 2002, pag. 360
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 74

Pentru calcularea rezultatului exerciţiului, este necesară determinarea


rezultatului contabil înainte de impozitare, folosind relaţia:
Rezultat contabil = Venituri - Cheltuieli aferente - Cheltuieli cu impozitul pe
înainte de realizate veniturilor realizate profit calculat şi evidenţiat
impozitare în cursul exerciţiului
Având la bază datele referitoare la cheltuieli şi venituri extrase din
balanţa conturilor după inventariere se poate trece la:
a) închiderea conturilor de cheltuieli (în mii de lei)
121 = %
Profit şi pierdere 601 Cheltuieli cu materii prime 6.800
602 Cheltuieli cu materii consumabile 2.400
604 Cheltuieli privind materialele nestocate 4.900
611 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 1.400
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 850
623 Cheltuieli protocol, reclamă şi publicitate 150
627 Cheltuieli cu serv bancare şi asimilate 945
635 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate 4200
641 Cheltuieli cu salariile personalului 20.000
6451 Chelt. privind contrib. unit. la asig. sociale 3.300
6452 Chelt. privind contrib. unit.pt. fondul şomaj 600
664 Chelt. privind invest. financiare cedate 240
665 Chelt. din diferenţe de curs valutar 800
666 Cheltuieli privind dobânzile 4700
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 240
6581 Despăgubiri, amenzi, penalităţi 970
6583 Cheltuieli privind activele
cedate 1200
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor 2.600
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 75

pentru riscuri şi cheltuieli 1.100


6863 Cheltuieli financiare privind provizioane
pentru deprecieri 1.700

b) închiderea veniturilor
% = 121
701 Venituri din vânz. prod. finite Profit şi pierdere 53000
704 Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate 1300
711 Variaţia stocurilor 16.300
7863 Venituri din provizioane pentru
deprecierea activelor circulante 310
În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului
121 „Profit şi pierdere” se prezintă astfel :

mii lei
D 121 Profit şi pierdere C
a) 59.095 b) 70.910
Sc 11.815

4.2.6. IMPOZITAREA PROFITULUI

În vederea calculării impozitului pe profit este necesar să facem distincţie


între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă valoarea profitului sau pierderii calculată
în contul 121 „Profit şi pierdere” înainte de impozitare.
Contul 121 “Profit şi pierdere” încorporează în credit totalul veniturilor
realizate, iar în credit totalul cheltuielilor efectuate inclusiv cheltuielile cu
impozitul pe profit. În situaţia în care valoarea veniturilor depăşeşte valoarea
cheltuielilor contului 121 ”Profit şi pierdere” va avea sold creditor care reprezintă
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 76

profitul obţinut la sfârşitul exerciţiului financiar. Dacă, dimpotrivă valoarea


cheltuielilor depăşeşte valoarea veniturilor soldul va fi debitor, reflectând în acest
caz pierderea rezultată. În vederea calculării impozitului pe profit este necesar să
facem distincţie între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă valoare profitului sau a pierderii calculată
cu ajutorul contului 121 Profit şi pierdere, înainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a
exerciţiului calculat potrivit reglementărilor fiscale, care influenţează valoarea
impozitului de plătit sau de încasat. În România, având în vedere reglementările
fiscale, care impun folosirea metodei impozitelor curente, rezultatul impozabil se
calculează pe baza următoarei relaţii matematice:
Rezultatul = Rezultatul contabil + Cheltuieli - Deduceri
impozabil înainte de impozitare nedeductibile fiscale
În prezent, cu unele excepţii, cota de impozit pe profit este de 25 %
conform art. 2 din Legea nr. 44/2002. Dacă rezultatul impozabil, stabilit conform
relaţiei prezentate anterior, este pozitiv, în continuare se va calcula impozitul pe
profit pe baza următoarei formule:
Impozit = Rezultat x Cota de
pe profit impozabil impozit (25%)
Dacă, dimpotrivă rezultatul impozabil este negativ, acesta reprezintă o
pierdere fiscală care se va recupera din profitul obţinut în exerciţiile financiare
următoare:
Având în vedere valoare cheltuielilor nedeductibile şi a deducerilor fiscale,
o întreprindere poate obţine:
- profit contabil brut şi profit fiscal;
- pierdere contabilă şi pierdere fiscală;
- profit contabil brut şi pierdere fiscală generată de deduceri fiscale;
- pierdere fiscală brută dar cu profit fiscal generat de cheltuieli
nedeductibile
Profitul fiscal sau pierderea fiscală se înregistrează în’’ Declaraţia
anuală privind impozitul pe profit”.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 77

