Sunteți pe pagina 1din 129

AU APARUT: MIRCEA DEAC: lmpresionismul in pic-

DAN CRtuORLSCLT . brore.ronism,r


v,URlCA CUY )1ARrCA.
,rFNRl FOCttLON: Aruto Art"
mre
gor,<o
tura romaneascd
S. TSCHUDi MADSEI.J; Art Nouveau
Pontorrno
g
PAUL SiuNAC: De tr De,"cro.> I, neo_
rmDrestontsm iN PREGATIRE:
FAN CRFN,FF: Lsejr, d-upr p.rLJ::,
Contemooranc
J_AN ,,RTaORF5CU: Cut^ re

tistic
r

'ON B'Br R.r: A.r. \Lprdra,...rd


PAUI CON ,lANl tN, Jror,r. D.:rgn
NICOLA .CrlOFlER: \or, ".p.r,r ar_
Ar{F,LA PA!, i
mr:ele sale
V. SAVONT
pcputaTa
L"pra.,on,sru' i pre_
Ar Conr,,.ile .. \t,r i. ..rrr
MARIUSZ KARpOWICZ: Arfa poloneze
drn secolui ai XVll-lea
$irnaniorismul
ROBERT GOLDWATER: prlmitivismut FLlSABblH GFCK: Cuterberg 5r arto
in arta modern; tiparulul
\_lRCrL \AlpS,ANU: Merod:." cerce_ PAUL O VERY I De st|iI
tirii artei GRT(,ORL AF BORL: Cetare" ideal- n
DAN 6R159p E5CU: pon Arr viztunea Renasteri i

RLN_L-BLRCtR: Arro $, ,oo-un,care


bKIIJORF ARBORT: tutLr,srut
HUGd hONOLR: Neoclas.c.5mu:

'S,::'l
'. ,!a

VICTOR IERONIM STOICHITA


Lei l5 Pe copertd; IACOpO DA pONTORMO, /ostf in fgipt
CURENTE 5r STNTEZE vrcToR rERoNrM sTorcr-ilTA

fa T(}${h'l (}
P{-}h,J
5X h4,.\ru$f:${{5h{UL

Prezentarea grafici:
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Toate drepturile asupra prezentei editii in limba rom8ni sint EDITURA MERIDIANE
rezervate Editurii Meridiane Bucuregti ,1978
Pi.ao.rl da regula lumii prin privire' Existd o clipa cind
orice distanla dintre sPalirrl PercePut 9i cel inchipuit dis-
pare. Cind lucreazi, un pictor std in fala pinzei. La inceput
goala sentimentul poate fi teribil - pinza se umple.
-;i
Terminata, opera e o lume. Facuta prin ;i pentru privire.
Prin privirea lui, pentru privirea noastri.
Cind'lucreazd, un pictor sta in fa!a pinzei' Cind p?nza
devine Opera, artlstul dispare. O dispari!ie tragicd;i nece-
sard: in oper:d. Pe vechiul siu loc, sintem noi: un artist,
in faqa aperei, nu are loc niciodati.
Apari!ia operei recurgce la disparilia pldsmuitorului.
Dispdrut, el re-apare.

ll vedem pe lacopo da Pontormo ?ntr-un coll al pinzei sale,


rdticit printre serpentine, singur chip uman exilat intr-un
spaTiu comprimat, stapinit de ingeri efebici gi atletice
fecioare. Chipu I siu din Depoziliunea de la Santa Felicita
(il. 52, 53) este o ordtore: o urnbrd a re-apariliei_in pro-
priu-i vis. Mai mu lt decit un autoPortret, (l i' 53) avem
aici o emblemS.
IACOPO DA PVNTOI].MO PIT. Pictorul ni se aratd odatd cu oPera. intr-o lume a imaginii,
Fronr,NTrNor devine-el insugi -o imagine. O plasmuire a privirii
ni se oferd spre a fi privitd. Noi - acum - ocupim un
loc privilegiat, un loc rdmas gol. Privim o lume a imaginii'
L MAESTRO CRISTOFANO, Portretul lui Pontormo, 1568,

( E
o replesmuim cu orgoliul propr-iului nostru vdz, Sintem
reali, vii. Privim o inchipuire. Locul nostru este cel al
unei disparilii. in acest loc, de dincolo, de dupi grani!a
fragila care desparte realitatea de imaginea ei ne incon-
joari privirile din lumea vizului. Ochii imaginii a
celei mai condensate pasiuni de a privi -
creeazd in jurul
nostru un alt spaliu. O privire ne vine ?n- stinga, alta cade
in dreapta, o a treia aluneci deasupra capului nostru. $i l. Manierismu| $i ",maniera"
in aceastd inviluire, in care iorla vizului celui care a creat
se reintoarce spre locui propriului sdu supliciu, o ultimd
privire cauti, fdri ocoliguri, spre noi : e privirea picto- sENS $r IMAGINE
rului. Prin ochii sii intreaga sa operd ne privegte. Apari!ia
sa, ocolo, pare un accident gi este de fapt un simbol. O alu- inca din al doilea deceniu al secolului al XVI-lea apar,
necare ugoard a fantasmelor l-a dezvdluit. Locul pe care-l in cultura figurativd a ltaliei, germenii unui raport ten-
stdpine;te acum std dincolo de propria sa imagine; este sionat cu realitatea. Dinspre 1520 nu mai putem intiln i -
un spa!iu neutru, mai ireal decit insigi irealitatea plSs- nici o operi cu totul 9i cu totul clasicir:
s-a remarcat
muirii, Este nevoie de un gest ca sd ni se spunS: iata, el -
privirea i;i pierde disciplina in discernarea conexiuniior
e aici. E nevoie de un alt gest ca sd inlelegem fragiiitatea
acelei aparilii in ve;minte de catifea: chipul sdu se poate realului, iar acesta devine nesuPus formei. Explicarea
risipi intr-o clip5, asemeni unui nor. acestei crize a sensibilitdlii artistice de la sfirqitul Renag-
Pontormo se dezvdiuie in spa!iul propriei sale opere. Aici terii, circumscrisd acum irevocabil sub numele tardiv de
privirea nu mai este simplu centr u al unei perspective geo- ,,manierism", a beneficiat, in primul rind, de integrarea
metrice. Risturnarea spaliului vizeaz-a amplificarea forlei in categoria largd a anticlasicului2. $i intr-adevir: rapor-
imaginii pind la explozia 9i expansiunea sa in real. Cu un tatd la imaginea clasicd, cea manieristd apare ca funda-
secol inainte pictura prilejuia experien!a activd a realului. mental eretici. De aici posibilitatea subsumdrii manieris-
Acum ea deschide experienla activi a imaginii.
mului unor categorii care impinzesc azi mai toate scrierile
Pontormo este primui erou gi prima victimi a temerarei
aventuri a manierismului,
1 H. Wolfflin, Renoissonce und Borock, eine Untersuchung iiber Wesen
unC entstehung des Borockstils in ltolien, MiJnchen, 1976' p' 3'
2 W. Friedlaender, Mannerism and Anti-Monnerism in ltolion Pain-
ting, New York, 1966, passim, E. R. Curtius, Literoturo Europeond
si Evul Mediu Latin, Bucuregti,1970, p.314-345 (trad. rom' de A'
Armbruster), este cel care face din ,,Manierism" un fel de substitut
al ,,eonului" baroc sau al celui romantic, instaurinci dihotomia clasic-
manierist, Este urmat de G. R. Hocke, Lumec cc lcbirint, Bucuregti,
1973, trad, rom, de Victor H' Adrian.
{
i 7
I
t.
ce i s-au dedicat: bizarul 9i fantasticul, angoasa 9i alie- Multitudinea cdilor de exprimare care stau acum in fafa
narea, formal ism gi secdtu i re a figurativitdli i etc.1 artistului ne oferi irr aceasti perioadi atit oPere clasice,
Statutu I man ierismu lu i apare gi mai instabil atunci cind cit gi anticlasice, atit naturaliste, cit;i bizare, atit apoli-
aldturi de anticlasicism se abordeazd problema,,manierei" nice, cit gi ,,expresioniste" gi demonstreazd faptul cd arta
in accep!ia de repetare stereotipi 9i rafinata a sclu!iilor a fdcut saltu I de la stadiul seninei contempldri la cel al
marilor maegtri ai Renagterii sau cind alaturi de antina- ,,experimentului gi dezbaterii"l. Daci se poate vorbi despre
turalism apare posibilitatea lecturii sub semnul ,,realis- o perioada de ,,crizd" a culturii renascentiste, aceasta se
mului psihologic". Limitele curentului (dacd poate fi vorba poate face numai priv?nd cuvintu I de orice conota!ie valo-
despre un ,,curent") devin atit de laxe incit cuprind, in ricd. Criza, in acest caz, este fenomenul istoric al desco-
cele din urm5, aDroape toati problematica reprezentirii peririi limitelor Renagterii. Fala de specularitatea calmd
artistice, in totalitatea ei. Acest fapt ne face sd credem a lumii in imagine, aga cum o culti'rase epoca clasicd,
ci interpretdrile generale date manierismului pdcdtuiesc primele decenii ale secolului al XVI-lea readuc drept ati-
adesea de unilateralitate, ferA ca prin aceasta si fie eronate. tudine in fala lumii uirnireo. Lumea este privitd ca un para
Existind, la ora actuald, o literatura a manierismului dox, fapt care marcheazd o rupturi in sinu I unei cnumite
extrem de bogatd, cu explicalii tot atit de variate, ni se familiaritati cu lumea.
pare ci o reculegere in fala problemei ar avea oarecare
ganse de izbindd.
Universul Rena;terii era construit dupi principiiie formei
clasice: ,,Toate par!ile lumii
Ar fi foarte simplu sd considerdm ca manierist pe acel intr-un anumit fel la frumuselea - scria Ficino
- concura
universului intreg, a;a
artist care,,in loc sa imite natura, imiti arta". Exista
intr-adevdr o aplecare obsesi'rd a epocii asupra actului incit nimic nu se poate lua sau adiuga (nihilsubtrohi possit,
ar-tistic ca atare, dar ea nu vizeazd explicarea naturii prin
nihil oddi)z.
artd, ci aspira!ia de a ciarifica in ce constd esenla Aspira!ia majori a umanismului este, in mare, sinrpla
posesiune totald a lumii. ln cea mai mare parte aceastd
;i rostul acelei activiti!i care poartd numele de,,arti". aspiralie se traduce insd pe un plan estetic, ?n dorin!a
I de a gasi un nodel imoginobil a! Cosmosului. ,,Analogi-a
Existi azl aproape o disciplinl de-sine-stit6toare a ,,istoriografiei
manierismului", A se vedea mai ales; 6" Nicco Fasola, Storiogrofio macroaosmos-microcosmos, scria un comentator moderns,
del Monierismo, ?n Scritti di storia del!'orte in onore di Lionello Ven- sistemul inchis ;i ierarhizat, coresPondenlele simboiice
turi, l, Roma, 1956, p, 429-447, L. Becherucci, Maniera e Manieristi,
in Enciclopedio Universale dell'arte, Vlll, Vene!ia-Roma, 1958, col.
;i magice intre lumea astrali, lumea subiunari, forlele
sufletului 9i crea!ia miturilor eterne, armonia Seometrica
802-837, E. Battisti, Sfortune del ll'anierismo ?n Rlnoscimento e
Barocco, Torino, 1960, p. 216-737, J. Shearman, Moniera as on 9i muzicald guvernind un iversu I fizic gi dindu-i legea -
aesthetic ideol, in Studies in Western drt ll, Princeton New Jersey, toate acestea constituie o imagine a lurnii depdrtata in
19 63, p. 202 g i u rm., J an B i alostocki, -
De r Mo nie r ism us zw ischen T r i umph
und Dammerung, in Sti/ und lkonogrophie. Studien zur Kunstwlssen-
rl schoft, Dresda, 1966, E, H, Gombrich, Monierism: The Historiogro- 1 G. c. Argan, Storic dell'arte ito!iona, lll, Florenla, 1968, p. 4-5.
I phical Backgrund ?n Norrn ond Form, Studies in the art of the Renors- 2 Theologia Piatonica, Xlll, 3, opud And16 Chastel, Morsil Ficin et
sonce, ed. ll, Londra, New York, 1971 , G, Weise, l/ Manierismo I'ort, Geneva, 1954, p. 59,
1

Biloncio critico del prablema stilistico e culturole, Florenfa, 1971. 3 Robert Klein, Lo forme et l'intelligible. Ecrlts sur lo Renoissonce
i Esther Nyholm, Arte e teario del Manierismo, Odense, 1977. et l'art moderne, Paris, 1970, p. 335-336.

i 9
J
fiecare ciipa de experient5, dar care domind in mod ire- Cusanus lerro, aceasta devine o simpla stel/o, iar locul
zistibil artele". sdu in un ivers este unu I marginal. Omu I trdiegte gi gindegte
Manierismul va aduce astfel, fala de Renagtere, o privire totalitatea lumii de la per!ferie.
mai lucidd asupra lumii. Evidenlele unei neorinduieli Pericolul cel mai mare care pindegte exegeza manieris-
se impun acum fdrd drept de apel. De aceea, considerat mului este acela de a explica un fenomen de suprastruc-
dintr-o perspectivi istorici largd, manierismul este,,mai turi printr-un altul. Manierismul nu este determinat
n ici de Reformd, n ici de Contrareformil, n ici de revolu!ia
realist" fa!5 de viziunea umanistd asupra lumii. Armonia
e inso!iti de incertitudine, dar lumea experienlei se oferd copernician6, nici de,,machiavellism". lnterferenlele se
cu o nou6 pregnanld;i sub un unghi mai accentuat al pot desigur detecta la un anumit moment Cat dar
adevdrului. Raportul tensionat al manierismului cu reoli- este vorba in ultima- instan{d de fenomene paralele- ce se
toteo este de fapt inteligibil numal prin analizarea rapor- man ifestd pe diverse planuri ale ideologiei 9i care, toate,
tului siu tensionat cu orto. Este vorba de fapt despre o mdrturisesc o origine comuni in condiliile vremii.
reactie de respingere a ordinii formei clasice, fie ci aceasta lmportanfa pe care a avut-o asemdnorea in construirea
se suprapune Cosmosului ori Operei. imaginii despre lume a Renagterii nu se mai poate azi
negaz: ,,Lumea se intoarce mereu asupra ei insagi : pdmintu
Paradoxul general al secolului al XVI-lea iese la ivealS
I

repetind cerul, fefele oamenilor privindu-se tn stele, iarba


de indata ce ne indreptim aten!ia citre fundamentul epocii,
ascunzind in firele ei secretele care-l slujeau pe om. Pic-
care este cel pe care se ?nal1a primele manifestari ale capi-
talismului modernl. [n economie asistdm la primele semne
tura irnita spafiul. lar reprezentarea-fie ea sirbdtoare
ale aiienirii producitorului de produsul muncii sale, poli-
ori gtiinla-se ?nfaliga ca repeti!ie: teatru al vielii sau
cglindd a lumii, aceasta era marca oricdrui limbaj..."e
tica se bazeazd. pe principiul ,,dublei morale"2, iar gindirea
Pe planu I mai restrins al expresiei plastice, perspecti'ra
i eligioasd presupune paradoxul predestinirii ira!ionale3.
gi proporiia, ca procedeu de raportare a microcosmosu lui
$tiinleie naturii aduc poate cea mai puternicd lovituri ia macrocosmos, inchidea jocul asemdnirilor in structura
cosmosului urnanist, prin descoperirea heliocentrismului, imaginii. lmaginea nu numea: reprezenta. lar fluxul con-
prin opera lui Copernic, Dintr-o stells nobile, cum numea
tinuu intre ordinea lumii gi cea a imaginii- a;a cum o
instarrreazi primii renascentigti apari!ia ;i
i Cf. Arnold Hauser, ll Monierismo. Lo crisi del Rinascimento e I'ori-
- permite
dez','oltarea celei mai inalte civiliza!ii a formei din istoria
gine dell'arte moderna, trad. lt. Clara 9i Ana Bovero, Torino, 1955, Europei. lmpasul pe care-l constituie interludiul manierist
p, 51 . Hauser puncteazb 9i principalele contradic!ii ideologice ale
vremii, pe care le expunem mai jos.
2 ,,... principeie care vrea s5-9i pistreze puterea va trebui sX invele 1 Presupunerea a dat na$tere la o celebri polernic5, resirnlitd incd
neapdrat sd poatl s6 nu fie bun gi si gtie sd fie sau si nu fie astfel azi , preopinen{ii principali fi ind W. Weisbach gi N. Pevsner, Cf, W.
dupi cum este nevoie" .$i: ,,...e1 este nevoit s5 aclioneze impotriva Weisbach, Zum Problem der Monierismus, Strasbourg, 1934, gi N.
cuv?ntului dat, impotriva milei, a omeniei, a religiei" (Niccold Mac- Pevsner, Studies in art, orchitecture and design, l, LonCra, 1969, p,11
chiavelli, Principele,trad. rom. de Nina Fagon, Bucurepti,1960, p,68 gi urm.
si 69, 2 Dupd exegeza lui Michel Foucault, Le Mots et les choses, Paris,1966,
3 ,,Presupunerea cumcI Dumnezeu ar fi nedrept corespunde dupd p. 32 9i urrn.
toate probabilitSlile adevirului. Ea este atit de fundamentald incit 3 op. cit., p. 32.
ra{iunea nu o poate evita" (Luther, De servo orbitrio),

10 11
este un regres fi un progres in acelagi timp. ln primele
Cecenii ale secolului al XVI-lea apare necesitatea ca lumea de ,,similitudine" in sinul realului -;i deci inadecvarea
,,sd fie vorbiti", lmaginea umanisti nu mai satisface pentru sa la imagine. Marea problemi a manierismului este -
cd realitatea insdgi respinge acum formele echilibrului. s-a spus urmdtoarea: ,,cum este posibili vorbind in
-
mod absolut rePrezentarea artisticS?"l
-
lntr-o lume tu lburatd se impune angajarea mentald care
sd sdvirgeascd stridania cdutdrii de sensuri. Raportul de Putem astfel -indrdzni a insuma toate contradicliile manie-
anologie cu lumea este privit in virtutea unui raport de rismului ?ntr-un unic postulat: imoginea monieristd coutd
semnificore. Are astfel loc o precipitare a imaginii ?n sd-gi deo siegi sens.
semnl, care, fdri sd izbindeascd intotdeauna, pune in orice Aici apar dar nu este decit o aparilie de suprafala -
-
ruptura manierismului falade realitate 9i raportul ambiguu
cazin crizd statutul imaginii. ,,Sigla manierismului" apare
astfel ca rod al unui subtil morb al imaginii care atacd fale ae cu ltura formald precedentd' Este o rupturd aparentd
insagi rddacina sa. Pathosul semantic al manierismului doar, cici autospecillaritatea formei manieristez coincide
se traduce in cele mai variate chipuri: de la crearea unei cu o dilema;i nu cu o izolare elitara a artei de lume.
complicate simbologii la triumful alegoriei, de la prelu- DacI existd o,, lume labirinticd" a manierismului3, aceasta
area schemelor clasice ca semn al formei (exemplu I
este rodul rdtacirilor pecdiiedeschise la infinit, este partea
tipic de groazl pe care manierismul o descoperi in absoluta
- piramida
constructive
leonardesci), la aparenta lipsd a regulii
a spaliu lui. Problema proporliilor se pune libeitate a imaginii care-gi cauti sensul' Doar in exemple!e
acum pe un plan paradoxal: proporf ia existd in mdsura nnarginale ale lremii vom gisi o deviere inspre inform
in care semnificd opozilia creatoare fald de haos2. gi a6struz. l'1area patima a manierismului a fost cea a pri-
Ceea ce ar merita sd fie relinut din toate manifestirile virii ;i a semnifica!iei privirii.
atit de contradictorii ale manierismului este poate tocrnai Acest drurn in imagine pe care ni-l propune manierismul
acest perpetuu efort de cdutare a sensului realului, per- se incruci$eaze cu celelaite cii ale cuiturii vremii' Binomul
petua dorinld de a rezolva tensiunea dintre imagine ;i imagi nore-semnifico re, care guverneazi artele figurative,
sau central - in lumea secolului al
realitate prin recuperarea latenlelor semantice ale ima-
ginii. Realitatea in care opereazd mentalitatea manieristd
apure
- marginal
XVI-lea, uneori cu o violenfa nebanuit6,
este insd departe de a se oferi simplist. Pe de o parte
existd incd o ,,realitate ca imagine", mogteniti de la cul- Copernic scria despre Soare: ,,Unii l-au numit pupila lumii,
tura clasicd, iar pe de altd parte apare cu eviden{d lipsa allii Splritul lumii, al1ii, in fine, conducitorul ei. Tris-
megistos il numegte Dumnezeul cel vizibil. Electra lui
i Cf. Cesare Brandi, Segno e Immogine, Milano, 1960, p,79 9i urrn. Sofocle il numegte <<Atoatevdzdtoru i>>"4'
2 ,,,.. L'ordine d un ottimo mezzo o conseguire lo pertetto proporziane
det composti,,,: certissinro coso d che, se non fusse il disordine, non r E. Panofsky, ldeeo. Contributie lo istoria teoriei ortei, trad' rom.
si conoserebbe I'ordine..." (,,...Ordinea este mijlocul cel mai bun
pentru a obline o propor!ie perfectd a pErlilor componente ,..; dar A. Pavel, Bucuregti, 1975, p' 49.
2 Cf, Paul Philippot, Picturo flomandd gi reno'terea italiond, trad"
este sigur faptul c5, de nu ar exista dezordinea, nu s-ar cunoaSte nici
ordinea.,.") Vincenzo Danti, ll yimo libto del trottato delle perfefte rom. Anca Giurescu, Bucure$ti, 1975, p.145 9i urm.
3 G. R. Hocke, Op. cit.
proporziani..., in Paola Barocchi, Trottoti d'arte ciel Cinquecento. a Copernic, Des rlvolutions des orbes cdlestes, trad. fr. A' Koyr6
Fro Manierismo e Contpriformo, l, Bari, 1960, p.714-218,
Paris, f.d., p. 116,
)
l2 1?
este el insugi o imagine;i un semn, ,,un lung grafism, sub-
Lumea lui Copernic se rote$te in jurul unui ochi.,,Privi-
!ireca o litera care tocmai a scipat dintr-o carte deschisd"l.
rea scrie un comentator modern este un principiu
-
cosm ic"1. - Don Quijote vrea sd se gdseascd pe sine, oferindu-;i propria
imagine sistemului de semnificare al lumii.
lntreg secolul pare a-gi mirturisi aici voca!ia pentru ima-
gine. Lumea se tulburl fn echilibrul clasic al formei, dar Filosofia naturii, care duce, printre altele, la elaborarea
orgoliul gi pasiunea de a privi sint impinse pind la limita homeopatiei lui Paracelsus, concepe Cosmosul ca o struc-
in care lumea insS;i se dezviluie ca un spafiu guvernat de
turd semnificantd complexS. in noua medicini homeopa-
privire. Privirea insd, a;a cum o concepe metaforic Coper- tici simptornul este semnul unui discurs cosmic reflectat
la scara imaginii umane: ,,... secretele firmamentului sint
nic, nu este,,creatoarea" lumii, ci aceea care-i dd sens.
dezvdluite prin strddania medicului. Medicilor le sint cu-
Soarele-ochi determind direclia de migcare a planetelor
gi oferd sensul prim al obiectelor lumii- prin lunrind. noscute secretele naturii, iar prin intermediul lor acestea
Tulburdrile religioase ale secolului readuc in discu!ie sint impart5gite oamenilor"2. Revolu!ia noii medicini
problema imaginilor. Reforma semneaze o extremd: pro- consti observd un comentatorB- in construirea unui
hibirea operelor de arti nu neagd pur gi simplu imaginea, sistem -lingvistic apt sd descifreze gi sd numecscd ,,acciden-
ci ostenteazd absenlo imoginilor, ca ,,absenli elocventS". tul" pornind de la cea mai generalS imagine a totalitelii.
Cealaltd extrem5 este ilustratd de contrareforma catolicd,
unde prin pana lui lgnaliu de Loyola asistdm la,,constitu- TMTTAT|E $t MELANCOT_tF
irea cimpului imaginii in sistem lingvistic"2. Exercigiile
Jocul semnelor;i al imaginilor antreneazi artistul manie-
spirituole sint tentativa invent5rii unui limbaj universal rist intr-un spaliu mental al riscului, din care nu intotdea-
al imaginilor prin care sd devind posibild comunicarea una poate ie;i invingator. Cdutind semnifica!ia imaginii,
directd cu divinitatea. Prinsd intre aceste doua atitudini activitatea artisticd se intelectualizeazd, uneori pind la
limita, dar care mdrturisesc preocuparea pentru semnifi- exces. Dezechilibrul inerent acestei opera!ii readuce acum
co(ia irnoginii, arta manieristd nu se putea explica prin in discutie, pe alt plan fala de Rena;tere, tema melanco-
nici una dintre eie, Ele indica o atmosferd, gi nu un nlotor liei, care, de cele mai multe ori, se amplificd in codifi-
al activita!ii artistice. carea imaginii ,,nebunului". A doua jumltate a secolului
Niciieri nu ni s-a pistrat o mdnturie mai vie a cosmcsului al XVI-lea ne oferd explicalia propriului egec: ,,pictorii
manierist decit in literaturi. Don Quijotes cdldtoreste devin melancolici, deoarece voind sd imite sint'nevoili
intr-o lume a simbolurilor constituite;i intrezAregte reali- sd-;i relind fantasmele fixe in lntelect pentru ca apoi sd
tatea prin fi ltrul imaginii. Privirea sa e estompata;i acutd le ooatd exprima in acel fel in care inainte le-au vdzut
in acelagi timp, caci trdie;te aventura descifn5rii unei in praesentio i ;i asta nu se intimpld doar o datd, ci continuu,
lumia ce se constitu ie in sistem de semne. Tristu I hidalgo aceasta fi ind osteneala lor; ... mai toti plismuitorii 9i
I Ibidem, p. 60.
1
de la r€.verie, ed, lll, Paris, 1965, p.158. 2 Paracelsus, Parogrono, ovvero lo quottro coionne dell'arte medica,
Loyolo, Paris, 1971, p. 72. trad. it. F. Masini, Torino, 1961 , p.68.
290 5r urm. 3 F. Masin i, lntroduzione, in op. cit., p. 12.
4 61 .

14
Pe care umanismul il
eiul matitiosSi ambiguu, aduce nebu-
?n!elep{ii (quosi tutti gl'ingegnosi et prudenti) au fost "ni"i ftin'pina lui "Et"t*ut, rupe granilele patologiei 9i
melancolic i"1.
lmportan!a constatdrilor lui Romano Alberti iese la iveald cite;te rnorio sub semnulvremii.
doar dacd reugim sd circumscriem noul sens Pe care-l are
conceptul de imitare in epoca manieristd, Vincenzo Danti O imagine, oricit de vie ar fi ea, i9i ind,icd obiectul ca
explicase pe larg diferenla dintre imitoreli ritrorre (vechiul ne-fiinil. Lumea imitarii este o lume inexistentS, iar nefi-
sen-
luf itu!inii ca onalagon al realului ni se dezviluie ca
termen renascentist pentru a desemna reprezentoreo): ,,se
poate spune cd ritrorre este tot atit de diferit de imitore, inti. t'ittutea in im"aginar Pe care o sdvirgegte artistul
cit de deosebitd este scrierea istoriei de crearea poeziei.'. manierist echivaleaza cu intrarea in neant'
Aceasti cale a imitdrii folose;te toate forlele intelectului, Conqtiintu operei ca ireolrtote bintuie minlile artigtilor
'XVl-lea' incepind cu lamentaliile tirzii
mergind pentru aceasta pe cdile cele mai nobile gi perfecte secolufui'al ,ale
ale fi losofiei, adicd ale speculaliei ;i considerdrii cauzelor iui yi.n"fungelo gi sfirgind cu rechizitoriul lui Cornelius
lucrurilor..,; examinind, speculind gi dezbatind, se Por- Apriooaz. se insinueaza, pentru prima oard Poate' in cul-
negte pe calea imitdrii gi se creeazd din mintea noastri tfraoccidentala, o suspiciune insistenta fa15 de arti'
forma inten!ionalS perfectd a naturii, pe care cdutim apoi At-uptu acestei b."9" op"tute de manierism in conttiinla
s-o realizdm (mettere in figura) cu marmurd, culori sau istorici a artei s-a centrat aten!ia descoperitorilor.sdi
alte lucruri de care se folosesc artele noastre"2. moderni, care au exaltat modernitatea crizei manieriste
Acest t ip de imltore care se afld intr-un raport de cauzd orin proiectarea asupra ei a incertitudinilor -avangardei
fala de melancolie apare acum a fi procesul complicat al !".of,lfui nostru. Dar'pe cit de abuzivd apare a fi o lecturi
itrict pozitivi a secolului al XVI-lea, pe atitgi de arbitrari
,,examinirii, speculafiei gi dezbaterii", al,,consideririi semnul artificiaiului al bizarului.
cauzei lucrurilor" cu instrumentele imagina!iei. Este deci este gi'izolarea sa sub
contaminarea privirii conceptuale 9i a celei imaginare in Se uiie in felul acesta cd fara convulsiile tipice ale manie-
i magi neo-core-igi-coutd-sensu/, specificd pentru manierism, rir*utui nu ar fi fost posibild experienla revolutionari a
iar similitudinea pe care aceasta o presupune este cea con- realismului lui Caravaggio.
!inuta in sernnu/ osemdndrii.
Semantizarea imaginaliei implicd o legdturd imaginard cu MANIERA
sine gi cu lumea, legdturd care a primit numele de,,nebu-
nie"3. Melancolia gi generalizarea ei, nebunia, nu apar in cazul manierismului, istoria cuvintului servegte drept
insi in aceastd perioadd ca simple maladii, ci ca devialii ."u *ui bund introducere la istoria formei artistice' Vio-
indispensabile experienlei culturale a occidentuluia. Elo- lenla termenului modern se estomPeazd.astfel, l6sind sa i se
citeasca in spate semnificaliile contradictorii 9i elocvente'
1 Romano Alberti, Trottoto della nobiltd dello pittura, Roma, 1585,
p.17, in Paola Barocchi, Trattoti, cit., vol, lll, p, 209. 1 J. P. Sartre, L'lmoginaire. Psychologie phdnomenologique de I'ima'
2 Vincenzo Danti, op, cit,, p,265-267, ginotion, Paris, 1940, P' 26.
3 M. Foucau lt, Histoire de lo f olie o l'6ge clossique, Paris, 1961 , p. 44, 2 Cornelius Agrippa, De incertitudine et vonitote scinetiorum ea ar'
a lbidem, p. 63, Vezi 9i S. Battaglia, Mitografio personajului,lrad. '1530'
tium .,,, Anvers,
rom, A. George, Bucuregti, 1976, p, 57-n.

17
16
Prima dintre acestea vizeazd maniero. Utilizarea iniliala
identificati
a fost nu este intimpldtor atribut
al comportamentului.- 9iMoniero - cu unestetica
apare ca o calitate
a manifestirii umane in codul cavalerismului medievalr.
Lo dame moni|re este una dintre alegoriile de virtuti
care-l ?mpodobesc pe cavalerul perfect-. Semnifica!ia se
propagd pind in cu ltura primei Renagteri florentine. O
intilnim astfel in poeziile lui Lorenzo de'Medici 9i tot acum
asistdm 9i la mutalia care va marca termenul pentru tot-
deauna: din atribut uman, devine o calitate a opereide
artd, Un sonet al lui Agnolo Galli proclamE moniera ca
insugire a formei artistice. Nu este insd vorba despre atri-
butul principal, ci doar despre una dintre insugiiile prin
care se remarci un pictor. Lui Pisanello
sonet - ni seatmosfera,
cerul i-ar fi dat: megtegugul, mdsura,
spune in
desenul,- maniera, perspectiva simlul naturalului2,
9i
ln aceasti accep!ie moniera traverseazi secolul pentru a
reapare in Cinquencento in textul crucial al lui'Vasari. ll. Studiu de figurd feminind,
ln lntroducereo la partea a treia a Viegilor ni se enumerd c6tre 1516.
cele cinci calita!i fundamentale ale artei, introduse de
cdtre artigtii celei de a doua jumatali a secolului al XV-lea: semnificativ care se explici printr-o pluralltate de nuanle
,,lntr-adevir, acei excelenli maestri pe care i-am infaligat ce le cdpitase deja termenul, fapt care fdcea foarte dlficila
p?ni aici in cea de a doua parte a acestor vie{i au adus un o defini're precisd 9i, in acelagi timp, prin accePtarea Sene-
mare progres in art5, adaugind calitd!ilor celor dinainte rald a accep!iunii largi a manierei ca stiir'
regulo, ordineo, mdsuro, desenu/ gi moniero..."a (sublinie- O atenlie cieosebitd rieritb faptu I cd montero este indicatd
rea ne apar!ine). drept una dintre cuceririle insemnate ale artei din Quot-
Vasari defineste primele patru calitd{i enumerate, dar troiento. Acesta este mornentul, ne spune Vasari, cind se
uiti sd ne-o explice pe ultima. Este, credem, un lapsus aiunge la o unitate stilisticd superioard. ln aceasti accep-
de mare star
1iun5, deci, termenul caracterizeazi o epocd
bilitut";i inflorire, gi nu are nimic din nuanlele vag peiora-
1 Georg Weise, Lo doppia origine del concetto di
Studi Vosorioni, Floren{a, 1952,-p.1Bl 9i urm.
Manierismo in tive cu care a fost investit mai tirziu' Chiar mai mult:
2 ,,Arte, mesuro, oere et desegno monero, prosDectivo et noturole
! in aceleagi pagini Vasari teoretizeazd evolu!ia artisticd2
Gli ho dote e/ celo ,,.1". Aceste versuri au fost iemnalate de cdtre prin impir!irei istoriei artei in ,,cele trei maniere", ultima
A. Venturi in comentariulsiu la Vietri/e ,,.lui Vasari, vol. l, Florenla,
1896, p.49. 1 J. Shearman, op. cit., P. 205-206'
I Giorgio Vasari, le_vite de' piir- occe/enti pittori, sculptori et arhi- z E. Panofsky, Renogt"te 9i Rencgteri ln arta Cccidentold, trad' rom'
tetti, a cura di C. L. Ragghianti, Milano-Roma,1945, l'1, p. 9. de S. MErculescu, Bucuregti, 1,a74, p,52'

18 "19
dintre ele fi ind laterza moniero care este ini!iata de cdtre
Leonardo d.a Vinci (el ,,a deschis cea de-a treia manieri pe accentuatd intre naturd 9i monierd se intilnegte deja la
care noi dorim si o numim cea modernd"l), Din epoca Vasari, fard insd a se nega accepliunea pozitivd datd ter-
menu lui. Vorbind despre Giorgione, Vasari ne spune cd
,,celei de a treia maniere" fac parte, alituri de Leonardo,
Giorgione_, Rafael, Correggio gi Parmigianino, Rosso, poli-
acesta a urmat insemnele lucrurilor vii, fdrd imitarea
vreunei manierer. Nu moniers in sine, ci imitoreo manierei
_Caravaggio, Giulio Romano,-perin del Vaga etc.
doro_da
Adici atit reprezentanli ai Renasterii mature, cit;i- am este aici indicatd ca opunindu-se rePrezentdrii naturii.
spune noi astdzi
De aici saltu I la infierarea defin itivd a monierei in epoca
- cei aiariistice
a.expresiei
,,manierismului".
personale, moniero poate
clasicismului era ugor de facut, dar indici o schimbare
9u il:rtLl.: radicali a interpretdrii teoretice.
fi,,,blindd."
.(do lce),.,,vioaie" (gogl io rda),,,uscati,, $Lcco), inspre mijlocu I secolului al XVll-lea, Orfeo Boselli scrie:
,,delicata" (delicoto), ,,crudd" (ciudo) eic. ; dar prin anto- I de a lucra prin imitarea unui
nomasie maniera este mai intotdeauna Io bello moniera, ,,Se nume,ste manierd felu
identificindu-se astfel cu punctul maxim al expresiei artis- lucru deja sdvirsit"2. lar accep!iunea negativd a termenu lui
tice?. Ea presupune at?t un exerciliu al indemindrii, cit gi gi opozilia sa fa!-a de naturd vor fi proclamate definitiv
tamiliarizarea cu ,,un model frumos": ,,Maniera cea mai de cd.tre Bellori. in viala lui Annibale Carracci el schileazd
frumoasi tabloulsitua!iei artistice asecolului al XVI-lea: ','.. arti$tii,
se dobindegte prin obiceiu
statornic de- aspune Vasari
- cele
imita lucrurile mai frumoase',s. Maniera
I
lasind in pdrasire studiul naturii, au stricat arta cu maniera
este aici extensiunea fundamentului stilistic al ideii de (vitrorono l'orte con lo manierc) sau MAI BINE zis, cu acea
frumusele. Ea este o virtute totalizatoare, asemeni ,,ideii,, ndstrugnicd idee bazati pe practicd gi nu pe imitare. Aceastd
despre care vorbea Rafaela. Odati dobinditd, moniero va boala, ucigatoare pentru picturd, a inceput si incolleascd
guverna intreaga opera!ie imaginativi. in acest sens este mai intii la mae;tri cu renumesi a prins radaciniin gcolile
codificat termenul in cea de a doua jumitate a secolului. care au urmat: drept care este de necrezut cit au degenerat,
Giovan Battista Armerini scrie: ,,Daci Zeuxis nu ar fi nu numai dupd Rafael, dar;i dupd ceilalli care au fdcut
posedat, aldtur i de marea sa indeminare, maniera sa atit inceputu I man ierei"3.
de personalS, nu ar fi putut sd combine pdrlile frumoase, Se poate lesne observa cum semnificalia termenului nu a
I
dar_sep.arate ale atitor fecioare, gi nu ai fi ajuns la acea suferit acurn mutalii fundamentale: ceea ce aPare ca nou
la Bellori sint mai degrabi prejudecdlile care inconjoard
1l

il perfecliune pe care ?nainte gi-o inchipuise',b, Se remarci


aici deja tendinla de a subjuga realui manierei, tendinla ,,maniera"a, prejudecd!i care vin din rigoarea poeticii cla-
I
1
insd care nu di nagtere la conflicte deoarece, prin unitatea siciste. ldentifiiarea monierei cu ndstrugnico idee (lo fon-
I
rj stilistica pe care o impune moniero, natura igi gase;te gan- tostico ideo) pe care o proPune Bellori nu este decit conse-
ii sele de reprezentare in irnagine. O dihotomi-e ceva mai
t ,,... il segno del/e cose vive, e non a imitozione di nessuno del/e
1
Vasari, op. cit., p. 12. moniere" (Giorgio Vasari, op' cit.' p. 3B)'
z O. Boseili, Osservotioni dello scoltura ontico, inedit. Pasajul a fost
Luisa Becherucci, op. crt., col. 803.
3 Vasari, op. cit., p.13. publicat de c6tre Battisit, op' cit., p.2'18, de unde am citat.
I Raffaello Sanzio, futti gli scritti, Milano, 1926, p.29. b C. p. Bellori, Vielile pictorilor, sculptorilor Si orhitecailor moderni,
Apus J. Shearman, op. cit., p, trad. rom. Oana Busuioceanu, Bucuregti' 1975, l, p.70-71'
208. I Cf. j. Shearman, op. cit', P. 208'
20
21
cin!a unei fuziuni, deja existente cu un secol inainte, intre
,,man ierd", ,,desen " 9i ,,idee".
La Vasari, moniero aparea ca o virtute totalizatoare a
realului ;i ca bazd stilisticd pentru idee. lnstrumentul prin
care se culeg gi se fixeazi ideile este desenul: intelectua!i-
zarea desenului, atit de caracteristici pentru intreg manie-
rismu l, este descrisd in modul cel mai elocvent chiar de
Vasari : ,,,.. desenu l, tatal celor trei arle ale noastre, scoate
din multe lucruri o judecatd universald, similard unei forme
ori idei a tuturor lucrurilor din natura, care este unicd
in mdsurile sale ... $i cum din aceastd operalie de cunoag-
tere ia nagtere o anumitd judecatd care di forml in minte
acelui lucru, care exprimat apoi cu miinile poartd numele
de desen, se pcate conchide ci desenul nu este altceva
decit o expresie vizibila 9i o infdligare a concePtu lu i pe
care il avem in suflet 9i a aceluia pe care vreun altul gi-l
inchipuie in minte ..."r.
Aceste observalii ale lui Vasari nu explicd doar suprafala lll. Studiu pentru o Vizitoliune,
't s13-1515.
criticd pe care se ridicd rechizitoriul de mai tirziu al lui
Bellori, ci fundamenteazd insdgi problematica manieris-
mului intr-unul din aspectele ei cele mai caracteristice.Pr ea judecatd interioard asupra lumii 9i, prin ea, lumea insigi.
adesea ingemindm manierismul cu unele criterii deduse Pura oglindire a imaginii renascentiste este vizutd acum
o posteriori, fara a le ciuta justificarea: manierismul 9i ca o imposibilitate, cici intre real ;i imagine se interPune
,,lumea labirintici", ori ,,fantasticul", ori ,,gra!ia"." Lip- zona bogatd a subiectivitalii. lmaginea este in primul
segte tocmai efortul de a gisi locul (atunci cind el exista) rind ,,o expresie vizibilS a conceptului pe care-l avem in
acestor criterii in lesdtura culturald a timpului' suflet", lmaginea concretizeazd lumea interioard a artis-
Or, criteriiie lui Vasari pe care le-am ciiat, oferd tocmai tului, care li rindul ei se formeazd 9i se imbogdlegte prin
o atare justificare, rareori pusd in eviden!d2. Gdsim aici ,,judecata" asupra realului. in spa!iul intermediar creat
explicitarea cea mai elocventd a posibilitdsii fontosticului acum intre reaiitate gi imagine pot avea loc o multitudine
in sinu I artei man ieriste. de procese: de la meditalia in fala lumii la medita{ia ?n
,,ldeea" exprimati de desen se afl d cu realui in raportul fala artei, Orice este real in congtiinla poate primi concre-
unu multiplu. Ceea ce dd ,,form5" obiectelor realit;!ii tizarea figurativS. Din cauza aceasta alaturi de un ,,frumos
- anumiti judecatd". Desenul
este,,o va exprima aceastd ideal" sJ ajunge la descoperirea ,,uritului ideal"l (lucru
1 Giorgio Vasari, op. cit., vol. L p.76.
2 A se vedea totugi observalia lui Luigi Coletti, lntorno ollo storio r Vezi consideraliile lui Vasari din Vioto lui Piero di Cosimo, op' cit.'
del concetto di Monierismo, in ,,Convivium" ,nr.61948,p.801-811, vol. ll, p. 53.