Pierderea fiscală realizată în anii precedenţi se acoperă trimestrial, din


profitul fiscal în momentul calculării şi înregistrării impozitului pe profit.
Pierderea contabilă din anii precedenţi se acoperă numai la sfârşitul
exerciţiului, când se efectuează repartizarea anuală a profitului contabil net.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25,
inclusiv, a primei luni din trimestrul următor.
Fac excepţie Banca Naţională a României, băncile române, sucursalele
acestora, precum şi persoanele juridice străine, care efectuează plăţi lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare, cele pentru care se calculează impozit.
Persoanele juridice care încetează să existe au obligaţia să depună
declaraţia de impunere şi de a plăti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data
înregistrării încetării existenţei persoanei juridice la Registrul Comerţului.
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia să depună declaraţia de
impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca după
definitivarea impozitului pe profit, pe baza datelor din bilanţul contabil anual, să
depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul
prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor datorate şi
pentru depunerea în termen a declaraţiei de impunere.
Declaraţia de impunere se semnează de către administrator sau de orice altă
persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil.
Pentru ne plata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi
penalităţi de întârziere, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Constatarea,
controlul, urmărirea, încasarea şi executarea silită a impozitului pe profit precum şi
a penalităţilor şi majorărilor de întârziere se efectuează de organele fiscale ale
Ministerului Finanţelor Publice.

4.2.7. Repartizarea profitului

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, profitul contabil net,


obţinut la sfârşitul exerciţiului se repartizează în următoarea ordine:
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 78

1. Constituirea/ majorarea rezervelor legale, într-o cotă de până la


5% din profitul contabil anual, până când valoarea atinge 20% din capitalul social.
129 = 1061
Repartizarea profitului Rezerve legale
2. Acoperirea pierderilor contabile din ultimii 5 ani
129 = 117
Repartizarea profitului Rezultat reportat
3. Constituirea în surselor proprii de finanţare aferente profitului
rezultat din vânzări de active (pentru întreprinderile cu capital majoritar de stat),
respectiv aferente facilităţilor fiscale legate de impozitul pe profit.
129 = 1068
Repartizarea profitului Alte rezerve
4. Constituirea surselor pentru participarea salariaţilor la profit (în
situaţia unităţilor cu capital majoritar de stat) într-o cotă de până la 10% din
profitul contabil net.
129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperată
1171 = 424
Rezultatul reportat Participarea personalului
reprezentând profitul la profit
nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperată
5. Vărsăminte la bugetul de stat sau local într-o cotă de minimum 50% (În
cazul regilor autonome)
129 = 117
Repartizarea profitului Rezultat reportat
şi apoi, după aprobarea situaţiilor financiare de către AGA
117 = 446
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 79

Rezultat reportat Alte impozite, taxe şi


vărsăminte asimilate
6. Constituirea surselor pentru plata dividendelor (în cazul societăţilor
naţionale, companiilor naţionale sau societăţilor comerciale cu capital majoritar de
stat)
129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat
reprezentând
profitul nerepartizat,
respectiv pierderea nerecuperată
1171 = 457
Rezultatul reportat Dividende de plată
reprezentând profitul
nerepartizat respectiv
pierderea nerecuperată
7. Constituirea / majorarea rezervelor statutare sau contractuale având în
vedere prevederile din actul constitutiv al întreprinderi i
129 = 1063
Repartizarea profitului Rezerve statutare
sau contractuale
8. Constituirea surselor pentru plata dividendelor conform hotărârii AGA
129 = 1171
Repartizerea profitului Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat respectiv
pierderea nerecuperată.
1171 = 457
Rezultatul reportat Dividende de plată
reprezentând profitul
nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperată
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 80

9. Alte destinaţii, conform AGA (alte rezerve, capital social, etc)


129 = %
Repartizarea profitului 1068 Alte rezerve
101 Capital social, etc.

EXEMPLU:

S.C. Mercur S.R.L. cu capital integral privat prezintă la sfârşitul


exerciţiului următoarea situaţie financiară:
1. Venituri totale 150.000.000
din care venituri neimpozabile 7.000.000
2. Cheltuieli aferente veniturilor totale 90.000.000
din care cheltuieli nedeductibile 13.000.000
3. Rezerve legale existente 6.000.000
4. Capital social 40.000.000
5. Pierdere contabilă din anii precedenţi 4.000.000
din care pierdere fiscală 3.000.000
În continuare se calculează pe baza formulelor cunoscute următorii
indicatori:
a) Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli aferente
brut totale veniturilor totale
Rezultatul contabil = 150.000.000 - 90.000.000 = 60.000.000 lei
brut
b) Rezerve legale = Capitalul social × 20% = 40.000.000 × 20%
(valoare maximă = 8.000.000 lei
admisă)
Întrucât rezervele legale existente au valoarea de 6.000.000 lei, se mai
poate repartiza suma de 2.000.000 (8.000.000 - 6.000.000).
c) Rezultatul fiscal = Rezultatul + Cheltuieli – Venituri -
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 81

contabil brut nedeductibile neimpozabile


- Rezerve – Pierderea
legale fiscală
= 60.000.0000 + 13.000.000 - 7.000.000 -
- 2.000.000 – 3.000.000 = 61.000.000 lei
d) Impozitul pe profit = Rezultatul fiscal × 25% = 61.000.000 × 25%
= 15.250.000 lei
e) Profitul contabil net = Rezultatul contabil brut – Impozitul pe profit
= 60.000.000 – 15.250.000 = 44.750.000 lei

În continuare se efectuează următoarele repartizări din profitul contabil net:

a) Constituirea rezervelor legale:


129 = 1061 2.000.000
Repartizarea profitului Rezerve legale

b) Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi:


129 = 117 4.000.000
Repartizarea profitului Rezultatul reportat

c) Constituirea surselor pentru plata dividendelor:


Calculul sumelor = Profitul contabil – Rezerve – Pierderea contabilă
cuvenite legal net legale din anii precedenţi
= 44.750.000 – 2.000.000 -4.000.000
= 38.750.000 lei
117 = 457 38.750.000
Rezultatul reportat Dividende de plată

4.2.8. Redactarea situaţiilor anuale


Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 82

4.2.8.1. Importanţa situaţiilor financiare

Lucrările de redactare a situaţiilor financiare anuale,ocazionate de


închiderea exerciţiului financiar, presupun efectuarea unor operaţii complexe
desfăşurate pe baza unor norme metodologice precise şi clare, de prelucrare şi
transcriere a datelor din situaţiile financiare precedente şi din balanţa conturilor.
Cu această ocazie, este necesară selectarea, gruparea şi închiderea soldurilor
extrase din balanţa conturilor.
Datele din situaţiile financiare anuale vor fi folosite ca punct de plecare al
contabilităţii în exerciţiul financiar următor.
Aşa cum se arată în “Cadrul general de întocmire şi prezentare a
situaţiilor financiare”, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţilonale
de Contabilitate, obiectivul situaţiilor financiare este acela de a furniza informaţii
despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a
întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor
economice. În acelaşi timp, situaţiile financiare prezintă rezultatele administrării
întreprinderii de către conducători, inclusiv modul de gestionare de către aceştia a
surselor încredinţate. Pe baza acestora, se pot lua decizii economice de a păstra sau
de a vinde investiţia în întreprinderea respectivă.