22 23
fdcut cu mult inainte de cdtre artigtii nordicir), iar alaturi Se poate inlelege acum mai ugor semnificalia considerafii-
de aspecte naturaliste ale formuldrii imaginii pot-apare lor'aspre ate lui Bellori asuPra manierismului, considera!ii
viziunile fantastice date de codificarea extremi a formei care, rnutotis rnutondis, au ajuns pina in timpurile moderne.
clasice: poate aPare deformarea. Echilibrul clasic intre Ele sint fructul unor evidente prejudecSli, ceea ce nu in-
sirnilitudo 1i pulchritudo se rupe, in acest moment, pentru seamnd ci nu ar reugi, in acelagi timp, sa surprindd gi peri-
a se face loc libert5lii imaginative 9i expresive. Cit de tra-
'aceasti colu I inerent artei man ieriste.
gic egueazd uneori libertate este un lucru verifi- Dihotomia instauratd de Bellori intre,,practici" (i'e. mo-
iatz, intereseazi insd mai mult credem lec!ia pe care niero) ;i ,,imitare" (i.e. studiu/ noturii) este prea violentd
- -
odd manierismulSi loculsdu de neuzurpat in istoria artei * ca si poati fi preluati fdra atenudri. Arta manieristd, ca
intre Rena;tere ;i revolulia caravaggescd. experienld a conitiinlei, include Pentru prima oard medi-
in aceastd epocd opera nu mai nume$te Iumea, ci conqtiinla' ta!ra formei 9i semnificarea ei in actul imaginativ. La prinr ii
Congtiinla este insd intotdeauna con;tiinla a ceva, 9i in manierigti imogineo-care-igi-coutd-sensu/ se infaligeazd ca
oersoectiva cea mai generali, a lumii. lar lumea congtiinlei o originalitate istoricd indiscutabild: Beccafumi 9i Pontor-
manieriste este cea a-lui Macchiavelli 9i Luther, a luiCoper- mo, Rosso ;i Bronzinc, Parmigianino ;i Celiini sint cu to!ii,
nic 9i Carol Quintul, a lui Cesare Borgia gi Michelangelo' intr-un anumit sens, promotorii avangardei din Cinque-
Limbajul este parte integrantd a congtiin{ei : imaginea ma- cento. Jinuta inaltd a conStiinfei artistice manieriste, care
nierisia va numi gi limbajul, semnifica!ia formei isto- nu neagd realitatea, dar nici nu o,,oglindegte", ci cautd
rice sau actuale. Se impune totugi o remarcd, gi anum-e cd semnifiialiile ei in imaginel, va da roade pind in timpurile
nu vom intilni decit in cazurile marginale ale culturii figu- tirzii ale unei inevitabile decadenle: El Greco va fi repre-
rative o picturd transformatd in comentariu-al-picturii' zentantu I siu cel mai inalt, in mijlocu I derutei generale
Mai intotdeauna insi imaginea va desemna 9i limbajul, a manierismului tirzirt.
fdrd ca prin aceasta comeniarea limbajuiui sd fie propriul
ei suport. Ea il va desemna in mdsura in care acesta face GRATIA
par-te din congtiinla globala a lumii pe care o are artistul
eoocii. Se intelese'ca accesul latotalitate il au numai virfu- Prin angajarea intr-o experienld imediati a realitaiii2,
rile: Michelangeio, Rafael gi - pe un alt plan - Leonardo' arta pdrise;te limitele impuse de ideea de frumos a spi-
Nu intimpldtor in teoria artei din Ci.nquecento termeni ca ritului clasic. Culmea conjugirii intre similitudo $i pu,-
,,judecata" (il giudizio) 9i ,,gustul" (il gusto), care indicd chritudo fusese atinsd de pictura lui Rafael, care tocmai
de obicei capacitatea apreciativd a operei de artd, incep sd din aceastd cauzd poartd in ea germenii manierismului.
fie folosi!i in t"ntu! unor capacitali productives' lmaginea aproape arhetipald a regularitSlii forrnale pe care
o piopune Rafael e dedusd insd djn experienli' Frumasu!
1 Cf. E. Panofsky, ldeco ... cit" p' 73. nu'este altceva decit sinteza perfecta a aspectelor reali-
, Cutuf cel mai griitor pare a fi aici cel al lui Cornelis Ketel' rela- 1 S-a vor bit, in acest sens, despre un ,,reolism fragmentar" al imaginii
tat de cdtre Van"Mandei. Ketel, pictor de o,,invertivitate fbri mar-
sini" oicteazi, incepind cu anul 1599, direct cu degetele' renunt?nd manieriste (Giuliano Briganti, ll Monierismo e Pellegrino Tiboldi,
i^ oenel. ln 1600 se hotara$te si picteze cu picioarele' Roma, 1945, p. 34.
i-d. 2 Cf. A, Hauser, op. cit., P,79,
KL"in, Lo f orme et l'intelligibte, cit., 1970, p'347-343'

24 25
t;!ii. El nu se afl; nici dincolo de aspectul fenomenic, nici gralia cu afectareal. Afectarea implici alunecarea in for-
di'ncooce, ci in fenomen. Forma frumoasd va f i ,,asemdnarea malism, gralia stlpinegte;i domini dificultatea ?n expresia
clara 9i declaratd cu forma perfecta a naturil, asemdnare desivirgiti a comportamentu lu i . Ab ia m ai tirziu se va aju nge
pe care raliunea nu are nici un motiv sd o corecteze. Ea la definlrea gra!iei ca ,,frumusele in migcare"; in discursu-
propune unitatea dintre contingent 9i transcendent intr-o rile lui Romei ,,gra!ia se intrezdregte mai ales in migcirile
solara evidenld a formei"r. Acesta a fost motivul principal suave;i ugoare ale trupului; ea nu se vede atunci cind
al marii popularitdli a artei lui Rafael, in primul rind in corpul e imobil, iar in ceea ce mi privegte voi spune doar
manierism, iar apoi pina in secolul trecut,;i tot acesta cd ea nu este altceva decit o anumitd ugurinld Pe care o
este motivul inadecvirii sale la noile canoane ale gustului are trupul de a asculta de sufiet"2.
modern, care uitd adesea cd momentul Rafael reprezinti Ca traducere corporald a migcdrilor sufletegti, gra!ia se
culmea unicd a conjugdrii dintre fornd 1i frurnos. leagi aici de prob'lematica morali gi religioasi a timpului.,
intre criteriile critiie-ale lu i Vasari, frumosu I apare deja Ea este imaginea perfec!iunii transcendentale, receptatd
inlocuit cu grolioz, fapt semnificativ pentru o mentalitate de congtiinla-. Definirea ei de cdtre Castigliones proclamd
manieristd. Frumosul poate fi 5i natural; gralia presupune definitiv ?n termeni neoplatonici inlocuirea frumo-
sului -
prin gra!ie, atunci c?nd -
intervine un principiu plds-
in mod peremptoriu crealia. Noul concept desemneazd deci
numai perfec!iunea formali. Vorbind despre Leonardo, muitor. Frumuselea este pentru Castiglione,,un flux al
Vasari prefera celui de al cincilea atribut al artei (dupi bundt6!ii divine care (...) se rdspindegte asuPra tuturor
,,ordinei', ,,reguld", ,,mdsuri", ,,desen") - manierei - lucruriior create, asemeni luminii soarelui", iar ,,gralio"
gra!ia. Dar nu este vorba de o echivalare abuzivd a celor ia nagtere cind acest flux gdsegte intr-un receptacu I material
irei' termeni, cici atunci cind caracterizeazd un alt artist ,,o anumite fericita concordan!6 a diferitelor culori, aju-
Maso di. San Friano tati de lumini gi umbre, de o distanld ordonati 9i de con-
(,,manierist", de aceastd data)
- - el
observd in mod special ,,invenlia, desenul, maniera, gra!ia turul liniilor...".
unitatea coloritului". Exista deci o stdre de grolie care poate fi considerati ca o
9i
'Gra\ia
apare ca noua exPresie artisticd a frumosului, care traducere estetice a unui concePt moral. Aceasta Presu-
nu mai presupune simpla oglindire, ci angajarea totald a oune oerfectiunea formei determinatd de contactul cu
congtiin!ei in imagine. Nu intimpldtor teoreticienii cei iranscendentula. Este o implinire 9i imediat apoi - o
depagire a frumosului neoplatonic- insPre o determinare
mai de seama ai n6ului concept sint cei care se ocupd de
comportamentul uman , de formareo personalitetii umane:
1 Baldesar Castiglione, Curteonul , trad' rom. Eta Boeriu, Bucuregti,
Casiiglione gi Della Casa, La fel cum moniera. ajunge la
1967, p. 59-60,
.ungu'i de concept estetic prin derivalia din codul de com- 2 A. Romei, Discorsi, oPud. Eugenio Garin. L'Umonesimo itoliono,
po.fo*"nt, gralio din concept estetic, va genera criteriile ed. ll, Bari, 1973, p.137-138.
plasmuirii personalitalii. Castiglione pune in antitezd 3 Castiglione, op. cit., p. 340 9i urm.
a Vezi in acest sens etimologia fantasticb pe care o proPune Federico
1 G. c. Argan, op. cit', p' 74-79 9i p' 50-51 . Zuccaro (ldeea dei scultori, pittori e orchitetti.) Pgnlfu i/ disegno (segno
2 Atragem "atenlii asupra autonomiei grogiei fati de grcpios, ca doud Ji Oio ii noi). A se vedeagi observa{iile lui F Wiirtemberger (Der
.on."pi" total diferite. La Vasari grolio poate fi uneori 9i grolioasd Monierismus, Yiena, 1962, p. 108) cu privire la legdtura dintre grof ie
(groziossissimo grozio), dar doar ca un atribut accidental' 9i geniu.

26 27
este proiectul existen!ial, intotdeauna in curs, prin care
se realizeazi destinul omului in lume. Forma realizati
nu reprezintd niciodatd existenla absolutd, ci doar una
relativd. lar forma absoluti se spulbera in neant asemeni
existenlei incheiate. Operele sale din ultima perioadd vor
fi intotdeauna ne-realizate, non-finite.
Gloria imensd a lui Michelangelo printre contemporani 9i
urma;i genereazd 9i confuzia imediata. Ceea ce era,,un
sublim egec", vegnicd tensiune in aspiralia cdtre o formd
care sd-gi creeze un spaliu absolut, opus spa!iului mor!ii,
este luat drept perfecliune. Confuzia este insd Coar rela-
tivd: ea constituie o impunere a istoriei artei in evolulia
ei, cici opera lui Michelangelo era intr-adevdr perfectd in
gigantica ei afirmare a implinirii prin egec.
Ajunsi la aceastd limiti, cultura formei nu putea propune
decit doud cdi, ambele inevitabil
-
este cea a acceptdrii formei - descendente:
ca perfectd,
prima
cu riscul neanti-
lV. Studiu pentru Scene din 'iialo zdrii imaginii, cealaltd era cea a acliunii violente asupra
lui losif ,1516-1 518. ei : a deformdrii. lmaginea ca neant 9i forma ca deformare
vor defini criza istoricl a manierismului,
istoricd a imaginii. Starea de gralie poate fi datd omului
(ajuns la forma perfect; a,,curteanului") sau imaginii artis-
tice, dar este negatd noturii. lntroducerea notiunii de grafie MANIERISMUL
face ca arta sd fie acum o problemi a congtiin{ei istorice
gi morale. Acesta este punctul unde ,,ideea" lui Rafael se lntre manieri 9i manierism saltul este cel de la un concept
intilnegte cu ,,pathosul" lui Michelangelo. ndscut gi cerut de o epocd la un criteriu al critici i 9i istoriei
de artd. lntre cele dou5, ca un termen mediu, apare con-
DEFORMAR,EA ceptul de rnonieroso gi apoi cel de omrno nieroto (monierot).
Manierosor degradeaza maniera aga cum gro,tiasul degra-
Opera lui Michelangelo pare in intregime bintuitd deazi gra{ia. Termenii se intilnesc aldtura!i nu e
de o nostalgie a cathorsis-ului,- niciodata atins.- ln fiecare probabil un simplu accident * in plind epoci -9i barocd.
figurd scria Vasari
- e cuprins
dentro-scolpito Io rnorte").
gindu I mor!ii (,,vi sio
Arta pentru el este in primul
,,Michelangelo
- se supune
ll Cavaliere (Cavalier
acum
- aurmat,
d'Arpino) si-a
urmat natura ...
in a picta,
r?nd octivitote, proces exemplar. Ea rdspunde unei intrebiri
fundamentale: ,,cum trdim ?". Rispunsul vizeazd, bine- r Termenul este intraductibil in limba romAni (,,manierat" avlnd
in{eles, maximageneralitate: arta, sau gi mai preciscrea}ia, ca echivalent italian pe ommanierata),

28 29
propriul talent gi a ajuns la implinirea unui stil rnanieroso in posesiune a limbajului imagisticr ca problemi intrinsecd
a creaf iei artistice. Nu este lipsit de semnifica!ie faptul ca
9 i gralios ...
"r
acum apare,,istoria artei" prin momentul lasat de cdtre
AOiu r'p." sfirgitul secolului , in Vocobulorul lui Baldinucci,
Vasari. Venise clipa reculegerii 9i a meditaliei in fala seco-
se autentificd termenul de monierot care se confundd cu
lelor de inflorire, Recu legerea apar!ine ;i operelor.
maniero: ,,...acel defect care se cheamd manierd sau a fi
Nimic insd mai simplist decit identificarea manierismului
manierat, o sldbiciune a inteligenJei 9i o supunere mai
cu insumarea reletelor ,,maegtrilor" gi cu o codificare ,,ma-
muit miinii decit adevdrului ...''2. in secolul al XVlll-lea,
gdsim pentru prima oari in ltalia termenu I de mcnierists,
nieratd" a lor. Punind arta pe planul dezbaterii;i nu pe
Iu." ," generalizeazd mai ales datoriti preludrii lui de citre cel al reprezentirii, opera!ia criticd de preluare uneori,
sau de parodiere alteori, devine inerenti actului artistic.
Lanzi in" Storia pittorico dett'ttolio. Dar abia istoriografia
modernl a secolelor al XIX-lea 9i al XX-lea va legifera
Astfel imaginea va fi, pe linga imagine a obiectului, gi
comentariu al istoriei formei. Manierismul se plaseazd
termenul de monierisrn ca pe o realitate istoricil arta din
intre doud limite care oferd arcul cel mai larg al posibili-
spa!iultoscano-roman intre moartea lui Rafael 9i cea a lui taiilor expresive gi, in acelagi timp, determinarea sa isto-
Cavalier d'Arpino. Ultimele decenii au asistat la,,triumful
ric5. Arnold Hauser a precizat cu claritate marginile curen-
manierismului"a gi la reconsiderarea sa ca stil euroPean
fundamental al secolelor XVI-XVll.
tului: ,,imitind modelele clasice, manierismul reugegte si
fuga de haosul vielii creatoare in care se teme ci s-ar putea
ritaci; accentuind aspectul subiectiv al formelor, afigind cu
DE LA PONTORMO LA CARAVAGGIO ostenta!ie liberu I arbitru, impingind tot mai departe origi-
Clasic 9i anticlasic, naturalist 9i antinaturalist, fantastic nalitatea interpretirii formale a adevirului, el exprimd ?n
uneori ji alteori formalist, manierismul ne aparetS.o "p9t1 schimb teama cd forma ar putea egua in fata dinamismului
a contiastelor gi paradoxurilor. in labirintul libertdlii existenlei, iar arta s-ar putea infepeniintr-o for-mi inert5"2.
o cucerire siguri: luarea
expresive se face insd cel Pulin Acest cadru extrem de larg {ormeazd spa}iul in care ima-
ginea manierista i;i cautd sensul. Toate datele istorice
1 P. Ottonelli-Pietro da Cortona, Traltoto di pittura, Florenfa' 1652' aratd ci, privit din aceastd perspectivd problematicd, noul
o.26. curent apare nu dupd Rafael gi Michelangelo, ci paralel cu
E' f. Aald inucc i, Vocobolo r i o toscono del I' o rte del d ise gno, 1 68l, p' 88' ei. Semnele spiritului avangardist al manierismuluis apar
g in Franla aparedin ceade adoua jumatate a secolului al XVll-lea'
intre 1512;i 1515, la Florenla 9i Siena, cu primele opere
Fr6art de Chambray (ld6e de la perfection de lo peinture, Le Mans, ale lu i Pontormo, Rosso Fiorentino, Beccafumia. La ciliva
lAZi. o.120) consideid drept ,,manierigti" (mcnidristes) un grup de
artigii'de la'Cavalier d'Arpino la Lanfranco, .Este, deci, un termen
iritic ai nu unul istoric, ll.Cavaliere fiind ultim-ul dintre manierigti, 1 ,,la prise de conscience du style", spune
iar Lanfranco reprezentant al barocului matur. ln prima jumilate-a Jacques Bousquet (Lapein-
ture monidriste, Miinchen-Neuchitel, 1?64, p. 26).
secolului al XIX'-lea termenii de ,,manier5", ,,manierat", ,,manierist" 2 A. Hauser, op, cit,, p,23,
aoar si in istoriografia romdneasci. A se vedea pentru acestea C' G' 3 Cf, G. Bazin, lstorio avongardei ln picturd din secolu! ol Xlll-leo
tiumiirescu, Vecii preocupdri romlneSti de iniliere in istorio ortei pind in secolul ol XX-lea, trad, rom, A. CElinescu, Bucuregti, 1973,
euroDene, in ,,SCIA" 23,1976, p,41-67 (mai ales p. 57)' p.79.
i Mir"" expozitie din 1955 db la Amsterdam PUrta titlul apologetic 4 Cf. G. Briganti, op. cit., p.19.
,,Le triompie du Mani6risme europdene de Michel'Ange au Greco" '

30 31
ani dupi acest triplu debut al manierismului se va dezvolta, tria luiRafael, gra!ia lui Parmigianio etc.1 Ceea ce vizeazd
la Parma, formul'a primi a lui Parmigianinol' Judecoto .de poetica Carraccilor este tot,, ldeea", dar o,,idee" in!eleasi
oloi a lui Michelangelo este astfel posterioari primelor sub un alt unghi decit in manierism. Bellori o va defini
oter" ul" manieriSt'i lor toscani 9i insugi ,,divinul" - in in sensul conota!iilor clasice din discursul Carraccilor:
grupul Victoriei din 1525-1530 - va consuma ceva din ,, ldeea reprezinti perfec!iunea fru muse!i i naturale ;i imb inI
lcinteile aprinse de Parmigianino?' Spre sfirgitul secolului, adevdrul cu verosimilul din lucrurile supuse privirii (...)
duoi ce se experimentase-r5, cel pulin in ltalia, posibili- nu numai luindu-se la intrecere cu natura, ci 9i depigind-o
teli le multiple ale expresiei - de la arhitectura abstractd chiar, prin operele elegante pe care ni le ofera, intru totul
a iigurilor iui Bronzino la convulsiile lui Giulio Romano, desdvirgite a$a cum n-o face natura"z.
de l-a maniera constructivistd a lui Luca Cambiaso la cea ,, ldeea" lui Bellori (;i a Carraccilor) e sustrasd din ,,adevir"
expiozivd a lui Tintoretto, de la fragilitatea extremd a lui ;i din ,,verosimil" - adici din noturd gi din ortd; punctul
Cettlni la monstruosulcolosal al sculpturilor de la Bomar- de plecare al ldeii este natura, dar originalitatea ei este
zo intervine un al doilea moment a! reculegerii, mai conferitd de art5.
-
pu!in active 9i scormonitoare,;i mai mult,,criticd" gi Polemica Academiei bologneze 9i a clasicismului lui Bellori
conceptuald, cea a Carraccilor, impotriva manierismului va fi lintitd dupd cum am
Abia acum comentariul formei devine substanla primi a vdzut- asupra ,,ideii fantastice bazatd -pe practicd gi nu
actului istoric. Din aceastd cauzd momentul pictorilor pe imitalie", asupra manterei co spoliu investigobil, deschis
Carracci a fost identificat cu apari!ia primelor semne ale in interiorul imoginii. La aceasta se adaugd gi critica ,,reac-
,,criticii de arta moderne" . Pe planul expresiei figurative fionari", dar extrem de nuanlatd pe care o face Bellori
se va elabora reletariul eclectismului bolognez care cautd operei lui Caravaggio, ca investigare procticd o noturii:
regulo universold a artei in diferitele moniere, ala curn ,,M ichelangelo da Caravaggio a fost prea natural" (fu troppo
minierismul ciuta in dezbaterea istoricd posibilitatea liber noturole)?, el ,,a inceput si picteze dupi inclinalia lui pro-
ta!ii depline. intr-un celebru sonet al lui Agostino Carracci prie, fara sd se uite deloc la admirabilele statui antice gi la
inihinai lui Niccolo deli'Abate, artistul face tentativa picturile atit de celebre ale lui Rafael; ba chiar disprefu-
insumdrii ,,desenului roman" cu clarobscurul vene!ian, indu-le, gi a propus ca subiect doar natura"a.
cromatica lombarda, tensiunea michelangiolescd, senti' Critica realismului caravaggesc, fdcutd de Bellori, s-a perpe-
nrentul ti!ianesc al naturii, puritatea lui Correggio, sime-
L ,,Chi forsi un buon pittor broma e desio / rl di Roma abbia
disegno
I alla mono, I lo mosso con I'ombrar e il degno colorir
veneziano, I
Germenii n-ranierismului apiruserS, dupi pdrerea lr-ri Hauser (op' di Lombardio.| | Di Michelangiol Io terribil via, I il yero notural di
cit.. o. 155), inc:i din 1504 in'fondo Doni de Michelangelo' Roberto Tizianal del Correggio lo stilpuro e sovrano,l di unRoffoel lo vcro
Long'hi ind'ica in opera lui Pedro Berruguete (activ laFloren{aintre simmetria. llDe Triboldi il decoro e il fondemento, ldel dotto Pri-
iSO6-f Sf Z1, primul impuls manierist ln Toscana (Roberto.. folgl' maticcio I'inventare le un po'di grozia del Parmigionino:-l l"' (opud
Co m p r i na i i spogno/i clei lo mo n iero ito I io no, in,, Paragone"'. lV, 1 953' Ragghianti, op. cit., p. 276-727).
n.4i, p. 3-d; Este urmat de cbtre Giuliano Briganti, 1961 , p' 23' 2 G. P. Bellori, ldeeo pictorului, sculptorului Si'arhitectulri ..., in
s A. Hauser, op, cit., p. 89. Vietiie ".., cit., p. 55. -

3 C. L. Ragghianti, I Corracci e lo critico d'orte nel/'etd Borocca, in s lbidem, p, 57.


,,La critici;, xxxl, 1933, p. 65-74' ?,23-233,387-394. a lbiCem, p. 249.

a'>
5/,
tuat asemeni celei fdcute manierismului, pind in epoca noadd firul cu tensiunea suPerioari adusd in arta italiana
modernS, absolutizindu-se de multe ori rolul ,,culturii" de cdtre Michelangelo, Nici pe Caravaggio nu-l intereseaze
in manierism sau al ,,naturii" la Caravaggio. Astfel pina atit arta ca produs, cit arta ca octivitote (Bellori, ,'..:_ii
gi o minte luminatd ca cea a lui Riegl a putut afirma cd pldcea mai mult imitoreo lucrurilor decit frumuseyeo lor"1).
revolu!ia a.cestuia se datora faptului cd era,,un artist Arta este ?nsd pentru el o activitate ce se infaptuiegte intr-un
incult';l. Cultura solida a lui Caravaggio in ambianla lom- prezent dilatat, intr-un timp in care,,ceea ce este" reali-
bardo-veneliand sau cea de a doua ucenicie, manieristd, tatea-este investigald procttc, cu pensula in -mina 9i
in atelierul roman al lui Cavalier d'Arpino, sint azi fapte marturisite in esenla ei de existenld absoluta. El contestd
pe deplin acceptate ale formarii sale2, ceea ce nu incide insd astfel ,,valoarea experienlei istorice si, implicit' istorici-
asupra caracterului de rupturd totala pe care o are opera sa' tatea propriei sale experien1e"2. El neagd tot ceea ce trece
Adevdrata continuare diaiectica a manierismului o con- dincol'o db simpla experimentare a naturii ;i deci, in primul
stituie arta lui CaravaggioB si nu,,restauralia" clasicistd a rind, imaginalia. Contrastul cu ntanierlsmul apare abia
Carraqcilor. Fara inceiiitudinile 9i r"atdcirile avangardei acum evidentr,, lmitind (9i adlca nu numai neimaginind
manieriste nu ar f i fost posibila opozilia superioard a lui 9i neinventind, ci nedeseninds), pictorul se pune in aceeagi
Caravaggio fa!a de orice compromis clasicist. lar aceastd iondiiie de spatiu 9i timp, intrd in dimensiunea faptului
inlanluire a ,,tezei", ,,antitezei" 9i ,,sintezei" se petrece in sau a intimpierii, participa la ea prin angajamentu I pro-
problematica imaginii pe care manierismul o inaugureaz6' priei lui picturi. Practica, antitezd a loeii, este deci o
Acesta introdusese pei-ltru prima oard un flux continuu picturd care nu a fost inainte desen: este furor, aga cum
intre imagine gi real, care tindea in cele din urma si ofere desenul este calm, contempla!ie, detagare, condilie esen-
naturii sensurile istoi-iei. Natura manieristd este seman- tiald a istoriei"a.
tizatd gi istorizatd in imagine, reaclia carraccescd nu vrea ln polemica directd cu manierismul, Caravaggio va da
altceva decit sd se instaureze raportul invers, cel clasic, rdspunsul indirect dilemelor lui Michelangelo d_e la care
al unei culturi ,,naturale", faot pentru care Pune bazele nranierismul i;i revendica, in parte, originea. Forma nu
,,naturalizdrii istoriei". se mai opune acum existen!ei, caci realitatea exprimatd
de Caravaggio igi revela propria exrsten!i in actul picturii'
Pentru Caravaggio ,,realitatea este ceea ce este"a. El rein-
lar forma nu ,,reprezinta", ci este.
Ea este experien!a de la limita dintre fi inla 9i nefi in!a
1Alois Riegl, Die Entsthehun g der Barockkunst ln Rom, (ed. Burda-
Dvoiak), Viena, 1923, P. 1BB. ;i deci cea rnai vie, cea mai arzdtoare experienld a reali-
2 La acestea se mai poate acum adiuga rolul concepliilor noi despre tali; .

spatiu care apar in speculaliile gtiin{ifice din jurul lui 1600 (cf. Luigi
Soezzaferro, Lo culturo del Cardinal del Monte e il primo tempa del 1 G. P. Bellori, op. cit., p. 247 (Despre Caravaggio in paraleld cu
C.oravaggio, in,,Storia deI l'arte" nr. 9110, 197 .1' p' 5G-90. grecul Demetrios).
3 A se"vEdea prelioasele observalii ale lui H. W6lfflin' Dle k/ossische 2 G. C. Argan, op. cit., loc' cit.
Kunst. Eine finlttihrung in die itolienische Rencisscnce, Miinchen, 1924, s Bellori, I...nu gdseai la el nici inven!iune, nici prestan!5, n.ici
1qq ln)
^
i C. C. Argan, inld a picturi i, de vreme ce I ipsindu-i d in fata ochi lor
desen sau vreo gti
,,Reo/ismu| in poetico luiCarovaggio, in De /o Bromonte modelul, nriinile gi mintea ii rdmineau goale" (op. cit , p 261).
Io Canovo,"trad. rorr. G. Lizdrescu, Bucure'<ti, 1974' p. 192-203 4 G. C. Argan, oP. cit., p. 1BB'
(aici p.184).

34 35
Milizia, culminind cu dezastrul f inal din frescele de la
San Lorenzo.
Dar iatd cd peste ciliva ani va fi Michelangelo (,,Michelan-
gelo insugr",' curn sPune Vasari) cel care-gi asumi sarcina
irorocirii: ,,Acest tinAr va face asemenea minuni incit,
dacd trdie;te gi-9i vede de treabd, va inilla aceasti arti
in slivi".
Pontormo ,,a triit" ?ntr-un fell ,,;i-a vdzut de trea-
- iar -;i le" in care a inallat
ll. Ponformo - Opera b5" tot ,,intr-un
arta -erau previzibile
fel" ,,slivi
- atunci poate doar lui Michel-
pe
- -
angelo, singurul care in indllare putea vedea ;i pericolul
cdderi i.
Pontorrno a avut la na5terea sa ca artist
- cele mai A treia ursitoare a tdcut, sau, vocea poate nu i-a ajuns
prefioase unsitoare pe care gi le-ar- fi putut dori vreodatl p?nd la noi. Era maestrul cel ma'i misterios;i meditativ
Abia implinise paisprezece ani cind ii smulgea lui Rafael al Renagterii gi cel care a dat probabil ,,tonul" intregii
o prorocire cu cai'e desigur acesta nu era prea obiS- picturi a lui Pontormo, picturicarevafi , irevocabildeacum
--
nuit: ,,vdzindu-i opera, precum- 9i pe tinarul care o exe- ?nainte, cosa mentcle: Leonardo da Vinci'
cutase, a rimas uimit, prezicindu-i lui lacopo tot ceea ce O primd ucenicie - timpurie 9i scurti.- cu Leonardo,
acesta a gi izbutit apoi sd infdptuiascS"l. Ce i-a putut pre- deci ; apoi continuarea ei cu Piero di Cosimo, minte extra-
zice pe atunci Rafael, gi care ar fi substanla operei de mai vaganti gi melancolic;, un popas in atelierul lur Mariotto
tirziu, nu putem afla aici. Vasari e criptic ti, poate, mali- Aliertinelli gi, in fine, desivirtirea ca ?nvdldcel pe lingd
!ios, cdci dacd intr-adevdr Rafael a privit gi a gr"ait cu cia- Andrea del Sarto ,,maestrul cel fird de gregeald", cum
ritate, inseamn5 cd urarea sa cuprindea mai pu!in decit il laudi Vasari - pind cind A'ndrea, gelos, se pare, ?l
-
un e!ogiu senin: o teribilS ursire. ,,Ceea ce acesta a izbutit izgonegte ..,2
apoi si infdptuiascd" a fost rodul unui perpetuu chin, ai Discipolatul sdu nu se oPre$te aici' E greu si se facd abstrac-
nernullumirii ;i izoldrii, au fost operele care au produs 1ie de importanla Pe care a avut-o, pentru
prima sa formare,
stupoare in rindurile fiorentin i lor, cele care au prileju it
,,cele mai minunate urlete", cum avea sd spurrd mai tirziu r Cum ,,a triit" se poate vedea din jurnalul publicat
jncapitolul
al lV-lea alituri detoatedocumenteleceprivescviala lui Pontormo'
2 Vasari e din nou criptic: ,,Dupi ce lacopo a ficut cartoanele pentru
I Penti-u toate relatirile lui Vasari privitoare la viata Iui Pontormo
mici le arcade din mlilistirea de'Servi, ie pare cE Andrea nu-l mai
a se vedea gi capitolul lV. Opera era o micl Bundvestire pierduti vedea cu ochi buni, din pricini pe care nu le cunosc"'
-
cu care Albertinelli, pe atunci maestrul lui Pontormo, ,,se liuda,
azi
- Tooos-ul maestrului qelos pe elev il inlocuieite, ?n manierisrn, pe
aritind-o drept lucru rar, oricui venea ?n atelier", Un oarecare venin, cei ai maestrului ce ie lasi convins de noutatea discipolului (frecvent
abia cenzurat, transpare din relatarea lui Vasari (ca din toati ,,Viala" tipic ai
in Qucttrocento), cazul Tintoretto - Tifian, de pild6, este
acestuia, inchinatd lui Pontormo). Raportul Vasari-Pontormo e fost i-a Jrileiuit lui'iean Paul Sartre intreaga reconstructie-fragild pe
subtil analizat de Luciano Berti, Fortuno del Pontormo, in ,,Quaderni aloiuri j-a dramei tintorettiene (LesCguestr6 de Venise), ?n Situotions'
Pontorrneschi", 7, 1957, p. 6 gi urm, lV, Paris, 1964' p. 291-345.

36 37
clasicismu I al lu i Fra' Bartolomeo (pe cind cel
ponderat Drezenta purd a obiectelor (cana, papucii), singurele care
al lui Andrea del Sarto ii deschidea deja cel pulin o iegire laoata'acces la realitate, in contrast cu fi in!ele' Clarob-
spre ,,manierd"), sau inci de pe acum Michelangelo, scurulsolidificat al lui Pontormo Pare a fi o replicd directa
-
prin cartonu I Botiliei- de lc Coscirto, obiect de veneralie la sfumoto-ul leonardesc: in cristalul imaginii perspecti-
al intregii genera!ii florentine de la 1500, sau in fine, vale volumul sculptural aPare ca o pauzd in spaliu
spaniolul Berruguete, responsabil, se pare, de multe din O definire strict picturald se va incerca atunci in operele
capriciile primrlor manierigti florentini. imediat posterioare, Socro conversazioner de la Santissima
O ucenicie atit de agitata pare a-i prevesti intreaga migcare Annunziata /il. 2) proPune in locul spaliului cadenlat din
a operei de mai tirziu ;i artistul ni se infaligeazd' a fi lpito,Jut vietri i de'soitoi o comprim.are evidenti intre p.lanul
incd de pe acum supus capriciilor,,acelei minti care era Jl funaal 9i cel optic' Rezultatul este un supliciu direct
mereu in ciutare de noi idei ;i noi moduri de a picta, aolicat fieurilor care fac un salt inspre atitudinea pateticd
nemullumindu-se cu nimic gi neoprindu-se la nimic". impus; dE atmosfera comprimate. Echilibrul se va obline
Primele sale lucriri apar astfel un fel de scurte popasuri f .i'n contrapposti coloristici
prrj absorbirea direc!iilor
in care artistu I mediteazi asupra compoziliei sau f igurii, soatiale in iensiunea privirilcr: Fecioara este realizatd in
asupra clarobscurului sau culorii. lnca de la inceput struc- Jpozilie cu Arhangh'elu
"extaz
I cu Sfintu I Zaharia'
l, Pruncu
S?intu Rgn"te in prebafoc privegte ochii expugi
tura imaginii quattrocentegti constituie pentru artist o - voit bizar), - semn
ca al martirajului'
problema. in Episod drn Vtolo de spito/1 (il. 1.) ordonarea iut;nuni iconografrc
perspectivala este surprins; tocmai in limita ei cea mai le catre Sfinta iucia, care, la rindul ei, ne intoarce privi-
evidentd: imaginea blocheazi reprezentarea intr-un spaliu rea-reald-noua. in silueta sfintei se concentreazd
fard timp, in care figurile par a fi inghe[at brusc in ordo- deia atributele unei figuri tipic manieriste, cea a "privi--
narea lor geometricd. Nu sint oameni, cei care se vid, toiirlui in afari"2. CJrbura ugor tensionati devine incd
prin;i in for!a inexorabild a unui cristal perfect. Sint au j"-u.ut una din predilecliile lui Pontormo 9i o intil-
figuri, opere de artd, statui, care populeazd un spa!iu solid, niserdm, dealtfel, gi in personajul din extrema stingd a
impenetrabil, inghelat. Folosirea a doar trei culori gal- grisoille-ului de la Galeria Academiei'
ben, roz, verde accentueazi consubstan!ialitatea- intre \orro corr"rsozione se impune deja ca o paraboli a privirii'
figura gi statuie,- confirmatd de indicarea clard a siluetei u"iUttiu.liunii spafiale ji u unui pothos manierist perfect
statuare ce se proiecteaz; pe fundal. Artistul incearci o readus in echilibrul formei de marcd clasicd'
forlare a regu lii compozilionale prin care nu face altceva O nou; experienf d este ProPUse oq9tq. c.u marea comandd
decit sd sublinieze irealitatea spa!iului propus: muti Dentru decorarea capelei paper Medici, l-eon al X-lea'
punctul de fugd mult spre dreaptaz, dezechilibreazd rapor- i" ti-Suntu Maria Novella.'De data aceasta impulsul este
dat de monumentalitatea operelor f lorentine ale lui Michel-
tul propor!ional dintre figuri (apare astfel acel ciudat
personaj copil sau pitic din ,,avanscen5"), ostenteazd
- - r Aceastb fresci decora, inilial (1514), capela sfintei Lucia din Biserica
la Santissima
1 Critica este in general de acord cu o datare a lucririi inspre 1513- .""''n"i#if tS"n nufiif toj. in'1BZi a fost tr.ansferati
1514. Xnnunii"t.. "S-iu pSstrat d6sene pregdtitoare (Dre1!1 Ii-Uffizi)'
2 Punctul de convergenld al ortogonalelor se afli in miinile sfi nte i
;'cf [";;a Chasiel, La crise de'/o-Renoissonie' 1520-1600' Geneva'
ingenuncheate, din a doua arcadi din dreapta. 1968, p. 52'

3B 39
angelo. VeronicaT lui Pontormo (il. 4) preia torsiunea 9i in aceeagi perioada
- pictorul are acum aproximativ
ceva din acea terribilitd deja evidentd in Tondo Doni, prima dou izeci g i doi de an i o noue experienld rii ne si-i intregeas-
picturd care ne-a parvenit de la Michelangelo. Asistim -
ci ucen icia: cea a portretu !ui, Rafael si AnCrea del Sarto
de aceastd dati la o tentativi de definire a spaliului pornind ii sint ;i aici cilSuze, dar Pontormo va aborda imaginea
direct de la figuri, Volumetria sculpturald este accentuatd umand cin unghiul unei observa!ii distante gi nostalgice,
de circulalia liberi a atmosferei in jurul personajului deli- care inaugL-rreazi mir^abiia serie a portretelor manieris-
mitat de niga-draperie2. Raportu I de negalie reciproci rnului european, epoca poate de cea a ,,Renag-
intre volum 9i spafiu, din primele opere, este inlocuit - alSturi
terii" nordice cea nrai infloritoare pentru reprezentarea
cu unul de interdeterminare, dar care poarti deja germenii chrpuiui uman.-
solutiilor extreme din perioada de maturitate a artistu- in Fenreio cu fusuril (il, 8) 9i Portretul de bijwtierz (il. 9),
lui. Se va ajunge atunci la o asemenea expansiune spaliala artistu I imbraci forma umand intr-o lumini aurie. Figurile
a figurii, incit spaliul, privit ca,,gcl" conlinitor al obiec- sint proiectate pe un fond neutru, iar ceea ce creeazA
telor, va fi complet abolit. centruI de interes este privirea umbritA si melancolicS.
ln fresca Vi7i76g'it)n,,t de la Santissima Annunziata, (i l. 3), lmaginea surprinde o clipa, concretizat; ?ntr-un ocum-aici
Pontormo pare tncd departe de formularea spaliuiui ie al omului. Spaliui se poate deci comprima pini la abolire,
mai tirziu. Chiar mai mult, prin articularea ampla a arhi- cdci ceea ce se creeaz; este imaginea timpului uman,
tecturii ;i prin calmul monumental al figurilor el atinge a-spa!ial, rupturi din eternitate. Misterul portretului
aici una dintre expresiile cele mai clasice la care a ajuns manierist gi sf?sietoarea sa singularitate se gasegte probabil
vreodatS. Ii vine in ajutor, probabil, meditalia asupra in aceasti atit de specifici reculegere ?n fa'ta timpului.
operei lui Fra'Bartolomeo din care deduce nu numai suges- Pontormo pare deja congtient ci a picta figuri umane
tii generale de compozi!ie, dar 9i tipuri umane4. este,,o treabd ndstru;nicd" cum ne va spune, cu o amara
ironie, in anii bdtrine!ii -o temerard fncercare de fixare
I Sintem cu siguranfd fn 1515, anul vizitei papei Leon al X-lea, la -,
a ceea ce de fapt este continud devenire, des{dsurare ?n
Floren!a. timp gi in spaliu.
I l4otivul pavilionului derivS, dupi cum a observat S. J. Freedberg, Experien!a portretului inchide astfel ciclul primei tinere!i
Pointing of the High Renoissonce in Rome ond Flarence, Cambridge
Mass.1961, p.104,^din Legendo Sfintei Ecoterino, de la Dresda, a lui a lui Pontormo, ceea ce rru inseamnd cd ar pune capdt ;i
Andreadel Sarto. lntilnim solu{ii aseminStoare gi ?n opera lui Rafael acelui continuu,,chin al minlii", de care va pomeni mai
sau Fra' Bartolomeo (vezi Sccro Conversazione de la Pitti).
3 Opera este amintite de contracte de plati din 1514 gi 1516,anul
1 Portretul a fost atribuit lui Pontormo Ce c5tre C. Gamba, ll
in care a fost probabil terminatd. Desene pregetitoaresepdstreazi
la Uffizi, Berlin, Budapesta gi Siena (col. Chigi-Saracini), Pantormo,1921, Florenla p: 6 gi acceptat de citre intreaga criticd,
I Cf, H. Vr'olffl in, K/assische Kunst, cit., p. 151 , care remarci deri- in afard de B. Berenson, ltalicn Pictures ofthe Renoissonce, Florentine
varea figurii din extrema dreapt5 din Socrc Conversozione (Legendo School i, Londro,1963,p.183 care-l atribuie lui Puligo, Data variazi
Sfintei Ecoterino) a lui Fra' Bartolomeo, de la Pitti. Wolfflin, de inire 1516 (Berti, L'operc .ompteto del Pcntormo, Milano, 1973, p,91)
obicei rezervat in judecSlile asupra lui Pontormo, consacrb o analizi 9i 1517 (Kurt W. Forster, Pontctrmo, Monographie mit Kritischen Ko-
in general favorabili momentului clasic al pictorului. Pontormo preia tolog, Mtinchen,'1966, p. 133).
aici 9i ceva din monumentalismul stonzelor lui Rafael gi din Sixtina 2 in afarl de Berenson (loc. cit. p.181) opera este considerati auto-
lui Michelangelo pe qare le vizuse probabil la Roma, in 1515. grafl cu o datare intre 1516-1519.

4A 41
tirziu Vasari. Debutul sdu std sub semnul raportului ambi-
guu cu imaginea clasicd a lumii. Aceasta este rind. pe rind
experimentitd ca timita reprezentativl (Scene din violo
de sprtol), ca adevdr artistic ce trebuie consumat (Vizita-
+iuneo) ori ca autosuficien!a spaliala care-9i cauti gansele
de evadare prin amplificarea in spa!iul psihologic, mental,
subiectiv al privirii (Socro conversozione), Fiecare operi se
in fSl igeaza ca o bregd'in ca lma poet ici a Quoattrocento-u lu i ,
ca un moment inevitabil al meditaliei artistice. Ceea ce
cautd Pontormo este posibilitatea unei reale justificiri a
imaginii, ca moment esen!ial al existenlei in lume. Sinteza
idea-l a dintre naturS;i istorie, pe care o propune clasi-
cismul, se traduce in cele din urmi in ipoteza unei rnothesis
universolis, neverificabi ld, ne-experimentobild, impenetra-
bild asemeni unui cristal perfect, in care omul, fie cd este
prins ;i redus la un volum inorganic, fieci este exilat in li-
mitele sale translucide. De acest fapt pare congtient artistu I

inca de la primii pagi. O naturd 9i o istorie care sd fie ale V, Studlu pentru Scene din viatro
lui losif, 1516-1518.
omului, sa fie cu adevdrat profund umane, iati ceea ce
cauti Pontormo. Surprinderea acestora este insd stribd- vor dubla mari le opere ale lui Pontormo, asemeni s-a
tuti de un suflu tragic, deoarece ?n aceastd tentativi se spusr unui jurnal de lucru. Deseneie lui Pontormo - sint
releva condilia umana in profunzimile ei reale. Spaliul -
dovada unei incercdri tenace de a surprinde intr-un unic
gi timpul imaginii se comprima pind la abstractizare, iar moment interioritatea ideii gi exterioritatea formei in
dezvdluirea propusi de portret nu este cea pozitivS, a entu- tentativa de reprezentare pozitivd a lumii.
ziasmului pur pentru via!5, caracteristic Rena;terii, ci cea ln ultimii ani ai celui de-al doilea deceniu din Cinquecento
a unei esenle umane care-9i contempld propria imagine di lemele manierismului erau astfel intru totul elaborate.
ca realitate ;i abstrac!iune, ca fiin!5 9i ca nefiinldl' Operele care propun pentru prima oard viziunea noud a
O experienlai paralela inci de pe acum cu cea a pic-
- - ,,manierei" sint Scene/e din violo lui Iosif , fdcute de Pon-
turii va fi aitfbl cea a desenului. Sute de schile 9i de note2 tormo pentru camera nupliale a lui Pier Francesco Bor-
gherin ii. intre acestea panou I cu /oslf in Egipt (i l. 5-7 9i

r A se vedea in legdturb cu aceasta observa!iile Iui A. Hauser (op. cit.' 1 Luisa Marcucci, Lo ,,Mcniera" del Pontormo in,,Quaderni Pontor-
o.113) cu privirela caracterul ,,hamletian" al portretelor manieriste meschi", 1957, 3, p. 11 .
'z 2 La decoratia ,,camerei Borgherini" au colaborat Granacci, Andrea
1. Cbx-Rearick, fhe Drowings of Pontorne, Cambridge Mass, 1964,
trece in revisti 383 de desene autografe. La acestea se mai pot adduga del Sarto, Bachiacca 9i Pontormo. Acesta din urmd este autorul urmE-
acum cele anal izate de Anna Forlani-Tempesti, Note ol Pontormo toarelor scene: losif se dezvdluie frotrilor sdi, losif este vindut lui Puti-
disegnatore in ,,Paragone", n.207' 1967' far, Supliciul brutorilor (toate trei sint proprietatea casei Salmond

42 43
coperta) ocupe primul loc in orice reconstituire a istoriei
manierismului. Motivele deduse din Andrea del Sarto sau
Piero di Cosimo abund5. $i nu sint singurele: se adaugd
asimilarea sugestiilor nordice care-i vin din gravurile lui
Lucas van Leyden gi poate chiar ceva din imageria vizionari
a lui Boschl.'Acest iucru ii di artistului, atent la ocolirea
eclectismului, o;ansd unicS: din consumarea regulilor de
reprezentare se poate na$te o picturd dincolo de reguli'
lmaginea ni se propune ca un microcosmos epurat de tot
ceea"ce mai era't"siduu clasic in primele oPere. Este rezul-
tatul la care Pontormo a ajuns nu prin contestarea directd
a clasicismului, ci prin cele mai elaborate cercetiri in zone
diverse ale culturii formale, inclusiv in cele clasice sau in
cele de marci ,,gotici", pina ce odatd depdgite primele
incertitudini produce
-
saltul intr-un spa!iu nou care
-ie
impune meraviglio.
Mediul artistulii florentin trebuie si fi fost extrem de
deschis inovaliilor, de vreme ce /storii/e Borgherini au fost
primite cu atita interes2. Compozilia nu numai ci nu are
nici un centru de greutate, ci pare voit descentratd' O fan-
tasticd sceni rulanti ocupi aProape jumatate din supra-
lala picturii, iar episodul principals este amplasat intr-un

din Henfield (Sussex) 9i se afli in custodie la National Gal lery din


tondra;, losif in Eg;pf (National Gai lery, Londra). Datarea panourilor
este CJitut ae aiicutaia. Oriecum ele se integreazE arcului de. timp
dinire 1515 (data nun!ii lui Pier Francesco Borgherini cu Margherita
Acciaioli) 5i 1519.
n G,usta'Niicco Fasola, Alcune revisioni sul Pontarmo, in,, Quaderni
Pontorrneschi", 4, 1957, P. 18.
zA se vedea in acest sens relatarea atit de coloratd a iui Vasari
cu privire la tentativa de rlpire panourilor !ui Pontormo' document
a
de primi mind pentru reconstitu irea nred iu lu i social ln care au luat
ele nagtere (vezi caP ' lV')'
i Josif isi Drizintd familia'lui Foroon (Pentru descifrarea iconograficd
u ri"n"i, iezi Rachel Wischnitzer, Jocopo Pontormo's /oseph Scenes'
in ,,Cut"tt" des Beaux-Arts", martie, '1953, p, 145-166' care citegte
;;;;l;;. ca pe o ,,istorie de familie", apti pentru decoralia ocazio-
Vl. Nud, cltre 1521 . nald care a pri leiu it oPera)'

45
coll, Al;turi de cadrul arhitectural clasic infaligat insa
- cladiri 9i dezvaluit de gestul celor doi ptrtti-,,cortinieri"' Dar
Arpie.a lui
in mod deliberat ca,,fantastic", ireal -_ apar gotice iala de calmul geometral din Modonno delle
de felul castelelor-forterele, fapt ce introduce un element Andrea, artistuliduce aici un pat'hos al elocvenlei, al f luxu-
ambiguu in amplasarea spa!iald a scenei. Episoadele se lui comunicativ. Nu este deci de mirare ci pentru unul din-
succed cu repeziciune ;i dupa o ordine greu de descifrat; tre personajele scenei 9i-a ales ca model o operd elenisticd,
timpii se intretaie, spafiul acceptd anevoie ordinea subiec- De care o vizuse probabil la Roma, in plina glorie a unei
trva impusd privirii. Structura ralionald a imaginii renas- noi sensibititdli: celebrul grup statuar al lui Laocoonl'
centiste este inlocuitd cu un microcosm al arbitrariului. Aceasta continuare a problemei statuarului la Pontormo
Elementele cele mai ,,uimitoare" (apte, adic5, de a provoca apare insd aici intr-un aspect cu totul nou. Nu asistdm la
meroviglio) sint poate figurile-staiui, din nou obsesiv pre- acea mirabila absorb!ie a poten!elor plastice ale sculpturii
zente in inchipuirea artistului. Ele au c existen!a osci lanti in redarea volumetricd 9i mcnumentald, ca la Michelangelo,
intre viata organicd;i forma artisticd; sint o mdrturie a ci dimpotrivd la accentuarea unei tensiuni inerente con-
metamorfozel realului in imagine, sint o formd in formd, di!iei bidimensionale a picturii. Atenlia lui Pontormo apare
asa cum spectacolul din partea dreapta se afli Ia mijlocul centratd in intregime pe elaborarea unei noi garpante .a
drumului dintre reprezentarea teatrala si realitate. planului, pnn caie sa se poata susline construclia formei'
Se produce astfel in cadrul imaginii un ilux continuu intre Aceastd schelarie, pe care el o elaboreazd coerent pentru
forma;i metaformd, intre realitate;i irealitate care pro- prima oard in Pola Pucci, vizeaza atit accentuarea compo-
pune o continuitate mai mult mentald 9i speculativd a spa- zi!iei pe diagonald, cit, mai ales, rdsturnarea directd a
!iului imaginar, decit una plenar realizatd. Ceea ce reali- scfremei claslce a piramidei' Suprafala este imPer!ite
zeazd insd pe deplln aici Pontormo este paradigma unei printr-o interseclie de triunghiuri, dintre care unul - iapt
noi lumi, populata de embleme, a unei lun i la intersectia cu totul ,,avangardist" este cu virful in jos. Pe aceastd
dintre realitate 9i fantasma.
-
tramd a unui ciasicism nu negat (triunghiul clasic persistd),
Socra Conversozione (Palo Pucci)l de la San Michel Visdo- ci tulburat, se vor proiectJ irevocabil profunzimile ilu-
mini (il. 17) aduce ia treapta cea mai inaltd o conceplie zorii ale imaginii.
a formei vazutd ca spectacol2, O nuanld deja pre-barocd in f igurile mlnite si decoreze biserica San Michele din
se infi ltreaza in acest moment al crealiei lui Pontormo, satul natal al artistului - Pontopl-11s2 - (i I 13-14) pro-
saturat de leonardism;i sartism, nuanld manifestatd in ieclia volumelor pe suprafata picturala atinge apogeul'
implantarea retoricd a ac{iunii 9i in structurarea imaginii Sfintul loan Evanghelistul, 1n mod special, Pare o siluetd
sub semnulteatrului. Madona mai pistreazd ceva din con- decupati pe un {undal neutru. lndicaliile spaliale sint
ceplia statuard a lui Andrea del Sarto: ea este amplasatd
intr-un spa!iu propriu, delimitat de niga adincd din fundal r De:coperit la Roma la inceputul secolului.
-Empol.i' ln.general
' nii pJ*rtlre se afld "*p1t" in Collegiata din
,e i.cJpta o datare tnspre 1519 (Vasari citeazi qP"lgl:,'-lt:"9iat dupd
1 Opera este datatd 1518. Palo Pucci). Desene pregEtitoare se afld la Ufflzi 9i Lille (Mus6e des
2 Pentru insemndtateateatrului in opera lui Pontormo cf. F. A.Co- Beaux-Arti) (Cf. Cox Rearick, op. cit', p'161)' Forsrcr' dp' cit" p' 35'
oper, Jocopo Pontormo and Influences from the Rencisscnce Theoter, not"u.a cu'aiuitate inspiralia din statuara lui Vejt Stoss (San Rocco
?n ,,The Art Bulletin", 1973, LV,3, p, 380-392. de la Santissima Annuziata din Floren!a).

46 47
rare gi nu vizeaze amplasarea perspectivala, cii o coerenld Decoralia de la Pontorme constituie o verigd de legatura
minimd a figurii. Ceva din arta de a desface;i reface volu- deosebii de insemnati in cadrul evolu!iei artistului' Ea
mele, ceva din simplif icdrile acerbe ale lui Rosso Fiorentino explica mutaliile radicale care aPar in fresc bucolicd de
par a-;i face loc aici. Figura impune prin simplltate, iar la'Poggio a Cajano fald de pothos-ul din Polo Pucci'
pozil,ia picioarelor 9i a capului definegte, printr-un fru- Din aceasti perioada ne-a parvenit 9i mdrturia continudrii
mos contropposto, tensiunea pe care figura o con!ine. experienlelor anterioare: cea a compoziliei ample cu.fig.uri,

ffi
pejsai Si arhitecturd gi cea a Portretului' Adorolio Magilor,
be la'Pittil, (il. 22-24) este un fel de postfal6 la /storiile
Borgherini. Pbntormo e preocupat aici mai. ales de gdsirea
t'! llil:: :::::i:;:il unoi modalita!i expresive cit mai picturale: materia tra-
tatl cu aplicalie voluptoa.si, peisaiul scdldai intr-o lumind
aurie l-au facut probabil pe Vasaii sd considere opera
,,prea demni de orice lauda". Mai ciudat este faptul ci
Vasari, atit de refractar elementelor d0reriene ce vor
apare mai tirziu la Pontormo, nu se lasd intimidat de incdr-
cai ea expresionisti a f igurilor care impletesc studiul f isi-
ognomic'al lui Leonardo cu violenlele pe care le suportd
imaginea umand in arta nordicd.
lmaginea br utald, aproape caricaturali. uneorl, Pe care. o
p.oiun" Pontormo - in multiple variante - este rodul
unor cerceteri paralele cu cele ale portretisticii care ina-
inteazi acum spre o formu lare cripticS, de ef igie, Portretui
simbolic al lui Cosimo il Vecchi'o de'Medici2 apare ireal
gi fantomatic in compara!ie cu acuitatea observaliei din
'Adoralia
Vll. Nud culcot, 1520-1522. Magi!ar, Se elaboreaza deja tipul de Portret-
masca, care mai mult dec?t sd ascunda realitatea Persona-
Silueta arhanghelului Mihaile ceva mai complicatd in echi- litSlii umane o pune sub un semn prcblematic de invdluire-
libristica ei precard, Definirea spa!iali este dati de abor- dezviluire. Cercetarea este insd compatibila celei ,,expre-
darea ,,{igurii serpentinate" gi impune o legituri evidentd
cu statuara lui Michelangelol. Gustu I raf inat al materiei l dupi /storii/e Borgher-ini..9y.loul:
Vasari citeazi opera imediat
;i o regie luministicd cu totul desprinsd de leclia lui Leo- acestea datarea esie destul de oscilant6, extremele fi ind 1517-'i8
narcio sau a lui Andrea del Sarto dau evidenta solard a (Berenson, op. cit., p. 180) 9i 1523 (Marcucci' op. cit" P. 13)'
acestui personaj. li
2 Sintem spre'151 B-19. O dati mult prea tirzie (1537), in general
neacceptatd, este pi-opusi de lectura iconologici a lui John Sparrow'
r Cox Rearick, loc. cit,, noteazd similitudinea dintre Arhonghel ul Pontormo's Cosimo il Vecchio, a new dating, in ',Journal of theWarburg
Mihail 1i Sclovui Revoltct al lui Michelangelo (1 513). and Courtau Id lnstitutes", 1967 p. 163-175,
'
48 49
sioniste" deoarece gi aici se cautd cu indirjire raportul
ambiguu dintre esenld gi aparen!a1.
La acest stadiu se impune gi o remeditare a intersec!iei
dintre naturi;i istorie, consideratd de Pcntormo sub
unghiul incercdrii de def inire imagistica a realului, Porire-
tul ii impunea desigur abordarea formei sociale a naiurii
gi istorica
umane. Forma sociald, culturala
privita in raport cu natura umand, - deci, - este
ca aParenla fala de
esen!d. lstorie-noturd oparen,td-esenld s?nt la Pontormo
atit termenii unei dihctomii
'i perene, cit 9i coordonatele
construcliei imaginii. Concretizati in inveligul criptic
al ef igiei sau in dezvaluirea nemiloasd a unei def ormitos
esenliale, natura gi isto"ia sint privi-le pentru prima oara
intr-un contrast insurmontabil. Secolul manierismului va
aduce constatdrile extreme ale unei priviri nelinigtite asu-
pra realului: lumea ca teatru (Shakespeare) ;i natura ca
determinanti incontrolabiii a aventurii umane (Rabelais). i',,
Vlll. Studiu pentru deccrolia de ir,
Pontoi mo avea dou;zeci gi cinci de ani cind i se incredin- lo Poggio o CaJano,1519-15a1. lt:r:':"::

leazi sivir;irea frescelor de la Poggio a Cajano, operd, la


prima vedere, de depS;ire a contrastelor gi a unei senind- ;ovaie sd devieze de la programu I lui Giovio, care vroia
tali recigtigate prin deschiderea arcadiand in fala naturii r; d.u o replicd florentind Stonzelor lui Rafael, in numele
(i1.25-25). Decoralia lunetei din salonul Vilei Medici de unui dialog'intim cu cealalti mare oper; romane: tavanul
la Poggio se ?ncadreazd cu greu in programul erudit sta- Sixtinei lui Michelangelo.
bilit de umanistul Paolo Giovio. Subiectui este, aga cum Aspectul general al frescei de la Poggio a Cajano mirtu-
indicd Vasari, fabula lui Vertumnus;i a Pomonei, dar tratat risegte unul din momentele cele mai echilibrate 9i mai
cu o asemenea libertate incit se trans{orm5, in cele din senine ale crealiei artistului. Cautind insd sursele acestei
urmd, intr-o evocare a vielii campestre2. Pontormo nu imagini atit de singulare ne ddm seama 9i de semnificafia
sa in itinerarul atit de anxios al lui Pontormo.
I pare
Cu at?t mai mult apare ca semnificativ un fapt care
- ni se
a trecut neobservat p?nb acum: 9i portretul lui Cosimo il Vecchio
- si despre o varia!iune pe tema anotimpurilor 9i virstelor on:ului.
are un model nordic. Similitudinea cu portretul lui Lucasvan Leyden, inscriitia adiacentE (STVDIVM/QUIBVS ARVAiTVERI) face aluzie
din 1512 de la Luvru, este atit de mare, incit pare cd Pontormo s-a insi --'a$a cum observi Luciano'Berti, L'opera conpletc ... cit', p. 96,
sau indirect din aceastd operd. la divinititi agreste. F. A, Cooper, op. cit., p. 384-392;presupune
inspirat
- direct
2 Cf. Andr6 -
Chastel, Art et Humanisme d Florence 6u temps de Lou' o influen{i a ipectacolului {lorentin 9i identifici in comedia i due
rent te Mognifique. Etudes sur Io Renoisscnce et l'Humonisme platoni- felici rivoli de Jacopo Narcii texiul care ar sta !a baza operei lui
clen, Paris,1959, p.156.Toi C::astel Presupune ci ar putea fi vorba Pontormo,

50 51
''i:li;i':i:l ij:
Ceea ce pare absolutd libertate interpretativa este de fapt i-.t' ': 'l :'s:!
*': i-;*'
rezultatul ultim al unei contorsionate cdutdri. Scria Vasari:
,,lacopo se puse cu at?ta sirguinia pe studiu, incit a intrecut
misura ; stric?nd gi refdcind azi ceeace fdcuse ieri, i;i chinuia
#ffi
ntadfr
. 'r'i<r'l
Bt"^" I
."'.,i -'. ,{
'
intr-un asemenea hal minlile incit trezea mild; dar cu toate ,.:o*' ;' #L
d:.,,"#&. ,
*
"".,,
astea inainta mereu, facind noi descoperiri spre onoarea sa tl€
9i frumuselea operei". ff ri:r',, r
i;rl ,
,rt.
Desenele, care insolesc acest lung travaliu (il .27-29 1i
,.r'ii:.
- \-:
t.',

Vlli-lX), aduc atit mdrturia drumului parcurs pina la 1rd


-:': ,", '*'
i i '*
cothorsis-ul final, cit gi corespondenfele pe rind afirma-
tive sau negative cu arta lui Michelangelo. - Figuri con-
r. i;
torsionate, pi"iviri- nelinigtite sau pierdute in zare, toate
se consumi pe drum, rdminind doar pe hirtie, pentru ca
in fresca finali sa ni se infiligeze imaginea cea mai proas- r&#
patS gi exuberantd din inireg Cinquecento.
Tavanul Sixtinei ii prilejuise lui l'1 ichelangelo nararea cea lX. Studiu pentru decorolio
de Ia o :r:f*ir: ,
mai teribili a istoriei ideale a umanitS!ii. Pontormo cautl Poggio Cojono, "'
1519-1521
in frescele de la Poggio a Cajano expresia naturii ideale a .

omu!ui. Partea superioar.l a lunetei este dominatd de un


spa!iu infinit;i abstract cai'e, in inten!ia originard, trebuia sint o realitate vizualS prinsa in limitele extreme ale unui
si se confunde cu spaliul-lumini, natural, ce !zvora din dincolo, realizat ca pura lumini generatoare, si r unui
fereastra rotunciil. Din aceastd conjugare, a spaiiului dincoace lumesc, in care pdtrunderea le este interzisa, cdci
abstract cu cei natural, irump in imagine, capitind consis- le pindegte cdderea, desf i i n,to reo.
ten!agi realitate, f iin!ele gi obiecteie.C gradare a realismu- Din anii imediat urn'litori, citeva opere ni-l arati pe Pon-
luidefigurare - multaccentuat lafiguriledin prim plan -- tormo avansind fie pe calle unei elegan!e cdtttate (Feciooro
subliniazd ;i treptele realit;i1ii, Ce la pretnanfa ostentati cu Pruncul;i Sfintul loon)t (il, 30), iie pe cele ale unui
(batrinul td.ran-Vertumnus) pini la idealismul absolut
(puttl din partea superioard). ldeea stratificdrii simbolice 1 in trecut atribuiti fie lui F.osso fie lui Bachiacca, opera a fost
a spa!iulr,i ii vine probabil din ordonarea Capelei Medici la trecuti in catalogul lui Pontormo de cetrc Berer'son, The Florentine
care, incepin.C cu anul 1520, luc.a Michelangelo: figurile of the Renoisscnce, New York, 1896, p.127, urmaL de citre
Painter-s
Clapp, Carucci dc' Pontormo, New Haven - Londr-a, 1916.,
Jocopo
p.126. Recent insi, ultima monografie dedicati artistului trece
r Astdzi, de obicer, inchisS. Dupd pirerea rui M. Fogiolo dell'Arco, opera printre copiile contemporane (Forster, op. clt., p.150-151),
ll Por;nigianino. Un soggio su/l' ermetismo del Cinquecento, Roma, Existd mai multe replici printre care una la Muzeul Ermitaj din
1970, semnificafia ferestrei este legatd de conceptul de /umen, teore-
Leningrad. Cei care consideri opera ca autografS o d'ateazi azi
inspre 1523-1525 (Clapp, loc. cit., o data spre 1528).
tizat de M. Ficino.

52 53
patetism ascetic (Sfintul leronim)r (il. 45) care prevestegte atent ai miciior ii mariior Potini , va da nagtere sei iei de
deja, poate, impactul decisiv cu arta lui DLlrer. Socro con- fresce de la Certosa, dar ii pr^ilejuie;te Poate, in primul
versczione de la Uffizi2 (il. 32) continui in aceste direclii rin,:J , clarificarea unei poetici active prin care devine posi-
divergente p'^oblema formald a frescelor de la Poggio. bila depi;irea def initivi a clasicismuiui.
Dar ritmul bucolic din Vertumnus gi Pornono se ordoneazd lJi::er meditase indelung asuPra ganseior imaginii repre-
aici, dupa trasee precise, intr-o scheidrie construita pe zentative, Cunoa;terea irtei italiene ii deschisese gustul
inter"sec!ii de triunghiuri gi cercuri. Pontormo apare acum pentru experimentarea ra!ionala a naturii, care se love;te
din nou preocupat de raportul dintre regulS gi arbitrar, insa intotdeauna la el de credin!a ,,aproape romanticS"l
pe care ?n /storille Borgherini-, piruse a-l f i rezolvat in puterea creatoare a arbitrarului gi subiectivita!ii. lma-
definitiv- in favoarea arbitrarului. Asimilarea lecliei diire- gina!ia este privitd ca izvorul nesecat al artei : ,,'". un pictor
riene, care a prilejuit,,scandalul" frescelor de la Certosa 6un'este pe dinduntrui siu plin cu imagini,;i de-ar f.i cu
di Galluzzo (i .34-37 1i a4-a\, va interveni tocmai in putinla sd triiascd o veqnicie, ar Putea ca-din ideile
miezul viu al acestei dileme. iauntrice, despi'e care scrie Platon sd producd tot mereu
Pontormo se retrage la Galuzzo in 523, anul cind Floren!a
'1 alte opere"z. Obsesia demiurgicd a -
Renagterii este abordati
era bintuitd de ciumd. Era atunci un artist pe depiin ,,fo,'- aici din unghiul strict al imaginaliei creatoare. Fali de
mat", care consumase in ciliva ani toate etapele unui drun"l prob!ema,,Ireexisten!ei ideii" rezolvata de cdtre Michel-
dif i:i I : de la cr iza ciasicismu lui la elaborarea preceptelor angeio in raport cu modalitatea materializirii, Dijrer
manieriste. Maturizarea sa coincide insd cu o gi mai m:,'e aduce in prim pian problema realizdrii ireolului prin operi'
pasiune a reinnoirii. Este aproape o incapacitate Ce a se Pen'lru aceasta avea nevoie de sprijinul instrumentelor
opri la o solulie cigtigata, este nu al?t;ovdire sau nesi- ra!ionale pe care ie uti I izeaza perpetuu, pind ;i in experien-
- istorica, o ,,formare" leie deforrnatoare ale caricaturii. Prin cumu larea metodei
- cit ola cursd
guran!a gi o ,,criz5"
ca'^e, impiinita nivelul maiestriei gi a putin!ei de formu- ralionale cu increderea in imaginalie 9i cu pasiunea Pentru
lare implica o peroetud disponibilitate contemplativa. real, Diii"er" sdt'ir"5egte o clepagire pozitiva a unei culturi
Contactul cu opera iui Michelangelcs il r,nar cheazi desigur bazate pe conjunc!ia pulchritudo-similitudo. Pr ocesul artis-
decisiv. Urmeazd, in aniisinguratalii de la Galuzzo, expe- tic rr-are ;airse in reproducerea ,,ldeii" absolute a frumosu-
rienf a cultu:ali cea mai tulburdtoare, o ucir,ld pentru capo- lui, el igi gdsegte valcarea in efortul dep5;irii operei prin
doperelecevc. urma:grafica lui Drirer (i !. 36,38, X). Studiul operi, care se savirgegte prin selec!ia internS, subiectivd
a irnaginilcr: ,,Eu nu cred ca existd pe lume vreun om caPa-
I Ope:a a fo;t considerati mult tii-lp
ca apar{inind lui Rosso $i a fost bil si def ineascd frumuselea maximd in cea mai umild
expusi sub a.est nume la marile expozilii ale rraniei-isi-r:ului, din 1955
(Amsierda'n) 9i 1956 (Floren{a)" Cox-Rearick, op. cit., p. 64, demon-
viefuitoare (...). Admit doar ci un om i9i poate inchipui
streazS insici iucrareaurrneazi un de,en a! lui Pontormo, de la Uffizi, gi poate crea o figurd moi frumcasd decit o alta, 9i ci poate
Datarea se centreazi in jurul lui 1521.
2 AceasiS oper5, datatd inspre 1522-1525, pcar-ti probab,ilgi urmele
uceniciei lui Bi onzino pe lingi Pontormo (cf. Cox-Rearick, op. cit., I Erwln Panofsky, fdeeo, cit. p. 73 '
p,31 9i Berti, L'opero completa... cit., p.97). 2 Allrrecht DUrer, Hrono ucenicuiui pictor, ed' Adina Nanu, trad'
3 Legitura cu Michelangelo este at?t o problemf,,,istorici" cit 9i una roni. N. Reiter, Bucuregti,1970, p' 98 (Pentru sursele clasice ale
,,psihologici", drept care vr:nr reveni asupra ei in capitolul al lll-lea. acestei apologii a imaginaliei a se vedea Panofsky, op' cit., p,75-76),

tr/ 55
sd demonstreze acest lucru prin temeiniceraliuni naturale, reversul non-finitului leonardesc: nu o imagine perfectd
pe misura minlii noastre;dar aceasta nu va fi at?t de fru- prin indefinire, ci aventura de definire a unei lumi esen-
moasd incit si nu poatd exista o alta;i moi frumoasS. A;a 1iale. Corpurile nu au greutate, lumina selenarA nu are
ceva nu ar incape in mintea omului"1. consistenfd, drama nu are substanld: este ideea dramaticd
Prin aceasta, increderea eroicd a Renagterii in posibili- descirnatd pina la simburele tragicului pur al unui conflict
tatea unei oglindiri pure prime;te cea mai puternicd infir- abstract, primar. lmaginile Potinilor de Ia Galuzzo se
mare, ?nfa1i;eaza ca un mut conflict al umbrelor, ca o tragedie ce
Pontormo era pregdtit din toate punctele de vedere pentru transcende patosul oricirei elocven!e.
impactu I cu ',riziunea dilreriand. Motivele teoretice le dedu- O noui semnificalie a lecliei diireriene discernem in Cina
ce, desigur, din opera maestru lu i raspindlta in ltalia gi de lo Emous (il. 38-43) pictata in '1525, tot penrru cilu-
nu prin parcurgerea directd a scrierilor despre artd, Cores- garii de la San Lorenzo al Monte djn Galuzzol. Citatul
pondenla mentala odati sdvirgiti, grafica lui Drirer ii va trei f iguri centrale (il. 38) este
- grupulcelor
xilografic
oferi sprijinul in propriile sale cautdri de exprimare. Cri- integrat intr-o compozilie riguroasa ;i solidS. Forma - cu l-
tica asprd a lui Vasari gi perplexitatea contemporanilor in turald precipita aici fac?nd corp comun cu organismul
fala frescelor de la Certosa di Galuzzo se explicd prin aceas- compact ai operei, cea mai inalta realizare a tendin{ei
td recuperare profundd a rnotivaliilor esieticii nordice 9i realiste existente in crea!ia lui Pontormo, Pregnan{a obiec-
nu prin aparilia, la nivelulcitatului, a elementelor deduse tului, redat cu o proprie auri, cu o proprie pondere in
din ciclu I Patimilar di.lreriene. Aceasta cu atit mai mu lt expresia figurativa, ne trimite cdtre detaliile ,,naturaliste"
cu cit alli artigti, inaintea lui Pontormo, preluaser6 recu- din frescele de la Poggio a Cajano. Ceea ce impresioneaza
zita germana gi chiar drlrerland, fdri nici un protest vehe- insa aici, spre deoseb!re de decora!ia Vilei Medici, este
ment din partea ,,criticii" epocii: Ghirlandajo, Piero di modul unitar in care canalizeazd simlul acut al realului.
Cosimo, Signorelli, Andrea del Sarto ..,2. Compozitia este simpld, dar gi originald: ordonarea cir-
La Galuzzos Pontormo abandoneazi complet inten!ia deco- cuiard revine, dar readusd la cadrul rectangular de verti-
rativa, atit de abil exploatati in frescele din Vila Medi- calitatea siluetelor de cSlugari" Aceastd comprimare a
cilor. Spaliul se abstractizeazd, in asemenea mdsurd incit spatiului gi ridicarea pe verticald a f igurilor nu abstracti-
imaginea pare abia {ormulata. Sintem introdugi intr-o zeazi scena, ci, dimpotrivd, o prezintd drept prezenli-
I
lume mentald, abstracta, fantomaticd, a cdrei apari!ie mon u mental.i.
t
:
fizicd' pare accidentala, evanescentd. Pictoru I propune Cino de lo Emqus pastreazi caracterul de experien!d, ase-
il meni tutu;or operelor lui Pontormo. Este o experien!d-
r Al,brecht Diirer, limita opusd celei din Pctini, dar ingeminatd cu ea in inten-
Schriften und Briefe, Leipzig, 1973, p. 235.
t Cf. H. Voss, Die Melerei der Spdtrenoissonce in Ram und Florenz, !ia demonsl"rativd a unei modalitS!i imagistice esenliale.
1920, l, p. 25-39. Raportul Pontor mo-DLirer este analizat cu atenlie Daci in frescele de la Galuzzo Pontormo se rnerturiseste
de c5tre Forster, op" cit,, p. 50 9i p. 71-85. Autorul consideri fres-
cele de la Galuzzo un moment unic de sintezd italo-german5, compa-
rabil doar cu sinteza germano-italiani a lui Diirer. 1 Data 1525 se aflS ?nscrisd pe foaia de hirtie de la picioarele peleri-
3 Frescele au fost cu siguranlS pictate intre anii1523-i-525. Desene nuluidin stinga. Desene ajutltoare se afld la Uffizi, Londra, Mijnchen,
pregdtitoare se afid la Uffizi, Ronra, Venelia, Marsilra, Stockholm.

55 57
a fi ,,un pictor pe dinduntrul sdu plin de imagini", cum ar nat al traseelor circulare, slluetele se alungesc gi se inco-
f i spus Dtirer, un artist bintuit de fantasme fdrd trup care-gi voaie dupi o,,lege a cadrului" subtii exploatatd, Aureclele
cer dreptul de evaziune gi de concretizare in imagine, in sau discul inclinat al unui evantai preiau g; supun legilor
Cino de lo Emous ne afldm la o altd margine a crealiei, optice jocul de curbe,
cea in care se elaboreaza o tentativd de onti-grolie in care Portretul de la Lucca inaugureazd seria portretelor de
realitatea se precipiti brusc in forma. Aceste doud moda- maturitate ale lui Pontormo, in care se vor inscrie exemple
litali extreme erau deja conlinute in sinteza de idealism de priml importan!5 cum sint: Portretul de holebcrdier
;i naturalism a frescelor de la Poggio a Cajano 9i reprezintd de la New Yorkl (il. 5'1), un fel de Antinous al manieris-
dezvoitarea lor ultima. Niciodata de acum inainte Pon- mului, sau cel al lui Nicco/d Ardinghelli (il.58) cu o tipo-
tormo nu va mai atinge gradu I de abstractizare din Christos log ie pe de-a intregu I fausticSz. Compus ca o proiec!ie
in fogo lui Pilat (il. 34) 9i nici cel al realului pur din Cina monunentald pe fondul neutru, Portretul de tindr de la
de la Emaus. Abia la sfir;itu I veacu lui, tentalia unei recu- Lucca se leagi indiscutabil de investiga!ia realistd din
periri a realului prin artd se va ?mplini in violenla revo- Ctna de la Emcus. lntervine insd o fascinalie a materiei
luliei caravaggegtir. care duce la realizarea, de o extremd picturalitate, a veg-
Operele care urmeazd imediat Cineide la Certosa di Galuzzo mintului, a miinii, a obi^azului.
videsc deja o regresie a redarii directe. Nogtereo Sfintului Ajurrs la niveiul cel mai ?nalt al tipului de portret aulic,
loanz (il. 47) sau Portretul unui tindr7 (il. 50), de la Muzeul din acest moment Pontormo nu va mai avea nici un rival,
din Lucca, cu toate ci pistreaza asculimea observaliei, in afari poate de propriul sdu elev, Bronzino.
aluneci pe planul reprezentdrii ocazionale, elegante,,,sti-
late". Nogtereo Sfintului /oon adund figurile in jocu I raf i- Forma cea mai imp I i n ita este ati nsd de Pontormo intre 1 525-
1530, perio,r,Ci care coincide;i cu ebcliliunea unei puternice
I Cino de lo Emaus a fost intotdeauna considerati drei . cea mai pro- crize rncrale. ln ultimii doudzeci gi cinci de ani de via!5
feticioperd a lu i Pontormo. S-au citat numele lu i Zurbaran,Veliuquez, putein b,inu i accentuarea extravagan!ei gi sclitud in ii .
Caravaggio. Realismul operei a gocat incd din Cinquecento de aceea Operele sint puline, predomind desenul (il. XIV-XXl) 9i
se va recurge (duptr cum presupune Giusta Nicco Fasola, op. cit., p,9
9i urm.) la introducerea posterioard a triunghiului trinitar, motiv
specific contrareformei, gi a aureolelor ca o revjzuire a realismului l Per''sonajul a fost identificat cu tinirul duce Cosimi lde'Medici
eretic al lui
Pontormo. (cf. 11. Keutner, Zu einigen &i/dnissen des frr)gen Florentiner Monie-
2 Dupd cum presupune Luisa Becherucci, I monieristi tosconi, Bergamo,
in Florenz,
risnrr;s, in,,M ittei lungen des kunsthiestorisches lnstitutes
1944, p.18, acest desco do pdrto este dedicat nagterii, in 1576, a B. lil. i959, p. 139-150, urmat de Forster, op. cit., p.146) in timp
primului copil al lui Girolamo della Casa gi al Lisabettei di Giovanni ce pare mai verosimil6 identificarea cu acel Francesco Guardi, amintit
Tor naquinci, Data este in general acceptatS, face insl excep{ie Cox- de cdtre Vasari in biografia lui Pontormo (dupI cum propune H. Voss,
Rearick, op, cit., p.773, care propune anul 1529, O replicd existi la op. cit., p.174, urmat de Berti, op. cit., p. 103-104), Cox-Rearick,
Fogg Art Museum din Cambridge Mass, op..it., p.269 9i urm., propune un nume nou: contele Ercole Rangone.
3 Personajul reprezentat a fost identificat pe r?nd cu Giuliano di
Data acceptatf, pentru varianta Guardi este 1527-1530, iar pentru
Piero de'Medici, Giuliano di Pier Francesco il Giovane (fratele mai varianta Cosimo lse propune 1537-38.
mic al lui ,,Lorenzaccio") gi cu Alessandro de'Medici (nEscut in 1511). 2 Datat intre 1 541
Ultimele interpreteri tind si accepte nurnele lui Alessandro de'l,ledici personaju I a fost identificat cu episcopu I Ard in-
ghelli, menlionat -43,
de Vasari in VioSa lui Pontormo.
9i o datare spre 1525-1525.

58 s9
devine din ce in ce mai problematic raportul cu Michelan-
gelo,,,divinul".
Inci din Depoziliuneal, din biserica Santa Feliciti de la
Florenla, preludrile michelangiolegti genereazd mare
parte din singularitatea operei, cdci modul in care Pon-
iormo interpriteazd aici decoralia Capelei Medici, la care
Michelangelo iucra in acei ani, se infrunti cu interpre-
tar"ea propriei sale arte 9i, in cele din urmi, a artei insegi.
Figurile (il. 52-55) se migcd, privesc 9i pitimesc in ritmui
lent al unui dans de curbe 9i volute' Ceva din migcarea
unor f iinle subacvatice ori extraspa!iale 9i imponderabile
se insinueazd in aceasti alternanld;i gestica incetinitd.
Spaliu I e privat de atmosferd, personajele de propriu I lor
tiup, o lumina puternicd rupe marginile umbrei 9i tinde sd
desfiinleze pina gi substanla cromatic;.
Ar trebui sa ni-l inchipuim pe artist, inchis in ?mprejrnu-
irea poruncitd pentru capela Capponi, singur timp de trei
ni se relateazd din vreme2 - cu baletul sdu X. ALBRECHT DURER,
- cum gi cu ,,mintea in continud ciutare
CE/C
ani
de noi idei". pctru vrdjitoore, 1497.
fantomatic
Am inlelege atunci modu I in care cdlatoria sa in transcen-
1 Opera face parte dintr-un ansarnblu decorativ care cuprinde o frescb denla formei devine realS gi cum, de acum inainte, propria
cu buncvestjre 9i patru medalioane cu chipul evangheliStilor, la care
a lucrat 9i Bronzino. Sintem in anii 1525-1528. sa fiin!a va fi prinsi de vidul spalial al lumii-ca imagine.
Din punct de vedere iconografic opera prezinti o complexitate deose- Vizitatiuneo de la Carmignanol (ii. 63-64 si X) este o
bite. Este ales un momeni intermediar intre Coborireo de pe.cruce scend de sabat citadin in care prezen!a ter-ibi ld a celcr patru
gi Punereo ln mormtnt. Vasari o comenteazi astfel : ,, ln acest tablou se
per sonaje ridica la scari monumentala 9i cosmici legitu ra
afl6 un Christos mort, coborit de pe cruce care e dus spre mormint"'
in mod obignuit pentru a Cistinge scena Coboririi de pj cruce de cea dintre obiect gi spaliu. ln acest colt al unui cartier floren-
a Punerii tn'mormintse urmiregte pozi{ia corpului lui Christos: verti- tiri, aproape pustiu, secvenla biblica capati valenleie unei
cald in cazul primei reprezent:ri 9i orizontali in cazul celei de a incursiuni, ale unei descinderi de forfe ideale, proiec!ie
doua (cf, L, R6iu, lconogrophie de i'ort chr$tien, vol. ll' 2, Paris' 1957' -
o. 518). La Pontormo pozitia e oblic6.
F"n1.J".*t" motive am pdstrat titlul bivalent al operei, cel de Depo- rOpera nu este citatd de citre Vasari. Atributia apar{ine Iui C,
ziriune, care acoperi atit tema Coboririi de pe cruce cit 9i pe- cea a Ganrba, Un quadro del Pontormo o Cormignona, in ,,Rivista d'Arte",
Punerii ln morm'fnt. O tratare aminunlitd a datirii 9i semnificaliei 11,1904, p.13 9i urm. Un desen dataide Cox-Rearick (.op. cit., p.271
operei este fEcutE de John Searman, Pontormo's Aitorpiece in S' Fe/i- 9i urm,) spre 1 528 se afld la Uffizi. Data general acceptate a tabloulu i
jcita, Newcastle upon TYne' 1971 ' este deci 1528-29. (Rdmine astiel izolati presupunerea lui F. Gold-
A se vedea capiiolul ui ill-l"u 9i Violo lui Pontormo clin capitolu! schmidt, Pontarmo, Rosso und Bronzina, Leipzig, 1911, p.10, care data
al lV-lea. opera spre 1536).
t
!
3r
60 61
&.
Cesigur a minlii artlstului, intr-un ambient devitalizat, decit de scorneli care mai de care mai nistrugnice, nu s-a
devJnit -dintr-o datd fantastic, ireal. apucat nicrodati de aceastd lucrare".
Desenul ii ofera ultima ;ansd a unei experienle creatoare
Duoa 1530 si pini ce i se incredinleazd decoralia corului
cie la San Lorenzor, Pontormo nu mai ajunge niciodatd originare, esenfiale. Dacd pind nu de mu lt apdrea ca un
la diapazonu I acestor opere, care intr-un anumit sens pot drum paralel formuldrii imaginii picturale, acum va con-
fi considerate 5i ultimele. Face poate excep!ie singu larul stitui insugl mediul vital, mediul experientei lumegti a
Dortret al lui NiccoloArdinghelli,'de la inceputul anilor'40'
artistului. lncepind cu momentul Depozt ,t"iunii, Pontormc
apropiat prin dimensiuneJ metafizicd, a inserlei spaliale prive;te dinspre forrnd inspre real.
Desenul poate fi considerat sub semnul unei lnterioritdti
de Vizitoliuneo de la Carmignano' ln rest cunoagtem mal
mu lt din documente 5i copii, decit din originale sigure,
a formeir care unifica intui!ia gi inven!ia (acea invezione
ooerele De care le face pe baza desenelor lui Michelangelo care-l lasa atit de perplex pe Vasari) intr-un unic moment.
si' cele de felu I Mortiriului celor 11.000 - care reactuali-
El este o ,,trudd a min!ii", dar deosebitd radical de coso
mentale a !ui Leonardo. Este ne-o spune Pontormo in
zeazd cartonul Edtd/iei de lo Coscino. Citeva portrete 9i
multe desene, printre care cele ale neterminatelor deco- scrisoarea cdtre Varchi un -,,chin al minlii" (uno fotir-a
formeazi
-
mentole): o criticd esteiicS adusd naturii, dar gi formei,
ratii de la Careggi, Castello 9i San Lorenzo, o indrizneala prometeicd2, un ,,act prea indriznef" (troppo
roCul muncii ultimelor decenii de viala'
Desigur, nu doar capriciile timpu lu-i au {dcut ca oPera ordito)z de crea!ie vitala, act care implici sentimentul
lui P'ontormo sd f ie sirinsS, aProaPe in intregime, in arcul disperarii 9i al culpabilitS!ii.
a cincisprezec-e ani: intre 1514 ;i 1530, adicd intre anii
20 9i 35 ai pictorului'

Nici o operd din Cinquecento, in afari poate de Fecioaro


cu gitul'lung a lui Parmigianino, nu de{inegte intreaga
cult'ura a iorriei manieriste {aDepoziliunea (il' 52-56) de la
Santa Felicrtd. Este o operd subjugata total no!iunii de
sratie. o experienta-limitd dincolo de care doar cu greu
le outea trece. Marile lucrdri care i se comandd lui Pon-
to.to dupa anii '30 ramin majoritatea la stadiu I de.proiect'
lmposibil'itatea savirgirii marii opere a maturitSlii la care
visa ne face sd credem ci existd de acum inainte o blocare
a creativitalii la nivelul desenului - extraordinar, e drept'
in conciziunea lu i disperatS, Cind i se ivegte prileju I ter-
minirii decoraliei de la Poggio a Cajano - scrie Vasari - I Cox-Rearick, oP, cit., il consideri pe Pontormo premergitor al
,,a inceput sd deseneze caiioanele; cum insd nu se !inu ieoriei ,,desenului interior" a lui Zuccari.
2 Luciano Berti, Pontormo Disegni, Floren!a, 1975, p.7.
3 Pontormo citre Varchi (vezi cap, lV).
1 Pentru aceastS problematici operE finali, vezi p.74-75 9i Addenda

62 63
sau ce slabiciune?" La aceste intrebiri, sPune- reamin-
tim Sainte-Beuve, ,,nici un rdspuns nu este indiferent
- a judeca pe autorul unei cirli 9i cartea ea insagi,
pentru
dacd nu este un tratat de geometrie pur6, in special daci
este o lucrare literard, adicd o operd care con!ine de
toate"t. lar Proust replica scurt:,,Opera lui Sainte-Beuve
nu este o operi profundd". Crealia este ,,produsuI unui
lll. Ponformo-omul alt eu decit cel pe care-l manifestim in obiceiurile noastre,
in societate, in'viciile noastre. incercind si-l recredm ?n
(incercare de ingelegere) noi, in strifundul fiinlei noastre, Putem ajunge si tnlele-
gem acest eu, dacd vrem sd ?ncercim sa-l in!elegem"2.
Desigur, un tratat de ,,geometrie pura" nu ne griiegte ?n
Sint extrem de rare scrierile rdmase de la artigti care sd nici un fel asupra autorului, prin lipsa oricirei intenlii de
atingd intensitatea dramaticd a Jurnal.ului lui Pontormo' proieclie psihologica. Val6ry aducea o incongtienti comple-
Docimentul este cu atit mai singular 9i cu atit mai grditor tare la ,,metoda" lui Sainte-Beuve atunci cind observa in
cu cit fusese conceput, probabil, fdrd nici o intenlie con" primul sdu eseu despre Leonardo cum cd,,anumite lucrdri
fesivi. Cele doudzeci ;i trei de pagini ale salel, care aco' gtiinlifice (...), cele de matematicl indeosebi, denoti un
oeri aoroaDe zi de zi trei ani de viala - ultimii -' sint schelet atit de limpede incit l-am putea socoti opera nimd-
bintuit" de'suflul unei,,singuritd!i cosmice"2' nui, Au ceva inumon"n.
Prin Jurnolui sdu Pontormo nu ne vorbegte, se vorbe;te' Opera de artd, ca operi o cuivo, e totdeauna legatd cu fire
Orieinea s3 este reflexiva, iar vocea care ne vine de pe-ste ale sentimentului gi imaginaf iei de persoana creatorului,
i".3t" e inrperson:ia gi dezolantd. Documentul stamult fafd
9i asta chiar gi atunci cind acesta - sd ne reamintim crezul
a" op"r; ca'biografia iaia de crealie' Raportul este lui Flaubert vrea sd fie exclus de arhitectonica superbd
prea'ambiguu ;i
-mu
It prea singeros intrepdtruns ca sd poatS -
a operei. lntrebarea cea mai dificild nu ni se pare atunci
fi exped i at faci i. a fi cea privitoare la statutul psihologic al operei de artd,
Din celebra impotrivire a lui Fr^oust la critica iui Sainte- ci cea privitoare la posibilitatea detectdrii umanitSlii
Beuve ne-a rdmas, pind azi, marea suspiciune privind.lega- creatorului din forma ei implinitda. Analiza esenlei ;i gene-
iuri simpla viala-opera: ,,Ce gindea el^despre religiecu ?

Cum il impresiona spectacolu I naturii ? Cum se Purta r Marcel Proust, Contro lui Sointe-Beuve, trad. rom. L, Atanasiu,
femeile? Ce pdrere avea despre bani ? Era ?ogul,. sirac ? Bucuregti, 1976, p,78.
Care-i era regimul de viala' fslul de trai ? Ce viciu avea 2 lbidem, p,79
3 Paul Val6ry, lntroducere ln metoda lui Leonordo do Vinci, trad. rom.
rOriginalul,pitratlabiblioiecal'lagliabecmarraaziinfondulbi- $. FoarlS, Bucure5ti, 1969, p.13.
d Uneori rezultatele sint dezastruoase, ca de pildd cele ale ?ncercirii
ttioteiii nationale din Florenla) este format clintr-un caiet de gaispre'
care sint scrise douizeci lui Ernest Jones de a stabili lnfluenlo nevestei lui Andrea del Sono
;;;";ii; (;:a;.;20x13 cm fiecare) din 9i
osupra ortei so/e (?n E, Jones, Essoys in Applied Psycho-Anolysis, Londra-
trei de fete. Viena, 1923)
2 Battisti, op. cit', P.231

55
64
zei operei poate fi cuPrins-e.cu Sreu in.acelaqi moment al clamate de epoci, este poate cel mai extrem, Vialo lui
in'teroretdrii critice, iar folosirea unei opere de arti ca Pontormo, aga cum se desprinde din textul Jurnolului, din
un fel de figd clinicd ori justiliara este Poate o blasfemie, cel al unei scrisori 9i din biografia precisd a lui Vasari
o opera!ie inuti ld, cici persoana recu- (goptiti pe alocuri direct pare de cdtre Bronzino),
gi
-
in orice caz
- - se -
este violo unui artist core o dispdrut in aperd.
Derat5 nu va f i decit umbra palida gi imaginari a creatorului'
bacd analiza operei ca simplu document psihologic al vielii Substanla vitald pe care o exprimi lurnolul este doar ceea
Darticulare nu-9i gasegte utilitatea, analiza documentului ce a mai rdmas dupd aceastd disparilie'
be viale in vederda ilumindrii operei .Poate f i pe deplin Din aceasta cauzd lectura textelor, Pe care o propunem
iustificat5, de5i rezultatele sint intotdeauna pariiale: se aici, reflectd nu o simbiozi, ci un conflict. lar prudenla
tlarifica intotdeauna Seneza 9i nu structura de esenli a gi respectul fald de orice biografie 9i fala de oric.e operd
operei, pldmddita in piocesul ideal de victorie asupra limi- ne-au'determinat si renunJdm la tentativa de explicare 9i
telor existen!ei cotidiene' si ne strdduim intr-o incercare mai adevdratd 9i mai simpli:
Val6ry vede gi aici cu claritate: ,,critica e dominatd de acest incercarea de inlelegere.
orincipiu invechitr: omul e cauzo operei, - ata cum crimi-
l"f ri !, in ochii legii, couza crimei'. Mai curind sint efectul LUMEA tNCHISA $l uNlvERsuL lNFlNlr
i"ri1...1 Adevarati viald.a Ynui oT: intotdeauna definitd
piortl.hiu. gi pentru vecinul lui, chiar 9i pentru el insu;i' Dacd e sa dam crezare scrisorii lui Copernic cdire Papa
Iu-poate f i uti'lizati intr-o explicare a oPerelor lui' daci Paul al lll-lea, in care se spune cI 9i-ar fi linut descoperirea
u."ltiu nu se face indirect 9i prin intermediul unei elabo- secreti timp de patru ori noud ani, inseamni ci De Revolu-
riiiLr,tt"tn de ingrijite (.'.). Succesul este poate indoielnic' tionibus Orbium Coelestium era gata deja in 1505. Oricum'
dar munca nu est-e ingraiai de nu rezolva insolubilele pro- la inceputul celui de-al patrulea deceniu din Cinquecento
bleme ale partogeneiei intelectuale, le pune, cel pu!in' prima variantd a noii cosmologii, cea descrisd in Comen-
si cu o claritate fdrd seamdn"2. torio!us, era cunoscutd in cercurile intelectuale europene'
Ea circula probabil incl de pe la 15101'
ln ur"t"u manierismului problema raportului dintre per-
ioan; gi operd capitd accente cu totul speciale' Montaigne in 1534 Pontormo igi constrtriegte o casd la Florenla, in
aldturi
'de
un adevdr general, unul particular - vio Colonna. O casd ciudatd, a cdrei faimi avea sa diinuie
peste secole, Vasari o descrie astfel: ,,la camera unde dor-
adevdrul manierismului- atunci cind scrie: ,,Je n'oY
"><"ri*ie, pl.us
m'a foict"t' Iar lui mea gi uneori lucra, se ajungea pe o scard de lemn, pe care,
fiir, *on livre, que mon livre "cazul"
o daia intrat, o trdgea iusiu ajutorul unor scripeli, astfel
i,ontorro, in cadrul acestei suduri intre viald 5i opera pro-
incit nimeni sd nu poata sui la el fdra voia ori gtiinla
SA
r Sintem ln 1919, Acesta este spa!iu I circumscris, rupturd din lume, in care
, idtiiii. f. toa-ror. Pentru o tratare nuantata a Problemei bio-
n.ufi"i si operei (la care subscriem), a se vedeaTinig'Ren6 Wellek 9i se scrie Jurnotul gi se creioneazd ultimele desene' La sfir-
Xr"".ir'i WI*en, iuotio literoturii' trad' rom' R' Bucuregti'
liii, i.108 gi urm. 9i R. 9i Margot Wittkower, K0nstler Aussenseiter
I A. Koyr6, La r5volution ostronomique' Copernic' Kepler, Borelli'
dei bLsellschoft, Beriin-Koln-Mainz, '1965. g' 269-482' Paris, 1961 , p.2{-29.
i lli.f*ia" M6ntuign., Essois, lll,2 (ed. Plliade, Paris,1950' p' 899)'

66 67
gitul secolului Giordano Bruno, dupa etapele pregdtitoare
pirne gi am zdcut toatd ziua ostenit, slabit 9i plictisit;
semnate de Copernic, Tycho Brah6, Kepler, proclamd
definitiv infinitatea Universului. iimUate m-am sculat foarte rdu dispus ."; iar noaPtea am
avut febri de parcd a9 f i avut un foc in mine pi n-am dormit
Dorinla de a avea o casi-sPune Vasari -era veche la
Pontormo: ,,voise tot timpul s5 aibi o casi a sa in care (...)
deloc; luni dureri mari in trup; marli dureri mari in
si trdiascd dupi pofta inimii sale". Dorinla se conc^reti- trup ...; miercuri seara Bronzino a venit la mine acasi
zeazd intr-o neta opozilie intre induntru gi in ofbrd. lntre
si md caute impreuna cu Ataviano ca sd mi duc sd cinez
cu ei; dar eu i-am lasat sd batd 9i nu m-am ardtat".
cele doud spalii: scoro.
s-a spusl in primul rind un obiect cu o Circumscriere umand, opusi stihiei universale, casa lui
Casa
-
fundamentald - ,,estegeometricS". Ea permite retra-
structurd Pontormo riscd sd devind un spaliu pseudo-uman. Aici
se mdnincd, se doarme, se patime,ste, se'deseneazd. lnainte
gerea dintr-un cosmos osti I in regu laritatea interioritS!ii.
ca universul si fie ostil casei, casa ii e ostild universului.
Aceasti matrice geometrald echivaleazi cu o abstragere
din real: nu se viieaziL simpla inglobare a spaliului locuit
Alaturi de aceasta, coexistd un alt spaliu al fugii 9i izo-

in cel universal, ci mai degrabi juxtapunerea gi trans- larii-cel al operei' Scrie Vasari: "Cavalerul nu s-a ldsat
pind cfnd Lodovico nu i-a incredinlat lucrarea lui lacopo
cenden ta,
ln oforo este domeniu I for{elor dezlSnluite ;i incontrola- da Pontormo, iar acesta, dupi ce a ficut o imprejmuire,
care a !inut capela inchisa vreme de trei ani, s-a aPucat
bile: ,,Simbeti a plouat toatd noaptea;i jumatate din zi' de lucru" (Depoziliuneo de la Santa Felicitd): ',9i .pentru .a
Luni a plouat toatd ziua:zguduituri furioase 9i tunete mari
gi fulgere ...; m-am sculat dar vizind apoi ci e-frig 9i vint putea lucri dupd cheful sdu, fari ca nimeni sa-l bati la
cap, nu didu voie nimdnui, in timp ce lucrd la aceastd
m-am intors in pat unde am rdmas pind la ora 1B; joi dimi-
operd, nici chiar patronului, si o vada".(Bunovestire din
nea!5 m-am scuiat devreme 9i vdzind o vreme atit de uriti,
Capella Barbadori); ,,ln fine, riminind inchisa pomenita
vin{ li frig, n-am lucrat !i am remas acasd,.. in anul Loggio timp de cinci ani fird sa se poatd vedea ceea ce
1555, de-alungul ciclului lunii care a inceput in martie 9i
fic-use lacopo, miniindu-se numita doamni porunci ca sche-
a durat pina iJ 21 april ie, in toatd luna aceea s-au ivit boli
laria qi ingradirea sa fie darimate" (decoralia de la Castel-
ingrozitoare care au omorit mu l1i oameni cumpata!i 9i lo); ,,inchizind deci vederii acea capeli, cu ziddrie, paianta
buni, 9i poate cu o viald ordonatd".
lnduntru este un spa!iu uman in inten!ie 9i pseudo-uman in ;i'draperii gi lasindu-se intru totul cuprins de singurdtate'
o linu timp de unsPrezece ani inchisd, astfel incit in afard
realizare. Regularitatea circumscrierii nu garanteazd exis-
cJe el nu mai intri acolo nici un suflet de orn, nici prie-
tenta cristalina. in inten!ie un spaliu al linigtii, casa este
teni nimeni" (Corul de la San Lorenzo).
de fapt, pentru Pontormo, locul unui perpe-iuu supliciu Trei-ani, cinci ani, unsprezece ani ... ingradirea lui Pon-
trupesc gi moral. Scara de lemn care unea fereastra-ugI
tormo nu inchide numai spaliul, ci gi timpul' Ea este zona
cu solul e mai intotdeauna trasi: ,,Joi m-au durut galele;
de margine a lumii in care existenla se scurge. in operd.
9i vineri in afari de dureri am mai fost 9i riu- dispu.s 9i Pontorio * spune Vasari * f u tonto pauroso dello morte":
nu m-am simlit bine...;duminicd am mincat'10 uncii de
,,lui Pontormo ii era atit de fricd de moarte!"'
1 Gaston Bachelard, Lo Poetique de /'espoce, ed. IV, Paris,1964' p'59' Ar fi prea simplu un diagnostic de nevrozi agorafobici,
degi simptomu I existd ! (,,Nu s-a dus niciodatd la serbdri

68 69
e poveste", Violo lui Cellini - am sPune nol
gi nici in alte locuri unde se aduna lumea pentru a.nu fi Cellini
- o
astdzi -* este o corte.
inghesuit de mullime"); boala lui Pontormo este o boald
Dnce aurarul a gisit resursele finale pentru a-9i transforma
isiorici gi o manifestare personali a contradicliilor manie- i^t.-" ope"ra, pictorului nu ii eia dati tentativa simi-
riste. Via1a, casa, jurnalul, ingradirea, griiesc despre una "i.1.
lara: inci din vremea Depoziliunii de la Santa Felicitd'
dintre felele crizei, completatd ?n vremea primului manie- involuntar intr-un -spaliu. trans-
Pontormo fiinleazd
rism de suicidul ipotetic al lui Rosso 9i de ermetismul - jurnalului" -
este cel al func!iilor prt-
(endent, iar spaliul ,,
final al lui Parmigianino. Dar existd 1i cealaltd fald, nu
nrare ale existenlei, nu al existenlei insagi'
mai pulin problernatici: aldturi de insemnirile zi lnice ale prln autobiografia sa, Cellini vrea' cu un ultim efort'
lui Pontormo avem Viala lui Benvenuto Cellini. sa-5i plaseze i.".".". prin lume intr-un.spaliu dincolo
d-e
Jurnolul nu se adreseazd niminui. Nu este insi o retragere sine.
'Cere inlelegerea
9i, mai mult, absolvirea noastra'
i comunicirii in monolog. Pontormo cel pulin in viala
- Nol, am Putea-o icorda cir{ii, d?l lu omului' lar aceasta
cotidiana nu are nimic de comunicat. Jurnalul nu aPare
- ar trebui'recitita nu atit sub unghiul entuziasmului renas-
ca un monolog, ci ca un memoriall. El salveazi evenimentul
lumesc imprihindu-i o noud durat6' Este spaliul in care
centist pentru via1a, cit din cel al problematicii seman-
tice rnanieriste a Operei. Primul care-;i citeqte viala
existenla zilnica e priviti sub specie oeternitatis;,,in ziua - - sa este una de sem-
ca un text este Cel ini insugi ; tentativa
de duminici 7 ianuarie 1554 am cizut 9i m-am lovit la
I

umdr .., ; in ziua de 11 martie 1554 am prinzit cu Bronzino" ; nificare 9i decodificare.