4.2.8.2. Structura şi conţinutul situaţiilor


financiare

În conformitate cu prevederile OMFP 94/2001, OMFP 306/2000 şi a altor


acte normative anterioare, structura situaţiilor finanicare anuale diferă în funcţie de
mărimea întreprinderii care le întocmeşte. Astfel, situaţiile financiare întocmite de
microîntreprinderi cuprind - bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.
Întreprinderile mari, cu peste 249 salariaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste
8.000.000 euro/an, întocmesc situaţii financiare care cuprind
- bilanţ
- contul de profit şi pierdere
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 83

- situaţia modificării capitalului propriu


- situaţia fluxurilor de trezorerie
- note explicative şi politici contabile.
La aceste documente, toate întreprinderile, indiferent de mărimea lor
trebuie să întocmească “Raportul anual al administratorilor”.
 Bilanţul este documentul contabil de sinteză care cuprinde
elementele de activ, datorii şi capital propriu, grupate după natură şi lichiditate,
respectiv, natură şi exigibilitate, conform următoarei scheme:

EXERCIŢIUL FINANCIAR
DENUMIREA INDICATORILOR
Precedent Încheiat
A Active imobilizate
B Active circulante
C Active de regularizare
D Datorii pe termen scurt
E Active circulante nete
F Total active – datorii curente
G Datorii pe termen lung (peste un an)
H Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
I Pasive de regularizare
J Capital şi rezerve

Studiind elementele care alcătuiesc împreună bilanţul contabil, se poate


observa că activul reprezintă forma materială, concretă, a patrimoniului, iar
pasivul, sursele de formare a elementelor de activ.
Elementele de activ sunt ordonate după criteriul destinaţiei şi lichidităţii,
începând cu activele imobilizate, care sunt cele mai puţin lichide şi sfârşind cu
mijloacele băneşti, adică activele cu lichiditate maximă.
Elementele de pasiv sunt ordonate după criteriul provenienţei şi
exigibilităţii în ordine descrescătoare, începând cu datoriile pe termen scurt şi
terminând cu elementele de capital şi rezerve, care au cel mai mare termen de
exigibilitate.
 Contul de profit şi pierdere cuprinde următorii indicatori:
 Cifra de afaceri (veniturile din vânzări şi prestări de servicii)
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 84

 Rezultatul din exploatare (veniturile din exploatare – cheltuielile


din exploatare)
 Rezultatul financiar (veniturile financiare – cheltuieli financiare)
 Rezultatul curent (Rezultatul din exploatare + rezultatul financiar)
 Rezultatul extraordinar (veniturile extraordinare – cheltuieli
extraordinare)
 Impozitul pe profit / venit (în cazul microîntreprinderilor)
 Rezultatul net al exerciţiului (rezultatul curent + rezultatul
extraordinar + impozitul pe profit / venit ).

Prin modul cum a fost conceput, contul de profit şi pierdere ne arată modul
cum a fost obţinut rezultatul net al exerciţiului, oferind posibilitatea conducerii
manageriale a unităţii de a acţiona în anumite direcţii (asupra veniturilor şi
cheltuielilor) în scopul creşterii continue a performanţelor economice.
 Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă rezultatele obţinute ca
urmare a activităţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare, calculate la
sfârşitul exerciţiului.
Fluxurile de trezorerie se desfăşoară astfel:
1). Fluxurile de numerar rezultate în urma activităţii de exploatare:
 Încasări din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
 Plăţi către furnizori, salariaţi, etc.;
 Plata impozitului pe profit / venit.
2). Fluxuri de numerar rezultate în urma activităţilor de investiţii:
 Încasări generate de vânzarea (cedarea) imobilizărilor;
 Plăţi generate de imobilizări.
3). Fluxuri de numerar generate de finanţarea externă a
întreprinderii:
 Încasări
 Plăţi
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 85

 Notele explicative şi politicile contabile cuprind informaţii


suplimentare, pe baza cărora se poate realiza o caracterizare amănunţită, complexă
şi completă a activităţii întreprinderii.
Aceste note se ordonează astfel:
1. Active imobilizate
2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor
6. Principii, politici şi metode contabile
7. Acţiuni şi obligaţiuni
8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-
financiari
10. Alte informaţii (relaţiile întreprinderii cu filialele, cu alte
întreprinderi asociate, informaţii privind onorariile plătite auditorilor,
angajamente acordate sau primite, cifra de afaceri, impozitul pe profit.)
 Raportul anual al administratorilor cuprinde informaţii
referitoare la activitatea întreprinderii, care se referă la:
- evoluţia activităţii şi a situaţiei sale economice la
închiderea exerciţiului;
- valoarea dividendelor propuse asociaţilor;
- evoluţia previzibilă a activităţii întreprinderii în viitor;
- alte aspecte importante privind activitatea unităţii
patrimoniale.
Informaţiile conţinute în acest raport completează datele existente în
celelalte documente, fiind necesare celor interesaţi, în legătură cu activitatea,
performanţele şi perspectivele întreprinderii în viitor.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare se apelează la următoarele surse de
date*:
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 86