Este aproape un semn 'teribil al istoriei acela de a
ni se
in ziua de 30 ianuarie 1555 am inceput spatele figurii care lui Pontormo
ieleste cooilul ..." li plsirat,'din aceeagi epocd, lurnalu! 9i

'in vitiolui iellini. Cellini cere absolvirea prin transformarea


J'urnol,'Pontormo nu ne vorbegte, ci se vorbegte, in timp' ui"iii tut" in operd' Pontormo. prin aceeagi.transformare
Dacd reu;im totu;i sa descifrim structura comunicativi
devine un bintuit al sentimentului de culp5. Jurnolul-apare
a textului, 9i daci aceasta devine, azi , rnteligibila ;i ,'inte-
azi, prin ,,Jurnal" ,,a un document al damnaliunii , Violo lui Benvenuta Cellini
resante", este pentru ca, prin reflex - ca o tentativi de mintuire'
povestitd de el insugi
timpul ni-l vorbegte Pe Pontorma. -
Dezvaluirea este nemiloasd gi impersonalul arunci o lu-
mind atit de puternica asuPra omului incit se po.ate a,firma
Realitatea istoricd Pe care o trdiegte Pontormo este cea
mai temeinic 9i mai profund despre ,, f ui Cop".nic gi Luiher. Odata cu descoperirea sistemului
cd ;tim mai mult - Cell-ini
Pontormo din -
lapidarul siu decit despre lrelioceniric se' p.;bugegte o intreagd.. epocd' Cosmosu I
Jurnal rrmonic al epocii clasice e profund ^tulburat' "Din punct
din Vio{o sa. Nuditalii relatdiii cotidiene i se opune fic-
tlunea inselitoare, de vedere matematic, sistemul lui Ptolemeu - sPune un
era una dintre operele cele mai frumoase
Autobiografia lui Cellini ni se adreseazd. Autorul se justi-
comentator
-
aie soiritului uman"1. Aceastd capodoperd a fic!iunii
este-
ficd sau"se explica, exagereazi sau minimalizeazl - dupi d" orgoliu, devine inactualS'
caz, Structura narativi grdie;te clar: ,,viala mea - sPune
,i..,'J;iitour" speran!i 9i
Socul este atit de mare iniit la primele contacte ale auto-
I Cf. G. H. Hocke, Dos europdische Togebuch, Wiesbaden' 1963' t A. Koyr6, op. cit,, p' 24:
p.309-313.
7'.|
7o
ritelii bisericegti cu descoperirile ciudatu lui Sormoticus l,rptul important pare a fi c6, antigrolic nordica recep-
Astronomus cum era numit Copernic se crecie cd ar t,rti etic ori estetic lasd urme profunde in opera- sa.
fi vorba nu -de o expoziliune gtiinlific5, -ci de opera fan- t )r,ollrea unui raport -direct cu lumea, in general, sau cu
tezista a unui Poet1. Real itatea pare inven!ie poeticd, incre- r)iltura, in special, se explicd;i ea in cadrul sensibilitalii
dibi la, in confruntare cu fic!iunea consideratd drept reald. r cformistice. Acum natura nu mai este mediatoarea intre
Pozilia marginali a Terrei in sistemu I solar, gi deci a omu- l.)umnezeu gi om: gralia nu mai trece prin eal. Cu atit
lui in lume, odatd dovedite, ridica probleme nenumirate. rr,ri mult se accentueazd inactualitatea rolului intermediar
Poate cea mai nelinigtitoare consecinld care decurge din ,rl bisericii, sau al autorit;1ii ecleziastice institulionalizate,
sistemul lui Copernic nu este simpla schimbare a centrului in raportul omului cu divinul. Toate documentele referi-
gravita!ional, Sistemu I i9i pastreazd o ,,minunatd simetrie", lo.rre la viala lui Pontormo ni-l infali;eazd ca pe un outsider
este un mecanism desivirgit2, dar in care locul omului este ,,1 ordinii religioase constituite. S-a sugerat de aceea o
ln mod necesdr 9i irevocabil determinat ca f iind unu I perife- lrosibila inf luenla a ereziei postsavonaroliene, de marcd
ric. ln f ine, descoperirea migcirilor neregulate ale plane- rcformistici, asupra cugetului artistului2. Ambianla f lo-
telor, prin opera lui Tycho Brah6,9i apoi a infinitd!ii lr-'ntind era extrem de apta ca, pe baza predicilor cdluga-
Universului gi pluralit5lii lumilor, prin cea a luiGiordano rului dominican, sd absoarbd invalamintele antioficiale
Bruno, completeazd cadrul cosmologic al manierismului ale Reformei. in 1530 Antonio Brucioli este izgonit din
deschizind calea spre spaliul baroc. Floren!a f iind acuzat de propagarea doctrinelor ,,eretice",
Singurdtatea lui Pontormo s-a spus este o ,,singuri- (.rre desigur erau la acea ord, ?n primul rind instru-
tate cosmicd", ea este insd in- aceeagi mdsurd
- 9i o ,,singuri- mente - politices.-Pentru Caretan i, un alt savonarolian care-l
tate istorici". Spaiiu I ingradit (cel al Casei sau al Operei) , onsidera pe Luther uomo prestantissirnmo, religia cregtind
9i timpul cotidianului (cel din Jurnal) sint in modul cel
- apare invechite ,,nu prin sine, ci in mintea oamenilor",
mai simplu cu putinia un refuz al amplitudinilor des- iar polemica se indreapti asupra credinlei in eternitatea
chiderilor infinite. - lumii gi impotriva convingerilor,,naturaliste" dupa care
lumea" a fost intotdeauna, este 9i are sd fie asemeni unui
IN STRAINAREA c-orp imobil, iar omului ii este dat sd fie cea mai nobila
drntre formele de existentd (...);i odatd mort omul, se
O convergen!a cu problematica moraia a Reformei devine va sfirgi cu toate" .

astfel inerenti structurii lui Pontormo. Presupunerea unor Din acest mediu al dezbaterilor etice;i religioase Pontormo
prime infi ltralii luterane in frescele diireriene de la Cer- va desprinde probabil elementeie congeniale turmentatei
tosa3 nu se poate nici nega definitiv, dar nici confirma.
R. Lenoble, op. cit., p, 288.
r x' Cf. K, W, Forster, op, cit., p. 109-111.
lbidem, p. 50.
3 Atit de desiv?rgit lncit Kep ler il cons idera incX, la sfirgitu I secolu I u i,
I Cf. Delio Cantimori, Eretici ltoliani del Cinquecento, Rrcerche sto-
dotat cu inteligen{i (cf. Robert Lenoble, Esguisse d'une histoire de riche, ed. ll-a, Floren{a 1967, p,23.
l'id6e de Noture, Paris, 1969, p. 292). I Cf. Bartolomeo Carretani, Storia fiorentino, Milnchen, 1906, p. 93
9 L, Berti, L'apera completa,.. cit., p. 86. 9i D. Cantimori, op. cit., p.71-22.

72 73
sale conduite moralel. Raportu I dintre cu lpd 9i
gralie. va ci mai degrabi ,,un triumf al graliei asuPra. pdcatului., o
fi considerat ca paradigmi a raportului existenta-crealle' alegorie ril igioasa a dramei eterne a sufletului omenesc-"l,
;";iitt;babii conia?tului cu gindirea,lui Jual de. Val- Deioralia vJdeveni astfelun fel de ,,SixtinI negativd"z, in
atri-.u't", dupd cum se Ptie, lasiurme adinci 9i ?n ultima care, pornind de la o problematicd aProPiatd de cea a
or.t" vietii 'lui Michelangelo promotorul doctrinei timpuiilor tirzii ale lui Michelangelo, se cautd tocmai
"
|ir*f *rii-lrin iimplu credinl', -
indipendent de practicile solu!ia contrard. Cdderii inexorabi le i se. opune discul-
;"t;;i5;;;: T,;;; JJi" exprimat - sub o altd formd
- de oarea si eratia. Ultimele lecturi iconografice ale proiec-
cetrE Savonarola in- Trottoto dell'Uniltd ' iului deco"rafieis au ajuns la concluzia cd artistul urmiregte
aici in mod lpecial riportul dintre muncd-pedeapsd (pere.-
Astfel s-a considerat cd proiectul Corului d,e la San Lorenzo
nu ur ,ttari realizarea'unei tradilionale Judecdli de apois'
tele sting) gi opera-sacrificiu 9i promisiune a redempliunii
(peretele drept).
La toate nivelele, opera lui Pontormo se dovedegte a.fi
1 K. W. Forster, op. cit,, p. 93-96, noteaz6..cd.Don Vincenzo Bor- structuratl pornind'de la obsesia sensului 9i rostului
eil*i?iii*i,:':,,:":,.'
j'ru;i*r.:""[;i:'ii'i,r.iig'!:%i':'31i: proxis-ului creator. Este desigur un reflex al spiritului
"iif
li J,"-,i "r- ili.t",:" l-tl--e"*aotto
f Varch i. Este foarte probab iI
reformistic faptul cd Pontormo ?9i percepe existenta ca o
:i ,i;';;;i - .iuisniit in lumea manieristx - la tradi{ia.ermetic5 vind gi tot aciluiagi spirit ii e consecinfd justificarea exis-
l"n"""ii"ili, ;:;;Pl"io in ,tiitii ani ciutirile spirituale ale lui tenlei desprinsi de institulionalizarea practicii religioase.
Pontormo (vezi Addenda).
;"p;-;;;;";; iniiu"nt.il doctrinei lui Valdes asup-ra lui Pontormo Distulparea prin simpla patimire creatoare coincide cu
ti lui Charles de Tolnay, Les fresques de Pontormo dons re .up"."u de forma consacratd a istoriei4, dar 9i de cea a
"""iilnus;; lir"^ii a itrince'.'Essoi'de ieconstitution' in "La cri-
;;5;;';; naturii. Ea coincide cu olienoreo in operd'
;i;;;';;;, t"i, igso, p. la-sz. Autorul revine cu comp-letdri'
i,,n a".nno sconosciuto del'Poitormo o Bergomo' Pos-tillo "Gli
o aff resch.i Corul de la San Lorenzo (il. XVlI-XXVI) a fost desigur
Lo'"n'o o F-i'en'""' in "critica d'arte"'
ili;;;?;;;; nJ iii" ai s"ielemente experienla limita a primei perioade manieriste. La. cei
ie, ipOJ, p .-+i-+s. Noi in vederea lecturii iconografiei dintii comentatori aceastd lucrare aPare ca un indiscu.
^r. .p"iJ"r" lui Pontormo sint aduse de.Cox-Rearick' op' cit"
"iilrJi Un faot demn de luat in consideraiie' dar neobservat tabil spaliu al ?nstrdindrii: ,,am simlit ca innebunesc acolo
"--iig-3++.
Ii"i' i.ur.' or]""itJ i."t"t"a scenei Potopului, care aici in locu iegte ?nduntru scrie Vasari ca-mi pierd minlile, aga cum
\;;";;" ;; ;;;;'i;P i.;t ",general,
I i sti in reactu t izar ea P otopu u i
a t - 5i ani cit a lucrat, a dorit
imi pare-ci in acei unsPrezece
i"-r--fri.^t" lLterand Si,ln ""ae',tn cea reformistici, Pentru anul sd se sminteascd el insugi, 9i pe oricine vede aceastd picturd
iir?:':;;:;;"r" ittlJr.iiZe previzuseri sosirea unui nou diluviu
fi pur llu;grjy' Luther insugi - se cu figurile fdcute in acel fel".
,"i"i.t"i, ui"einfeles dov-edit'a
luase in serios aceastS primeldie' (Cf' AbyWarburg' Elementi
- deil o Rif mo.
""i"
z t' iiii"' i i"i i' iJ"ii oi i" Los m oi g.i co' e potlnitico
o o r
t Cf. de Tolnay, Les fresques..., cit., p. 49.
omb iente i Luter'o,
-d
p"i;":i"{i;
"iriri rcrotol ogia n;il' Rinoscito del Pago.-
'nlisimo'antico' 8 L. Berti, Ponttormo, Disegni, cit', p. 77'
" contrlartiitlo storio dello cultura' trad' it' E' Canti- t Cf. A. Forlani-Tempesti, art. cit.
;;;i;iil;;;l", 1e66, in speiial p. 338 ii.ylm'): La izbucnirea rizbo-
u u i tirinesc german se
i I i'e,ptnaL*e cred in1a,i6 prezicerea potopu u I i
Tradusi in ruperea de orice ctgtig al traditiei istorice a picturi'i
'italiene,
ar fi fost doar o metafori a tumultulul soclal' ti primul rind de Michelangelo. Vasari: ,,.., lnchipuindu-9i
in
EVasari:|'...eun.ampriceputniciodati.doctrinaacesteiscene,adici deci el cd aciastb operi ar trebui s5-i intreace pe tofi pictorii 9i
ce a vrut el cu adevirat si infitigeze ".'' poate chiar, pe cit se vorbea, pe Michelangelo lnsugi .."1

74 75
noliunii tocmai in Europa de Nord, unde dupd cum s-a
demonstrat -
inainte chiar de 1500 Umanismul este vizut
Rdmine discutabild ipoteza dupd care Pontormo ar f i fost - - siu
nu in aspectul eroic ci ?n cel profund problematicl.
in uitimii ani invins de nebuniel' Nebunia-pasioneazd
- ln 1497 Sebastian Brant scrie Corobio Nebunilor (Norren-
imasinatiile inca din perioada umanismului2' Se reactua- schiff), in ultimii ani ai secoluiui Bosch picteazd iiustratia
ii;;:;i"i;r; sulestiile ce rdzbat din zonele dionisiace ale
f ideli a acestui poem, iar in 1509 Erasmus din Rotterdam
iil"t"fl.i ;i'p"litJraturii antice' Platon (in Fedru Ei in /on)
larg teoria ,,deliruiui divin" al poelilor; redacteazi Elogiul A/ebuniei.
""orr"r"
riJr.tir-t& rmiri,lll, 45) ni se descrie ca victimi a unei Tema nebuniei igi asumi o semnificalie arhetipald, culpi
omobilis tnsonia, a unei nebunii placute' Pentru Pliniu ;i pedeapsa originard a umanitdlii2. fari doar;i- poate,
Este,
ii este permisd.exaltarea simlirii extrem de semnificativ faptul cd tema morlii, care domi-
ifp. Vf i, 4, tO; poetului est); lar Claudian privegte inspi- nase spiritul medieval, este inlocuitd, in epoca de crizd
iooetis f urere concessum
sive poeticusf' ln cultu.ra a umanismului, cu cea a nebunieia. Descoperirea necesitdtii
iatia ca un f uror (f uror divinus
vorba insa decit despre largirea concePtulul
implacabile care reducea omu I la neant * moartea
clasica nu - 9i
.r"utio ut,,entuziasmului" (enthousiosmos) care' de
"ti" privit !,roaza medievala ?n fala acestei constatari este inlocuitd de
r.ontemplarea negativitdlii absolute
- in insugi
stare lu-
din afard, capita aspectul ,,ne'buniei"' Aceastd
cind Pietro - nebunia
sinu I existen!ei. Nebun ia este consideratd ca o concretizare
.rrri p"ititia pina'in secolul manierismului' aspa!iului necunoscut gi teribil in fiuxul neintrerupt al fiin-
n."rino va dec'lara: ,,Divina este nebunia (f ollia) {rumoasd tei. Cit de legat este acest lucru de problematica societdlii
a inspiraliei"a. sr a momentului istoric se poate deduce din afirmalia lui
n"nui aiuce in disculie problema melancoliei' ca
"iJ"
doiJ,' i."uo.abil, tuturor stuliiorilor. muzelor5' Aldturi
l:rasrnus, dupi care Christos insugi ar fi fost nebun: ,,nebun
Je aceasta convertire a vechiului enthousiosmos germeni in noua pentru ci s-a intrupat coborind in aceasti lume"a.
dovedegte deja existenla unor Nebunia vizuta sub unghiui aliendrii coincide cu pierderea
i"tiicno,tio, care
nu in ,,naturii universale a omului"5. Cind omul isi devine obiect
;i-;.i;;i, apare 9i tratarea nebuniei ca problemdistoricd'
orimul rind'artisiica ci, in general, culturald 9i I
'Nu trebuie sd uimeascd aceasti revenire 9i accentuare a Cf. M. Bonicatti, Studi sul Umanesimo. Secoli XIV-XVI. Florenta,
1969, p. 89-254.
2 Cf . Umonesimo e
I Cf. follio, cit. p. 55.
M. Foucault, Histoire delofolied l'dgeclassique,Paris,lg6l ,p,27.
r Asa cum ni se sugereazd, ciupi abia un secol,.de. cdtre Del Migliore 'r din
dups cite aminteste Vasari'
Erasmus Rotterdar.n , Elogiul nebuniei, sau Cuvintore spre laudo
i.11" iltpiiri.a"p: v"'-"iil, ,,'Ainneuunit' trad. rom. $t. Bezdechi, Bucuregti, 1959, p. 80.
inainte de a termina op"i!""';' Ct"a"t cd iezolvarea
alienirii sale
pe care o
;lrrostiei,
L:xpresia este a lui Karl Marx, Copitolul, l, 1,4 (ed, rom. 1960,
;;;;l; ia iiul ln vedere semnificatia 9i forma culturali
cap' l')' t'.'120). Alienarea este istoric determinati de Marx tn momentul
i.-;;; ,,nebunia" in epoci (vezi 9i rr.r;teriicapitalismului modern 9i al diviziunii muncii. in TiriledeJos,
;'V".ittl]aiir" Jin L'umones imo e'lo Follic''sub ingrijirea lui Enrico ,1,re 1500, avem desigur doar primiigermeni ai noilor rela{ii de pro-
Castelli, Roma' 1968. ,lrrctie capitaliste, de unde grija cu caretrebuie circumscrisA noliunea
.l;;il -c. to-ate'acestea cf. E. R. Curtius, op' cit" P.' 546--547' irr aceasti epoci. Froblema alienirii este mult prea complex6 pentru
t a;. i-.-ftocte, Lumeo ca lobirint "' cit" .p.' .291 ' E' Panofsky .r putea fi rezolvati prin r?ndurile de fald, ,,Alienarea" gi ,,nebunia"
. F;;r;
'F.';;i o'irataieextentwa
-siiurn upioui"tei cf' R' Klibansky' '.ir)t concepte complet separate, O justi delimitare a,,?nstriinirii",
ona u"tiirhoiy. studies in the History of
Noturol
.i r,,nebun iei sociale" gi a,,psihozei" se aflS in Bon icatti, op, cit., loc. cit,
i;;r;;il;;,-["i'iiiii ""i r^rt ' Lbndra' 1e6a ei R' ei M'Wittkower'
oP. cit., P. 41-125.
77
76
pericolul instri- maimuld pe care ,,o iubea ca pesineinsusi"l. Fafddenevro-
de studiu, dedublindu-se in subiect-obiect' cu claritate za mult mai evidentl a unui Parmigianino sau Pontormo,
;#;;;;;;" de evitat' Alest lucru este vizut povestea maimutei lui Rosso aduce pe lingd aparenta ei
problema manieris-
de Campanella care explica astfel 9i detine insuli a 5i ingenuitate o completare extrem de semnificativd. Maimu,to
mului:,,a gti insea*ni'u te instrdina este o emblemd a pre-umanului aga cum nebunul este una
ievJn; a-1i pierae propria identitate 9i a-!i asuma
^"Oir", a post-umanului. Maimula ca dincooce gi nebunul ca din'
una strdind"l, colo de om indicd posibilitatea transcendenlei realului,
in moarte, 1 obiecti-
Fald de obiectivarea "l1li-u^'-'*"diu' cuprinsi in natura umand, A9a cum figura nebunu lui se
vareainnebunte"umanismuluireprezintdoevolulie
de privire obiectivi concretizeazd cultural in cea a bufonului (mimus), maimula
itp*,.tra. !rt".r""tuit"tu I efortului
in {a!a neantului' Trebuie
e, incd din evul mediu2, o metaford a artistului. Spre 1400,
asupra omulul, f, t" tUaicare
in mdsura Filippo Villani il nume;te pe Stefano, elevul lui Giotto,
pozitivd
aurigut si !inem seama de valoarea -
spiritului ,,maimula naturii" (simio noturoef, fapt reactualizat in
in care se marcheazu un *ot"nt al iitoriei -pe vremea manierismului de Diologurile lui Gilio, care nu-
ei ia nagtere
:ar.e.l]"gei; o oaa"u instriindrii: mullumiti megte arta insSgi scimio dello noturo
totceeaceesteoblectiVPentruom-eareprezintdsta- A iubi o maimu{5,,ca pe tine insu}i" capdtd insa pe lingi
iirr'"t".ili 9i inaitp"nsabil care trebuie trecut
pentru
semnificatia unei amare ironii 9i pe cea a unei specularitd{i
a ajunge la autoconqtiinld' alterate grotesc. La Pontormo, raportul cu ,,celdlalt" este
ca instrdinare *
Alaiuri de explicalia sociald a nebuniei.-strict psihologicd' deviat spre interioritate. Celdlalt se afld in ,,Sine". Nevroza
trebuie luati in consideia.tie gi explicalia va fi astfel de marcd narcisistd 9i se va concretiza intr-un
i:t?l:t^1
fdri ca prin aceasta tJ ttinunletn la determinat.:"
de{in irii nevrozet
dublu sens: citre un ,,celdlalt" spiritual (Michelangelo)
u -n."itu f u i . Apare astfel necesitatea
in intimitatea
gi cdtre un ,,celdlalt" trupesc (ipohondrie),
t".i"ili"t',,Nebunia, scrie Foucault',este cu sine";
fiecdrui om, raportuiirnuglnut pe care-l.intreline a quiproq'uo'
NARCISISM
ea este ,,forma cea mai p-uri' cea mai totale
in
;i"i;;. du ..port imasinar, nevroza secuva manifesta 9i ,,... A avut trdsdturi foarte frumoase 9i-i era atit de fricd
t't""i".itt.u'o ulte'u?e a raportului "celdlalt"' de moarte, incit nu voia nici mdcar sd audd vorbindu-se
de tilc in aceasti despre ea." Aceasti constatare concluzivd a lui Vasari,
Poate nu existd o parabolS mai -plinl a maimulei'
privinla aecit povesiea l'i Rotto Fiorentino 5i el' avea o atit de stranie in conexiunea ei aparent intimplitoare
pe care ne-o retateaii Vututl' Rosso' ne spune (,,trisaturi foarte frurnoase" ;i ,,fricd de moarte"), ascunde
probabil o intuilie profundia: indica!ia ratlcirii narcisiste
r T, Campanella, Metophysico, Pars l' Lib' l.9i art' 9'
1 Pentru am5nunte a se vedea Viota lui Rosso de Vasari,
, G. v;.'i. H;t"i, r.ndtl,nologio spiritului' Vl' B' I Cf. E. R. Curtius, op. cit., p. 619-621 .
3 Lucru iEcut partial de cdtrJ G' R' Hocke- op' cit" ?' ?91-390' 3 Plecind probabil de la Dante, lnfernul,29,139:- Com'io fui di naturo
Est-e nevoie insi si ludm
orintr-o operatie adlf ionaliii doiumentare' derin itoriu pentru epoci' buono scimio".
T'l ll'"'i,r"iiil-":;i r*;"]" i ;JlJliuii"nj|^ii 4 Cf. L, Berti, Pontormo, Disegni, cit., p.21, L, Berti, Sembionze..,
;:i'f i ;; ;l;; A. Hause"r, oP' cit" p' 88-105' cit., p. 13 5i A. Hauser, op. cit., p.107--421 .
I M. Foucault, op, cit., P,4B'
79
78
din Palazzo Vecchio, pentru care fdcuse "o cheie
potrivit5"'
in mai multe bucdli'
a personalitili i lui Pontormo ;i ' Iegatd ,de ea' el insugi ii tfilj" i"rt""tf aaidr,;i de lo Cascinoterenul. de studii al
angoasa'
;rffi;i;f.tJ nuuntrrri' Fuptul'cd ariistul devine Celebra opera t,.n"lun-iiol"tta'
;;;;;;ig"'i";aii -tinere fLrentine este astfel dat pieirii'
.iuj".f ;;t"tl; reflecti ret'ragerea atenliei afective din ce anume l-a indem-
iu-** exierioara 9i concentrarea asupr.a
sa insugil' Ca obiect Vasari comenteaza; ,,Neqtiind ninreni
nat sd sdvir;eascd asemenea fapti'-unii sPuneau
ti 1"::]:
;;i;ii.-;i t"-afl5' la marginea irea[ului' pe muchea auto- doar slne
e inevitabili' Narcisismul
iiiir"t*li, frica de *8ult"intririi .fr.i^i. iartonul numai ca sd poata avea
el
Pentru
ar i urmdrit
;;i;;r';;;;ui '^ina ."tultatul in imoginor' Este un l;:;i";;;;;;"iin u."tt''al1ii socoteau cd f

,;"ao"ur.a aceastd inlesnire celorlalli tineri, pentru ca


et
daci-i ddm crezare
."r"f"ti'" psihiatric al melancoliei2 9r'
i,,i V"fe.i. forma specificd de cunoaitere $i autocunoagtere sd nu se mai poatd folosi de ea 9i si nu. ajun81-:"1"^t-:'li
Dacd raportul imaginar cu sine se tra- in artd; mai erau unii care spuneau ci la aceasti Vinci'
tapta tt
"duce
"u*.ii'u.alsticesl urmeazd pentru'Leonardo da cdruia
in nevrozS, 'mai imaginar cy-."cel5lalt"
raportul imDinsese dragostea
ii mult din faimd; al1.ii'
u.""uli cale 9i asta ales ci"nd "celilalt" este inglobat' ..'I..ri-rri lfiin"runf"lo ripise
bin" tum stdteau lucrurile'
narcisistic, sinelui. i. tf,tlia, inlelegind p'oate mai Baccio i-o purta lui Michel-
vedeau oricina in utu p" t"re
;;;;i;,';t; .;;, a*iti"t, a lssat sa se vada mai tirziu'
PONTORMO TI MIcHELANGELO
in"timpul vielii sale".
din fenomenolo- cea priritoare la El Greco' ii apar-
i". lI. a"uj."lutut",-'prilej'ul
Giuliano Brigantia considerd cd mare parte exteri- uneia dintre rediscutirile
J^ ".tiituful muni".itt pleaci de la'o considerare li." l"i Mancini: cu
af lat la
3"?i" ttir.r"ioei"i tri Michelangelo' ln cazul lui Pontormo caracteru lui eretic ai J'udecitii de opoi ' E l Greco'
"nu la tcate oPera
;il;,i";iT"* .u ,,piuinul" poate fi insi privit decit R;;;r,,izbucni zicind id se detim" pdmint
decen|6'
."'., oroblemd de mare intimitate 9i protunztme' ni s-au ;;;;;; ;f;. ri ra.ut-o din nou cu onestitate 9i
acea picturi'
il"" 5;il;sl-Jin uttima epoci a manierismului cu ntmlc mal Pre1os sau mai pulin buna.decit
se pricep
ale prezenlei
;;t;t5; ;;; aou"ri ""i.em'de semnificative artistic6' O."ol.ur", revoitindu-se toli pictorii 9i cei care
.onittint in Spania"l',
:;t;ti;"";lu-i' Ni.nuiungelo in alcongtiinta Ele i" .i".iia ti-r"t"ri", "r iu sd plece
mal mult oeclt
formeazi un fel de iuJi,ktt"r.n aventurii michelangio- Cele doua intimplari ne Par a ascunCe ceva
reacfii atit de.vio-
lesti a lui pontorm;. u;" dintre ele il privegte
pe Baccio simola semnificatie a anecdotei' Aceste
unui raport de mare tenslune
Bandinelli, a doua Pe El Greco' l"ni"-tint desigur semnul
Ambii artigti
i. lr*rf trf p.ouo.It,
- in tStZ, de ,restaura!ia
I'4edicilor' c, oDera si personalltaiea lui Michelangelo.
;;";t;;;i" Vlsurii, liuitio pdtrunde in sala Consiliu lui
- d*'.il ir Greco
ii - se numiri ll'-1t:::",i^i15
"i'*T
nu Ju reugit sd scape de atr.ac!ia artei michelanglole$tl
I Cf. S. Freud, Zur Einfahrung des Norzissismus, in Gesommelte (cel de_al doilea mui'intii la Venelia, vio Tintoretto, apoi,
Werke, X, 1946' P. 138' :';; I;il;;' F."i"n1u teribili a operei lui Michelan-
2 Cf. S. Freud, Deuil in Mitopsyglologie' trad' fr'
et melancolie, J'
l;i;";i;:i' t.- P."t"lis' Paris, 1e68, .p'^147-174'
i"Fli"il-.v, irotr'n,iitt'ai-rvottitit' vezi ei'G' R' Hocke' Dos Euro' r Frapment publicat de Luigi Salerno, Sul trottato di Giulio Mancini'
odische Ta'gebuci,-oer'cit', p' 98 si urm' p' 13' in ,,dommentari", ll, l, 1951 ' P' 38'
l' c.' ii. iiiil,-
i ttoi dn i scie' Mi n er ism us' Dresd a' 1961'
i i

t c. Vaiuri, oP' cit', vol. ll, P' 752'


81
80
gelo, de care nu se Duteo a nu se line seama, reprezinti and a vie{ii lui Parmigianino, obsedat de a-l egala pe
o vegnica ameninlare a insdgi esenlei artei lor. Stadiul, Rafaell.
imposibil de depd;it, la care aceasta adusese conceplia Acestea sint elemente suficiente Pentru a ilustra
o tulbu-
formei blocheazd orice tentativa de depigire istorici. .ui" a" oersonalitate ce survine in tipologia artistului
Lanzi avea sd spuni in prima istorie a picturii italiene ela- ."ni"riti Nu iint suficiente insi pentru a dovedi complexi-
boratd dupi principii moderne; ,,Rafael, Pentru progresul tatea raDortului Pontormo-Michelangelo' ln acest caztre-
artelor frumoase, a trdit prea pu!in; Michelangelo, prea ;;l;""Jpd;t luatd in consideralie in primul rind opera'
mu 1t"l. N" uot da atunci seama cd nu se poate vorbi despre un
aco.perd
Un fapt deosebit de ciudat se Poate observa analizind por- tit"f , t-"tism ci despre o paraleld afectivd' care
tretele 9i autoportretele lui Pontormo: e foarte labila ;; ;;; c""i"uil de larg: de la venera{ie la abandon' de la
apropierea de datele fizionomice ale lui Michelangelo emu latie la rdzvrdtire.
(il. lgi 22), Primul, in ordine cronologic5, autoportretul Ni.frefangeto este cel dintii care se pronunld elogios asuPra
din lnchinorea Mogilor, este atit de deconcertant, incit artei tin;rului Pontormo gi-l va onora cu o preluire con-
a fost pe rind luat drept reprezentare a lui Pontormo2 ri"^ta, in.i"ainlindr-i caitoanele pentru .Venus 9i Amor
sau a lui Michelangelos. Mai problematicd ni se pare gra- (il. 66) si Noli me tongere (il. 67) tocmai cind faima de
t."i.ii
vura de titlu, fecuta de maestrul Cristofano pentru Viegile ui=ur; inceDuse ia i ," rdspindeasca lui Pontormo la
lui Vasari, care pdstreazd aceleagi date michelangiolegti' Flfr"ntu. Michelangelo era unul dintre pulinii care Puteau
floren-
S-ar dovedi prin aceasta cd imprumutarea trisiturilor oairr.lf" substratuj crizei prin care trecea pictura pe acesta'
iina ti. ln ceea ce-l privegte
strdine nu ar fi fost o simpld prezumlie a artistului, ci un implicit, Pontormo.
teribili-
dat de fapt. Se iscd insd astfel o contradiclie cu fns59i de- ;;;ii;;;itui cu Durer, refugiu indubitabil in fala
scrierea lui Vasari (,,... Pontormo a avut trdsdturi foarte iatlir"i [li.r',elangelo, va rev6ni din nou la opera ,,divinului"
frumoase .,."). Aceasta s-ar Putea rezolva doar prin presu- ini.-o u ttita gi dlsperatd tentativd de depdgire' in DePoziti-^
punerea unei voite ,,ur?1iri" a artistului in vederea asernS- ;;;rd;iu luniu Fel'icitigi inVizitogiunea de la Carmignano'z
ndrii cu Maestrul. Lucrul nu trebuie si pari ciudat, chiar Duod acest moment singura posibilitate de depdqire a.for-
dacd se recurge la o asemenea forlare ',negativ5" a datelor r"i nu.n"tungiole;ti ii apaie a fi deformarea' operaliune
fizionomice. Artigtii manieri;ti colegii de generalie ai nrin excelenta negativd, care va duce uneori la replici
lui Pontormo - desigur l-ar fi -inleles' Un raport intru- :;;;.;;;-.;.i.utriul""t Pentru ca in f.inal sd se concreti-
de la San Lorenzo'
citva asemdndtor ni s-a pistrat din relatarea vasari- ;;;"-il rezultatul-limrtd din Corul
e'i.i a"-iottarea lui Michelangelo este tot atit de temerard'
r P, Lanzi, Storia Pittorico dell'ltolio, Bassano, 1789' p"l02, Aceasti
butadS, care se pare ci ar fi preluat o zicf,toare mai veche' va fi l ,'strSduindu-se s5-| imite in toate, 9i mai ales. ln picturd' ajunglnd
continuat5, intr-un anumit fel, de cdtre Burckhardt, Der Cicerone ,.' pinI acolo incit si r" p."rr-prnaie tufitt'f marelui piclcr din Urbino
;;s;;;i; trupul sdu'i (Cf . G. Briganti, op' cit', p' 35)'
Stuttgart, 1939, p,100: ,,Michelangelo, omul fatal al artei italiene". ;' F".,t*'l"ea,lru PontJrrnoltlLnEtangetd a se vedea ii <'w' Forster'
I F. M. Clapp, op. cit., P. Bl 9i nr.34. op. cit., p. 7G-83.
a Cf . Mostro d e ! P onto r mo e de I p r i m o Monierisrno F i o renti n o, Coto I o go, sB.Berenson,PictoriitolienioiRenogterii,trad'rom'Th'Enescu'
Florenla, 1956, p. 27--28. Bucuregti, 1971, P, 117,

82 B3
dupd cum bine observi Vasari, ca ;i ,,silnicirea naturii"
ins59i. O oarecare inten!ie ambigud, care la acea ord putea rpoHoNDRlA (poNToRMO $t PARACELSUS)
fi interpretati aproape ca blasfematorie, se poate detecta
in Scrisooreo citre Varchi, unde se arati mai dispus si-l Jurnolul lui Pontcrmo con!ine doul linii directoare: prima
preluiasc5_pe Pictorul-Michelangelo dec?t pe Michelangelo- privegte insemnarea trudei cotidiene, cealaltd a pitimirilor
Scu lptoru 11. trupe;ti. ln acesta din urmd intri gi inventaru I zi lnic al
Raportul cu Michelangelo incide asupra intregii evolutii prinzului ;i cinei. consemnat cu meticulozitate ca un reflex
artistice a lui Pontormo, asupra locului sdu in istoria arte- al grijii pentru trup. Parcurgind Jurnolul oricine poate
lor, asupra fizionomiei ;i probabil- asupra caracte- fi convins cd ar^tistul suferea de ceea ce, pe vremea sa,
- fel de ,,dublu" al artistului.
rului siu, El este aproape un purta incd numele de possio colico, iar astdzi trece sub nu-
Michelangelo inaugureazd seria saturniand gi melancolici mele de ipohondrie.
a artigtilor din Renagterea t?rzie. Nu trebuie sd-l banuim lpohondria vizeaz6, o boald imaginarS, inexistentd. Dind
insd pe Pontormo de poza sau preluiri exterioare, ci de trd- realitate inexistentului, ea este o boald a imoginogiei,
irea unei drame profunde cu rddacini in toatd istoria artei Ea sivirgeste o operatie de ,,deghizare"l: identificd trupul
italiene. Michelangelo nu este pentru el un simplu model ca sediu al rdului (molum).lpohondria este o boold morold.
sau un simplu rival; este momentul de culme al congtiinlei Pontormo noteazd:,,... a fost o vreme uriti gi m-au durut
formei. lnglobata gi experimentatd, aceastd con;tiinli in aceste doud zile stomacul gi malele luna a iegit din
extremd devine o ameninlare perpetud a e;ecului. Forma primul pitrar: vineri, in afari de dureri- am mai fost gi riu
michelangiolesci e ,,supra-umand" sau dispus gi nu m-am simlit bine, iar seara nu am cinat; dumi-
contemporani i - cum spuneau nici am mincat 10 uncii de piine gi am zicut toati ziua
-,,divini". ostenit, slabit gi plictisit o zi foarte frumoasd gi a
Cind cineva ,,se crede Michelangelo", sau ,,mai bun decit
el", acesta nu poate fi blnuit decit de alienare. lar,,nebu-
- era 12
apdrut luna; in ziua de vineri anr mincat cu Piero gi
nia" lui Michelangelo insugi, melancolia gi solitudinea sa, cred cd mi-a trecut indigestia; in ziua de marli 15 am
nu apar decit ca rezultat al unei superbe autocongtiinle: inceput figura aceea, iar seara am mincat carne care nu
Michelangelo se credea, desigur, Michelangelo. mi-a cdzut prea bine; luni dimineala aveam febri gi sto-
macu I stricat ..."
Care poate fi pentru noi, azi,semnifica!ia lamentaliilor
1 ln scrisoarea scrisA cu prilejul aceleiagi ,,anchete" organizate de lui Pontormo? Pentru a da un rdspuns la aceasti intrebare
cdtre Varchi, Michelangelo se pronun!6 clar ?n favoareisculpturii: trebuie neapirat sd recitim cu atenlie, in special paginile
f,,Colui che scrisse che lo pitturo ero pir) nobile dello scultura,' s'egli scrise in Jurnol la data de 22 decembrie 1555. Se incearci
oyessi cosi bene inteso I'oltre cose ch'egli ho scritto, la drebbe megiio
scritte lo mio fonte". (,,Daci cel care a scris ci pictura este irai aici o ebo;d de teorie medicald empiricd, unde se {ine
presus dec?t sculptura a in{eles tot atit de bine gi celelalte lucruri seama de succesiunea anotimpurilor, de fazele lunii, de
ce le-a scris, atunci mai bine le-ar fi putut scrie servitoarea mea".)l echinoclii ti solsti!ii2. lntre ordinea cosmosului si firul
Amintim lnsi ci o preluire mai mare a picturii lui Michelangelo cii-
culS in.epoc5, dovadi fiind alteririle existente ln Diologurile romone I S. Freud: Essoys de psychonolyse oppliqu\e, trad. fr. M. Bonaparte
cu Michelongelo ale lui Francisco de Hol landa, trad. rom. V. l. Stoi- Martey, Paris, 1933, p.210.
chili, Bucuregti, 1974, p. 72-73, -^E.
I lnsemnarea ins5gi fapt pini acum neremarcat- este ficutd ln
ziua solstifiului de -iarni.
84
85
vietii umane se stabileSte o strinsd legaturd' AlSturi de cinei este constituit, chiar dacd nu in mod explicit, de
- credinrei
o.*".riotii care !in d; medicina umorald traditionale refuzul medievale.l Pentru el regnum noturae
!0"." il un cadru mai larg, legat, fdrd. indoiala' de tradilia nu mai coincide cu regnurn Frotioe:,,Nimeni nu susline
ni.di.inii ermetice care oferiie teme^iul teoretizdrii "me- cerul gi stelele sale gi nimeni nu le conduce cursul, Noi
iancof iei" de cdtre Marsilio Ficinol' ln aceste pagini Pon- s?ntem pdminteni gi griim in cuvinte pimintegti ; de aceea
iorto t" insereazi fdrdgreutate in pleiada ,,melancolicilor" lpunem: luna nu e suslinuta de nimic Ai nici soarele"2.
ii.ini"ni,
- Jurnalul sdu stj aldturi de Comentoriul lui l-orenzo ln acest cosmos desacralizat, jocul interdependenlelor
if y"grifi.. (pus la Punct, se pare, intre conferd cheia leglturii dintre om gi lume:,,Ceea ce se
1490-1491)'
at?t JE sugestiv'presdrat cureferiri la stiinla "fizicienilor" afld ?n cel mai indepirtat coll al p5m?ntului ?;i aruncd
iuAi.a a ilediciior) 9i aldturi de Arcodio lui Jacopo San- umbra asupra omului;chiar pi ceea ce zace pe fundul inde-
nuru.o (redactata intre'1 480-1485)2' p{r!1t al mdrii, transmite omului urmarea existen}ei
O* i"i! de tradiiia melancoliei qu.attrocente;ti paginile sa e"t.
l

tri pontotto ne trimit intr-o zond foarte apropiati de ln acest context determinismul astral al lui Paracelsus se
reuotutiu nomeopatiei lui Paracelsus,,,medicul sdracilor"' rezolvd ?ntr-o activitate finalistd imanentd naturii insegi.
Paracelsus termina, in 1530, redactarea la Porogronus' ,A cunoa;te natura inseamni a cunoaste jocul de tensiuni
ooera fundamentali pentru filosofia naturii din Cinque- in care fi in{eazd omul. Sandtatea gi boali sint manifestiri
.i.tt. E putln probabil ca Pontormo si fi cunoscut direct ale naturii in toati complexitatea ei : ,,Pirerea mea este
;i;;i..;'lui Partcelsuss, nu este insd imposibil ca' dat cd natura este ins59i boala 9i din aceastd cauzi doar ea
?i ind int"t"sul general al artistului Pentru lumea transal- gtie intr-adevir ce este boala. De la medic nu vine nici o
pin;, ta fi acuimulat pe cai indirecte cunoqtinlele nece- boala si nici un remediu. De la natur6 derivd megtegugul
iul"d.-F"nttu noi nu apare ca o primd urgenl5 stabtlirea vindecdrii, nu de la medic. Din aceastd cauzd nu ajunge-sd
ua"uat, lri gtiin!ific ai consideraliilor.lui Pontormo' ci cunogti omul, trebuie sd cunogti natura, aceasta te fa;e s;
ituUiti."u contextului mental ca! e a dus Ia constituirea vezi cu claritate, deoarece omul este fdcut din aceastd
imaginii sale desPre lume 5i orn' naturd. Materia din care e fdcut i1i indicl cine l-a fdcut"a,
in evul mediu gtiinla astrologica, necesard Pentru a da o ,,Cel ce vrea si descrie leacul plecind de la fundamentul
siu nu poate sd treacd cu vederea in nici un fel determi-
bazi cauzald accidentelor naturale, asculta de presupu- narea cursului ceruriioi ;i pamintului ; fi losoful nu gise;te
nerea conform cdreia agtrii ar fi fost imediai supugi voinlei
*- nimic in cer gi pe pdmint care sd nu fie;i in om, 9i medicul
i;i D;t";eu. Pasul decisiv pe care-l face Paracelsus medi- nu gdse;te in om dec?t ceea ce posedd gi cerul gi pdmintul,
pro.tu*ina astrologia ca unul dintre fundamentele
$tili dare cd cerul aclioneazd induntrul nostru. Medicul
este deci un astronom al interiorului."s
1 Vezi A. Chastel, Marsile Ficin et I'Art, Geneva-Lille' 1954' p' 64
si urm. 1 F. Masini, lntrcducere lo Porogronus, in
l'v""ii .or"ntariul nuanlat al acestor probleme in s. Battaglia, op, Paracelsus, op, cit., p. B.
2 Paracelsus, op. cit., p. 93,
cit. s lbidem, p. 69,
i'-ioronronu, este publicat Posturn, in 1565' la Frankftrrt'
. 'p;;:;i;;; .r" 'a*rtr"i 'cunoscut cercurilor culte italiene: i9i a lbidem, p. 58-61 .
6 lbidem, p. 4245,
sustine doctoratul in medicini la Verona'

86 87
&
Ne dam seama nu intimplitor contemPoranii il numeau
ci seninitatea: rdul se retrage din spaliul cosmic, concen-
oe Paruc"lsus Lutherus medicorum' EI ar fi putut.tot, atit trindu-se in interioritate'
i" Ui." ta lie supranumit un Copernic al medicinii' deoa- Contemporanii n-au folosit niciodata calificativul de
."." i"tu.rulizaiea pe care el o p.ropune nu este decit o ,,n"Uun"' Pentru arti;tii avangardei man ieriste ; "6izar" '
paraleli a intuiliilor copernicienel' ,,"*i[u.g'.n,",,,ciudai", aceste"a erau etichetele obi9nuite.'1
'micro-cosmos
Pe care.o. proclami
a adevd-
$i faptuinu este intimPldtor' Prezen[o nebuniei, o zond
Leedtura intre macro 9i insi
F;?;;;i;; ;d-o noud dimensiune experimentului medical' iatei'nebuni i, presupune obsenlo opereiz' Exista
erau'
cu noua - scriela un alt nivel:
evidente de tangenla. ,,bp".u 9i nebunia Foucault3
in .u.ut lui Pontormo, convergenlele - in
;i^Ji; asupra naturii ilumineald mai multe aspecte' ln in exp"erienla ciasica, legate profund ("');
unei naturi nu mai e in mod i".udoxal, acolo undle se iimitau una Pe cealalta
;;i;"1
t*oa r-i-J edifica asuPra -care
n"."tur imperiul gialiei' Ea poate fi .tot atit de bine intre nebunie 9i operd nu a existat impdcare; jocul lor e
;;l;;;;i, al ,lrdului&. Acesta nu este vizut ca, pedqapsa pe viala gi pe moarte."
Jiuina'. ci ca obiectivitate supremd a Universului' ln
al
Joif rind realizam un fapt'de mare insemndtate: Pon-
LEGAMINTUL DE IREALITATE
"u' suferd co moterie; cel pulin jumitate din Jurnolul
tormo
sdu este un jurnal al materiei umane' Dar poate cea
mal
Ajungi in acest prrnct putem circumscriegi rnai precis fundalrrl
importantd constatare pe care ne-o prilejuie;te integrarea itioti. pe care se desfdgoari drama 9i se inal16 opgt?.1!l
inslmn;rilor artistului in mentalitatea epocii este aceea Pontormo, Numai dupd aceea vom putea ca, micar in linii
orluitour" la sensul suferin!ei sale' Pe fundamentul cores- mari, si incercim o delimitare a spaliului operei de cel al
iondentelor astrologice suferinla lui Pontormo este o nevrozei, ,,in anumite epoci 9i anumite medii - scria nu de-
5;i;;i;;t.;tti.a' rt"patimeete a'lsturi,de mersu I stelelor' mult Sartre-Arta Absoluta impune ceea ce s-ar putea numl
de fazele lunii, alStuii de vint 9i ploaie' introrea in imoginor ' Nevroza-inten!ionala 9i suportat6-
S"t^iii..1i. ipohondriei artistului este una profund, tra-
Celeb.ra
apare ca o adap"tare la riu' Ea apare drept o so/ulie' ad.icd
;"; ti in'clude izolarea, evaziunea, retragerea.'
nici linistea' nici
drept unicul sprijin posibil al legamintului de irealitate"4'
i"ta ia.J t.uia nu-i asisurd, desigur, Pen'tru inlelegerea I'ui Pontormo a omului 9i a operei'
"de -
cauzelor
-
acestu i ,,legamint"'
avem nevoie identificarea
t Universul lui copernic permitea nu numai elaborarea determinis- O atare tentativi nu e deloc u;oard 9i rezultatele ei pot fi
r,ir"'i'""i"iii .i qi i.c"l ai istoriei' Georg Joachim Rheticus' profesor nutui pu.1iule. $i pentru cd propunem. in primul rind o
i"'U"ir"irit"tea'd'in Wittemberg, reugegle ca pe baza primei eboge
inlelegere istorica a primului artist manierist, aceste cauze
t t"..i"i-iui Cop"rni. te ",.o!it"t" oi lectu.ri fatalisti a cursului
a atins apogeu l' Guvernu le'voir cduta tot in istorie. Singularitatea artistului nu
istoriei : ,,Cind excentric,lateu-'soarelu
I

r-#";'a deu.nit monarhie, 9i cind excentricitatea a atins limitele MWitt-


I Singur Michelangelo se autocalifici drept,,nebun"(cf' R' 5i
r"i", l""O.rpf "l valorii medii, a fost stabilite p'credinta musulmani ""' kower, oP, cit., P. 69-77)'
A. Kovr6, Lo r\volution "', cit" -35)' 2 M. Foucault, Hlstoire ... cit', p. -^^
302
"t..'f""rJ.
;-i;'F;;;i;;',-,,'.arr'; (motum, dos Bdse, die Bdsheit) este.vaz.'t ca 3 lbidem, p. 300.
(cf' A' Koyre'
o iorta pozitivi, activi; dste una dintre forlele cosmice . j: P. i;i.", L ldiot le lo Fomitle. Gustove Flaubert de 1821 d 1857'
,vrytiirrlt lpl.Tirurt Aichimistes du XVte sidcle allemond' Paris'
"t Paris, 1972, lll, P. 144.
1971, p.117).

88 89
ne apare atunci ca o implacabild maladie a psihicului, ci lingS el, Nu voia ca ucenicii sd-i stea in preajmi, a9a ce
ca un fenomen determinant, gi deci inteligibil, printr-un erJlipsit de orice ajutor ... Lduda execuliile capitale, soco-
context lumesc. Numai astfel ne putem explica faptul cd tind drept lucru tare frumos drumul sPre moarte in at?ta
Pontormo nu este singurul artist ,,bizar" al primei jumd- aer 9i in mijiocul atitor oameni ... ln legiturd cu toate
tdli din Cinquecento. ,, Bizareria" este o amprentd a epocii acestea, Piero vorbea indelung gi didea lucrurilor in{ele-
asupra structurii artisticel. Piero di Cosimo, unul dintre surile cele mai ciudate cu putin!i."1
maegtrii lui Pontormo, gi lacone, unul dintre discipolii in ceea ce-l privegte pe lacone, ne afldm deja in fala unei
sii, apar ca personalitSli profund problematice, iar legd- atitudini tipic avangardiste, ?ndreptatd impotriva confor-
tura lor directd cu Pontormo este, desigur, ?ntimpldtoare, mismului societdlii florentine. Modul de viala al grupului
dar nu gi lipsitd de semnificalie. sdu de prieteni este cu asprime judecat de Vasari: ,,Sub
Portretul lui Pietro di Cosimo, ficut de Vasari, apare de pretextul cd trliesc dupi chipul fi losofi lor ei vieluiau ca
multe ori ca o adevdrata prefigurare a destinului lui Pon- porcii 9i ca animalele, nu-gi spilau niciodati miinile, nici
tormo: ,,Nu se ingrijea de propriu-i confort gi se mullumea parul, nici barba, nu meturau in cas5, nu-9i ficeau patul
si mdnince mereu oud fierte tari pe care, pentru a eco- decit o dati la doud luni, mincau pe cartoanele picturi lor
nomisi focul, le fierbea atunci c?nd topea gi cleiul, ;i nu gi nu beau decit direct din sticli ,..; iar aceastd mizerie
gase sau opt odat5, ci vreo cincizeci, pe care, !inindu-le 9i acest mod de viali la voia intimpldrii, ei il preluiau ca
?ntr-un cog, le minca apoi pe rind; in acel mod de viala pe cea mai frumoasi ;,ald din lume"z.
at?t de extravagant, se bucura de parcd un alt mod i-ar Tot Vasari va opune tipului artistului ,,nonconfoi mist"
fi pdrut o adevirati sclavie. il supdrau plinsetele copiilor, structura armonioas,l a personalitilii lui Rafael: ,,Este
tusea oamenilor, sunetul clopotelor, cintecul calugdrilor, adevdrat cd cea mai mare Parte a arti;tilor care au triit
iar clnd ploua se bucura in mod deosebit atunci cind apa inaintea lui cdpitaserd din partea firii o nu gtiu ce nebunie
cddea cu gdleata de pe acoperi;uri, lovindu-se de pdmint. lingi cd-i rupsese de iumea incon-
Avea o groazd nemdsuratd de fulgere, iar cind tuna puter-
gi sdlbdticie, care
jurdtoare 9i ii facuse- pe
sd umble cu capul ln nori
n ic se ?nfagura intr-o gi se ghemu ia intr-un col{, - mai era
gi pricina faptului cd, de multe ori in ei se fdceau vAzute
^manta
pind trecea primejdia. ln vorbire se deosebea mult de al1ii, mai curind umbra 9i bezna viciului decit limpezimea gi
trecind ugor de la una la alta, iar unele lucruri le spunea strdlucirea acelor virtuli care ii fac pe oameni nemuri-
atit de frumos, incit ii fdcea pe ceilalli si se tivdleascd tori ; gi a fost cit se poate de cuminte ca in Rafael si stri-
de ris. La bdtr inele insd, ajungind aproape de optzeci de luceascd dragoste de invafaturd, frumusele, modestie 9i
ani, devenise atit de ciudat, incit nu se mai putea trdi
purtdri desivirgite incit toate acestea ar ,fi fost de ajuns
t Cf. R" r+4. Wittkower, op. cit., p. 65*691i 87-89 :,,Se poate spurii pentru a acoperi orice viciu, oricit de urit, 9i orice pata,
cd la sflrgitul Quattrocento-ului apare un artis'L cu o noud lizionomie,
cu un tip de personalitate bine determinati. Modul de lucru al acestor oricit de mane"3.
artigti e caracterizat de alternarea unei activitdli furibunde cu pauze
de creafie, conformaf ia lor psihologic6 de o chinuitoare introspec-
-
|ie, temperamentul lor de tendinla la melancolie, iar comporta- G, Vasari, Viaqa lui Piero di Cosimo, ?n op. cit., vo!. ll, p. 49-59.
mentul lor social -
de o dorinti intensi de singuritate gi de o gamd Giorgio Vasari, oP. cit,, vol. lll, P. 160.
-
infiniti a extravagantelor" (p. 87-BB). lbiden, vol, ll, p. 125.

90 91
Faptul cd Pontormo ii
cere ducelui ca pre! pentru lucrarea
Prin aceasta voce a epocii ni se dezvaluie un fapt de extre- sa ,,atilia ban i cit
sa-9i poatd rascumpdra o pelerini
mi importanfS: bizareria nu este consideratd ca o condilie de curind amanetat;" nu inseamnd cd el nu-gi cunoagte pre_
a geniului. Opozi!ia dintre artistul excentric;i cel echilibiat ful operei, ci, diryrpotriva, demonstreazd cd, era constient
este o opozilie sociald, cel din urmd ca opero n-ore pret. Este vorba de fapt de refuzul de a
9i cazul lui Rafael
este tipic fi ind reprezentantul artei- oficiale gi aulice, iar considera opera de artd un ,,obtect estetic,,, supus vinzdrii
cel dintii- al unui sub-curent de avangardi, recalcitrant gi cumpdririil, un refuz de a-;i considera opera morfd.
la forma integririi socialei. Prelu.l cerut agadar ducelui Alessandro este un protest,
Convingerile politice ale lui Pontormo se pot reconstitui
dar, in acelagi timp,.si o amard ironie. Fl reprezinti un
numai pe baza unor fragile pnesupuneri2. Nu gtim daca protest impotriva reificdrii gi, in acelagi timp,,,salvarea,,
impartSgea sentimentele republicane ale lui Michelangelo,
t.ragici prin constatarea ironicl a imposibiiitalii iegirii
dar putem deduce fara exagerari inutile o unumita din.menghina condilionirii sociale, care imprimi artis_
- - tului caracterul de lucrdtor specialjzat in ,,obiecte fru_
llnsibilitate fala de situalia sociald;i politicd a Florenlei. moase", iar^ operei sale caracterul de ,,obiect,,. Episodul
El.debuteaza Tn primiiani ai restaura!iei Medicilors. Rapor-
tul sdu cu autoritatea este incd de pe acdm dificil 9i spi- cu zidarul Rossino, relatat de Vasari2, dezvdluie tot atit
nos, astfel incit, in pofida faptului cd primegte comenzi de graitor ceea ce am putea numi ,,criza ideologicd,,a
importante, abia in scurtul intermezzo republican (1527- manierismuluigi, implicit, a lui pontormo. Acum piotestul
1530) vom asista la perioada cea mai fertild a crea!iei salea, este;i mai clar; intr-o societate in care artistul a devenit
Odatd cu reinstalarea.Medicilor, in 1531 , ;i mai ales dupi un,,producator" care-;i vinde,,marfa', (;i nu un creator
episodu I singeros al lui ,,Lorenzaccio", opera sa majord ,,liber") acesta igi poate asuma cel pu!in jibertatea alegerii
va fi reprezentatd in mod precumpdnitor de desene. Degi benevole a cumpdratorului. in cazul episoduluicu Rosiino,
comenzil.e nu. lipsesc, el preferd sd-gi conceapa opereie ,,trocui" reflecta ironia ingaduitoare a unei capricioase
independent de gustu I comiten!ilor, uneori ?n vddii dez- echivaljri a creoliei in muncd. E lesne de inteles de ce
acord cu ei, alteori cu gesturi aproape ostentative cum Vasari comenteazd evenimentul destul de sec:,,.,. acest
este cel relatat de Vasari in legdturd cu ,,plebeul" Rossino fel de a fi al lui Pontormo conchide el
sau cu ducele Alessandro de' Medici. prelu;t ..." - - nu a fost prea
lata deci unul dintre temeiurile,,nebuniei,, lui pontormo
l..Michelangelo insugi
care ni se infaliseazi acum, prin gestica sa sociald, ca una
Wittkower (op. cit., p. 89)
- observi idealului
vezut ca unul ce se conformase - a tan-
de artist-curtean, degi
fost
r
gentele sale cu ,,grupul avangardist" sint mai mult decit simple acci- Acesta este gi substratul faptului cd artistul era refractar la deter-
dente. minirile caotitotive ale operei,.impuse de comanditar (Vasari: ,,... du-
t Astfel Hauser (op. clt,, p. 56 9i 167) presupune ci politica Medicilor cele Alessandro lSsd a se inlelege lui pontormo cd voia si fle por-
gi criza economicS, izbucniti la Florenla mai devreme ca ln restul tretizat intr-un tablou more, laiopo (...) il picte atunci intr_un ta_
Italiei., spre 1530,.ar fi avut un rol deosebit de important in apari{ia blou more cit ofoaie de htrtie', apartin).
2 ,;... zidarul Rossino, un om -sublinierile'de
deosebit de inzestrat in'meseria lui,
primelor semne ale manierismului in general 5i a artei lui pontormo
in special.
primi de la Pontormo, ca risplati pentru pardosirea citorva camere
3 F, M. Clapp, op. cit,, p.7, noteazl ci artistul primegte acum cinci 9i. pentru alte lucriri, un minunai tablou infiligind_o pe Fecioara
comenzi de la uzurpatorii Republicii sau de la acolilii lor. Maria."
I Dupd cum observd 9i Forster, op. cit., p,110.
G?
92
dintre f igurile cele mai ,,moderne" ale istoriei artei'
Rafael un integrot, fapt care se poot€ citi atit in oper5'
'sale'
"ti
cit 9i in povesteJvielii Pontormo este un outsider'
Proiestul sdu este atit social, cit 9i artistic. Dacd raliunea
de existengd a operei de artd se traduce in fiinlarea ei ca
obiect-maifa, refuzu I condilionirii pragmatice a opereir
trebuie dublat de ciutarea raliunii de esenld a ei 9i a pro-
xjs-ului creator. lar aceastd esenld este clar indicatd de
Pontormo (gi de inceputurile manierismului in general) lV. Omul, opera Si cuvinlete
in imoginoiie, ca proces riguros de creafie a unei adevd-
rate valori : spirituale. Ruptura intervine in acest moment,
in momentul recunoaSterii imaginaliei ca un fel de unicd Exegeza Operei gi ,,incercarea de inlelegere,, a Omului
sarantie a salvdrii valorii' in manierism imaginarul tinde
cer stradania cea mai concentrat; u .om"ntutorului. Ceea
!a devina nu numai temeiul esenlei operei dar 9i temeiul
existenlei ei. ce rdmine insi nerostit, atmosfera, autenticul cel mai pur
Se ooate deci presupune cd anti-clasicismul lui Pontormo ai epocii, ne este implinit de ,,cuvinte,, ; de un anumit
si, legat de acesta, ,,bizareria", anti-conformismul, izolarea fel de cuvinte. Ele ne apar azi ?nviluite intr_o auri a
ii'sirisur;tatea au fost rezultatul unei reaclii prime fala necesarului, a inevitabilului. sint cuvintele artistului si
de o c"u lturd gi o civi liza!ie care-;i trddase proprii le-i valori' ale celor care l-au cunoscut, fie direct, fie indireci.-Res_
Retragerea in spaliul operei este desigur o solulie-limite' tituind in cele ce urmeaz5 tot ceea ce este cuvint adiacent
cane n-u rezolvd, li pune in termeni gi mai aculi pro- operei ori adiacent omului, ne af ldm, cu suprizi, in fala
blerna sensului crealiei. unei documenta!ii de primd importanld a temeiurilor
Dintr-o anumitd peripectivd, spaliul in care fi inleaza.artis- intregii crize man ieriste.
tul in cea de a'doua Parte a vielii capdta aspectul unei
ultime gi tragice baricade. Jurnolul lui Pontormo a fost, pe buni dreptate, considerat
de Hocke ca fiind ,,cel maiibizar din cite a lisat vreodati
in urma lui un artist european ... E greu de imaginat
continud autorul -
un mai mizer, mai incolor gi in acela;i
r Este aoroaoe superftuu sE notim cd inflorirea artistici a ltal iei ' ince- timp mai omenesc- document, in sensul cel mai elementar
.r"i-.r'i".i"i irv-tu", se datoreazi, ln mare misurd, prosperi-
"i
iilil urreh"ii"i tor.un" 9i apariiiei unor retatii de producfie.precapi- al <omenesculuirr."l Prin ineditul ;i prin omenescul lui
i"iitt". ii ."Jru, conieptii despre oper'a-marfE era inclusi ine- at?t de profund Jurnolul poate fi considerat, fara urma de
"."itpentru dobindiieastatdtului de,,artd Iiberali" 9i pentru
"ii"Uir.
Lupia
sociale adecv-ate pentru artist' domind pan-o-
gragerare, ca documentu I psihologic cel mai grditor al
aoUinai."" unii pozilii
rama social6 a artei renaicentiste. Criza manierismului apare astfel intregului manierism.
mai outin ca o noutate in sine, clt ca un produs firesc al dezvoltirii
l."siirii-i-.riistice in cadrul dezvoltSrii generale a societ[iii italiene I G. R. Hocke, op. cir., p. 45-46,
9i a structurilor sale.

95
94
n

Vioto lui Pontormo scrisd de Vasari este niai mult decit o


I

4
rirn'ofj-uiot.afie' A fost de multe ori subliniatd amplitu-
0i.5"-"i ii."rn"ini.iu informaliei'.Sursa-.principala a lui o
V"t..i-esle, p.obubil, Bronzino, elevul- fidel al lui Pon- o-
fara nici o indoiaiS' aproape integral
tormo, care cuno;tea, o
!
iuot"i" importanie ale existenlei maestrului' Dar special,S ceea ce
o
ir5u"r" inainte de toate este pozilia o
a lui Vasari ""lJ""ti"t
fafd de viala 9i opera lui Pontormo' Autorul'
inrrgi artist 9i teoretician manierist, ne vorbegte despre
.D

"t
,n utt manierist, ba chiar mai mult: despre primul repre- 'o
o
c
zentant al noului stil. Viogo lui Pontormo scrlsa de blorglo
V"r.ii devine
-Lto.luastfel un document de doui ori important
curentului. El inchide un arc de timp -
;";;t, rntregii evolulii a, manierismului'
care se suPraPune
ta fet a. gr-ditoare este-;i Scris.ooreo lui Pontormo cdtre
g"nJ"ito'Varchi. Dispuia in jurul suPremaliei picturii
ori sculpturii nu era noutate, ej incepuse cu mult inainte'
in chiai zorii Renaqterii, Noi sint ?nsd termenii mediile in care
se Dune acum disputa: aceasta a pdtruns deja in
u.u'a"ti.". Varchi este un erudit 9i un fi lolog amator de
ii de probleme teoretice' Aducerea dispu.tei renascen-
iirt",'.u.. era in primul rind o disputa
"iiJ
I
de atelier' ?n
dintre semnele
atmosfera academic'd este, desigur' unu
."i" *ii graiiou." ale noului spi.rit artistic' La "interviu-
rile" lui iarchil rispund artiitii cei m9i importan!i. ai
iiuil"l,-lli.f'elangelo,' Benvenuto Cellini' Vasari' Bronzino
Ratprntul lul Pontormo este plin.de ironie iar intreaga
"i..
;i;p;i;,'1.*pind cu elogiul desenului 9i terminind cu pro-

r Conferinla lui Varchi '-u tema,,Care artb este mai.presus: Pictura


o.fi.riotri.?", tinuti la Academia florentini ln 1546' a fost urmati
J" ,n u'f"f adresat celor mai de seami artigti ai -vremii' Pentru a-91

,oun" oi.".", in tegiturl cu aceasta problemS' Conferinla 9i scriso'


.1.'"t1.it"-Je la irtisti (printre care cea a lui Pontormo) au fost
i."i" i" uof urn, in iS+g, tu Florenia. O reedrtare moderni se gi-
""Uf in Paola Barocchi' oP, cit',
se$te

96
' !i.J,l,

), Socra Conversozione, citre 1.51 ,1

y'izitatiunca, 1514 1516


t,; : ...

4, Verc:nica, cetaliu din Decarotio capelei papei Leon ol X-lea,j5j5 Sr.qr;e Cin violo lLti /osif, /oslf in Egipt,1517-"1518, detaliu
r1

lj
i

-''J, ,il

t .'.J3.. :'1

i.,*:ir:::
aa.:a&?;F:

. 'wi.
,!,
r: I 11*
8:: ffi
"'s,
;ffi S
B. Doomna cu fusurile, 1516-1517 Portretul unui bijutier, 1516-1 519
1.::l

i:i g.:l{:

t,ii;i,ir,;.il
.
'
,', l,it, {
,i ,t,.ii
: f,l
,:': J t

10. Son Quintino, 151l -1518 I I . Son Q.uintino, detaliu


, *sf,K.
.t*,.'' :
:

4', i:
\i?ftu--,
i,': i
4*.-@ *-'

t, It "-
St ,& 1,:W.
\ If 'ffts
:.
'i { 1S#
ffi ]:

nu' \u
:l*

M
$f ,".*{}**.*€n-
'1

",
d1*:.-''%'fl
=', ffi

*q{,1..'&
i- ral l- i
% li1$r!'
f:rd # "

'..ib .{
L
q.. €-"1
S
.ii
..,:

\3 T 7;"v
'

'i

; Eff "S',
; I """: '-
./
I "."
t:sE"& "d';{i
fi ri.: -'r"d"&,
r-'": l
'tti r.1 '
.1,'l ;1:f
ii ?l
'j'j
,.!

12. Studiu pentru Sfintul loon Evonghelistul, cetre 1519


'.-->
13-14. Sftntul loan Evonghelistul 5i Arhanghelul Mihoit, cdtre 1519
l:cciooro cu Pruncul pi sfi n;l (Palo Pucci), 1518
15-16.studii pentru Polo Pucci,1517-1518
Slintul Anton, catre 1 51 9
18. Portretul unui muzicont, 1518-1519
4.1

itrt, *""' lr*\ a.l


l iiftrffi
n
- ..-.f -i
.o
.9 l1:lirp:,',:;
q ".1:
f,

.',
o
g
" 'io
..
**m.*
\w{s.."
Y
.'i.:,1 .t+. ri9' ;
-.
:1
',i,.i% * (
)q

\ri -,,.
{. o
"ft:ur
q
o
a_

€-
: rri
i, L'
*,, ' tr''l ,.!t
'1 .4' f',.',

i" |.:
.
,ti :. ..' .s id $
:l+
.?
.r' ,.r l
Sfi
.,:
.1 di
: iftr
.,iiii,'
:!t qiN
"a\b,1,!:ri,

t:i!] ,,'
:.d $

#i
"" d:.,

if
't:
'' i. "'f'rr$-
!i;;';
! ' ",

' 4:i!tr! |
11 Lri ,!,'
r: l'

!, . .: r] i,.
i 'i9. " rr

1$,
T;
'1
W ;Sl1

iri
#r*$
,L,

'i"u -**"
I
)1. Sfintul loon Botezdtorul in desert, 1519 152-5
'ffi'-",+.
"% r.ffi4:
"-.itud*

22. Inchinoreo Mogitor,1517 1523


sF

f{ffi
:l!*a$lr,i-ii . .

:':ffi
.ffi
'' k ,.,.*
r{
ii$:':t.:i
"xt
#
. !S'i:: '.'

,: q.qot \lco./o detal.


cl

I
6

o
o
E
a
o_

l
c
E
J
',.'#
n
d
r.s' r:

t:rtumnus gi Pomono, detaliu


.: ri:;i:.r'i,:.:ri:i
,.1 '.;:1, ,
'i,^. t:
w, ry*
$w'
,1,€,1#:'
,5.;s{'

r o:imo il Vecchio de'Medici . 1518-1519


30. Fecioaro cu Pruncul 9i Sfintu/ loon,1523*1525
' ttct de bdtbot, ceLre 15)0
i'

s t4.' a.: :@;


1t !;:. ;t\..\i' ..,''
tI
lt
T i&?.
:% 1;iltrt

i
tu:
fr
r ffi

,!

,r;:?ii1..'-::

,.f;
--1Y .. *
& *"'
&:

(. l,/ rstos in fata lui Piidt, detaliu


34. Christos tn fo1o lui Pilat,1523-'1525
I

il

16 ALBRECHT DURER, Inviereo (din ciclul Grosse Possron), 151 1 i tv iereo, 1 523
-1 525
ALBRECHT DURER, Cino de lo Emous (din ciclul Kleine Possion), ,
'rt,t de Io Emous,1525
151'1
ffi
*s.:
ffi*
:i..

s1
t r., S:t.l:r"l:

,o de lo Emcus, detaliLr
40. 5lrrdirr Dt'rtrru Cina cle lo Emaus' 15)5
'::si:i,.;
-n.:::..
$:::'L'1:r

.i
:igi*

\) * 43, Cino de /a Emcus, detalii


44, Rugdciuneo de pe Muntele Mdslinilor, 1523-1575 de pe cruce, 15)3 1525
leronim ln degert, 1519-157)
J.ir,tereo Sfintului loan Botezdtorul, 1526
46 .sfintul
.,#
r
qt
-j,

':r&l
"i

-/
j'

J :i ' 1{ wrl::r.,9,1";4ri')::i
:'. .

.. W,q,. ,i;:;lii!::.t:rr1:
I
-*:, i. -. t{d 'aa?!' :'.: .\.1.1;.':

..,i
s$
'i;":1

' ':i
"' €T'':
qs
1'&
a

Studiu de nud, citre 1525


unui ho lebordier, 1 527
-1530 5). Depozisiuneo, 1575-1
's3. Depoziliunec, detaliu Autaportretul
... ..-,.. , 4.. r.'ri;::.-rr:::d.':

.. 1 -e!
r--.,i-*..1,
.@.1 ..' 1 l^::

ffit:

W.,'
\*#,'
rg
ffi
ffi

l.i
t-,:

i,1 E

iffia

DeDoziliuneo, detali\
57. Studiu pentru i,, .Ft: i ? e-' 'srl:'r !'4rr'::;jga9:
r,.rr
Depozitiun^,t, 1525 15)'2
k"
g
!"s ry'

tl :!,

lw ..t I

_l

"'+i I
,i! ri

'u,

58. Studiu Cc nud culcot,


citre 1 528

.
'. Jt::.:.
F;.i,i

:r'5i

(rvestlre, 1575 -1528


50. Sfintul Ioan Evonghelistui, 1525-1 528 Luco, 1525-1528
&Y
-s
,i
,d
1
Y' lj'.b.+ i
. '*rdi;:'.:i d
d
- *
.i " -rrBt.ffi
;;"""*i,

62. Sfintul leronim, 1527-1528


.:
;o
!
c;
o

o
N

+
s

i'ortret de femeie, 1532-1533


v

I
r\

c
a
-o

LJ

f,
c
o

^)
o
u
O
Z
J
U
I
U
t
-i
=co
L

o
l
!
o
:d
o
F
Z
o
tu
I
o

1 )NTORMO (dupi cartonul IuiMICHELANGELO), No/l me tongere,1531 -1532


blematizarea,,imitaliei", este tratatd in spirit specific
manierist.
Grupajul de mirturii prin care se incheie capitolul ,,cuvin-
lelor" urmdregte receptarea operei lui Pontormo din seco-
lul al XVI-lea gi pina la sfirgitul celui de al XVlll-lea.
Criteriile receptdrii vizeazd, insd problematica generald
;r manierismului. Abia dupd neoclasicul Milizia vor apdrea
treptat primele semne ale unei altfel de apropieri fald
de Pontormo gi fala de manierism, apropiere pe care noi
ingine am dorit-o cit rnai atenti, cit mai adevdratd.

1. JURNALUL LUr JACOPO DA PONTORNO


(sic) SCR,IS PE VREMEA CIND PICTA CORUL
DE LA SAN LORENZO1
1554
in ziua de duminicd seara 7 ianuarie 1554 am cdzut f i m-am
lovit la umir gl la bral gi m-am simlit riu 9i am zdcut
acasi la Br(onzin)o gase zile; apoi m-am intors acasi gi
m-am simlit rdu pinii la carnaval, care a fost in ziua de
6 lebruarie 1554.
JhS.
in ziua de 11 martie 1554 duminici dimineala am prinzit
impreunS cu Bronzino carne de pui ;i vilel si m-am simlit

t Titlul
originalului este scris de o alti mini decit cea a lui Pon-
tormo, de unde, probabil, gregeala de grafie (Pontorno ?n loc de
Pontormo).
Documentul a fost publicat pentru prima oard de cbtre F. M. Clapp,
in op. cit., ca apen<1ice. O noui publicare, in volum separat, apare
la Florenta, in 1956, prin grija lui Emilio Cecchi. Dupb aceasta din
rurrni s-a intreprins versiunea prezentS. Existi 9i o traducere parJialS
in germand, apartinind lui G, R. Hocke, Das Europdische Tagebuch,
cit., p. 575-587. Tn redarea versiunii romAnegti am urmdrit pistrarea
caracterului spontan al lnsemndrilor, cu punctualia lor defectuoasE
9i grafia de epoctr a numelor proprii.

97
68. Nicco/o Ardinghelli, 1541 543
-1
bine (adevarul este cd venind sd md caute acasi, eu stdteam
in pat gra destul de tirziu gi sculindu-md m-am simlit
plin gi -umflat
-. era o zi foarte frumoasd), Seara am m?ncat
pulina carne uscatd praj ita din pricini ca imi era sete,
gi luni seara am mincat varzi 9i o omleti.
marli seard am mincat o jumdtate de cap de ied gi sup6.
I
miercuri seara cealalta jumatate friptd gi niste struguri
mari 9i piine de 5 b(ani) si salatd de capere.
1

joi seara o supd buna de miel ;i o salatd de radacini.


joi dimineald m-a apucat o ame{eala care m-a }inut toati
ziua gi m-a suparat apoi capul gi am fost rdu dispus tot
timpu I .
vineri seara salatd de raddcini 9i doua oui fdcute omletd.
simbdtd P.1 duminici seara, de Florii, am mincat pulin
miel fiert;i pulini salati si a tebuit sd mdninc piine de
trei bani. Xl. Pogind din Jurnolul
luni seara dupi cina m-am simlit foarte in putere gi bine lui Pontormo.
dispus: am mincat o salatd de ldptuci, o supsoard bund
de miel gi piine de 4 b(an)i.
marli seara am mincat o salatd de laptuci 9i o omletil
lLrni seara am mincat o salata de borrona\ si o jumatate
,le ldmiie 9i o omletd din doud oud.
miercurea Mare, seara, de 2 b(an)i migdale 9i omleta gi
rnarti seara md simteam foarte slabit 9i am mincat un
nuci gi am desenat figura care se afla deasupra capului ( ozonac gi o omletd de smochine uscate.
(Figu ra)2.
joi seara o salati de laptuci 9i icre gi un ou; a venit D(ucesa) rniercuri P.

la San Lo(renzo), 9i de asemeni duceles,


joi seara un c(ozona)c, o o(mlet)d dintr-un ou gi o salatd
vineri seara o omletS, nitte mincare de bob, si puline icre
',i piine de 4 b(an)i in total,
vineri seara salati, supa de mazdre gi o omletd gi piine de
gi piine de 4 b(an)i.
', b(an)i,
simbdtd seara am mincat doud oud. :;imbatd unt, salatd, zahar;i ornleta.
duminicd in dimineala PaStilor gi Fecioara(?) m-am dus ln ziua de intii aprilie duminici am prinzit cu Br(onzin)o
sd prinzesc cu Bron(zino) iar seara am cinat tot acolo. lir seara nu am ctnat,
luni seara am rnincat piine fiarta in unt gi o omleta gi
1 in text apare initiala D, semn pentru,,digiuno", adicd,post". 2 un(cii) de pldcinta.
2 in manuscrisul original apar desene explicative, un fel de pro me-
rrr art i

morio al trudei zi ln ice, lnsemndm locuri le unde apar asemenea desene


prin: (Figuri) vezi desenul Xl,
I Cosimo de Medici. ' PlantS de uz medicinal gi gastronomic (borrago officinolis) denumiti
t,r)pular limbo mielului.

98 99
mlercur{ ri,rti pe zi cu puiina biuturi i 9i ma.i inainte, in ziua de
joi lf) a acestei arn umplut 6 butoiage cu vin de la Radda'
lr.rn'i ,
vi ner i

simbata m-am dus la birt: saiati gi omletd 9i brinza 5i 1554


m-anr sirnlit bine. tti 27 ale lunii de mai sus 15-\4 nr-am re?ntors 9i am r6mas
duminici am prinzit;i am cinat cu Bronzino. irr casd singur a$tepiind vita{ul p?na la ora 4, dupd care
luni un rinichi bun de miel, fiert. .rrn m?ncat o c,mleti, 8 uncii de piine, o nucd 9i o srnochind
marli doud oud plaj ite;i o saiata.
m i ercuri
,rscati ;i doul mere coapte,
joi piine de 4 b(an)i, o salatd,;i rasol de miel nu indeajuns ,rzi 23 seara am mincat supd de ied fier"t 9i doua mere coaPte
de fiert. ;i 10 uncii de piine, o litra de vin 9i am inceput unul elintre
butoi a;e,
in ziua de vineri '1 3 seara am mincat cicoare fiartd, o piine
de 4 b(an)i ;i o ornieta. (1 sss)
simbitd seara
:nuarie, marf i, in prima zi a anului am cinat cu Bronz(in)o
duminicd seara am mincat cai'ne de miel, fiarti,;i salata
L

fiarti gi brinzS, l0 un(cii) de piine.


rrriercui i.anr mincat 14 un(cii) de piine, mugclri afumat, o
miercuri, in ziua de 23 mai, ani rnincat carne. , ,rlziti. de andive si brinzS
9i srnochine uscate'
ai, Corpus D,tmini, arn prinzit cu Brorrzrno; am avut vin I'ri .rm mincat 15 un(cii) de piine'
g!ecesc, carne si pe;te si seara o un(cie) de placinta cu pu- i'ineri '14 un(cii) de piine,
!ind carne si prea pu{ina pofti de mincare. ',irnbate nu am cinat.
in zir:a de 2 i(u)nie slmbSta seai a mi-a scsit scaunul care ,lurninicd dimineafa arn prinzit;i am mincat cu Brcnz(in)o
m-a costat 16 lir-e. l,l.rcirrti gi ficaiei. porcul.(?)
in ziua,Je 9 i(u)nie 1554 l"larco Morc a inceput sd vdruiascd lLrni seara am mincat 14 un(cii) de piine, mu;chi afumat,
',truguri gi brinza gi o saiatd de andive.
;i sd repare corul de la San Lorenzo.
in ziua de 18, in seara sfintului Luca, arn inceput si ciorr-n r;r,rrti seai a am mincat o salata de andive, 11 un(cii) de
deja cu plapuma cea noui. 1,iirre, un cirnat,;i mere coapte in zeami.
in ziua de 19 octombrie m-am sinrlit rau, adici am rdcit ,rrrercuri seara;i joi seara 24 (un)cii de piine, fiindci arn
r rircat carne de porc fiariS ln vin.
5i pe deasupra nu rni se mai rupea fiegma pi m-a costat
mult chin, de-a lungul a mai multor ziie, oin5 sd reugesc r .:ir.r:l de 11 ianuar ie vinei i seara 11 un(cii) de piine'
si-mi iasa din gitiej lucrul acela inchegat, dupi curn nri rrdive, omletd.
s-a mai intimpla.t gi in alte dali ; nLr ;tiu daca asia mi se iri ziua de 12 am mincat c omleta, salatd de andive, 12
intimpla pentru cd au {inut prea muit timpurile fericite Lrn(cii) de piine gi in aceeagi seari arn untplut butoiul cu
9i pentru ci am mincat bine, $i in aceeagi zi arn inceput irrul lui Piero de la care am luat 17 sticle 9i am tur-nat
s5 devin n"lai prevdzdtor;i mi-au linut 3C de uncii de piine l3 sticle; imi rim?n patru sticle 9i mai inainte am avut
timp de trei zile, adici 10 uncii pentru o masd, aci ica o 1,ini in ziua de azi sticle 6, a9a ca in total sin'; sticle
100 X i. -!l 101
)
1:A{ -r rl
.r 't,!" 17 !..tl.i;.'t{
23 gi in ziua de azi a avut din partea mea un butoiag din
foarte frumoasd: apoi joi seara a inceput un vint uscat
vinul meu.
gi mai degraba rece, gi a fost ultima zi a lui februarie,
duminica am prinzit 9i am cinat la Br(onzin)o,
'13 ianuarie'1555.
?n ziua de iar eu am fecut ?n aceastd zi capul figurii care se afld
deasupra celei care std astfel (Figure).
luni m-am dus la San Miniato, am mincat o bucati de cir_
duminica dimineala am prinzit cu Bronzino gi mi s-a parut
nat, l0 un(cii) de piine. Mar!i mugchi, andive ;i o livra
ca ag fi prea situl aga ci seara n-am cinat'
de piine gi piftie 9i smochine uscate si brinz6.
in ziua de 4 martie am ficut torsul care se afli sub capul
in ziua de 20 am'm?ncat la Daniello o curcd, mai era amintit gi m-am trezit cu o ord inainte de a se face ziud,
acolo gi Attaviano gi asta a fost duminicd seara.
duminici am fost in ziua de 10 ale lunii amintite. Am prin-
?n ziua de 27 ianuarie am prinzit gi am cinat la B(ronzin)o
zit cu Br(onzin)o gi seara la ora 23 am mincat impreund
9i dupi ce am prinzit a venit Alesandra gi a stat pina noaf_ pegtele acela mare gi mai multi Peftigori fripli 9i am chel-
tea gi apoi a plecat ;i in aceeagi seard m-am ?ntors acasd
cu B(ronzin)o ca si-l citim pe Petrarca. tuit 12 so/di, gi eu gi Attaviano; iar seara a inceput sd se
adic.d golduri, pintece, e1c_. gi am platit pentru distrac!ie1.
strice rrremea care se !inuse zile intregi frumoasi 9i fari
sd ploua,
in ziua de 30 ianuarie 1555 am inceput spatele figurii care
jelegte copilu l. si luni am fdcut bralul figurii care-gi ridici oartea din fala
apoi se lasa dupi un timp cum aratd aceastd schila (Fi-
in ziua de 31 am fdcut urma de vepmint cu care e incinsi, gu r a).
gi a fost vreme uriti gi m-au durut in aceste doud zile
stomacul. gi^m,a1ele
marli gi miercuri am fdcut acel bitr?n gi bralul sdu care
a iegit din primul pdtrar.
- luna
in ziua de 2 februarie simbitd seara ;i vineri 'am mincat
std astfel (Figura),
in ziua de 15 martie am inceput bralul care-9i tine cureaua,
varzd gi in ambele seri la un ioc am mincat 16 un(cii) de
si a fost vineri, iar seara am mincat o omleta, brinzi, smo-
piine si probabil pentru cd n-am suferit de frig p" iind
chine gi nuci ;i 11 un(cii) de piine (Figura).
lucram nu m-au durut n ici trupu I n ici stomacu l--'vremea
e umedd gi miercuri ?n ziua de 20 am terminat bralu I de vineri 9i
ploioasa.
in ziua de 1 februar ie am fdcut partea de la vegmint ?n jos
luni; mai inainte fdcusem bustul acela ;i marli am f5cut
partea din fata a bralului de care vorbesc. Joi dimineala
gi ?n ziua de 5 am terminat-o, iar in ziua de i5 am faiut
m-am sculat devreme gi vdzind o vreme atit de uritd 9i
picioarele copilului care sti dedesubt,;i a fcst simbdta;
vint gi frig n-am lucrat 9i am rdmas acasd. vineri am fdcut
vineri a inceput sd se facd vreme frumoasi gi in simb6ta t.elalalt bra! care se afld de-a curmezi;ul; 9i simbata puf in
amintita s-a fdcut frig si mai inainte plouase mereu fdrd
din fondul albastru 9i am fost in ziua de 23, iar seara am
sd^f ie deloc^ fr"rg; si in ziua de 21 (de ldsata secului) am
mincat 11 un(cii) de piine, doua oud gi spanac,
m?ncat cu Bronzino ieDure si m-am'uitat la scamatoiii si
luni in ziua de 25, de Bunavestire, am prinzit cu Br(onzin)o
in seara carnavalului am cinat la el.
?n ziua de duminici 74, luni gi marli ;i seara am mincat la mine acasd o omlet;.
9i miercuri, cind au mar{i am fdcut capul copilului care se inclini gi am mincat
fost primele zi le de post, a fost o vreme ca in aprilie si
10 un(cii) de piine gi am primit un sonet de la Varchi.
miercuri am ispravit figura copilului ;i m-am chinuit
in marginea manuscrisului apare aici o adiugire indescifrabild. aga tare aplecat, astfel incit joi m-au durut ga-
stind acolo

rcz 4n1
lele;;i vineri in afard de dureri am mai fost gi rdu dispus joi cealalta jumatate fripti.
gi nu m-am iar seara nu am cinat, ii dimin".l^, vineri, in ziua sfinta, am m?ncat omletd dintr-un singur
in ziua j" lim.tilbine
G..)'aceleia am facut mina si jumatate din
29 1555, ou, cu zahar ;i cu B un(cii) de piine.
bra.tul figuii i mar!, genunchiul ';i 'o parte din simbdta am fdcut stinca ;i a venit ducele la San Lorenzo
picior, acolo unde se sprijind mina,;i a fost vinerea amin- ;rdici la liturghie. dripd aceea, seara, nu am cinat.
tita, gi in amintita seard nu am mincat si am p. pind s?m- in duminica Pa;tiior a fost foarte frig, 9i vint mare gi
bitd seara cind am mincat'10 un(cii) de piine gi cioua oui ploaie; am mincat impreund cu Br(onzin)o 6 un(cii) de
9i o salata de flori de barrana (FigurA). piirre iar seara nu am cinat.
(31) martie duminicd dimine-a1a am mincat la Daniello luni, Si mai frig gi vint gi ploaie tot mai mari, iar seara
peSte gi carne de ied,;i seara nu am cinat, iar luri climi- am nrincat la Dan ielo 6 un(cii) de piine,
neala mi s-a rdscoiit tot trupul de durere; m-am sculat marti a fost foarte frumos iar seara am mincat 10 un(cii)
dar vdzind apoi ca e frig 9i vint m-am intors in p-rat unde am de rriine.
rdmas pind la ora 18 gi apoi toatd ziua nu m-am simlit miercuri dimineala a fost frig gi am stat in casa;anr mincat
bine;cu toate acestea seara am mincat pulin; pulpl fiarti 9 un(cii) de piine, miel din cel mai bun care existd.
cu unt 5i sfecld si stau asa fari sd stiu ce se va'int?mpla joi a,rn lucrat la ceie doud brale 9i am mincar 9 un(cii)
cu mine. Cred ca mi-a fdcut foarte rdu faptul ca m-am de piine, carne;i brinzd 9i a fost cam frigule! (Figuna).
reintors in pat: ;i totugi acum, la ora 4, l-ni se pare ci vineri am facut capul 9i stinca cie dedesubt, am mincat 9
md simt foarte bine. ur(cii) de piine, o omleta ;i o salatd ;i capul mi se invir-
in ziua de 3 aprilie am f5cut piciorul acela de la genunchi tea tare.
in jos, cu mare osteneali din cauza luminii proaste gi a simbiiS am fdcut tr unchiul cop;lcului si stinca si m?na,
v?ntului gi a tencuielii; iar seat a em mincat 11 un (c i i) d e iar seai^a am mincat 10 un(cii) de piine.
piine, cicoare gi ou5. rlurninici am mincat 10 un(cii) de piine gi am zdcut toatd
joi seara am mincat 10 un(cii) de piine, do.r6 u;5 praj,te,
c icoare.
riua ostenit, slabit gi plictisit
si a aparut luna. - era o zi foarte frumoasd
vineri am. inceput cu o ord mai de'rreme spatele figurilor lrrrri in ziua de 72 april ie i-n-am simlit bine tot riul
care se aflS sub cea dinainte. am mincat o livrd de piine, imi displruse am mincat B un(cii) de piine: - nu rnai
sparanghel gi oua pi a fost o zi frumoasd. ;rveam ameleli- gi nu md simleam slabit, gi sint plin de
simbdta am cinat. ', peranle.
duminicS, de Florii, am mincai Ia Br(onzin)o nigte cidtite ir ziua de 23.seara am cinat cu Piero: am mincat 9 un(cii)
minunate. ,.1e piine, gi mai era acolo gi !aranul.
lunidimineafa avenit unulcare mi-a legatqi mi-a ai^anjai via. in ziua de 24 seara am mincat cu Piero sparanghel gi oua.
m.ar1i am ficut piciorul acela cu coapsa ce se afla sub spi- in ziua de 25 am mincat acasi un rinichi de miel era
ndrile nrai sus amintite; iar seara am mincat o jumdtate seara sfintului l"1arcu.
-
de cap de ied. in ziua de 25 am cinat cu Piero.
miercr.rri doui oui iar seara l-a lovit damblaua pe Cecho in ziua de 27 am cinat cu Piero. ?n timpulzilei terminasem
brutaru L piciorul care std astfel (Figura).