• “Informaţiile privind situaţia patrimoniului la începutul exerciţiului,


se preiau din bilanţul contabil întocmit la sfârşitul exerciţiului precedent;
• Informaţiile privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele
exerciţiului precedent se preiau din contul de profit şi pierdere întocmit la sfârşitul
exerciţiului precedent;
Datele referitoare la situaţia patrimoniului, precum şi cele privind
veniturile, cheltuielile şi rezultatele exerciţiului expirabil se transcriu din ultima
balanţă de verificare”.
Conform reglementărilor legale în vigoare, Situaţiile financiare anuale se
întocmesc în trei exemplare de către conducătorul compartimentului financiar-
contabil care le semnează alături de administratorul unităţii.

* Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea – Contabilitatea românească armonizată cu


directivele contabile europene, Editura Iatelcredo – Deva 2003, pag. 310
În situaţia în care întreprinderea, deşi are o cifră de afaceri anuală de peste 3
miliarde lei, nu are organizată în compartimente distincte, neavând nici personal
calificat potrivit legii sau contracte de prestări servicii contabile încheiate cu
persoane autorizate, are obligaţia de a desemna să întocmească situaţiile financiare
anuale persoane fizice sau juridice calificate corespunzător şi autorizate, având la
bază contracte de prestări servicii.
După redactare şi semnare de persoanele în drept Situaţiile financiare
anuale se depun la Direcţia Generală Judeţeană a Finanţelor Publice, respectiv al
municipiului Bucureşti respectând următoarele:
- 60 de zile lucrătoare, de la încheierea exerciţiului
financiar, ca termen obligatoriu pentru microîntreprinderi;
- 90 de zile lucrătoare, de la încheierea exerciţiului
financiar, ca termen obligatoriu pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Întreprinderile care, de la constituire, nu au desfăşurat activităţi economice
sunt obligate să depună o declaraţie care să certifice această situaţie în termen de
60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 87

Aşa cum arată reglementările fiscale, cheltuielile sunt considerate


deductibile numai în măsura în care contribuie la realizarea veniturilor. În caz
contrar, acestea sunt considerate nedeductibile. Din această categorie fac parte:
a) impozitul pe profit datorat şi impozitul pe venitul realizat în străinătate;
b) amenzile şi penalităţile datorate către autorităţile române şi străine;
c) cheltuielile pentru protocol, reclamă şi publicitate care depaşesc limitele
prevăzute de legea bugetară anuală;
d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi
provizioanelor peste limitele legale. În cazul rezervelor legale în limita a 5% din
profitul contabil anual, până când acesta va atinge 20% din capitalul social;
e) cheltuielile de sponsorizare care depăşesc limitele cotei prevăzute în
Legea nr.32 /1994 privind sponsorizarea;
f) sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile,
conform legii bugetelor anuale;
g) cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale şi
necorporale;
h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă în gestiune sau degradate şi
imputabile;
i) valoarea TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor
avantaje în natură (Se exceptează bunurile din producţie proprie);
j) alte cheltuieli stabilite prin Legea nr. 414/2002 privind
impozitul pe profit.
În vederea stabilirii corecte a profitului impozabil, este necesar să avem în
vedere şi deducerile fiscale, dintre care amintim pe cele mai importante:
a) valorile utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă
în limita a 5 % din profitul contabil anual, până când acesta va atinge 20% din
capitalul social;
b) cheltuielile cu chiria plătită de utilizator, în cazul contractelor de leasing
operatival, şi amortizarea plus dobânzile, în cazul contractelor de leasing financiar;
c) cheltuielile pentru popularizarea numelui persoanei juridice, a unui
produs sau serviciu, prin utilizarea mijloacelor de informare în masă, precum şi
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 88

costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor


publicitare, atunci când acestea au avut la bază un contract scris;
d) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate angajaţilor cu
contract de muncă;
e) alte cheltuieli stabilite de lege.