144 105
in ziua de duminici 28 dimineala am prinzit impreuni cu
Br(onzin)o iar seara n-am mincat.
luni am cinat cu Piero pe siturate gi nigte fleacuri,l2 un (cii)
de piine. marli am mincat 12 un/cii) de p?ine, brinzi gi
nLlct.
mieicuri, in prima zi de mai am mincat 12 un(cii) de piine
o jumatate de cipgor, brinza 9i bob.
joi, cealaitd jumitate la cind.
viner-i seara am mincat cu Piero o omlet5, salatd, smochine
(iscate-era seara Sfintei Cruci.
simbati o omleti cu zeame de sfecla, zahdr si sup; de
sfecla gi 10 un(cii) de piine.
duminica am mincat 2 oua.
luni, ficat de miel prdjit.
marli seara am mincat inimd de miel, carne fiarte $i '10
un(cii) de piine 9i am inceput bralul figurii care std aga
(f igu ra).
miercuri a murit Tasso; 9i joi am terminat-o, iar seara Xll, Studiu onotomic.
m-am dus si mdn?nc cu Daniello: friptura de ied 9i pegte.
vineri seara o omletd 9i o salatd, 10 un(cii) de piine, vin
mai pulin de o jumatate. simbatd coapsa figurii care sta astfel (Figurd).
simbata seara am mincat cu Piero pe;te din Arno, urdd, duminicd 19 mai, am prinzit si am cinat cu Bron(zino) iar
oua,9i anghinare 9i am mincat prea mult, mai ales din dimineala am legat piersicii.
urda; iar dimineafa am mincat cu Br(onzin)o 9i seara nu luni am inceput bralul sus-numitei figuri care std astfel
am cin at, s i a fost nenorocu I meu cd am mincat prea iar seara am mincat 'i 0 un(cii) de piine, oui 9i mazare. -
mu lt,
mar1i, celalalt bra!.
luni seara am mincat din carnea de joi, facutd ia cuptor, miercuri 22, torsul, iar joi, de lnallare, am prinzit cr.r
gi nu mi-a cdzut bine: 10 un(cii) de piine. Bronzino gi seara cu Danielo.
marli 13 am inceput sd lucrez la torsul care line capul viner^i cealalta coapsd i zece un(cii) de piine, o omleta 9i
in jos, astfel; am mincat o salatd gi o omletd; zece un(cii) ,rm sfirgit figura.
de piine. (Figurd). simbata seara am mincat o salati gi doui oud dimineafa
.tm scris citeva scrisori. -
miercuri am fdcut fondul cu atita trudi incit nu cred cd o
sa !ina, cdci se vad parlile de lipitura, gi am m?ncat la duminicd dimineala m-am dus la biserica San Francesco
cina oud 9i '10 un(cii) de piine. iar apoi am prinzit la Daniello gi seara nu am mincat.
joi am facut un bra!. luni
vineri celilalt bra!. rnar! i

106 107
vinerl am ficut torsul.
miercuri am fdcut capui care se afld sub acea figura, astfe I
siinbdti picioarele gi am terminat-o,9i am nrincat 9 un(cii)
(Figure).
de p?ine, oud 9i prurie 9i a fost ziua de 23 iunie.
in ziua de ;oi 30, ccapsa. ciu m in icd
vineri, spinarile^ iun i
simbSta am terrninat figur-a, am mincat 10 un(cii) de pilne,
mar!i s-a desfdcut schela, r-niercuri s-au astupat giuri le;
cirege ;i o omleta. joi
t^^+ am facut figura care se vede pini la (...)'
<iuminica ciupa-rrniazd arn prinzit cu Bron(zino) 9i -
simbat; a fost Sfintul Petru.
seara Rusaliiior.
durninicd am prinzit cu Daniello gi era cildurd rnare; mai
luni ci imineala cu Danieilo, iar seera am cinat acasd. era acolo gi Bronz(in)o iar seara am cinat cu Piero.
marli seara cu Daniello fudulii si ficat 9i un sfert de joi in ziua de 4 iulie am inceput figura care sti astfel
fr iptu r"i.
(F igu ra).
miercuri seara, ia rrrine acas5, o bucatS de cozonac;i iar seara am fost nerdbddtor a;teptind carnea caci pe
oui 9i am facut spatele figurii care sti astfel (Figura). Batistaz il
durea un picior, gi a fost pentru prima oards
joi arn facut bra{u | ;i arn ,"nincat pul;rr; carne fripta.
vineri am sfirgit-o ;i anr mincat o om leia gi arn adoi'inlt
ci nu a doi'mit acasd, gi nici cind tati-siu se sirniea riu
?mb r dcat.
nu stdtea acoio, iar asta pentru ca a gasii un loc de
riuispus, am mincat cu Piero dornrlt la Rotella.
s?mbata m-am sculat foarte ci
vineri-sirnbitd am fdcut-o pina la picioare; duminicd am
pu!in gi far'5 chef, iar noaPiea. am avut febr^ii 9i parcd a; prinzit cu Bronz(in)o.
fi avui un foc in mine gi n-am dormit deloc. in ziua de lun i B am scris cire,,,a scrisori si am inceput
duminicd, in ziua de 9 i(u)nie 1555 am cinat cu Piero.
luni dureri mari in truP. si ies afara,
nrarti ;rm fdcut o coapsi,;i am ie;it deseori cu urme sin-
marli dureri mari in truP.
::"':rii ;i albe. nriercuri m-an: sinrlit gi mai rdu cici poate de
mieicuri la fel, ;i nici sear^a nu am trecut-o pirne sau adiu-
gata1.
'l r-l
cri satr mai mult, tot la un ceas, in:i venea nevoia asife!
In ziua de joi 13 dimineala de Corpus Damini, am prinzit incit am rimas acasd gi am mincat un pic cie ciorbi.
[ratista al rneu a ie;it seara;i gtia ca md simt rdu dar
cu Br(cnzin)o iar seara arn mincat din nou acolo' ,rr s-a intors, astfel incit o sa 1in mereu minte asta.
vineri am lucrat. ,r.'r am ficut celalalt picior iar cu necazuriie ci in trup e
simbat; am cinat cu Piero 9i am lucrat, , r:va rflai bine, cici arm ietlt de 4 ori ; am cinat in San
duminica am prinzit cu Br(onzin)o ;i am cinat. | (orenz)o;i am bdul un pic de vin grecesc. n-a; putea spune
luni am cinat acasi 10 un(cii) de piine, carne;i salati' r.i ma simt bine, deoarece imi vine diareea tot la trei
marlr.
miercuri am facut capul rnortului cu barbi care sti deasu-
pra acestei figuri, 1 lr;rlescifrabii, in text.
joi am fdcut capul gi bra!ul figurii care sti astfel (Flgura). 'r 3attista Naldini (Battista degli lnnocenti) elev 9i aproape fiu de
,,,rflet al lui
Pontormo.
" Text ambiguu: Clapp citegte ,,gi el purta'',
Text, eviCent, Pi'oi ix.

'i08 109
mrercuri seara am mincat dovlecei fier!i, 16 un(cii) de
in ziua de vineri 12 seara am mincat cu Piero 9i cred ca piine si struguri.
mi-a trecut indigestia, adicd diareea.
simbata seara am cinat acasd pegte marinat gi (.,.)1; in 1oi am prinzit cu Br(onzin)o iar seara n-am mincat.
vineri .am fdcut capul care se uitd incoace, adica dupa
timpul zi lei am reparat jgheabul de-a lungul zidului iar <t-es91ul pe care l-am luat cu mine gi caresti astfel (Figura)'
seara m-am certat cu vechilul iar el mi-a spus cd de acum
simbdtd
inainte sd-mi fac singur treburile.
cluminicd
duminica dimineala am desenat cu Br(onzin)o iar seara
Iuni
l-am agteptat pe vechil care a plecat la Legnaia 9i mi-a rnarti 30 am inceput figura.
spus r md reintorc devreme, si nu s-a mai intors' am
rniercuri pind la picior.
mincat un ciorchine de strugure 9i nimic altceva. joi, in prima zi de august, am fdcut piciorul, iar seara am
lun i
rnincat cu Piero o pereche de porumbei rasol.
in ziua de marli 16 am inceput figura aceea iar seara am
vineri am facut bralul care se sprijind,
iar Batista
n'lincat ceva carne care nu mi-a cdzut prea bine,
simbata capul figurii care e dedesubt 9i care std astfel
mi-a spus si am singur grija de mine deoarece el a fcst
(fig ur d),
chemat la'Nocentl2 (flgure). <luminicd am mincat la Daniello cu Bron(zino) chiftelufe.
miercuri am mincat doud oud ochiuri.
lun
joi dimineala m-am ugurat cu doi rdhSlei uscali 9i din care i

mar!!
iegea ceva ca nigte fitile lungi de bumbac, adicd ceva gras
gi alb;;i am mincat foarte bine la San Lorenzo pulin rasol
rniercuri capulcdruia figura ii pune mina in cregtet.
joi am min.cat un pic de carne bune si am ficut capul inco-
foarte gustos gi am terminat figura,
ronat cu lauri.
vineri pegte gi un ou.
vineri. am lucrat 9i am stat nemincat cdci a fost ajunul
simbata a venit Batista ca sd macine culori 9i Pentru pendle
sfintului Laurenliu.
9i ulei ; iar seara am mincat doud oui, pere 9i o juma' simbdtS, in timpul zilei am avut cdlduri ;i mi-am stricat
de vin, struguri gi brinza.
:;lomacu l,
duminicd am mincat cu Bron(zino), iar dimineala Battista
riuminicd dimineala am rdnras, imediat dupa ce m-am
a plecat la Legnaia 5i s-a intors seara,
r;culat si m-am ?mbracat, in grddina unde era destul de
in ziua de lunr 22 am prlnztt cu Daniello iar seara am cinat
r ,icoare, ca sd vid n igte desene pe care mi le-a ardtat
cu Br(onzin)o 9i am ceva pe git in sus de nu pot sa inghit;
luscellinoi 9i m-a cuprins frigul 9i nu gtiu de ce mi s-a
9i Battista nu s-a intors; dimineald am fixat cartonul pe intors stomacy I pe dos. seara am mincat cu Bro(nzin)o
care l-a adus Battista. un pepene galben ;i un porumbel, iar ?n dimineala urmd-
marli am ajunat;i n-am cinat 9i m-a durut un dinte 9i l()are m-ant simlit rau 9i mi s-a pirut ci ag avea febrd.
am lucrat o parte din drapaj,
lLrni dimineala aveam febrd gi stomacul stricat; am cinat
1 Text neclar. Clapp citegte: e br vera (era acolo gi Bronzino), Cecchi ;i nu mi-a placut nimic: am mincat 7 un(cii) de piine cu
propune insi huovo (ou 5), vin gi pulind carne gi pulina bduturd, o un(cie) de migdale.
2 Adici la Ospedale degii lnnocenti, azilul copiilor gdsili, de unde rrarli seara o curilenie, o piersicd,12 un(cii) de-piine
provenea Battista.

111
110
luni am mincat carne de ied, salatd, struguri si brinzi
si sint ceva mai bine dispr"ls;i am inceput capul figurii ;i 15 un(cii) de piine;;i am fdcut capul care sti sub figura
care sti a9a (FigurI). desenati nrai sus"
miercuri bralul nrar!i am facut celdlalt cap, cel de alSturi, 9i miercuri
1)5 ioi r.estul (Figura),
vineri trupul sinrbdtd am refdcut trupul.
sirnbata coaPsele duminicd am prinzit cu Br(onzin)o tailei'
du min ica luni coiful.
i*i, muttit am inceput spatele care se afla sub cap' (Fi-
marli capul acela, astfel (FigurI).
gurd). rniercui-i bustui iar seara n-arn nlincat'
miercuri l-anr termirrat. joi bralul ;i seara am mincat o onrletd'
ioi"uln"ti simU;t;. duminici am prinzit crr Br(onzin)o ;i viner'!, de sfintul Luca, trupul, am mincat oua 9i 14 un/cii)
'n-um us.ultat slujba'
<1e p?ine 9i o varzd"
in ziua de lunr 2, am inceput si lucrez- Peste una ciintre simbdta bralul;i partea care std jos: am mincat oud
.".rii";-*uif i am fdcut cap'-rl acestei f rguri (FiSuri) am
5i
9 un(cii) de piine gl 2 smochine uscate.
orimit irn bidonag de ulei' cli.rminicd. am mincat de prinz cu Bronz(ino) teitei 9i seara
ili"r.rti pina la golduri, iar seaia a inceput sa pioui' tot acolo.
.rnr cinat
joi coapsele 5i ;oldurile. iuri mai!i n-:iercuri joi vineri am lucrat sub figura mai
vineri bralul. :,us amiriiiti desenindr pina la corni;d. simbata am coman-
simbata capul mortului care e aldturi' rlai cai'lonu I pentru Partea de aldturi' am mincat varzd
Ou*i'-ri.;,'de Sfinta Maria, am prinzit cu Brcn(zino) iar bine,qiiita cu mina mea gi noaPtea mi-am scos o a;chie
seara am cinat cu o mare durere de dinli'
dinlr^-un dinte gi acum Pot mesteca ceva mai bine'
luni rn-am certat cu Bas(tian)o ;i nu anr. iucrat pinS.sim-
UJte ;i am stat acasd sd'desenez' duminicd am
pi'inzit cu Dunrin ici ;i luni am gatit singur Puiina carne de vilel pe
seara n-am mincat' r,are mi-a cump5rat-o Ba(stian)o gi am rimas doud zile in
Bronzino ;i r-esi sf, desenez, gi am mincat in acele trei seri singur.
luni am desenat.
tutti u* inceput figura aceea de sub cap (Figura)' ir.l ziua de marli 29 octombrie
mieicuri trrtPul sub sini' n'r iercuri 30
joi picioru I inti'eg, in ziua intii a lui noiembrie, vineri dimineala, am mincat
vineri a;iloual' ,1e prinz cu Br(onzin)o !ipari ;i pegti din Arno' simbita
simbdt; a ibst sfintul Matei' ,iuninicd 9i luni a fost frig.
du m in ici in ziua de 9 am ficut caoul care se afld sub figura care
in zi'ra <ie dumirrica 5 ociomblie Brtista a plecat la Pogio ,,r.-, aga (Figur;).
iar seai-a am cina'r nurcar lu:rurr g:-eie, de licomre, iar
dintii ma dor incd' I ,\ceasta este lectui-a lui Clapp. in original apare ,,disegn"" Cecchi
t)ropune,,disegnotc" adicS,,sub figuro desenatd" ... etc.
r urmeazS: ,,miercuri", tters ?n text'

113
112
?n ziua de'12 am refdcut capul acela, lucru demn de amin- joi am mincat carne de ied cdci a fost seara pldlilor'
tit, adicd azi, marli. in ziua de vineri 13 am m?ncat la mine gi am inceput si
in ziua de 16 a sosit cartonul 9i l-au adus gi pe celalalt trebdluiesc singur iar Batista s-a ?ncuiat in cameri,
gi le-am aranjat pentru a incepe sd lucrez. ziua dinainte simbitd am mincat cu Bron(zino) gi cu messer Luca un
a fost foarte frumoasd gi fara nori gi fara frig. pette.
in ziua de 17 am prinzit cu Br(onzin)o gi am cinat gi am in ziua de duminicd 22 am prinzit cu Br(onzin)o; 9i inainte,
stat toatd ziua in casi, iar dimineala am cumpdrat o pld- in ziua de 20, in vinerea Postului, vremea a inceput sd se
cintd 9i am cinat 9i a fost ziua ?n care Ba(stian)o a venit insenineze gi si se ?ndrepte mullumita unui vint bun,;i a
sd-mi vorbeascd despre cdlugdri. tinut aga opt zile intregi ; iar mai inainte fusese o lund
in ziua de 18 am lucrat gi m-am dus sd vorbesc cu cdlu- in care a plouat aproape in fiecare zi de se umflau u;ile
gdri i. gi se umezeau perelii ata cum nu-mi amintesc de mult
in ziua de 19 am lucrat acele 2 capete de morli care stau timp se fi fost, astfel fncit dst timp minunat a adus cu
sub fundul aceleia. el o gripd nimicitoare din cea care ucide repede: a;a cd
in ziua de 20 s-a fiert rufdria. dacd te prinde slabit de munc5, de lipsa hainelor ori de
in ziua de 24 am prinzit cu Br(onzin)o gi era acolo gi mama prea multd dragoste, ori de mincare prea multd, te Poate
Mariei care mi-a promis un cozonac frumos. zdrobi in citeva zi le sau sd-ti facd mult riu; deci trebuie
in ziua de27 am inceputl sub figurile care stau ata (figura). sd te feregti, in iunie, iulie gi august;i in prima jumdtate
?n ziua de 28 din septembrie, de a asuda in mod obignuit 9i mai ales
in ziua de 29 de vint; cind ai muncit mult, trebuie si ai grijd de ase-
?n ziua de 30 a fost sfintul Andrei ;i am cinat cu Piero menea 9i de mincare gi bduturd, atunci cind e cald. apoi
;i mi-a dat 50 de smochine. de la jumdtatea lui septembrie ?nainte Pregdtegte-te pentru
duminicd dimineala am prinzit cu Br(onzin)o iar seara toamnd, caci fi ind zi lele scurte, vremea incepe sd se ume-
cu Daniello un iepure, ;i a venit la Florenla Luca Martini.2 zeascd gi lichidul acumulat in timpul verii devenind super-
luni mar!i miercuri joi vineri a fost sfintul Nicolae gi o fluu, trebuie sd te pregdte;ti prin post;i ablinere de la
zi foarte frumoasd gi a linut pina astazi in ziua de 9 de- bduturi 9i vegheri prelungite gi truda in aga fel incit geru-
cembrie. rile iernii sa nu-1i poatd dauna negdsindu-te calit; 9i si
in ziua de B am cinat seara cu Br(onzin)o niste cocogei nu mSninci prea mu ltd carne, mai ales dacd e de porc;
omoriti de nevdstuicd, gi ne-au adus un cozonac. si de la jumdtatea lui ianuarie nu mai minca deloc deoa-
luni am mincat limba aceea de por"c. rece e betr?na si rea; gi fii cu mdsurd in toate deoarece
marli am cinat la Daniello cu messer Luca Martini gi cu scurgerea umorilor ;i rdceli le apar in februarie, in martie
Varch i. si in aprilie, fiindcd pe timpul iernii frigul le ingheala;
miercuri am mincat doud oui, o salatd de andive, 14 un(cii) t;i ai gr iji cdci uneori, tot aga cum se intimpld ca in cursul
de piine ;i smochine uscate gi strug(uri). unei luni sa fie frig gi apoi imediat tot ce a inghelat si
:;e moaie, sd te cuprinda dintr-o datd scurgeri nestdvi lite
I se subinlelege ,,sd lucrez". :;au vreo rdceald ori alte boli primejdioase. $i toate aceste
s Luca Martini, poet qi literat. purced de la faptul cd in timpul gerului ai mincat 9i ai

114 115
bdut prea.mult ;i frigul
aduna 9i incheagd toate, dar de ?n-
dati ce vine vremea blinda gi umeda -le incilze;te gi le multd grija in a nu asuda; si nu te infricogezi cdci de au
dilati gi le umfla; gi de aceea asa cum am spus mai sus trecut citeva zile, omul nici nu mai gtie de unde a venit
la inceput, cind egti ?n felut ista sdtul, ai gril; cind se ;i unde s-a dus, caci din rdu dispus deodata se simte omul
rdcegte vremea, deoarece te poate dobor? fie bine; aga precum mi s-a intimplat mie azi, in aceastd zi
[e loc, fie
in citeva zile;aga incit daca ai umori prea multe adunate de 22 aprilie, in prima zi cu lund noui, cind md sirnt
in timpulverii, !ine-te de sfaturile de mai sus;i mai ales bine, fara ca inainte sd md fi simlit bine deloc. totul
stai. cu ochii-n patru in martie cind e luna plini, 10 zile trebuie cd pleaca de la un anumit frig care nu se copsese
inainte gi 10 zile dupd, adici cu incepere de'la luna noud inca si care a linut pini in ziua de 21; dar azi, in ziua
din martie ;i pind a trecut cea de a zecea decadi, cdci mai sus amintit;, mi s-a fdcut cald si md simt bine, caci
orice plin de luna e ddundtor dacd e;ti imbuibat gi trebuie vremea a ajuns la adevdratul ei anotimp.
deci sd te pazegti dinainte. l'agolo do terro rossor a murit in ajunul Pagtilor,
Amintesc aici ziua de 5 noiembrie 1555, cdci mi se pare a Adicd azi 24 am mincat la Br(onzin)o, cu Luca Martini
fi necesar: am, oricare ar fi situalia, tulburare fie ia sto- 5i cu to!i cei ai lui Daniello.
mac, fie ia cap ori mi dor fdrd' incetare golduriie, ori in dimineala Pagtilor am prinzit gi am cinat aici,
picioarele, ori bralele, ori dinlii, qi nu e nevoie sd fac in ziua de 26 ne-am dus la San Francesco gi ne-am intors
ca mai sus, ci imediat sd mi ingrijesc mincind pulin sau sa prinzim;i mai era gi Alesandra cu mono Lucrezia gi
pcstind gi silindu-mI, in zilele fosltului fiecirui'anotimp,
sa 1in ajunarea prescrisa, cici gtiu prea bine cd de n_o am rimas acolo pind noaptea ;i ne-am ?ntors cu tolii la
tac mai tirziu ma voi cai ora 6.
$i adesea se intimpla sa te simli imbuibat de atita mincare, in ziua de 27 ne-am dus Br(onzin)o 9i cu mine, la lYonte
atit,de apa.sa! de somn gi de hrana inc?t li se pare a fi Olirreto gi am stat toati dimineala cu Giovan Batista
umflat: trebuie atunci si te feregti, deoarece e semn de Strozziz. ne-am intors tirzlu si eu am stat pind seara ne-
prea mu lta sandtate, rnincat gi am cinat la mine acasi.
ln anul 1555, de-a lungul ciclului lunii care a inceput in in ziua de 28 ne-am dus la San Miniato gi am prinzit la
mariie gi a durat pina la 21 april ie, in toatl luna aceea circiumi 9i am cheltuit 20 b(ani) de cdciula -- eram 5-
s-au ivit bolr ingrozitoare care au omcrit mulli oameni
cumpatall gi buni gi poate cu o viati ordonati, ii tuturor i;rr seara n-am mai mincat.
li se, iua singe. Cred cd acest lucru's-a intimplat'deoarece in ziua de duminicd 29 dimineala ne-am dus pina la San
gerul nu s-a lSsat in ianuarie gi a rabufnit in aceastd lund l)omen ico, ne-am intors tirziu astfel incit eu n-am mai
a lui martie, cind s-a simlit un frig otravit ;i incdpalinat vrut sd prinzesc gt arn zibovit seara ia Dan iel lo.
luptindu-se cu aerul incaliit al anJtimpului cu zi le iungi, lLrni am cinat acasi.
gi era ca gi cum ai fi auzit sfir?ind focui in sobd, astiei rrrar!i am cinat acasd.
ilcjt insodimintat tare. Tot secretul std in a fi pre-
gatit 1-am
inainte'sd inceapi ciclul de martie al lunii, pentru
ca acesta si te giseascd relinut la hrand 9i la munci 5i cu Pagolo il Rosso, prieten cu Benedetto Varchi,
Poetul G. B. Strozzi cel Bdtr?n (1505-1571).

115
117
(1 ss6) simbdta seara oud la tigae.
duminicd seara am cinat cu Piero sturzi rasol 9i fripturi
?n ziua intii a lui lanuarie 1556, miercuri, am prinzit cu din care-i promisesem.
Br(onzin)o iar seara impreuni cu Ataviano, am mincat climineald (am fost) la San Pietro iar seara t?rziu au venit
o rala salbaticd. Br(onzin)o 9i Ataviano-gi li s-a deschis uga de cdtre
joi seara am mincat carne de porc fiarta gi o rald iar vechil sa se opreascd; a spus doar ci Jacopol, apoi
Batista n-a vrut si minince. -fdra
pe la ora 2 Ataviano a venit ;i a bdtut la u9d, intrebind
vineri seara am mincat cu Br(onzin)o un pette pe care mi-l de mine, zicind ca md cheamd Alesandra spune vechi-
ddruise Padovano, o ldmiie;i oua. luL -
simbita dimineala a ?nceput sa ploua gi sd se strice vre- in ziua de 20 Ba(stian)o. luni a plouat toatd ziua: zgudu-
mea ce se linuse frumoasd pre| de zece zile, fdrd nici un ituri furioase 9i tunete mari ;i fulgere iar seara am mincat
nor; iar seara m-am ?ntors cu o scurteici Pe care am pla- nigte resturi de sos gi de mu;chi rlmas de joi , borrono
tit-o lire 12 gi l-am intilnit pe Ba(stian)o care ddduse patru iiarta, 9 un(cii) de piine 9i 4 de cozonac.
scuzi cdlugirilor pentru chirie. in ziua de71 a plouat toatd ziua, la cind am mincat doud
ici am prinzit cu Br(onzin)o.
du m in
oud, o livra de piine ;i o salatd.
luni, de boboteazi, am iegit la hoindreala 9i am mincat in ziua de 22 am mincat seara carne de porc fiert gi Puline
piine de mei ; apoi seara am cinat cu Daniello. varzd gi cozonac; 9 un(cii) de piine.
marli irr ziua de joi 23 am mincat la cini carne de ied; a trebuit
miercuri s,i merg cu Batista la Belochio;i nu m-am dus 9i am cinat
joi seara am cinat cu priorul de la'Nocentil doar el gi cu impreund 9i m-a dus cu vorba timp de doud zi le zicind
mine, piftie gi oua. r a nu putem face rost.z
vineri, in ziua de 10 la orele A, o cdruli mi-a prins ge- in ziua de24 am mincat la cind 10 un(cii) de piine, borrona
nunchiul de-a lungul unui zid; iar Ba(stian)o a venit acasi ',i brinzd ;i doua oud.
s5-i ceard bani lui Lattanzio. in ziua de 25 Ba(stian)o mi-a cumpdrat 20 de mere de
simbatd a fdcut rost de doi (scuzi) 9i i-a dus cdlugarilor 10 b(an)i, 9i am mincat ou6;i o salatd.
pentru chirie. in ziua de 26 intorcindu-ma acasd la orele 24 am fost ajuns
duminicd a plouat si a fost vint mare 9i frig toatd ziua rlin urmi de cdtre Ataviano, Daniello;i Alesandra si de
iar eu am inceput si mdninc sus la mine o bucatd de ,rlte femei care veneau dupa mine ca sd md ducd la Bron-
mugchi; 9i aga marli a venit la atelier del Gello; miercuri zino acasd: ne-am dus 9i am petrecut pind la orele 12.
in ziua de 15 seara, Bron(zino) a venit la mlne acasi si in ziua de 27 am mincat acasd 10 un(cii) de piine si mere
md caute impreund cu Ataviano ca sd md duc sd cinez ( ()aPte.
cu ei ; dar eu m-am ascuns fdrd ca el sd md poata gdsi2. in ziua de 28 am pr?nzit cu Br(onzin)o porumbei salbatici'
joi seara am mincat cu vechilul, in orag, oui. irr ziua de 29 am mincat la cind doud oud.
vineri seara de sfintul Anton oud la tigaie.

1 Ospedale degli lnnocenti,


I tcxt prolix, in original.
2 urmeazi un rind gi jumitate gters,
n Ce anume, nu se inlelege din text.

118 119
?n ziua de 30 iedu I pe care l-a cumpirat Batista cu simbatd o placintd iar Ba(stian)o mi-a adus carne de vilel
9 b(an)i. 9i unturi de 15 bani.
?n ziua de 31 , oua. duminici am prinzit gi am cinat cu Br(onzin)o iar seara
in prima zi de februarie, oud. am stat mult timp treji cdci venise gi Varchi.
in ziua de 2 am prinzit cu Br(onzin)o gi seara anr cinat luni seara la Daniello, care s-a dus si vadd spectacolul
cu Dan iello. din via Maggio
in ziua de 3 am mincat o placintd cu carne facuta de rnina marli s-a facut frig tare 9i noaptea a nins iar eu am min-
mea, cat nigte varzd la mine acasi.
in ziua de 4 am mincat la cina o onrleta cu brinzd. miercuri
in ziua de 5 pulina carne de ied. in ziua de joi 20 am fdcut capul figurii care striga iar seara
in ziua de 6 am inceput sd lucrez si am mincat la cind i,rrn mincat carne de vilel gi pini in ziua de 29 am reugit
fripturi de porc. sd sfirgesc tot ce se afla sub numitul cap, pini la pdmint.
in ziua de vineri 7 am mincat la cini o omletd cu brinzi. (Figura)
in ziua de 8 la cind am mincat o omleta, iar dimineata am in ziua de 4 martie am facut un tors pina la tite;i m-a cu-
fdcut rost de 12 duble de cirbuni. vechilul a fdcut piine, prins frigul ;i m-a tras curentul astfel incit noaptea a.rn
adica. mona Cilia, si pentru ci l-am trimis dupa o butelci bolit iar a doua zi n-am putut lucra.
de vrn mr-a spus sd nu mai poruncesc, gi ori sa-mi fac in ziua de 6 am fdcut torsul.
totul singur, ori sd md mullumesc cu ce face el; iar pinA in ziua de 7 am terminat picioarele.
seara am reugit sd termin acea figura desenatd. (Figura) 'in ziua de B m-am dus sd vdd
un Hercule cu Rotella,
luni 9 am fdcut capul dedesubt,
in februarie 1 555 marfi m-am dus s6 vad tabloul lui Br"(onzin)o, adicd acel
in ziua de duminici 16 am prinzit cu Br(onzin)o, iar seara sfint Bartoiomeu.
am cinat la Daniello, Br(onzin)o, Ataviano gi cu mine, a;- nrjercuri un cap ciedesubt.
teptindu-l pe Daniello pina !a o(re)le 5. joi am scos cuiele care erau infipte acolo sus de tot.
luni seara am mincat pulind carne de vacd pe care mi-a vineri un cap dedesubt.
cumpirat-o Ba(stian)o, si pe care nici ciinii n-ar fi mincat-o, sinrbita 14 am tencuit singur un capr; mi-au dat 4 lire
;i cum acesta nu e cu nimic mai bun decit ceilalti gi-a teiat din chirie.
pentru sine bucata cea mai bund gi s-a dus. seara m-am dus sd vid capul acela al lui Sandrino, care
marti am mincat la cini din carnea aceea de vaca. nri-a spus ca Alesandra plecase, gi in seara aceea am cinat
miercuri Ba(stian)o mi-a cumpdrat niste rnugchi de 2_8 c-u Piero care era acolo"
de. b(an)i; am mincat la cini doul oud 9i 10 un(cii) de clurninica 15 a batut la ugd Br(onzin)o iar mai tirziu Daniel-
pii n e. io; nu gtiu ce-or fi vrut.
joi .de ldsata secului, am cinat ia Br(onzin)o gi am ficut B am vdruit sub fereastrd
'1

acel tors al figurii ce std astfel. (Figrjri).


vineri seara am mincat doud oud, brinzi;i smochine us- t T9i acoperb probabil un fragment din pictura de care nu era mul-
cate.
lum it.

12A 121
joi 19 m-am int?lnit cu Daniello gi Attaviano care voiau simbatd am fdcut ?n partea de jos sub ferestre.spre. (Sacris-
sd md invite la masd, iar mai tirziu l-am intilnit la San tia) Vecher stinca de lingi figura care era acolo;9i am tri-
Lorenzo pe Br(onzin)o care voia sd-gi trimitd tabloul la mii dupa sparanghel 9i nu am cinat la Piero.
Pi sa. duminiti am primit un colac daruit de rnono Ugenia 9i
vi ner i m-am dus sd cinez cu Br(onzin)o.
simbdta luni am lucrat la jgeabul de sub ferestre.
duminici au venit Br(onzin)o, Daniello gi Ataviano Ia mine, Pier Francesco. mal1i miercuri ;i-a instalat schela pentru
iar eu am cumpdrat trestii gi salcule pentru gradind; iar a putea incepe lucrul'
Br(onzin)o vroia sd mi invite la masd 9i tu lburindu-se joi'm-am sculat cu o ori inainte de a se face ziud 9i am
imi spuse: va purtali de parcd ar fi sd venili in casa unui inceput figura de desubt care sti aga' (Figura)
dugman gi md lSsd in pace. vineri torsul (Figura)
iar luni -seara am mincat cu Daniello carne de ied de 34 B aprilie, simbatd, Picioarele.
'l
de b(an)i foarte bun gi erau acolo Br(onzin)o, Sandrino ;i luni partea de jos, Pina sPre cor.
G(i)ulio 9i cu mine, gi in ziua aceea Alesandra 9i-a spart ln ziua de intii mai vineri simbata'
capul cu o caramida. duminicd am prinzit cu Br(onzin)o 9i a fost ziua Sfintei
marli seara i-am trimis Iui Gaddi 11 bani pentru o butelcd Cruci.
de vin alb. luni am inceput figura aceea care gade aga (Figurd)
in ziua de miercuri 25 luna in cruce. marli am fdcut capul,
in ziua de 26 am inceput bralul acelui copil care sti de- mieicuri torsul. in'ziua de 6 mai am vindut 20 de duble
desubt (FigurA) de griu gi mi-a venit o poliia de la Banc5.
vineri m-am trezit cu o ori mai devreme de risdrit gi joi, picioarele.
am facut torsul de la bra! in jos. vineii 9i simbate, partea de dedesubt.
simbata am fdcut o coapsd 9i am fost la sdrbdtoarea pdciil duminicd am prinzit gi am cinat cu Br(onzin)o 9i am iegit
iar seara am mincat o bucata de carne de ied. sa hoinirim cetre Poarta dinspre Prato.
in ziua de 29, de Florii, am prinzit cu Br(onzin)o. mar!i am inceput bralu If igurii aceleia care;ade a;a' (Figlrd)
luni am fdcut capul acelui inger. mlelcuri, celalalt bra! 9i- picioru l, si a fost ajunu I lnal-
marti am stat in casdgi am fdcut nici eu nu gtiu bine ce. larii,
in prima zi a lui aprilie, miercuri, am fdcut cealaltd coapsd i+, i"i am cinat gi am prinzit c-u (Bronzino).
cu toatd gamba gi laba piciorului. vineri ;i simbdta am sfirgit figura'
joia mare ,luminicd am pr?nzit cu Br(onzin)o iar seara nu am mincat
virrcri m-am scu Iat devreme gi am fdcut acel tors de copi l. .i am inceput sd nu md simt prea bine.
j,ri f,icut picioarele
,rrrr in ziua de 9. luni noaptea pe la orele 2 s-a pornit o.vreme cu tunete
,yrrrr.r r lrrr)tlul albastru si- m-am dus sd cinez cu Piero. .;i fulgerb gi ploaie 9i frig,;i mai !ine 9i acum incd, gi e

t ', rr t,rt,,r r ...r .r! rrrr'.tiIirrltri intrc lmpbrat gi Fran!a, semnat la Siena I Absida bisericii San Lorenzo, unde picta Pontormo, se mirginea
l,r .1/ r, rr I r, l',',r'
1r" rnu Jin laturi cu Socrestio vecchia, opera I u i Fi I ippo Brunel leschi'

I ;':', 123
simbata am fdcut cele doui brale gi nu am cinat.
miercuri, gi ploud in fiecare zi mai iar inainte au fost duminici 28 am prinzit cu Br(onzin)o iar seara am cinat,
doua luni de timp frumos. si am cumpdrat pe;te si m-am dus pe cimpul de ia Ognisanti
joi 28 am ?nceput figura care std a9a, ?n partea de sub cap, cu Sandrino gi Bernardo
iar vineri am terminat-o" simbata am fdiut cartea. (Figura) luni am facut. aceie pdminturi, mar!i celdlalte pdminturi.l
duminici nu am prinzit iar seara am mincat cu Pie*.o o in prima zi de iulie, miercuri, joi, vineri, simbat; sear-a
pereche de porumbei, nLr arN cinat, am desenat.
luni, iir prima zi cje iunie, am fdcut figura brunelelului. dumini.ca 5 am prinzit cu Br(onzin)o;i asta s-a intimplat
in ziua de 7^am prfnzit cu Br(onzin)o lar seara s-asimlit rdu. in dimineala in care l-am intilnit iri Sanra Maria del Fior e,
in ziu.a de 9. am inceput figura care gade a;a. (Figur;j cind era ?mpreuna cu Atavianc si vorbea cu rnesser Lorenzo
10 mier"curi Pucci, pe cind mi duceam sa cumpar l;iptuci de prato,
jo' iar seara am cinat impreuna, iar eu i-am trimis 9 s(oldi)
vineri simb5ti am fdcut pulinul ce-mi rimdsese din brat pentru vin lui Piero.
u*. sf?r;it o parte intieaga cu toata povestea gt toate
lifigurile 12 DuminicS.
intregi. rnarli 14 am.inceput torsul figurii celei mari mier(curi)
duminicd seara am prinzit cu Piero placintd cu lapie. mrca parte din bra! (care se vede). (Figura) -
luni ?n ziua de 15 jor s-au astupat cele doui gauri, sirntrlta (am fiicut) spina-
pdtura de la Rotella i il-- care stau dedesubt.
vineri in ziua de 1 9 am inceput figuna care ;ade a;a. (Figura) Duminicd^ (1)9, dimineala am prinzit cu Br(onzin)o iar
simbata am fdcut bratele. selra cu Piero, plicintd cr.r pere coapte iar simbita minca-
duminica 21 m-agisit Br(onzin)o la Santa Maria cjel Fiore,
scm o bucata de lin adica (...)
gi i-am pronris sa md duc sd prinzesc cu el, cdci dr.lpa aceea
trebuia si 'radd taurul, iar seara am rdmas la ciria si am iulie
trimis dupa o clamigeani ce vin la Piero cdci era acolo
luni 20 seara am cinat dupd care am postit pina mrercuri
;i Alessandra gi ne-am intors frnpreund; mi-a facut atit seara; am facut o parte drn bral;i c pa.te din picioarele
de rdu cina aceea incit am stat apoi nemincat pind marti
seara, cdci am bdut din vinul acela alb de Vinegla gi doua torsurilor am,rrtrte mai sus, nrarti l-anr rugat pe Batista
oLrd 9i am poruncii si se taie cocogelul pe care dupi aceea s.i giteascd.
l-am aruncat. rniercuri 22 am facut cacui ;i pu!rr din umer-r. am cinat
in ziua de miercuri 24 seara am cina-i. cu Daniello gi mai r,u Dan iello.
erau acolo Marignolle ;i Br(onzin)o. 1.:i anr ficut partea de deasupra episodu lui terminat din
ioi am facut cele doudcapete desenate in partea de sus gi a
fost o vreme cu ploaie $i tunete;i cu frig nemaipomenit. vineri am facut piciorul figurii celei mari gi intregi.
vineri s-au astupat toate giurilel din cor, acolo i:nde am
fdcut prima scena.
I Se referi probabil la anumite pirti colorate cu piminturi (terro sau
t gduriie fdcute la iixarea scheldriei pe zid,
125
124
?n ziua de 20 amintita, dimineata, am primit o banild cu simbdta picioarele, am m?ncat o livrd de piine.
griu. seara m-am spdlat pe picioare 9i am dat in u9d atit cluminicd 20. luni in ziua sfintului Matei tot o livrd,
de tare incit m-am rdnit gi m-a durut piciorul pina astdzi
in ziua de 25. iar mar!i nu am lucrat.
simbata 25 am flcut coapsa aceea mare. rniercuri am ?nceput copilul cu potirul gi seara am m?ncat
duminicd am prinzit cu Piero carne de vi{el iar seara nu B un(cii) de piine.
am cinat. in ziua de 26 simbdtd ne-am dus la circiumd Attaviano,
luni m-am trezit devrenre 9i am fdcut torsul care se afld Bronz(in)o gi cu mine: am mincat pe$te gi oua gi vin vechi
dedesu bt. ;i am avut de pl5tit 17 s(oldi) de cap.
miercuri am fdcut partea de jos a acelei coapse mari. <Juminicd am prinzit cu Br(onzin)o iar seara am cinat tot
vineri seara am mincat cu Piero pe;te iar Batista a l5sat , u el gi a venit gi Attaviano.
un bilet cum cd nu se intorcea, asta a fost atunci cind a luni acasd,
luat plasa.l rnarli, de sfintul Mihail, am pr?nzit 9i am cinat acasd;i
cit despre lucrul inceput in ziua amintitd, adicd din 29 ,r venit 9i Luca Martini. miercuri acasd.
iulie gi pina in ziua de 26 august, eu am fdcut figura aceea joi seara am cinat acasi 9i au venit Varchi gi messer Luca.
(,..) invegmintatd in partea de sus cu albastru gi am facut i;rr dimineale, vineri, a plecat la Pisa.
ordine in San Lorenzo;cit despre mincare, am luat o gaina simbdta a plouat toatd noaptea ;i jumatate din zi gi am
gi am cinat cu Bron(zino), iar seara au venit Daniello 9i rnincat cu Br(onzin)o dovlecei prajili ;i ne-au adus o sticli
Attaviano gi au cheltuit 3 lire din care mi-au revenit 20 de rlc vin rogu.
soldi; gi intr-o joie am cinat tot acolo cdci Bron(zin)o rluminicd 4 m-am dus la San Francesco gi am stat acolo
cumpdrase in contul meu nigte carne de ied. toati ziua. m-am intors gi am m?ncat o fierturd de ied gi
in ziua de27 a lunii amintite am luat cartonul pentru San ;rm biut o sticla de vin vechi de Busino.
Lorenzo gi l-am fixat pentru a putea lucra. luni am fdcut capul copilului cu plete, am mincat seara
in ziua de 10 septembrie mono Cilia a fdcut o parte din cloi pui.
pii ne. rnarli m-am sculat cu o ori inainte de rasdrit 9i am fdcut
torsu I copi lu lui cu potiru I ; iar seara am mincat un ied
556
tustos, dar md doare gitul, adici nu pot sd scuip ceva
1

?n ziua de 11 septembrie am tras 3 b(utoai)e de vin 9i rle parcd-mi sti lipit induntru, cum mi se intimpla de
vin de Calenzano iar seara am cinat cu Piero,
2i I cu rrru Ite ori .

simbata am fdcut capul copi lului cu coroand. irr ziua de duminicd 11 m-am dus la Certosa iar seara am
duminica 13 am cinat cu Daniello, gi era acolo gi Bron- n-r in cat.

zino, o capalina de vi{el de am cheltuit 2 butoia;e. (?) rrr ziua de duminicd 1B am mincat cu Piero carne de ied,
luni coroana. miercuri, zi de post, am facut bralul, i,rr seara am mincat la Br(onzin)o ficat prajit. vineri a
joi, vineri am ficutitorsul iar seara nu am mincat. iriceput sd se lase frigul iar seara am mincat la circiumd
I )an iello, G(i)u lio gi Piovano ; !ipari prajiii 9i am platit
1 Poate aicis cu sens f igurat, ca in limba romAni. I iccare 15 s(oldi).

126 127
iar luni seara cu Bronzino, gi a venit si Luca Martini (..,)1: l)esfi:rarea pe care itiu ce ,: incerca!i, voi ;;reainalte, in
pui 9i iepure 9i B un(cii) de piine. picturi ori sculp.luri frumoase si in afara de
1,r1a or"ir:,1rei
marli seara am mincat pulind carne de ied;i 10 un(cii) ,rcestea, dragostea pe care o purta!i oamenilor care se
de piirre 9i a reinceput sd.-mi placi vinul lui Piero, ;i noaptea indeletnicesc cu sdvirgirea lor, mi fac a crede cd pitrun-
am dormit bine" z,itoarea dumneavoastrd minte se strlduiegte in a gasi
miercuri am postit gi seara n-am mincat nirnic, si am in rrobielea;i principiile fiecarei din aceste doui arte, dez-
l)atere *- aceasta frumoasi gi anevoioasi ;i
- desigur
continuare gura amard gi uscatS.
joi seara, in ajunul zilei sfintului Toma, am mincat o fiei - lrodcaba potrivita spiritului dumneavoastri atit de ales;
turi de borrono gi doua oud; ;i la fel vineri seara, astfel ',i cu toate c5 am fost poftit cu atita bundvoinlS de scri-
inc?t timp de doui zile am mincat 27 de un(cii) de piine, ';oarea dcnrniei voastre din zilele trecute in a mi pronunla
iar sirnbata seara P. pind duminicd seara cind am mincat ,rsupi-:r acestor fapte, md tem cI poate nu voi gti ori nu
pu!ind fripturi, '"'oi su'lea cu vorba sau cu pana si infaligez pe de-a-ntregul
luni, in ajunul Pagtilor2, am cinat la Bronz(in)o, gi pina tluda cr!ui ce savirgegte; totufi vi voi impirt5gi spre soco-
seara am stat 9i am rnincat impreund o becald; in a doua lrnii;r piiduire (fara a trage insi vreo concluzie) ceea ce
zi de slrbatoare am mincar; aici dimineala 9i seara; iar de {)ui-si s;nplu imi trece prin minte.
Sfintu I loan am mincat cu Dan iellc carne de oasire si (lhesirr;irea, in sine, este atit de anevoioasi incit nu se
B un(cii) de piine, l)oaie dezbate, cu alit mai puiin rezolva, deoarece existi
vineri gi simbata am mincat acasi 30 de un(cii) de piine, rLn sir,gur lucru nobil, care sti la baza a toate: iar acesta
oud, unt gi altele. cstc desenul, si toate celelaite argumentiri sint palide in
dumirr ica seara am mincat pulina friptu16 9i 15 un(cii) de f,rla acestuia (se poate lesne',zedea cd cel care-l posedd pe
Prine. , r-esia li-actici bine orice arti); ;i dacii toate celelalte
iuiri o saiatd deborrono 9i o omleta 9i 13 un(cii) de piine.s ,loverr :int palide gi nevolnice pe Iinga acesta, curn mai
l)oate a'.,ea loc vreo dezbatere cu un singur argument,
2. SCtlISOAREA LUI PONTOR.I."]O CATRE riaca n.i doar ldsindu-l pe acesta la o parte gi ndscocind
BENEDETTO VARCHI DTSPRE ,rlie nrotive mai palide fara a putea ajunge la un bun sfir-
',it cr r la vreo concluzie
,,CARE AR,TA ESTE MAI PRTSUS: PICTURA
?

{ -u grer.i se poate vorbi despre o figura sculptatd, lucratd


ORI SCULPTURA I" ,1c jur' ,rrprejur gi cu rotun jimile vizibile din toate parlile,

Preainaitului gi preacinstitulul l"i. Benedetto Varchi cu


, fatuta in intregime cu dalta sau cu alte unelte greu de
cea mai aleasi stimi. rrinuit, 9i cu unele pir!i atit de desivirgite incit fiind pia-
tra o i-fiaterie dur6, cu greu ne putem inchipui cum de s-a
I putut plismui gi desdvirpi, cu atari unelte-.ceea ce se
Cuvint neclar. Clapp propune ,,Tasso", ciar desigur nu Giovanbattista irtir-r-rpld mai pufin cind se lucreazd in lut moale si asta
Tasso-noteaze
8 mai 1555.
Cecchi
-rnort, dupi cum ncteaz[ Pontormo, la r,u nurrrai in cazul modelarii unui braf ridicat -care !ine
2 Pontorrno gre$elte aici cu siguranli: corect ,,Ajunul Criciunului", ,c'v'.:i in m?nd, ci va fi greu si anevoios, in general, sd se
It Pontormo rncai-e probabil a doua zi, !a inceputul anului 1557. ,rv'irpeasci scu lptura fdra sa se sfarme, gi mai ales nepu-

128 129
1s[
t?ndu-se indrepta nimic atunci cind s-a cioplit prea rnult;
toate acestea sint foarte adevirate si in afard de aceasta
ea Doate iesi armonloasa dintr-o -parte gi nepotrivitd in
celelalte, fie prin lipsa pietrei intr-una din par!i, fie prin
greutatea cu care se acordd in mod propor!ionat toate
pirli'e rotundului intre ele, neputindu-se vedea nicicdata
blne cum va iegi, gi chiar atunci cind e gata, si cele rlai
rnici gre;eli nu mai pot fi indreptate.
lar dacd artistul nu va avea baza desenului el va fi gata I
oricind sd cadd in gregeali sau in vreo nepctrivire evi- I
denta, cici cu greu se va putea feri de micile cjcii:cte, I
i
-.; -{
in oricare dintre cele doud arte. I

$i exista diferite nrodr-rri de a lucra, cum ar fi in rrr::r'nicra,


in bronz si in at'itea gi a,titea alte feluri de piatrS, in sti.rc,
in lemn, in lui si in multe aitele,;i in fiecare din eie este
nevoie de o mare experientd in afard de straCania irriso-
\f
,*'%

'dd
nald a omului, care nu e de fel micd; dar asta il menf ile pe . ',$

om mai sdndtos gi-i face o constitulie mai solidd, pe i:?nd ',h


cu pictorulse intimplS pe dos, el fi ind zdruncinat irur)este )|ll, Nud c,gezct.
prin stradaniile artei, mai degrabd tulbureri ale minlii
decit prelungiri ale vielii; prea indriznel gi prea dolitor rcle moduri de amestecare, in clarobscur, umbre 9i iumini,
in a imita, prin cu loare, toate lucrurile feicute de naturd, reflexe gi multe alte aminunte nesfirgite' Si am spus deja
care ii par potrivite (ba el le mai poate 9i indrepta) pen- , i pictorul este prea indraznel vr?nd sa intreacd natura
tru a-gi face lucrdrile bogate 9i pline de lucruri, pictind r,i sd dea suflet u'nei figuri facinC-o sa para vie reprezen-
atunci cind este cazul, cum se spune, o noapte cu iocur.i iind-o in plan: ;i cie-ai fi socotit macar cir, atunci cind
sau alte lumin i asemdnitoare, atmosfera, norii, peisa je Dunrnezeu I-a fdcut pe om, l-a facut in reiief, ca Pe ceva
indepdrtate sau apropiate, case cu felurite feluri de a se r e mai ugor poate primi viafa, nu s-ar fi apucat de o treabd
supune perspectivei, animale de toate felurile, de toate ,rtit de nasirugnic; sau mai degrabi miraculoasa ori di-
culorile gi at?tea alte lucruri; gi e posibil ca intr-o scend vin5.
ce se sdvir;este sd se intervini cu ceea ce natura nr-r a ficut Si mai pct spune ci, pr^in exe mplele car,e se pot da, Michel-
niciodaLta, in afard de ceea ce am zis mai sus, infrumuse- ,'.r,gelo nu a'putut dovedi profunzimea desenului ;l marelia
lind prin art; gi dind lucrurilor gralie;i potrivind;i cum- p,.iiulri sdu divin in minunatele figuri- in relief pe care
panind lucrurile dupd cum e mai bine; in afard de aceasta ie-a facut, ci cu miraculoasele opere cu figuri atit de felu-
existd diferite feluri de a lucra, in fresci,, in ulei, in tem- rite in pozi!ii frumoase gi in racursiurile din picturd; 9i
pera, cu cleiuri, gi in toate e nevoie de'o mare experienli a iubit-o pe aceasta intotdeauna ca Pe o indeletnicire mai
in minuirea feluritelor culori, ?n a gti efectele lor, diferi- anevoicasd gi mai potrivita cu geniul sau fara ca pentru

130 131
acest. motiv s; nu recunoasc; cA splendoarea gi vegnicia
vi..rli o scriern acum, ili aveau obirgia, dupa c?te spun unii,
ei este mai mici decit cea a sculpturii, lucru atit de inalt
gi de vegnic; dar la aceastd eternitate contribuie mai rnult in Ancisa, un sat din Valdarno Di Sopra, binecurioscut,
carierele de marmord de la Carrara decit miiestria fdu-
dealtfel, cici tot de acolo se tr6geau 9i strimogii lui messer
i'r-ancesco Petrarca. Oriunde;i-ar fi avut obir9ia strimo;ii
rarului, deoarece este intr-o materie mai buni, gi aceastd .;ai, suspomenitul Bartolommeo a fost 'insd florentin 5i --
,iund c?ie mi-au sDus cei din familia Carucci * a fosi elev
materie, adici sculptura, ?nsolindu-i pe marii maegtri este
pricina unor mari foloase gi a unei inalte faime 9i a altor
,Jelel lui Domen ico del Ghirlandaio, iar dupa ce a executat
demnitdli gi recomperrse de o virtute tot atit de aleasa;
, iieva lucriri in Valdarno;i s-a dovedit a fi un Pictor pri-
gi mi g?ndesc deci cI este ca o imbriciminte fdcutd din
r.eout oentru vremea aceea, s-a dus in ceie din urmi, tot
pinzd fin5, caci line mai mult 9i e mai scumpi; iar pictura fie prin
este o pinzi de bumbac urziti in iad, cdci |ine ;i costd 1'"nt.u'nigte lucrari, la Empoli, 5i locuind fie aici,
inrprejurimi s-a insurat la Pontornro, luind de nevasti
putin, gi orice lucru fiind sortit unui sfir;it, nefiind ele ,, iin;rd foarte cuminte 9i cinstitd, numita Aiessandra,
pe o misur5, s-ar putea vorbi mult despre ele; dar fili
lrrr-a lui Pasquale di Zanobi 9i a soliei acestuia, msno
bun gi. ierta!i-mi cici, in afari de insemndtatea intregii
Br igida.
scrisorl, nu md mai indeamni nimic sd minuiesc ac6st fiu al acestui Bartolommeo in
tacdpo s-a niscut deci ca
condei; fapt pentru care vreau sd vd asigur ca rlmin al
domniei voastre supus, gata oricind si vd servesc. Dar l'1493. Murindu-i insa tataI in anul 1499, maml, in
,rnLr
.rnul 1504, iar bunicul in anul 1506, lacopo a rimas sub
bag acum de seamd ci pana mea a prins din nou puteri gi
indrumarea bunicii sale, rnono Brigida, care * dupi ce
cd nu i-ar ajunge intreg acest caiet, atit se simte de bine;
I-a !inut ciliva ani la Pontormo, dindu-l sd invele cititui
dar eu, ca sd nu vd mai supdr cu politeluri obositoare, nu
o sd o mai moi in cilimari, astfel inc?t imi ajunge sa in- ri scrisui, precurn gi cele dintii cunogtinle de Srar-natice
latina l-a adus in cele din urmi la Florenla' cind avea
virsta -de treisprezece ani, 9i l-a pus sub tutele, Peniru.ca
scriu aici ziua gi luna in care ne afldm 1B februarie (1548).
Al Domniei Voastre, preasupus, Jacomo. pulina avere care-i nrai rimlsese acestuia sd fie pazitd
si pistratd de cdtre magistratu l insarcinat cu tutelarea orfa-
3. GloRGlO VASARI: VIAJA LUI IACOPO niior; lds?nd apoi coprlul in casa unui cismar anume Bat-
DA PONTORMO* tista * cu care se 9i cam inrudea - mono Brigida s-a ina-
poiat la Pontormo, lu?nd-o cu ea pe o sord de-a lui iacopo'
pictor florentin i.lu mult dupi aceasta murind insd 9i monc Brigida, iacopo
s a vdzut sil'it se-giaducA sora la Florenla gi s-o lase si stea
Batrinii sau mai degrabd strimogii lui Bartolommeo irr casa unei rude'de-a lor, un anume Niccolaio, care Nocuia
di lacopo di -Martino, tatdl lui- lacopo da Pontormo, a ci: ui
{ in vir,i de' Servi. Dar gi aceasti copila s-a dus dupd ai sii,
* murind inainte de a se f i miritat, in anul 1512.
Paragrafele cuprinse intre paranteze drepte sint traduse de Victor
leronim StoichiiS pi constitu ie o completare a Vielii lui pontormo $ lacooo, ca si ne intoarcem la el, nu se afla de multe luni
din ve.rsiunea Vielilor pictorilor, sculptorilor gi arhitecgilor de Giorgio I in ilorenla c?nd a fost dat de citre Bernardo Vettori si
Vasari apiruti la Editura Meridiane, Bucure5ti 1968, in traduceiea lucreze impreund cu Lionardo da Vinci, iar ceva mai t?rziu
lui $tefan Crudu, cu Mariotto Albertinelli, cu Piero di Cosimo ti in cele din

132
t 133
&
urm5, in anui 1512, cu Anclrea del Sarto, la care, de ase_ I iir'tl aies papi, tocmai tn acea vreme, cardinalul Giovanni
meiea, a rimes puf in timp,. deoarece, dupa ce lacopo a ,le'i"leclici gi-a luat numele de Leon al X-lea - pre-
ficut cartoanele pentr u miciie arcade din min jstirea de, -'care
t.Lrtinrleni, in intreag6 Florenia, numerogi prieteni 9i cre-
Ser,,,l, se pare ci Ancliea nu-i mai veC;t cu ochi buni, din ,iiiiticsi ::i acestei familii au inceput 551 eX€cute stema nou-
pricin i pe care rtu le cunosc. ui p,..pii, in piatri, in marrnci'i, pe.pinza sau in frescd 9i
Cea dinlii lucrare fdcuta de lacopo in v;^emea aceea a lost rie ace<:a, voind si dea 9i ei o dovadi a credintei gisupu-
o nric:. Bundvestire, harazitJ unui prieie;r de-al siu, cr^o_ rrr:i-rr 1'e!i Ce susponren iia famille 9i fali de pap6, .calugi-
itor ; rnurincj in:i croitoru I inainte ca oper:r si fi lost ter_ r ri di:' ie r-vi au poruncit si li se faci stema lui Leon al
mir,aj::j, aceasta a rinr.:s in stapinir:l lui lacopc, ucenlc, r(-ir;i, in piatra, pe care au atezat-o in mijlocu I ^arcadci
pe aiunci, ai lui Mariotio, carc se iaudt r..L ea, arltin<J-o, ,,ri;.: c;riii portic al bisei'icii della Nunzia'ca, aflata' ?n pia'ii'
drepi iucru rar, oiicui venea irr atelier'. Veirjnd tccmai oe i'ii:,'.r,'; nrrl tli^ziu i-au cerut lui Andr-ea di Cosimo s-o
aturiri in Floren,ia, Raf[;',e llo dr Urbino a vizut si el oper^1, r1:)Ji ji{'l cu auf 9i s-o imporjobeasci cu groteiti, in care
pi-e:'rjin si pe tiitiri,r i care o executase sl a rarrnas Lii nrit, r(.csr.d:r* pricr:pea ca nirieiri altul, precum;i i! deviza
pre;ic.indu-i lui l:cop,l ict c.iea ce acesia a si ;2,:utit mai {,,rr^r-rili'::i Medii:i, agez'ir,d apoi s1'erna'intre c Creclirrfa;i o
ap0r s:. inlaptui.rs--i. i") ri,r, i;r ,ieilg'ind
'lilsi ca singur n-lr f i putut duce atitea
Nu.n:uit dupd ar.easr;r, llecind Mariotto <iin Florr:n1a yi rir,-irir ir bun sfirgit, Andr^Ja s-a gi:rdit si-i clea aitcui'ra
, r ,.,c'i -i: iei..: doui chipuri si, li aceea, chemindu-l
duc'i',iu-se ia Vit:t-bc, si tei^mine tabiru I irr.eDrlt d:' Fi a pe
Bariuiolnmeo, lccpc, care era tirr.rr, in:jtciii _si sin.ui.r.- I r.:ri :1. iii:-e ni.i ,.1!ea Pe .'-t'lnci 'rla' mult Je nouisp|ezece
tic, r^Snrinind i'ai"a
^l
maestru, s-a dus si i,,ro^eze cLr Aiidr-r:.1 .i : s r rr'aLi-e ccle dc-t-r porner'le perlorrjc' rtr
de i Sa,-io, tocrrai cind acestaterminase.,- in cu,-iea inte- ::i,: r,t i e ire';::li des'tuli tlud5 pini si-l hol;Ii-ascd si
rioiri a mandstirii de' Servi scer:ie din vtata Slintulu j :: : .'-.:. , rl.oa.ece laccpr' f rind P;-ea lliril^, nu ircia si-;i
Fi I'p. care-i pl;i:eau irespui de - muit lui laccpc, l.r fei ca r , -, ae la 1;rceput o;5er'ner i-a';P'-indei'e 1i sir lucreze
'ioa"'e leleialte lul"ir"i, or i ca maniera si Ce;enul iui Andie a, ii i:'-,,; ,,li atit de insei".iln;:Lt,
Apir-i:-rdu-se deti si-l inrite pe aci:st.i, nu a ii^ecrit cine stie Lir ',:r: ,1n cr:le din u:'iirii lrina-ir dinli, cu iolLe c'1 la
cit si s-a vazui ca l,rcopo cigiigase nrir ii :rtii in privint:i r) r.r.,r.r : r f'r'esci rr-t se pric,.p:r ioi atil d: bine cit la cea
desei'..r jur cit si a coloritului, ca pricepeie parinil ,,-Je- ir-r .1r:t, i,.,:oPo a primit si picic:e cele Jou) chipuri';i -
altie', ca ar fi lu;rat ani indelungaii irt .::,:easli ai:ti, i ir-ri;'-i il't'a tot cu Ancjr'ea cjel Sari.c -- s-a rctras, pentru
!$i t,*rrninind in acele zile Andrea tablou i Bunetvestiri ._ ,r iai.e:,lr^toairele, l,: ei acasi, in cartierul Sant'Antonio'
azi cl istrus, dupi cum a[i't tfl]i poinenil gi in v;ria sl _ pe,t_ ,rpr(:,:;e cie poarta Faenza, unde ie-a terrninat in scurtd
ti Lr ir-,aiiisil.iea ciilugiiilor din liangaijo, a incuviinpai ca rr'pirrr I o daii terminate, la acius intr-o zi , ca sa Ie vadS'
preoela acelui tablo,.t si fie pictatti Jn je i de calr.e lacopo,
r"r re 1.,::'j;-:: del Sarto, maesii'ul si,u, crt^e, privl ndu-le cu
care f;cu un Crisr rnoii cu dci irrgera;i care lumineazi o nesfi,.:iia mii'are 1i uimir^e, n-a rtiut.'Llm si le laude
cu doui torte;i il jelesc,;i pe nrargini doi profeli in doui rnl' I n-ril i!; pe urma insa, fie din pizni, fie din aite pri-
rned;riioane care au fost s;virgili cu atita indeminare ?n:it cini, i-,r.; l-a'mai vizut niciodai:r pe lacopo cu ochi buni' iar
nu pal-a li fdculi de un tinerel, cl de un naesiru cu expe_ cincl acesta mai didea citeodatd pe la atelier, fie cd nu
rienl-1. i se cieschidea, fie ci era luat in batjocu16 de citr-e ucenici ;

134 135
lacopo l-a pirisit atunci.cu des.lvirpire, dupd care a inceput Dupa cum se ;i vede, opera aceasta a fost in aga fel ficuti
sd-9i ca.m stringi biie.rile pungii- cici era sir-icr.r1 _- si-i atit de frumoasi, ?n ce privegte maniera cea nou5,
si
si studieze cu cea mai mare rlvni. gingSgia chipurilor celor doud femei ;i frumuselea plind
Cind Andrea di Cosimcl a terminal cie acoper-it cu au.s:enra de vioiciune gi gralie a copiilor, incit a fost cea n.rai fru-
gi intreaga cornisi, lacopo s-a apucat 'si lucreze ,estul rnoasd lucrare in frescl vdzuti pina in vremea aceea; cje-
srngur, gi, impins de dorinla de a si capita uit nu:re, de ,rltfel, pr"ivind intr-o zi aceastd lucrare gi tinind seanra
vgil1.f de a lucra gi de firea, ca,-e il inzestrase cu c deo- i ii o fdcuse un tin.r de nouasprezec,e ani, insu;i l"lichelan-
sebitd gra!ie;i o mare rodnicie a minlii, a dus aceasti gelo a spus: ,,Acest tindr dupd cit se vede va face
lucrare la bun sfirgit, cu o iuleaia nemaipomeniti, dindu_i - trdiegte
irsemenea nrirruni incit, dacd gi-9i vede -de :tre;bd,
o mai mare desivirsire decit i-ar fi putut_o da un r,raestr"u va inalla aceaste arta in slavi".
b.atrin pi p.riceput; prinzind insi tot';;i;;ltd ir-dr.arrc.rt.i f $i raspindindu-se zvonurile asupra faimei lui Pontormo,
ir snrotind ci ai- putea face o lucrfl.e mu lt rnai tr,-lmr:asi, i s-a coman<Jat lui lacopo si facd, in incinta castelului deasu-
se gindise, fira a-i sufla nimdnui un cuvint, pra unui portic ce dI spre strada mare, stema papei Leon
toati luc.rarea 9i si o faci din nou, dupa un s; rfe.-loi
alr desin, r.u doi putti, minunati, d.lr aproape distrusa acurir din
pe care il avea in inchipuire. Vdzind insi ciiug jr-ii,
in acest timp, cd lucrarea.e gata gi cd lacopo nti maj di
r;;;; pr-icina ploii.
in timpul carn.rvaluiui din aceia;i ani, intreaga Florenla
pe. ac-olo, l-au c.iutat pe Andrei gi aiita
s_au linut cle c;ipr.,i iiind in sirbitoare, din cauze numirii pomenitului Leon
lui, incit l-au hotirii s-o dezve'leasci, Ciutin.ii,_i in:i'-p" al X-lea, s-au organizat multe serbiri,;i printre ele dcui
lacopo,,spre a-l intreba daci avea de gind si faci alt; iu foarte fr-unroase gi foarte costisitoare, de cdtre cjoui conrna,
crare, gi negisindu-1, cici acesta stitea inchis in ca:j priis nii cie signori ;i gentilomi dirr ora;: iar una dintre eie', a
de noul desen, gi nu deschidea nimjnui, Andrea a *{1,,i p,., iarei cipetenie era signor Giuliano de'Medici, frate cu
o parte imprejmuirea gi schela gi a dezveiit jucra.":;i; in papa, a fost numitd Diamantul deoarece fusese diamantui
aceeagi se-ari insd, ie;ind din cas,i spre a se duce ia rnjnii_ emblema lui Lorenzo il Vecchio, tatdl siu ; iar ceaialtii
tirea de'Servi, urrde {iir"d ,,,ren,e de noapte _ ui^nna si ( arc avea drept nume gi emblema Vlistarul, adica un
dea jos ceea ce ficuse -si sa tr-ea.ci la executia nouii.ii desen, lrunchi uscat de laur ciin care inmugureau frunzele, pentru
lacopo a gisit schelele ridicate si toati lucrarea dezveiiti, l arita cd se reimprcspata pi reinvia numele strdlucltor.
precum;i o mare mullime de oanreni care state;u si se Messer Andrea Dazzi "*- cititor in greaca 9i latina din
uitau; furios nevoie mare, s-a dus pi l_a gdsit pe ,{ndrea birourile Floren!ei
gi i s-a plins ci lucrarea a fost dezvelita fard el, arjtin- rnantului si mediteze - aasuDla
fost insdrcinat de compania Dia-
aicEtuirii unui cortegiu tri-
du-i apoi gi ceea ce avea de g?nd sd faci, La toate erestea, umfal ; la care el a ?nchipuit unul, asemenea triumfurilor
Andrea a rispuns rizirrd;,,Rau faci de te plingi, c;i:i lucra- romane cu trei care rninunate iucrate in lemn ti pictate cu
frunze 9i decoratii bogate, iar lui lacopo Pontormo, singur,
fea pe care ai sivir'pit-o e atit de frumoasi, incit sint i-a revenit sarcina sd picteze toate cele trei care, unde a
?ncredinlat cd dacii te-ai apuca s-o faci din nou n-ai uutea_o
f acut diferiie scene in clarobscur cu metamorfozele zei lor,
face mai bine. $i, fiindci n-ai sF. duci lipsi de lucr:u, p;s_
t^nre se afid azi in mina lui Pietro Paolo Galeotti, fiurar
treazd desenele astea pentru un alt prit"1,,.
renumit. Pe primui car se putea citi cu litere foarte clare
136
137
ERIIYUS, De al doiiea SUMUS, ;i pe cei de-al treilea r1tora. $i cum el reu;ise sa impodobeascd toate camerele
FUIMUS, adicd Vom Fi, Sintem, Am Fost. Cintecul incepea iirslrcirr,l pe Pontormo si facd, ?n capela unde urma
astfel: ,,zboard onii ..,," eic. ;.i .r::uiie slir jba in fiece diminea!5 Preasfin!ia Sa, o serie
Si vizind signor L-orenzo, cdpetenia Companiei Vlistarului l,? i):.iui-i in frescS. $i apucindu-se lacopo de lucru il facu
acest cortegiu triumfal, si dorind el sa-l inrieacd ?i didu ;c Lr:iirl:..szeu Tatil cu muili ingera;i gi pe Veronica cu
nrind iiber:r lui Jacopc Nardi, geriiiiom dc vi,ti si prea rifr',r-,'lt, 'i'l {:are se afla chipui lul lsus C, lstos; 9i ic:lsti
iil .'ai.rt (i'rli de caie, Dentru ceea ce a lost nr.ri tirziu, ,'r-r',r, iaci-iti de lacopo intr-un timp atit de scurt, a lcst
pair'rr sa Flo;^cr!a, ii e fcarte indaiorata), acest Jacopo a ,,,, .":lrti(,1 4).
incirii;r.riI s.]se care triumfale pentru a dubia numdrul ace- rrr-rr..,;.1, i,r sDatele aririepiscopiei Flor-en!el, iirtr-o caoelj
lora ficut"e de Diamant^ Dupi acestea sase i/enea carui cu ll;r I'r;l-,r-r Srn RLLili llo o fres;ii ss i'1f;ifi9a Fi:ilcai'.'r i:u
Vi::i,r sar..i S:cclul de aur, imbodobit cu r: frumoasa;i bogaf i ''r :.r i i ir':r!e inir: Siintu! Arirrn4irel l'1 ilrail 9i Sfi,rir
rn.iie:irie, pi cr.r multe figuri in reliel f.icuie de Bar:ci,r r :r,L r,,riti .Jci sfin!i inge,runchia!1, iai- in boita i;lpelei,
Sandinelli, gi c'-r pici'.rr^i i.rumoase cJe rnina l'-r i Pon'lo'mo, rc i) r rnezeu
-l,ilal incon jural de s:r"ali mi (il'2)']
prirl.i'e care au fost laudate mai ai,ni cele patru Vir-trrtt ) :-: id ,'\n..lrer dei Sarto in Fran!a :i iasirrd n61q;i'ninati
Cardir:ale. !r mijloculcarului apirea o mair sfer;i in chiit ,, i';f i: r Jin cr.l"leo iniet'icrTi a inl lalstil'ii 'Je'Serrri , mr-
<Je rn:.parn,.:nc, Ceasupr;r cireia st,iter pe brinci, ca un .,t;,i l;,:rlo, cilugir ci irr ordinr.ri de'S:rvi, i-: inciedinf,rt
moit, irn Drrt itafTnai cu .t.'ml ruginitc; lcest;r avi;rd sp;r r r,. r ::-, "i:rli arumit: l5*ii Ciir acea;1.i lltci ai-c lui lacopo
teie rjespr:li si d,:r,:his, ci iir ciapitur;i ii:-c:a un copil !oi l: '.r,'l,.r:-in), caa,3, c4 urtu I '--" ci r,'is: c: irlf li:d -ai-e acesi
si .:'-l:"ii a.ii,l ie'i.'eze;-i i;! virsia. de;ilr i-cnascincja si s['ir- !cr -, l-:r. ai,ir,i.:,ri, arJ multti rir,',ti, c.i desenr:ze cartoane!c.
siir: I ,-elei cl f ici- din rirc ie;ea si rein zia pr'r,r nLr ,i,i''er -rji., -r'.'ea i'r r,ii apiclire de rrlci url:le ;;i tr':iruia si cigtiEe
acelL.ri p:roi;gi trt acelapi iLr,:r'u inchipuir si trunchiui uscat .r :,, .,,,-',.i d:,'r r.: trii, in 'v'r-ei'il3 cl stuCia ca s;i-9i ci'if ete
r al'i: ji,Jea
nti mlidiie, iar r.ilir spunc,t,r ca truncitiul face,r lil' ,.: r i.ili.l 'i-* dsl:'l:lr'a pr-rr'lii s:rltalului p'-,:,'rliu lcinei,
illiruie la, !-o,'enzo de'M:dici care fusese Cuce de Llrbino. :r:;i,.'i'ji: bi;:iilii :pilriului perfi'ri Pretti, cl iiltr-e pi'rft
i'.1i.; vr:i lrtc,: ub t:Icerc fzLptu i ci acei copii aui"ii, care ei'.r jr,t l'1'",':,:r ;i vrc ti i 5.rrr3,1li;r, ciliar in faia .zid'lriloi minis-
b:iial.i:i un,lr brut;ir, pFjnr-rrJ neajunsuriie p;itinrite Denli-Li '.r'ir ;.;''olilcr^ S[intci C::i;:'inr i],-r Siene -- dor-ii foaite
a cilti,:;r zei:.1 :cuzi, pu lin dupa aceea, ;r il,rril" ,l.,;-.'r.: chlrLlri in ciarobscLli^, ijlnii-: clf e unui e chiar
'r..r

Poni,:rino a,:1'ltigat aiitea lairdl d* Dr rn;i operelcr iacuter,r


-r'i:,:: s.:b ini'i1i;:tr-e r rltJi p:lerln, .f,re a;[.,1fti citeiza
in vecJ:i-er ,,cllei serb;iri, curn po,lr: r;ir mL;lri tineri de 1111r-r re,1 itr !;r osp:;,::, spi': a i: i1:-iaqjui; opera a.easta
vii":1r sa ?l! avut pari-3 ?n ace i or,ts; -qi a:;r, cird in:r-r,si r{r:i t.:irlai,r pe drep:, in',,ilmcl .lceea, iar cei pricerrr.rii
papl Leoit .;'zenit l; Fia"en!-r, i:l a io:t Cin ncr: folosii ..r .rrr,..l i i;rcl;ii :rstizi...
la ,:jt:l';l1it. ,1.1;:ir',d ilcesie opere, susP"Jmlnitul moestro lacopo, cilu-
ln llnrpui acelorasi preg:rtili Ricjoifo rtr ChirlacJajo care ,,;ir- re'Servi, s-a ?nfi ;icirat gi ilai tare 9i s-a gindit sa-l
cra insii crrrat cu infrumusetarea salit papale, legatd de rL,r,"1 ;-i. i:t lacopo sd tei'mine, cu crice prel, lucrai'ea din
minSstiie.r Santa Ma; ia irlovella, vechea locuin:d ponti- l.ui'tie ,nleiiclrS a mindsiirlr de' Servi, sccotind ce acesia,
fic;;ir. djn acel oras, fiind strimtr:rat din cauza timoului ,-riir,,:,..-se ia intrecere cu ceilalli maegtri care lucraser i
a ii,.rt nevcii s,i se icicseas,-i 9i de rcd,-r i nrestesugu lr-r i .rcr:l:, arrea sd faca, ?n ce rdmas?se de pictat, un lucnu

i38 139
deosebit de frumos. Apucindu-se deci de treabi _<i lnrpins c ficurta de mina sa, nefi ind deci nici o mirare cd acest
atit de dorinla de-a capdta faim6 9i glorie cit gi de aieea tablou, care se afld astizi in locagul de rugiciune al cilu-
de-a cigtiga bani, lacopo a pictat viiita pe care Fec_ioara gdriicr Csservanti di San Francesco, este atit de frumos...
Maria i-o face Sfintei Elisabeta, intr-o manierd iuminoasa lacopo a lucrat de asemenea * alSturi de alli megteri
-
ii la rncbilele pline de rndrelie, fdcute, a9a cum s-a mai spus,
Ei mai plina de vioiciune dec?t se obignuise pinJ. atunci,
atitor aiior lucruri frumoase -- I iicut si
ceea ce*-?n afara in citeva din inciperile lui Pier Francesco Borgherini;
sporcisci nesfir;it de mult desavirsirea acestei {xpere aici a pictat el, indeosebi, doui sipete, infeligind cu f iguri
mici, citeva minunate scene din viala lui losif. (il.5-7
gi
-- dupd atitea altele pe care le mai ficuse lacopc - ar-
ti.gtii s-au incredinfat de miiestria sa, punindu-i i,..r;n;irile si coperta). Cine vrea sd vadi insi ce anume a ficut el
alaturi ie cele aie lui Andrea dei Sarto si ale lui Frarr-ia- rnai bur-r in ?ntreaga-i viald gi si cunoasci geniul si miies-
bigio. lacopcr a terminat aceasti operd in anul '1 5-t6 si a tria lur lacopo in ce prive;te vioiciunea chipurilor, ageza-
primit ca platd doar gaisprezece scuzi 9i nici un blr rnai rea personajelor in scen5, varietatea atitudinilor 1i frumu-
mu lt. seiea rnren!iei, acela * zic sd priveasci intr-una din
Fiindu-i incredintat apoi, de citre Francesco Pucci *- caci incEperiie acestui Francesco - Borgherini, gentilom flo-
mi-aduc bine aminte * tablou I dintr-o capeli pe care rentin, in collul din stinga, cum intri pe u;d, o scend
acesta o construise in biserica San Michele Visdnrnini, destul de mare, avind insa personaje tot mici, in care este
infali,.ata primirea pe care losif rege gi prin-
(i1.17) din vio de' Servi, lacopo a executat aceasti t';crare
?ntr-o maniera atit de frumoasi si cu un colorli etlt de cipe - aproape
i-o face, in Egipt, cu o iubire de necrezut, tatilui
viu, incit nici nu-1i vine parci a'crede si se pc;rti face sdu, -Xacob gi fra!ilor sii, feciori ai aceluiagi lacob; in
asemenea lucru. partea de jos a acestei opere, printre alte personaje, l-a
Dup.i aceasta, Jacopo a pictat, pentru locuitorii din pon- infalif at, cu mu ltd vioiciune gi minunati frumusete
stincl pe treptele unei scdri, pe pictoru I Bronzino, cop -i
tormo, un tablou fn care i,a irrfaiigat pe Sfintu I ["1ihail I

gi pe Sfintui Evanghelist loan (il. 13-X4) 9i care e {bsi pe atunci;i elev al siu, cu un paner in mini; iar daca
i;ezat in capela della lVodonno, din biserica Sant' ,*,gnolo, aceastd scend, care e totugi mica, ar fi fost pictata fie
catedr al.r oragului. irr acest timp, unul dintre tirer;l care intr-un tablou mare, fie pe zid, indrdznesc sd spun cd nu
lucrau impreuni cu lacopo, adica Giovamaria Pichi, din ar fi ilost cu putinfi si vezi o alti pictura facuta cu gralia
Borgo a San Sepolcro__care se descurca destul de bine mdiestria ;i frumuseiea cu care lacopo a lucrat-o pe aceas-
ta (ii. 6-7); se cuvine deci pe bund dreptate
;i care a ajuns mai tirziu cdlugdr in ordinul de'Senvi 9i -;i - sa
f ie socotita de toli artiltii drept cea mai frumoasi pictura
e executat citeva lucriri in Borgo si in Pieve a San Ste-
pe care a ficut-o vreodatd Pontormo gi nu-i de mirare cd
- aa. fipictat,
fano stind deci inca pe linga lacopo, un tabJou,
pentru trimis la Borgo, ?n care l-a infaligat pe Sfintul Borgherino o preluia atit de mult 9i ci atilia oameni de
seami au cdutat s-o cumpere spre a o ddrui unor nobili
Quintino (ii, 10--11)gol, in timp ce e schingiuitl din dra-
goste pentru acest elev gi dorind ca el sd-gi cistige einste srraluc.ti sau ui)or principi.
;i laude, lacopo s-a apucat sa indrepte tabloul ;i astfel, [Cind din pricina asediului Florenlei Pier Francesco s-a
indreptincj azi capul, miine bralele gi poimline restuJ, l-a retras la Lucca, Giovan della Palla, care dorea ca alituri
indreptat in aga fel ?ncit se poate spunecd intreaga lucrare de alte lucruri pe care avea de gind sd le duca in Franla

140 141
si aibii 9i decoratia acestei camere, ca un dan cdtre reqele Giovanmaria Benintendi, care tot in acea vreme i;i ?mpo-
Francisc din partea Signcriei, ficu atitea denrersuri si se dobea o a.nticamerd cu multe tablouri de mina unor dife-
zbitu cum stiu el mai bine, pind ce gonfalr:nierul si sl- rili barbali inzestralr, i-a cornanciz:t lui lacopo Pontormo,
gnorli poruncir;i si se ridice picturile, pldtindu-i-se nevestei ciupa lucrdrile pentru Borgherini gi indemnat de laudele
lui Fier Fraincesco. $i ducindu-se Giovan Battista si e:<e- pe care Ie auzea mereu, un tablou clr lnchinarea 14agilor
cute voinla signori/or, odata ajungi la Pier Francesco, ne- ce se infaligau lui Christos in Betleem; gi depunind lacopo
vasti.-sa care era acasd ii aruncd lui Giovan Battist,." r-ea multi stradanie gi sirguintd, aceasta operalie a iegit fru-
mai mare insultd ce fusese vreodati spusi unui om. ,,Frin moasd 9i demna de toatii lauda, mai ales in redarea cape-
urmare *- spuse ea josnic samsar, negustoras de doua telor ;i in toate celelalte par!i foarte variati; iar dupa
parale, 'ri'ei din nou-tu,
sd smulgi podoabele din caseie genii- aceea el a {'dcut pentru messer Goi'o din Pistoia, secretar
lomilor si sd prazi acest ora$ de cele mai bogate,.i dernne pe aiunci al l"ledicilor, un tablou reprezentindu-l pe Cosimo
de cinste lucruri, ciupa cum ai far-ut $i mai faci incrl, pentru r,e I bd'ir"in de' Medici de lagenunchi in sus, operd intr-adevir
a impodcbi tinutur-i strdine si pe du;manii noStr"i ? Eu, demnd de lauda (fig. 31);gi aceasta se afli azi fn casa lui
nu n-rd minunez de tine, om de jos;i du5rnan ai nttriei irresser Ottaviano de'Medici, fiul sau, un tinir care in
tale, ci de magistratii acestui orag cai"e-!i ingaduie aceste afara de noblelea 9i curaienia singelui, iire gi purtar"i alese,
ticalo;ii ingrozitoare. Patul pe care-l cauli peniru inte- iiind om de litere si demrr urrrag al Magn if icu lui Oitaviano
resele tale personale gi pentru lacornia ta de bani, cste si al donnei Francesca, fiica lui lacopo Salviati 9i nratu;a
patul nunlii mele in cinstea cdrea Salvi, socrul r,.in---.u, a cJ inspre mamd a domniei sale ducele Cosimo.

poruncit toatd aceastd n-rinunatd si regeascd decora!ie, pe Datoritd acestei opere, gi nrai ales portretului lui Cosimo
care de aceea o cinstea irr memoria sa;i din dragoste pentru ficut de Pontormo, prieten cu ,messer Ottaviano, cum
birbatu-meu, fi ind gata sa-mi apdr bunul cu singele 9i cu trebuia si se picteze sala mare de la Poggio a Cajano, i se
viata. legi afari din casa mea, Giovan Battista, cu zbirri dadura spre decorare cele doud capete de sala, unde se
tdi cu tot, si mergi cje spune celor ce te-au trimis cu poli;nca rflS ochii prin care patrunde lumina (adica ferestrele), de
de-a ridica aceste lucruri, ci eu sint aceea care nu vreaLt ia bolta 5i pina la pirmint. $i cum iacopo dorea mai mult
ca aici sd se migte nir-nic din loc;gi dacd ei, care igl dau ,.lecit de obicei si-si dovedeascd miiestria, atit din respect
fie crezare, om de nimrc;i josnic, \./or sA-i faci daruri pentru locul pomenit c?t gi in intrecere cu alli pictori care
regelui Francisc al Fran!ei, se-i trimiie podoabele g) patu- lucrau acolo, se puse cu atita sirguinla pe studiu, incit a
rile din casele lor, jertf indu-gi-le; gi de mai ai indrizneala intrecut mdsura; ;i stricind gi refacind azi ceea ce ficuse
sd calci in casa asta o sd te fac sa simli pe pielea ta, res- ieri, igi chinuia intr-un asen'renea hal minlile incit trezea
pectul pe care cei de teapa ta trebuie sa-l aibe fala de nrila; dar cu toate astea inainta mereu, facind noi desco-
casele genti lom i lor", Aceste cuvinte ale donnei Margherita, periri spre onoarea sa gi frumuselea operei. $i trebuind
nevasta lui Pier Francesco Borgherini;i fata lui Roberto el sa-l facd pe Vertumnus cu ldranii lui, facu un liran
Acciaiuoli, cetdlean nobil gi in!elept, femeie intradev5n care gade cu un cosor in mind, atit de frumos, incit e unul
- prin nobila sa indrdzneali ;i iscusinie-
curajoasd ;i dintre lucrurile cele mai rare, ca dealtfel gi anumili putti
demnd fi ica de un asemenea perinte, au fost pricina izbinzii care se mai afla acolo, vii ;i naturali, dincolo de orice
care gi acum se mai pomeneste in casa lor, inchipuire. Pe cealaltd parte o facu pe Pomona si pe Diana

142 143
cLi aite zeile,;i le invilui in ve;minte, poate prea bogate; tuitorului
- s-a
g?ndit sd se slujeascd de pomenitele inven-
oricum intreaga operd e frumoasd gi foarte ldudatd: dar 1ii ale lui Dilrer, puternic incredinlat fiind ci mullumirea
in timp ce se mai lul^a la aceasta opera, muri Leon,;i va fi nu numai a sa ci si a celor mai mulli artigti floren-
asa aceasta rimase neterminati, asemeni multor altora la tini, care--to!i, intr-un glas, intr-un gind 9i ?ntr-o p5-
Rorna, la Florenla, la Loreto gi in alte iocuri, lumea ?n- rere nu mai conteneau vorbind despre frumuselea aces-
treagi devenind mai saracd gi lipsitd de un adevirat mecena -
tor stampe gi miiestria lui DLlrer.
al barbalilor talentali.] Pornind deci sd imite aceastd manieri ;i cautind si dea
in anul 1522, fiindci in Floren!a cam bintuiaciuma 9i fiind- personajelor sale hotdr?re in priviri gi infdligari cit mai
cd multi lume fugise, spre a se indepirta gi a scdpa de felurite, aga cum le daduse gi Dijrer personajelor sale,
areast; molim6, care se lua atit de ugor, s-a ivit si pentru lacopo a mers atit de departe incit intiia sa manierd atit
lacopo prilejui sa plece, indepdrtindu-se cit de cit de orag; de frumoasd, pe care firea i-o dlruise plina de gingagie
t'
tocmai atunci ?ns5, unui oarecare starel al unei ministiti i si graiie, s-a stricat in urma acestui nou studiu gi a acestor
iniilate de famiiia Acciaiuoli, la trei mile depSrtare de i
noi osteneli gi a pierdut atit de mult din ciocnirea cu cea
germanS, ?ncit in aceste opere toate, dealt-
Florenla
- avirrd de ficut citeva picturi in fresc5, la col-
foarte frumoase si uriase galerii acoperite ce fel nu a mai r;mas decit prea - frumoase,
pulin din acea desivir-
lurile unei -
inconjoard o pajigte- i s-a vorbit despre lacopo, aga ca 5ire gi gralie pe care le ddduse pini atunci tuturor Perso-
a trinris dupa el, iar acesta a primit cu multd bucurie si najeNon sale.
{
execute lucrarea -- mai ales in acea vreme s-a dus f$i cunr, in afard de faptulcd lacopo era de felul lui incet
acolo, iuindu-l cu el numai pe Bronzino: aici,-;igustind din in lucr'irile sale, ii placea ;i singurltatea de la Certosa,
acel fel de via{a, din acea lini;te, din acea tdcere 9i din el rl-reltui in acele lucrlri mai mulli ani: iar cum ciuma
acea singurdtate (toate acestea fiind lucruri ootrivite cu lua sfir5it el se intoarse la Florenla, nu ?ncet5 din cauza
geniul ;i cu firea lui lacopo), s-a gindit sd foloseasci prile- .rceasta si vini adesea in acele locuri, venind 5i plec?nd ?n
jul ll s; faca un salt in cele ale artei, ardtind lumii ci a continuu de la Certosa ?n orag;ti tot ficind aga ii mullumi
cdodtat mult mai multa miiestrie gi o cu totul alta maniera cu nnulte lucruri pe acei preoli. $i prirrtre altele ficu in
fald de celelalte lucrari ficute pina atunci. Nu cu mult biserici, deasupra unei ugi ce di spre capele, portretul
inainte, fuseseri aduse insi la Floren!a, din Germania, in hust al unui calugdr din acea m?ndstire, care mai triia
nrii-r'ieroase stampe, Scoase dupi gravuri executate cu bu- pe atunci gi avea o sutd douizeci de ani, atit de curat
rinui- cu multi finele _- de cdtre Albrecht Durer (ii. 36), sivlr-git, cu vioiciune gi iscusinli, ?ncit doar Pentru aceasta
strdlucit pictor german;i neintrecut gravor in arami si si ar merita sd fie iertat Pontormo Pentru ciudalenia 9i
lemn ; gi fi indc5, printre altele, se af iau numeroase stampe, maniera noud gi triznitd pe care ocipitase in acea singurS-
mai mari sau mai mici, infaligind scene din patimile lui tate gi din pricini cd a stat departe de contactul cu oame-
lsus Crisios (il. 35,38) si vidind cea mai inaltl miiestrie
nii" in afari de aceasta a mai ficut pentru camera priorului
5i desavirgire pe care le poate infiptui vreodati gravarea
cu burinul, ?n ce prive;te frumusegea, felurimea vegmin- din acel licag, un tablou cu Nogtereo /ui Christos, ?nchipu-
telor ;i invenlia, lacopo avind gi el de fdcut, in colfu- indu-l pe losif care in intunecimea noplii ?i face lumind
- tot scene din patimile Min-
rile acelei galer ii acoperite, lui {sus Christos cu un felinar,;i asta pentru a rdmine la
(
144 145
L