DECLARAŢIE ROMANIA

PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT MINISTERUL


FINANŢELOR
Pe anul …2002… PUBLICE

DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI


Cod de
înregistrare fiscală 7 4 5 4 8
Denumire /Nume,
SC HERMES SA
prenume
Judeţ/Sector Prahova Localitate Ploieşti
Strada Păcureţi Număr 44 Bloc Scara Ap.
Cod poştal 2000 Telefon 152946 Fax E-mail

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ Număr cont 145529

Nr.
DENUMIRE INDICATORI SUME
crt.
1. Venituri din exploatare 1. 7.620.000
2. Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare 2. 6.230.000
3. Profit / pierdere din exploatare (rd.1 – rd.2) 3. 1.390.000
4. Venituri financiare 4. 822.000
5. Cheltuieli financiare 5. 1.200.000
6. Profit / pierdere financiar (ă) (rd.4 - rd.5) 6. (378.000)
7. Venituri extraordinare 7. 3.500.000
8. Cheltuieli extraordinare 8. 2.800.000
9. Profit / pierdere extraordinar (ă) (rd.7 - rd.8) 9. 700.000
10. Total profit /pierdere (rd.3 + rd.6 + rd.9) 10. 1.712.000
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 89

11. Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării 11. -
12. Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării 12. -
13. Profit / pierdere (rd.10 + rd.11 – rd.12) 13. 1.712.000
14. Amortizarea deductibilă fiscal 14. 115.000
Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar deductibile fiscal, care
15. 15. 80.000
sunt reportate din perioada precedentă
Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă, în limita
16. 16. 20.000
a 5% din profitul contabil anual până ce acesta va atinge 20% din capital
Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor de către B.N.R.,
17. 17. -
bănci, fonduri de garantare şi cooperative de credit
18. Alte sume deductibile în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare 18. 240.000
19. Total deduceri (rd. 14 la rd. 18) 19. 455.000
20. Dividende primite de la altă persoană juridică română 20. 150.000
21. Alte venituri neimpozabile 21. 100.000
22. Total venituri neimpozabile (rd. 20 + rd. 21) 22. 250.000
23. Profit / pierdere (rd.13 - rd.19 – rd.22) 23. 1.007.000
24. Cheltuieli cu impozitul pe profit 24. 421.750
25. Impozitul pe venitul realizat în străinătate 25. -
Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere şi penalităţi de întârziere
26. datorate către autorităţile române sau străine, altele decât cele prevăzute în 26. 375.000
contractele comerciale încheiate între persoane rezidente
27. Cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege 27. 90.000
28. Cheltuieli de sponsorizare care depăşesc limita prevăzută de lege 28. 25.000
29. Cheltuieli cu amortizarea contabilă nedeductibilă fiscal 29. -
Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor, a rezervelor
30. 30. -
peste limitele prevăzute de lege
Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pentru
31. 31. 140.000
perioada următoare
Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar nedeductibile fiscal, care
32. 32. 130.000
sunt reportate pentru perioada următoare
33. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 33. 250.250
34. Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit 34. -
35. Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal 35. 118.000
36. Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd.35) 36. 1.550.000
37. Total profit impozabil / pierdere înainte de reportarea pierderii (rd.23 + rd.36) 37. 2.557.000
38. Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi 38. 870.000
39. Profit impozabil / pierdere (rd.37 – rd.38) 39. 1.687.000
40. Total impozit pe profit, din care : 40. 421.750
40.1
40.1. Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 25% 421.750
.
40.2
40.2. Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 5% -
.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 90

40.3
40.3. Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 6% (12,5%) -
.
Impozit de 5% pe venit, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de 40.4
40.4. -
natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor .
40.5
40.5. Impozit aferent profitului obţinut printr-un sediu permanent în Românoia -
.
41. Credit fiscal, din care: 41. -
41.1
41.1. Credit fiscal extern -
.
42. Impozit pe profit scutit 42. 100.000
43. Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaţiei în vigoare 43. -
44. Total credit fiscal (rd.41 la rd.43) 44. 100.000
45. Impozit pe profit datorat (rd.40 – rd.44) 45. 321.750
Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin Declaraţiile privind
46. 46. 247.000
obligaţiile de plată la bugetul de stat
47. Impozit pe profit de plată (rd.45 – rd.46) 47. 74.750
48. Impozit pe profit de recuperat (rd.46 – rd.45) 48. -

49. Alte menţiuni referitoare la calculul impozitului pe profit

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această
declaraţie sunt corecte şi complete. Prezentul titlu de creanţă devine titlu executoriu, în condiţiile
legii.

Semnătura şi
Nume, prenume............................................................................ ştampila
Funcţia..........................................................................................

Loc rezervat organului fiscal


Nr. înregistrare:.....................
Data:.....................
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 91

TESTE DE AUTOEVALUARE

TESTUL NR. 1

Precizaţi care din afirmaţiile următoare sunt adevărate, apoi corectaţi-le pe


cele neadevărate.
a) Cheltuielile în avans aferente exerciţiului următor se înregistrează
în creditul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.
b) Cota de cheltuieli înregistrate în avans, aferentă lunii ianuarie 2003,
se înregistrează în creditul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.
c) Veniturile încasate în avans aferente perioadei următoare se
înregistrează în debitul contului 472 „ Venituri înregistrate în avans”.
d) Conform prevederilor Legii contabilităţii nr 82/1991, profitul sau
pierderea se stabileşte lunar, cumulat de la începutul anului.
e) Profitul impozabil se determină pe baza următoarei relaţii:
Profit = Rezultatul contabil + Cheltuieli
impozabil înainte de impozitare nedeductibile
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 92

TESTUL NR. 2

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia facturării în luna decembrie


către un client a unei lucrări de reparaţii, în valoare de 7.300.000 lei, TVA 19%.

a) 4118 = % 8.687.000 c) 4111 = % 8.687.000


704 7.300.000 704 7.300.000
4427 1.387.000 4427 1.387.000
b) 4111 = % 8.687.000 d) 461 = % 8.687.000
701 7.300.000 704 7.300.000
4427 1.387.000 4428 1.387.000

TESTUL NR. 3

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia înregistrării cotei de venituri


anticipate din servicii prestate, aferentă exerciţiului financiar încheiat, în valoare
de 1.800.000 lei.

a) 472 = 704 1.800.000 c) 411 = 704 1.800.000


b) 704 = 472 1.800.000 d) 411 = 471 1.800.000

TESTUL NR. 4

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia înregistrării cheltuielilor cu


impozitul pe profit în valoare de 7.544.000 lei.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 93

a) 661 = 441 7.544.000 c) 691 = 444 7.544.000


b) 665 = 441 7.544.000 d) 691 = 441 7.544.000

TESTUL NR. 5

Alegeţi formula contabilă corectă în situaţia închiderii contului de


cheltuieli cu impozitul pe profit, în valoare de 7.544.000 lei.

a) 441 = 691 7.544.000 c) 121 = 641 7.544.000


b) 121 = 691 7.544.000 d) 691 = 512 7.544.000

PROBLEME DE REZOLVAT

S.C. Nova S.A. înregistrează următoarele operaţii:


1.a) Încasarea în luna decembrie 2002 a sumei de 18.000.000 lei, TVA
19%, drept chirie de la S.C. Poseidon S.R.L. aferentă anului următor, pentru un
spaţiu comercial închiriat.
b) La 31 ianuarie 2003, pe baza scadenţarului, se înregistrează ca venituri
ale lunii încheiate suma de............................ lei.
2.a) Plata în luna decembrie 2002 a sumei de 6.600.000 lei, TVA 19%
aferentă unor lucrări de reparaţii, aferente anului următor.
b) La 31 ianuarie 2003, pe baza scadenţarului, se înregistrează cota de
cheltuieli anticipate aferentă lunii încheiate, în valoare de......................... lei.
Se cere: rezolvarea problemelor, inclusiv calculul sumelor ce reprezintă
cotele de cheltuieli şi, respectiv, venituri aferente lunii ianuarie.
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 94
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 95
Lucrările de sinteză şi raportare contabilă 96