,l
ve;nicile invenlii gi capricii pe care i le insuflau gravurile Lodovico di Gino Capponi s-a hotdrit sd comande pictarea
nemfe;t i]. bollii, iar nrai apoi sd faci gi un tablou, cu o ramd'cit mai
Si nu,ti ?nchipuie insd nimeni cd lacopo ar fi de invinuit bogatd, vorbind despre aceasta cu rnesser Niccolo Vespucci
pentru cd l-a imitat pe Albrecht Dtirer ?n ce privegte in- cavaler de Rodos 9i bun prieten de-al sdu; ca unul ca:e era
venliile sale, cdci aceasta nu este o grqealS, ci un iucru prieten gi cu lacopo;i-i cunostea mai bine talentul sl nrreri-
pe care l-au ficut ;i il fac mereu numerogi pictori , Treiruie tele acestui om de valoane., cavalerul nu s-a ldsat pind cind
invinuit insi pentru ca gi-a insugit uscata man ieri germana Lcdovico nu i-a incredinlat lucrarea lui lacopo da Pon-
in toate privinfele, fie ca e vorba de vegminte, de chipu- iormo, iar acesta, dupa ce a ficut o ?mprejmuire, care a
rile personajelor, ori de atitudinile acestoi'a, lucru de care tinut capela inchisi vreme de trei ani, s-a apucat de lucru.
trebuia sd se fereascd, slujindu-se numai de invenlii;i Pe cerul bCIllii lacopo l-a inf51i;at pe Dumnezeu tat5l, av?nd
pastrind ?ntru totul, cu gralie gi frumusefe, manier -r mo- de jur imprejur patru foarte frumogi patriarhi; in cele
dern d. patru rotunduri din colluri, i-a facut pe cei patru evan-
Pentru sala de oaspe!i a acelora;i calugdri, intr-un rnare gheligti, (il.60-61) din care trei s?nt fdculi de mina sa,
tablou pictat ?n ulei, pe pinz5, l-a infdtigat pe Christos stind iar unul de Bronzino singur. Nu voi uita sd spun cu acest
la masd cu Luca gi cu Cleofas toli in rndrime naiurali prilej ca Pontormo nu s-a folosit niciodatd de ajutorul
(il, 39); gi fiindca in aceasti operS;i-a urmat geniul sdu, elevilor sii gi nu le-a ingaduit niciodatd si se atingd de
i-a iegit cu adevdrat minunatd, mai ales ca, prinire cei care ceea ce infelegea sd facd el singur; cind voia totu;i sa se
slujesc la masd, a pictat chipurile citorva slujitori iaici ai loloseascd de vreunuldin ei _. mai ales pentru ca si acegtia
acelei mdnistiri, pe care i-am cunoscut;i eu, dai-in aga sa invefe- il lSsa sd lucreze totul, singur, a;a cum a facLrt
fel incit nu pot fj nici mai vii ;i nici mai adevdnari Cecit si aici cu Bronzino.
sint infaligali aici. intre timp, adica in vreme ce r{1;restrul [in operele fdcute pind atunci de lacopo in capela ilnme-
siu executa lucrdrile numite mai sus, Bronzino lsi vedea niti, pare cd aproape s-ar fi reintors la maniera sa de la
cu i^ivni de studiul picturii; cu toate acestea, irifurajat inceput; dar nu fdcu tot a;a gi ?n sivirgirea tabloului, cici
de Pontormo care i;i iubea ele,rii -- gi fara si rnai fi gindindu-se la lucruri noi, ?l fdcu fdri umbre si cu rin cclo-
- cum se picteaz; in u lei pe zid, a pictat
vizut n iciodatd rit at?t de deschis si atit de unitar incit doar cu greu se
pe o arcada de deasupra ugii care da din gaieria acoperiti I disiinge lumina de penumbrd si penumbra de intuneric.
in bisericd, un Sfint Lorenzo gol, pe un gratar, c.irr- atit lit in acest tablou se afld un Christos mort, coborit de pe
de frumos incit au inceput sI se intrevadi semnele acelei cruce, care e dus spre mormint (il.52); se afla acolo gi
miiestrii la care a ajutts apoi gi despre care se va I'orbi # Fecioara care le;ina ;i celelalte Marii facute intr-un chip
la locul potrivit; acest lucru i-a placut nesfirgit lui {atopo, 1 atit de diferit de cele dintii, incit se vede clar ci n'rintea
care vedea, inci de pe atunci, cam unde anume ivb: sd lui era in continuu in ciutarea de noi idei gi de moduri
izbindeasca acea strilucitA minte. n
cit mai iegite din comun de a- picta, nemulluminCu-se ;i
iI
Nu mult dupd aceasta, inapoindu-se de la Roma si c'..rmPa- !l
neoprindu-se in nici un loc. ln fine, compozilia acestui
rind ?n biserica Santa FeliciA capela care cer din tablou este cu totu I diferita de figurile din bolti, dar
- Barbadori ?l insircinaserd- pe FilippoPedi ser Br"unel-
familia
il
r
asemAnatoare ?n colorit; iar cei pentru Evangheligti, care
lesco si le-o facd la intrarea in biserici, pe mina dreaptS, { se afl5 in medalioanele de pe console sint ficuii mu lt

146 1
147
frumoasd cu cai gi bdrbali goi, gi cu ciliva putti minunali
care, zburind prin aer, aruncd sige!i ?nspre cdlai. De
asemenea se mai gdsesc, in jurul impdratului, ciliva bdr-
bali goi" foarte frumogi, ce merg la moarte; acest tablou
care este demn de laudA in toate parlile sale este pdstrat
acum la mare prel de citre don Vincenzio Borgherini,
directorul spitalului gi de mult timp bun prieten al lui
lacopo. Un alt tablou aseminitor cu cel sus-numit, a fost
fdcut pentru Carlo Neron i , dar infalitind doar bitilia
martirilor gi Arhanghelului care-i boteazd, gi mai apoi
portretu I lui Carlo insugi.]
ln timpul asedierii oragului Fiorenla, lacopo l-a pictat de
asemenea pe Francesco Guardi, ?n ve;mint de osta;, (i 1.51)
izbutind si facd o operd deosebit de frumoasd, iar pe inve-
li;ul tabloului, Bronzino l-a pictat apoi pe Pigmalion care
se roagd de Venus, pentru ca statuia Pe care o ficuse,
cipdtind duh, sd invieze gi s5 se preschimbe (precum s-a
XlV. Cele trei grolii, gi ?nt?mplat, dupd scornelile poe!ilor) in fiinla, din carne
1535-1537.
9r oase.
Tot cam pe atunci i s-a implinit lui lacopo o dorinla care il
mai bine gi cu o alti manieri. Pe zidul faladei, unde se stdpinea de vreme indelungati, cici, dupd ce voise tot
afld fereastra, sint doua figuri o fresco, adica de o parte timpul sd-gi aibi o casd a sa, ?n care sd nu mai stea cu
Fecioara iar pe cealaltd Arhanghelul care o vestegte, (i1.59) chirie gi ?n care sd locuiasci gi sd traiascd dupd pofta
dar ambele rivdgite, ceea ce arat5, dupi cum am mai spus, inimii sale, a izbutit in cele din urmd s5-;i cumpere una in
marea ciudSlenie a minlii sale care nu era niciodati cu vio della Colonna, peste drum de calugirilele de la Santa
nimic mullumita; gi pentru a putea lucra dupi cheful siu, Maria degli Angeli.
firi ca nimeni sd-l bati la cap, nu didu voie niminui, Sfirpindu-se asediul, papa Clement i-a poruncit lui messer
in timp ce lucra la aceastd operi, nici chiar patronului, Ottaviano sd punS si se termine sala de la Poggio a Caiano.
si o vadS; astfel incit savirgind-o el fard ca nici unul dintre $i fiindci muriserd atit Franciabigio citgi AndreadelSarto,
prietenii sai sa-i fi putut da vreun sfat, ea a fost in fine sarcina aceasta a cizut in intregime pe umerii lui Pontormo,
descoperiti 9i vazutd de intreaga Florenld cu stupoare.
intr-un tablou de un bral 5i jumitate a fdcut femeile din
care
- indllind
deseneze
schelele gi ingrdditurile
- a de
cartoanele; cum ?nsd nu se {inea decit
inceput si
scorneli
spitalul lnocenlilor, ?ntr-un numer mare de figuri mirunte, care de care mai nistru;nice, nu s-a apucat niciodatd de
povestea celor unsprezece mii de martiri, condamnali la aceasti lucrare.
moarte de cdtre Dioclelian gi ristigni!i apoi cu tolii intr-o Iln acest ristimp, signor Alfonso Davalo, marchiz de
padure, ?nlSuntrul cireia inchipui lacopo o bdtalie foarte Guasto, oblinuse de la Michelangelo, prin mijlocirea lui

148 149
f i,r i\rccolo clella Magna, un carton iniiigi;indu-l pe Christos :rrL. .se, pe atunci la Fiorenla, si f I ind acel portret laudat
(,ri'c se arat.i l,lagdalenei in gradini si facu tot ce_i stitu i-le i*ati lumea, ducele Alessandro lasi a se iirfelege lui
in nlrtinli spr^e a-l avea pe Pontormo pentru a desdvirsi i)o:'icr"ii'ro cd voia sa fie portretizat intr-un tablou mare,
pictur"a, cdci Buonarrclii ii spusese ca nici un aliul nu l.ar lar-opo, pentru o mai mare comoditate il picta atunci
fr p'.tii.tt muiqumi precunr rcesta. Desdvirsind deci lacopo inir-un tatrlouag mare cit o loaie de hirtie, dar cu o ase-
rce:st:i opel'i, ea a fos,t preluite ca o pictLrrii ra.ri prin rrc.;.ril sirguin!a 5i cu un asemenea talent, incit operele
ir.ir-etra desenului lui Micheiarrgeio si prin coioritul'iui miniat;r'istilor nu-i pot sta alaturi ; cdci in afari de faptul
11c,:po; asa incit atunci cind o vdzu, signor Alessandro r:.i :.rse.nanarea este foarte mare, in acel cap se afla tot
Viteiii, care pe vremea aceea era cipitin al garzii din (eca,:c se poate dori de la o.pictura extrem de pre!ioasd;
Flcr-errla, ii comand;i lu i iacopo urr iairlor-r duu.i acelasi r,rr r-ir.lpa '..ceitabloua5, care azi se afli in anticamera ducelui
cili-1.)i'i , pe care-l trimise cu porunca s5 fie asr::at in locu_ Cosin-;c, lacopo il reprezintiintr-un tablou de forma'i mare,
irlta sa din Citti di Castello. p: ?nst;;i ducele cate cu un conc'ei in mina deseneazi capul
Vazirdr-se atunci cit de rnr_r lt il pr"etuia Micheiangelo pe rrrrci fei,"^',-:i; acest portret mare a fost apoi diruit de citre
Ponto:^mo si cu cita sirguinta desdvirsea si ii-nplinea'in Alessa:oro signorel Taddea Malespina, sora marchizei
pictlri desenele ;i cartoanele lui 14ichelangelo, B,lrtolom_ tle i'lars;i. Ducele a dorit s;i risplateascd cu toatA mdrini-
meo Bettini insista atita pini ce bunul sau orieten Buonar_ rnia .riirutea lui lacopo 9i il insarcina pe Niccolo de i''1on-
ro1ti, ii facu un carton cu o Vener-i goala si un Cupidon taguto, omul siu, si-l inti'ebe ceea ce dorea, pen,tl-u a-l
care o siruta, pentru ca sd fje pictat de pontormo (it. 56) putea $i nu-mi pot explica decit printr-o sfi iciune
si ar,ci s.1-! ageze intr-una din camerele sale, inir.-Lrna din .xa.geraia 'ruliumi.
sai,l un prea mdre respe[t 1i prea mare modestie
lunotele_pe care Bronzino ?ncepuse sd picieze f,gui-ile lui a acr'stui barbat, cunr de acest;l nu a cerut decit atiiia
Dante, Petrarca gi Boccaccio cu gindu I sii faca -mai apoi bani cit sa-gi poati rliscumpira o pelerini pe care o
si airi poeli toscani caie au cintat dragostea in versuri si :imaneirse de curind. $i auzind ducele toate acestes, nu
in prozi. fdra s,:. ridi de un om astfel alc,ltuit, porunci sd i se dea
Prirn:nd deci Pontormo acest cai.ton, il duse, dupi cum se cincizeci de scuzi de aur care si-i ofere ca rasplata;;i
va s:une mai departe, la perfec!iune, dupl felul sju gi cu ii trebul o oarecare osteneaia ir"r i Niccold pine ce acesta
maniera cunoscutd de toati lumea, fari ca eu si-l laud mai i-a accepiat.
mu lt decit merita; iar aceste desene de l,llcheiangelo i_au
Sfirsir,rl intre timp Pontormo lucrul la cartonul cu Venera
indenrnat pe Pontormo si mediieze asupra manieiei aceiui lu i Bettino, care se infaliga ca un lucru minunat, dar
prernobil maestru, pind ce i se ndscu in suflet dorinta tabloui nu-i fu dat acelui Bettino pentru preful fixat de
!e.a o imita gi urma, dupi puter^ile sale. $i atunci isi
dddu seama lacopo cit gre;ise atunci cind a lisat si-i iasa
Pontor-mo, ci fu luat din miinile lui lacopo, aProape cu
foria, de anumili vindtori de tablouri pentru a-l da duce-
din nriini opera de la Poggio a Cajano, ca si cind s_ar fi lui Alessandro, inapoindu-i cartonul lui Bettino. $i ajun-
lasat. surprins de o boald lunga gi grea, iar dupi mo:trtea gind aceste lucruri la urechile lui Michelangelo, fu lovit
papei Clement, pirasi cu totul acea manierl. in dragostea sa fala de un prieten gi se supdra pe lacopo,
l)up;i opei e.le deja amintite, lacopo l-a pictat, dupi natura, care cle;i primise de la duce cincizeci de scuzi nu s-ar
irrtr rrrr t,rblou, pe Amerigo Antinori, un tinii"' cu .rnuJte putea spune ci i-a produs vreo pagube lui Bettino, dind

I'r( ) 151
Venera la porunca aceluia ce-i era domn; iar toli spun ci gime pe clnd se afla cu lacopo la Certosa, dupd care, nu
a fost aici vina lui Bettino insugi care prea gi-a dorit-o se gtie de ce, a rdmas in posesia lui Pontormo. toate aceste
mult. trei picturi, oblinute prin iscusinla zidarului din m?na
lvindu-i-se deci lui Pontormo ocazia de a porni a-9i lui Pontormo, se afla azi in casa lui Alessandro de'Medici,
aranja o casd, cu ajutorul acestor bani, lncepu sd zideasci, fiul deja pomenitului Ottaviano. Dar de;i acest mod de a
dar fard s5 facd ceva deosebit de important, Ba chiar, dqi fi al l-ui Pontormo gi acest trai singuratic, dupi capul lui,
unii afirmi ci ar fi fost gata la orice cheltuieli, dupd posi- nu a fost prea preluit, nu s-ar putea spune cI dacd cineva
bilitelile sale, pentru a-9i face o locuinti comodd cu o ar dori si-l scuze nu ar putea sa o faci. $i astfel sd res-
oarecare elegan15, se vSzu in cur?nd ceea ce a realizat pectem operele pe care le-a ficut, iar pentru cele pe care
fie ci aceasta s-a intimplat din lipsa banilor, fie cd din - nu a vrut sa le faci sd nu-l invinuim, Cici nici un fiuritor
alte motive ceva cu infdligarea, mai degrabi, de silag nu e obligat sd lucreze decit atunci cTnd gi pentru cine ii
- gi singuratic, declt de locuinli onorabili;
al unui om bizar convine, iar daci el suferea din aceastd cauzd, riul e
astfel in incdperea unde dormea gi uneori lucra, se suia pe numai al lui. Cit despre singuritate, eu am auzit intotdea-
o scare de lemn, pe care, o datd intrat, o trdgea sus pe una c6 ar fi cea mai bund prieteni a studiului;gi chiar daci
nigte scripeli, astfel incit nimeni sd nu poatd sui la el n-o fi aga, eu nu cred cd trebuie si dojenim peste mdsuri
fdri gtirea ori voia sa. Dar ceea ce deranja cel mai mult pe acel care, fdri a-l jigni pe Dumnezeu gi pe aproapele
la el era faptul cd nu voia sd lucreze decit atunci cind gi sdu, trdie;te dupd cum ?l taie capul, gi locuiegte si-gi duce
pentru cel care fi convenea, dupd toanele lui; drept care traiul dupdcum se potrivegte mai binecu felul siu de a fi.
s-a intfmplat, ca fi ind el de multe ori cdutat de gentilomi Dar sd ne lntoarcem la operele lui lacopo (ldsind aceste
care doreau sd aibi opere de ale sale, iar odati in mod lucruri deoparte) cdci reamenajind ducele Alessandro
deosebit de magnificul Ottaviano de'Medici, nu voi si-i vila de la Careggi, ridicata de Cosimo il Vecchio de'Medici,
serveasci, pentru ca apoi sa fie gata sd se apuce de orice la o depdrtare de doud nrile de Florenta, ;i terminindu-se
pentru un om de rind gi plebeu, $i pentru un prel de nimic. lucririle la lmpodobirea fint?nii gi labirintul care se des-
Astfel, zidarul Rossino, un om deosebit de inzestrat in fdgoard ln mijlocul unei curli descoperite inspre care di-
meseria lui, primi de la el ca rdsplati pentru pardosirea deau doui Loggio, excelenta sa porunci ca pomenitele
cltorva camere gi pentru alte lucruri, un minunat tablou Loggio sa fie pictate de cdtre lacopo fil. X\4, cu alte aju-
infeligind-o pe Fecioara Maria, la sdvirgirea cdruia lacopo toare, pentru ca s-o termine c?t mai repede, iar conver-
a lucrat gi s-a strdduit tot at?t clt zidarul la zidirea casei, salia sa-l facd vesel astfel inc?t sd-l indemne la lucru fdri
lar descurcdrelul Rossino gtiu atit de bine si-l zdpiceasci sd fie tentat si ndscoceascJ gi sd-gi stoarcd creierii, Ba chiar,
lncit in afari de pomen itu I tab lou, reugi sd primeascd ducele fnsugi trimise dupi lacopo gi-l ruga sd binevolascd
de la Pontormo un portret minunat al lui Giulio, cardinal a termina cu totul opera cit mai repede cu putinfd.
de'Medici, cipitat de cineva de la insugi Rafael, qi pe Fiind apoi fnscdunat ducele Cosimo 9i trecuti cu bine
deasupra gi un tabloua$, foarte frumos, cu o Crucificare bdtilia de Ia Montemurlo gi incepindu-se lucrdrile la Castel-
care, degi fu cumpirat de Magnificul Ottaviano de la lo, dupd cum s-a mai amintit ?n viala lui Tribolo, exce-
Rossino drept o operd a lui Pontormo, se gtie prea bine lenta sa.orealuminatd, porunci, pentru a-i face pldcere
ci este fdcutd de mlna lui Bronzino, care o ficu in intre- mamei sale, donno Maria, ca lacopo sd picteze prima loggto

152 153
iier:l lga tinir cum era, la inceputul lucr".'iriior, pfeci,rm
ji rn,-:r"eisa,le dor,"nc,Maria. in fine, rar-ninind inc.hisd oome-
q1.

jls
"{.' riir !r.igio Iirnp,cie cinci ani fira c..i sil se pclia'vedea
/-eea ',e fdcuse lacopo, miniindu,se nufnit,r do.lrr,nA intr-o
;,:il
a..,:i:t: . lunr. -,i inrpotriva sir, porunci ce schelaria si ii,.grridirea sa fie
dirlrre:e.. D.,rr lacopo s-a rugat si a primit iacr.rviintarea
_#
t:. .11:: t' ,
i,r se rrra i atiepie micar citeva zile pina si f it descoperite,
fiii$it,*
ll 1,,i'
-'fu.
:
,--,
*\"
.
l
"+:
.r i,iii.rs.,ri parlile,unde i se pdrea lui ca este ;icvoie, porun-
r ind sr se f.rca o pinzii dLipa ideile sale care sa acopere
t,.;1 -.r r

,{r' '
: re:: :!j. loggia i':unci cinci stapinii nu erau acolo, pentru ca aerul
{d,.'
:i r' I sirice cum s-a intimpi,rt ia Careggi, picturiie
I
r:i.,.
lucra:e lr ulei-pe ten.urala uscatd;o descopeii-dupa multe
a;te;:ir'r ale tuturor, care gindetu ci laccpo s-ar fi intrecut
"' t, Itr ir ar'e: oper:,i 11.3 sine 1i ca ar fi irtui un lucru uimitor.
+, *) Dai' ,e :.i it,tiLr I nu s-:r potrivit intru totul asteptarilor;
dcc;re:e, cu toate ca in nrulte lir-ti pictura e buna, pro-

"':l
. ,.{+,"

;!: 'i$i:.
,''l
5iri,.1iu penir"u decorotio ac lt Crtreggi , citre '1
515

i,Are se girsegte in paiatul de la Ca:tello, in parte;.r :Lirrga '&


a ii":trar-ii. lncepind acesta lucrul, deseni rn;li intii toata
decoralia de cuviinfi (il, XVI) 9i i-o dadu in ,,ea mai mare
narte sDre savirgire lui Bronzino, ;i acelora care lucra-
seri la Careggi. Apoi, inchizindu-se in sine, porni la acea
opera dupi fantezia sa ;i dupi bunul sdu plac, studiind
cu toati s?rguinla, pentru ca aceasta si iasa cu muli mai
bine decit cea de la Careqei, pe care o lucrase toati cu ffi1."r,.......
mina sa, ceea ce putu sa fac:i in voie, arrind pentru aceasta : ' r'l fl: iiiii..1il:ll,ii:ii

opt scuzi pe lund de la excelenla sa, cireia ii fdcu por- ,.,r rlr f lguiri pc/ltru Loggi. de la Costeilo, 15j7-1 541

154 i55
porliile figurilor erau foarte deformate ;i anumite contor- de aceasti favoare: astfel, cu toate ci mirimea operei ii
sioniri gi atitudinicare se afli acolo par a fi fdrd mdsuri didea de gindit, fiind el deja inaintat ln ani,9i poate il
9i foarte ciudate. Dar lacopo se dezvinovalea, zicind cd inspdiminta, se gindea pe de alta Parte ce cimp mare va
nu a lucrat niciodatd cu pldcere in acele locuri, deoarece avea, ?n mdrimea acestei opere, Pentru a-9i ardta valoarea
fiind ?n afara oragului era la cherernul jafurilor soldalilor gi indemnarea. Unii zic cd, v5z?nd lacopo cd i-a fost incre-
gi a altor nenoriciri asemenatoare. Dar nu trebuia si se dinlatd aceasti operi, in ciuda faptului cd Francesco Sal-
teami de a asta, cici aerul gitimpul (fiind picturile lucrate viati, pictor de mare renume, se afla la Florenla gi sivir-
in felul amintit) le stricd incetul cu incetul'] gise ln mod fericit picturile din Sala Palatului, unde odi-
Aducindu-i apoi tn Florenla pe rnoestro Giovanni Rosso 9i nioari se !ineau audienlele Signoriei, ar fi spus cd va
pe moestro Niccolo, flamanzi, amindoi strdlucili megteri arita el cum se deseneazd gi se picteazd gi se lucreazi
?n tapiserii, pentru ca gi florentinii sd inve{e a se indelet- o fresco;;i in afari de aceasta, ca ceilalli pictori nu erau
nici cu aceastd arti, ducele a poruncit sb se facd tapiserii decit nigte oameni de duzini, gi alte cuvinte asemindtoare,
din stofe de aur gi mitase, pentru sala de consiliu..A:6e!or orgolioase ;i prea insolente. Dar cum l-am gtiut ?ntotdea-
Doud Sute cheltuindu-se pentru asta gaizeci de mii de scuzi, una pe lacopo ca pe un om modest gi care vorbea despre
iar lacopo gi Bronzino desenind Pe cartoane, in acest scop' onicine cu tot respectul gi a5a cum se cuvenea sd faci un
scene din viala lui losif. lacopo a fdcut insd numai doui fiurar virtuos gi instruit, cum intr-adevdr era el, cred
scene, din care una este cea in care lacopo primegte gtirea
mo{ii lui losif * ardtindu-i-se vegmintele inslngerate *
iar cealaltS, scena in care losif fuge, lisindu-pi haina in
mina nevestei lui Putifar: nici una din ele nu i-a pldcut
insd nici ducelui ;i nici celor doi megteri, care urma si
le puni in lucru, pdrindu-li-se foarte ciudate 9i cu nepu-
tinli de lesut intr-o stofa; iatd de ce lacopo nu a mai
fdcut nici un alt carton de acest fel.
[$i intorcindu-se la lucrdrile sale obignuite, fdcu un tablou
iu Fecioara Maria, care a fost ddruit de cdtre duce lui
don ... care-l duse in Spania. $i deoarece excelenJa sa,
urmind exemplul strimogilor sii a cdutat mereu sd
infrumuseleze gi sd-gi impodobeascd oralul, lucru ce
incepuse a-l prelui, se hotiri si ordone ;i sb picteze
toati capela mare a minunatului licag de la San Lorenzo,
(il XVll--XXV) ridicat de citre marele Cosimo il
Vecchio de'Medici. $i cum i se dddu aceastd fnsdrcinare
lui lacopo Pontormo, fie din propria sa voinfa, fie_prin
mijlocirba (cum se vorbi mai tirziu) lui messer Pier Fran- XV{1. Studiu pentru decorogio Corului
cesco Ricci, majordomul, lacopo a fost foarte mullumit lo Son Lorenzo, citre 1550.

156 157
ca aceste lucruri i-au fost puse pe nedrept in spi,:are, -si
ca el nu a lasat ir realitate niciociata sd-i iasa din g,;r;l ase,
menea lduddrogenii, care se potrivesc cu oi,rflen ii de r irr,ic si
ingimfaf i ; iar cu acest fel de oamen i nu face c;..r j bun;l
nici virtutea si nici bunacredin!a. $i degi eu.as fi ;lltui ,, 1sl"
,l
trece sub ticere aceste lucruri, nu am vrut s-o i,:r; iar
{j,rii

a face a;a cum am fdcut imi pare a fi daic.r.i;r u,,.r cr-o- \0, I
nicar i'idr:l 1i incliinat ;idevirr"ilui. Ajunge cier,i faliui cd,
degi aceste vorbe au circulat,;i 1r-rca destul de mi; i ;-iin-
tre artigtii no;tri, am pirerea cea mai fel'nri c,i au lost
vorbele unor oan'reni r;iuvoitori, lacopo fi incl de fapt,
in toate fapiele sale, iit?t cit se poate ve'c1e a, n -. '-i :t
b inecrescut.
inchizind deci vederii acea capela, cu zicjarie, !.r. rijli s:
draperii gi lisindu-se ?rrtru iotul cuprins de sir":9,-rr,r:.,'te,
o !inu timp de unsprezece ani inchisa, astfei incit r; ,,:i r';i
de el nu nrai irrtla ricolo nici un:uflet de cnr,', - .rrie-
teni---nimeni.
Cu toate acestcJ, cii,,:. t r.ct i -- rdi-L \eniser,r s, - ....^.r-e
dupa obiceiul tineretului- in Sacristia irri Yl icireii.r,qeio,
s-au ciiarat pe acoperi5ul bisericii gi clind ia o partr irglele
pi o bucati din una din rozetele acelea aur;te, a..',"izut
totul: ;i dindu-gi seama lacopo, s-a necaj ii fcarte, tri' nu
a luat aite nrisuri decit aceea de-a inchide gi astlpa',otul
cu 9i mai nrare griji; cu toate acestea, zic unir, . : i-ar
fi urmirit cu indirjire pe acei r-ineli, incer"cind si se riz-
bilrie. lnchipuindu-si ileci el cd aceasta opera.r.:'ebur
sa-i intreaca pe toli pictorii si poate chiar, pe cit ..e ';or- :*|S.f llit&.
bea pe Michelangeio ?nsugi, facu el in partea de::s mai ."I.$
t'',
multe scene din facerea Iui Adam pi a Evei, cr,lfi': [f'usci ;
el din fructuloprit, izgonirea din rai, lucrarea piimirtului, i ;'-'
t .-
'
jertfa iui Abel, moartea lui Cain, binecuvintalea se,.llrntiei :l:,::! 't i

lui Noe $i cunr deseneazi el planul gi mdsurile arcel, Dupa !::{1r11<rr. : . :i4,;',,;,';t1;,1
)<Vlll. lzgortrtr: ilirr F.,ti
care intr-una clin faladele de jos, care e lungd de clnci- (5t ' .iu pentr u L. c .',:ttu Co-
sprezece brale pe fiecare parte, a ficut scena potopuiui, rului de lo San Larenzol,
unde se vdd o gramada de truptrri inecate, gi fdr.5','ratd gi citre 1550,

158
pe Noe care vorbegte cu Domnul. Pe cealalti parte a pic- t.trs care i9i risucegte spatele sau pieptul, si citerra coapse
tat ?nviereamcrlilor din a noua;i ultima zi, intr-o ase- ficute cu iscusin!i rninunata qi cu rnulti straciuinfa din par'-
rnenea invilmS;eali incit nici de s-ar intimpla cu adevirat te: lui lacopc, ca! e aprcape intotdeauna ?9i fdcea moCeleie
nu ar fi atit de viu, ca si spunem aga, cum a pictat-o dir: lut, :ncrregate gi imnlinite, totul este insd str,lin manierei
Fontormo (il. XVll-XXV). saie, si, dup.i cunr i se pare aproape fiecaruia, fari nrasura,
fi ird tr-:rsL:r'ile uriage, iar picioareie si bratele mici, ca s5
in fala altarului ?ntre ferestre, adici pe falada din mijloc,
se afla pe fiecare registru cite un gir de nuduri care se 1in
n': mai vcli-,im de capete in care nu se Doa'le nicidec,":nr
de miini gi se ca!5rd unul pe celalalt pentru a sui spre rai, zii i ce'.'a ii iir acea cesdvirgire si gratie unicd, pe care cbi;-
iegind din pamint unde se afla mulli morli care ii insolesc, riiia e: :i c, i,^dea sure deplina satisl'aciie a r:elui ce pi^ir,este
iar la capatul fiecirui registru se afld doi morli ?mbrdii- c:lelaite oprer^e ale sale; a9a incit se pare cd aici nu a luat
!i: considerr:ie cier:?t anumite pdrli,;i 1n ceea ce le prive;te
$aIi, in afari de picioarele gi bralele cu care !in doua pe cei:iaite, mai importante, nu a!iirui seama de nici una;
torle aprinse. ln virful faladei, deasupra ferestrelor l-a
fdcut pe Christos ln mcestos, care incon jurat de mu l1i ;i, in iirre, gindirdr.i-se el sd intreaca aici toatd piciur^a
ingeri , to!i goi, reinvie mor!ii pentru a-i chema la jude- e':istent,i, nd a re'Jsit nici mdcar si egaieze propi-iile saie
catd. Dar eu nu am putut pricepe niciodati doctrina acestel li::r'ili i;ic-rrie ii': timpuiiie trecute; <ie unde sr. po:te vc.-Cea
scene, adicdce a vrut el cu adevdrat sd infdligeze ?n partea
ci.acel ce 1ri-ea sa clepissasca ;i sa siin rce as.,d na'lura, str^lcI
priceperr.a :u care era de natur ii insisi ri.rr^uit pe deplir.
aceea unde se aflS Christos, care reinvie morfii, iar dede-
subt Dumnezeu Tatal, care il face pe Adam gi pe Eva, cu L,ri ce arn DLrtea. f"Lce daci rru si ne uii;piem cle compa-
toate ce;tiu ca lacopo avea mLl ltd imaginatie si cd intre- tiirir-r:, fiir,d birbalii artei noasl'e :Jltrsi greieiiiol ca
linea rela!ii cu oameni in,.'i1a1i si liierali. in afara de
aceasta, ?ntr-unul din colluri, acolo unde se gisesc cei
patru Evangheligti, nuzi, cu carlile in mini, nu-mi Pare
mai de loc ci s-ar fi respectat nici compozilia scenei, nici
rndsura, nici ritmul nici varietatea expresiei, nici reflexele
de culoare ale carna{iei, ?n iine, nici o reguli, nici pro-
porliile nici vreo ordine a perspectivei; gi totul e plin de
nuduri dupi o ordine, un desen, inven!ie-compozilie,
colorit ;i pictr.rri, fdcute dupd cum ii venea lui, cu atita
melancolie gi cu atita de pulina satisfacfie perrtru cel ce
privegte incit m-am hotarit, neinfelegind-o -- degi sint
pictor si o las spre a fi iudecata de cei ce o vor vedea;
cdci eu - am simlit cd innebunesc acolo ?nduntru;i cd-mi
pierd mintile, a;a cum imi pare cd in acei unsprezece ani,
cit a lucrat, a dorit si se sntinteasci el insugi, ;i pe oricine
vede aceastd picturl cu figurile ficute in acel fel:9i cu
toate cA se zdregte in aceastd iucrare cite un exemplu de XlX.5tuctiu Peni"rL; d?.:o,:itto Corului de lo Scn Larenzo, citre 1550'

160 1$1
toli muritorii? $i bunul Homer, pe cit se spune, mai ador_ de citre el a fost insa Bronzino, care l-a iubit 9i el in egala
mea^din cind in cind gi el; gi in toate operele lui lacopo * masurd, ca recunogtin!a 9i mullumire Pentru binefacerile
oricit s,ar fi-incdpalinat el sd silniceascd natura putem avute din parte-i. Pontormo a avut trisdturi foarte frumoa-
totu;i gasi cite ceva bun gi demn de lauda, $i cum - muri se gi-i era atit de frica de moarte, incit nu voia nici micar
cu pulin inainte de a sfirsi opera, unii zic cum cd s_ar fi si audd vorbindu-se despre ea, fugind ori de cite ori in-
sfirgit de durere, nefi ind in cele din urmi de loc mullumit tilnea vreun mort. Nu s-a dus niciodatd la serbiri 9i nici
de sine, dar adevdrul este ca fiind bitrin gi foarte trudit in alte locuri unde se aduna lumea, Pentru a nu fi inghesuit
de-a tot fi ficut portrete, modele de iut ;i de at?tea lu_ de mullime, 9i-i de necrezut cit de singuratic putea sa fie,
criri in frescd, cdzu intr-o hidropizie care in cele din urmi De cite;,a ori, apucindu-se de lucru, a prins sd se gindeascd
il ucise la virsta de gaizeci gi cinci de ani. atit de adinc la ce avea de fdcut, incit a rdmas scufundat
Dupd moartea acestuia s-au gdsit ?n casa sa multe desene, in ginduri, toati ziua, {6ri a fi facut nimic altceva; iar
cartoane, modele din lut, foarte frumoase 9i un tablou ci isemenea lucru i s-a intimplat de nenumarate ori la
cu Fecioara Maria, realizat cu mu lta meieltrie, pe cit lucrarea de la San Lorenzo se Poate crede cu u;urin!a,
se poate vedea, cu o manierd frumoasd, cu mulli ini in cu atit mai muit cu cit, o datd hctarit om pri-
urmi, gi care a fost vindut dupd aceea de cdtre mogteni- ceput gi talentat ce era nu Pregeta de loc si facd ceea
torii sii lui Piero Salviati. lacopo a fost ?nmormintat in ce dorea ori hotirise s.I -pund in lucru.
prima incintd a bisericii cdlugarilor de la Servi, sub scena
pe care o ficuse el odinioari inchipuind Vizitatiunea, gi a
fost.inso!it cu multd cinstire de citre toti pictorii, sculp- 4. POTdTORMO: INCEPUTUL UNEI AVENTURI
torii gi arhiteclii CRITICE
lacopg a fost un om tare cumpdtat 9i cu purtdri frumoase, in zlua de simbatd 25 iulie 1558 au fost descoperite pic-
traind gi imbrlcindu-se mai de grabd ca un om sdrac decit turile din capela;i corul altarului mare de la San Lorenzo:
ca unul instarit; a trdit aproape toatd viala singur, fara adica Potopu/ 9i lnviereo morlilor pictate de m. lacopo da
a voi ca un altul si-l slujeascd sau sd-i gdteascd riinca.eu. Pontormo, care unora le-a placut gi altora ba. A trudit
Cu toate acestea, in anii din urmd l-a-1inut pe lingd el, zece ani la sdvir;irea lor, dupd care, obosit, a murit ina-
ca pentru a-l creste, pe Battista Naldini, om bun la iuflet, inte de a le duce la bun sfir5it; le-a implinit m. Angelo
care a avut pentru viala lui lacopo acea pu!ind grijd pe care
zis Bronzino, pictor eminent,
acesta singur gi-o dorise 5i care, sub indrumarea maes_
Agostino Lapini, Diorio fiorentino, 1596
trului sdu, a cules in desen roade destul de frumoase, ba
chiar atit de frumoase incit se poate neddjdui, in ce-l pri_
Nu voi vorbi deloc (deoarece nu pot distinge nici invenlie,
vegte, cea mai frumoasa izbindd.
nici dispoziliune, nici perspectiva, nici colorit temeinic
Prieteni ai lui Pontormo, mai ales ?n aceastd din urmd cintirii, cu toate cd exista un tors bun) despre aceastd
parte a vielii sale, au fost Pier Francesco Vernacci gi don capeld, mdrturisind cd ori nu inleleg ceea ce el a dorit
Vincenzio Borghini cu care ii facea placere rareori sd facd, ori cd eu nu am Pic de Sust '..
sd mdn?nce impreund, lubit mai mult decit - dar -
oricare altul Raffaello Borghini, ll Riposo' 1584.

162 163
A irliiisat mulgi ingeri, zburind, cu un colorit dulce si
molaiec, si cu vigoarea unui om foarte mindru gi ciudai; lacopo e admirabild prin colorit, nobila;:rin desen, exr:ep-
iar niilorii, care se pricep bine, recunosc aici mu lte md- !ionala prin relief; iar dacd la aceste calitSli prin care
iest t si de aceea.admira. (opera) in cel mai inalt grad. figuri le devin minunate s-ar adduga-desivirgir.ea imitaiiei,
(ln.._:aaa eJ u. apure intr-adevdr ca o operd fird per"eche ...
fo.lopului) se vJd in virful unui munte cilivi oa_ Fr. Bocchi, Le bellezze de//o cittcl 1i Fiorenzt,1591'
meni f,lgili din pr"icina apelor, reprezentaticu multd indemi_
n.are; iar in fa{a lui Noe (infaligat cu) atitudini minunate
Fe perelii Corului se vid doud scene in frescd facute de
;i cu ui desen iscusit, mulli mdrturisesc cit de bine a in- lacopo d'a Pontormo: una cu Potopul untversol gi cealalti
!eies acest maestru de exceplie virtulile artei. cu lnviereo mortilor. A innebunit, dupi cum amirtette
Sori t,c,renzo pe_grdtorul d.e torturd cu citiva ?ngeragi apar_ Vasari, inainte de a-9i ternrina oPera, scrintindu-se Ia
!in rn?inii lui Bronzino: iar imediat lingd ," Ifle'pictura ?ncercarea de a reda prea vii, 9i de-a surprinde e>lpresia
lui Pontormo, facutd cu mare vioiciune] in partea'de sus naturald a atitudinilor acelor intimplari triste ;i funeste;
se v,:d,Adarn gi Eva faculi de mina lui pontormo, gi cum iar racursiunile sint intr-adevdr extravagante 9i poziliile
nnanincJ ei fructu I oprit, de un colorit minunat ; dupd aceea prea contorsionate.
cum sini ei izgoniti din rai gi cum trebuie cu sudoaiea frun_ F. Del Migliore, Firenze Clttd iJobiilssimc, 1654.
!ii sa-:i dr-rci viala sdpind ... Pe scurt, aceasti oper i a lui De pe urma acestor picturi (frescele de ia San Lorenzo),
care au fost ultima operd a miinii sale, a primit mai multe
critici decit laude; ;i cred ci s-a intimplat a9a deoarece
a cdzut intr-o ipohondrie adincS, ceea ce l-ar scilza in
buna misuri. Truda aceasta a {inut unsprezece ani, timp
in care nu voia nicicum ca altcineva sd o vada, ln ceea
ce privegte trupurile, sint mu lte lucruri frumoase, cum ar
fi redarea mugchilor, dar toatd opera in sine e foarte inc?l-
cita; silindu-se ei deci si fac5 ceva mai mult decit desd-
virgit nu a putut ajunge la fireasca implinire... in partea
dreaotd lioseau, cind ei a murit, multe nuduri, iar in scena
invte'rri, in partea de sub lereastri, lipseau figurile pe inil-
timea de un bra!; Pe toate acestea Ie termina Bronzino,
vechiul sdu elev, cu ceva mai multd gra1ie..'
Pontormo a cizut irrtr*o crizi de melancolie, ;i peirtru a
face cit mai naturale acele figuri din corulde ia San Loren-
zo care sint cupi inse de apele Potopului, !inea cadavre
,:lu rl,,
:
in jgheabLirile de api pentru a se umfla, de umplea cu miro-
^'r,:::,iri XX. Studfu pentr{..r decorof fc su I lor ingrozitor tot cartieru l.
)r} Corului de la Son Lorenzo, cd- Giovanni Cinelli, in ,,Be//eze cieiic citti di Firenze Ci
. -,## tre 1550.
F rancisco Bocchi", 1 677.

x64
165
lacopo Carrucci, zis, dupa numele !inutului de bagtind, cite.,. Certosa posedd opere de mina sa,. in care cei p.e
ce

Pontormo, a avut talent ales, admirat incd de la primele i"- pri."p au putut discerne cele trei maniere diferite
sale opere de Rafael gi Michelangelo. A fost pentiu pulin .^.! i fJatribuie, Prima are un desen corect 9i un colorit
timp elevul lui Da Vinci, apoi al lui Albertinelli iar pe puternic; si trebuie si spunem cd este cea mai apropiati
linga Piero di Cosimo gi-a desivirgit ucenicia; in cele din i" AnO."u. A doua are un desen bun, dar un colorit mai
urmd a devenit elevul lui Andrea. igi atrase invidia maes- l"g.uUi le;inat, 9i aceasta i-a servit ca exemplu.lui Bron-
trului, prin talentul siu, care, printr-o comportare nu prea iin'o gi aliora in perioada ce a urmat' Cea de a treia
curtenitoare l-a silit sd-l pdrdseascd, avindu-l apoi nu numai adevSrati imitalie a lui Alberto Duro nu numai
ca urma$ dar;i drept concurent in mai multe comenzi. in
"rt- "
in'.o*po.i1ie ci 9i in redarea capetelor 9i a draperiilor:
Vizitogiuneo din Chlostro dei 5ervi, in tabloul cu diferiti maniera nedemna, intr-adevdr, de'aqa frumoase inceputur.i '
sfinli din San Michele Visdomini, in cele doui istorii ale Di; ;"; gt;u sd gisim exemple la Pontormo in afard de
lui losif (...) r" poate vedea cum calcd firi multa truda pe .it"uu ali Potimilor, Pe care le-a copiat cu slugdr-
urmele maestrului si cum e condus pe o cale asemdnitoare "piloude
ni.i"-ai'ngravurileluiAlberto,gicareseafliinincinta
de similitudinea talentului .,, J o."t"i tinlttiri, trebuindu-i apoi ciliva ani ca sd se lepede
J" *u. S-ar mai putea adduga 9i o a patra manierd' timp daci
A fost cam ciudat din fire si lesne pirisea o manieri pen-
tru a incerca o alta mai bund, adesea cu rezultate neferi- ar mai exista incd in San Lorenzo ceea ce el a pictat
d" unror"r"ce ani, adici Potoput universol tri Judecoto de

;;t;, ;;t;. sa ultimi, vdruitd apoi fdri nici un pegret.din


. arilstitor. Aici el dorise si-l intreacd pe Michel.an-
"..rti
I.f", ii ia iainule gi el ca pilda de stil anatomic, care d.eja
i*"",i." oe atunci a fi laudat la Florenla mai mult ca orice'
Dur'el a lSsat aici cu totul alta pildi; aceea ci a invilat
oe cei ce vor urma cum ci un batrin nu trebuie si alerge
dupa moda zi tei'
L. Lanzi, Storio pittorica dell'ltolia,1789'

Michelangelo, vazind citeva di,n operele acestui tinerel'


n.ezise c"a el va ridica pictura in inaltul cerurilor: o Pre-
;i;; .; oricare alta"A iegit la iveali ca fiind plin.de
or"tlosirme, nemultumit de sine, i9i schimba mereu stilul'
[i";;;.., iefacea 9i era tot timpul pe. o cale gregitd'-A
ir.;"t";; gustul lui Albrecht Du'rer'' Cu un caracterpesil-
nutui qi cl"udat 9i-a construit o cdsula.in care intra. fe-

XXl. Studiu pentu decorogia Corului de


.""ttri, tregind apoi scara dupi el' Nu.a vrut si lucreze
Io Son Lorenzo, cdtre 1550, p"riir'Ori; 9i a i';cut tablouri Pe care le dddea zidarilor
166 167
in loc de plata. ii lua lui Salviati comanda pentru capela
de la San Lorenzo: lucrd la ea doisprezece ani, gtergind,
distrugind, recizelind; in fine, dezv;tu:irea i.fo-
:,j-"1,1q,
doperei a fost primitd cu cele mai minunate urlete, iar el
muri cie inimd rea".
FR. Milizia, Dizionario della belte arti del
disegno, vol. 1l',1797.

Addenda

PROGRAMUL ICONOGRAFIC AL CORULUI


DE LA SAN LORENZO: O TPOTEZA
Documentul cel mai important rimas de la Pontormo este
Jtirnolul siu ,,scris pe vremea cind picta Corul de la San
Lorenzo". Este aproape imposibil ca intre insemndrile
zilnice;i crealia artistului sd nu se stabileasci legaturi
multiple, adesea mult mai complexe decit s-ar putea crede.
FaptuI cd Pontormo, care de ani de zile nu mai daduse
nimic deosebit, capata comanda decoririi Corului pe cai
nu tocmai drepte, printr-o evidenta obstina!ie, pune pe
ginduri. El ii ,,furi" dupa cit se pare (vezi Vasari) --
comanda lui Salviatil -gi r"aspindegte zvonul in orag cd,,va
arita el cum se deseneazd si se picteazd o frexo; li, in
afard de aceasta, ca ceilalli pictori nu erau decit niste oa-
meni de duzini, si aiie cuvinte asem;netoare". Voia, desi-
gur, ca aceasti operd sd fie ceva cu totul iesit din comun.
$i par!ial reugegte:,,Eu nu am priceput niciodaiS-scrie
Vasari doctrina acestei scene, adicd ce a vrut el cu ade-
-
1 Este demn de menlionat gi faptul ci in intenlia Papei Clement al
Vll-lea decora!ia trebuia si fje f5cuti de Michelangelo (aga cum reiese
din scrisoarea lui Fattucci citre Michelangelo din 23 februarie 1526,
vezi K. Frey Sommlung ousgewdhlter Briefe, on Michelogniolo, Berlin,
1899, p.274.

169
incit supozi!ia nu este in nici un fel gratuitdl. Parmigianino
era considerat peritisslm o alchimisto (,,foarte dibaci alchi-
mist") si pdrdsegte pictura in favoarea cdutarii /opis-ului2.
Rosso Fiorentino are gi el preocupiri de acest fel, iar
Beccafumi ilustreazd ln zece celebre xilografi i procesul
de transrnuta!ie a metalelor. in fine, Dtlrer, cel care a
insernnat definitiv arta lui Pontormo, a fost la curent cu
specula!iile alchimistes. ln cazul lui Pontormo,,,oamenii
invatali gi litera!i", pe care-i Pomene;te Vasari, au avut
probabil un rol hotiritor in familiarizarea artistului cu
probiemele ermetismului. Putem astfel incerca descifra-
rea,,doctrinei acestei scene" 5i sI stabilim, cum spune
Vasari, ,,ce a vrut el cu adev;rat si infa1igeze".

X)(li. GMVOR ANONIM, Co-


Din desenele pdstrate, mirturiile scrise 5i o gravurd, din
rul de la Son Lorenzo.1598.
'1598, neprezentind Coru I de la San Lorenzo (il' XXll)
s-au putut deduce scenele principaie rePrezentate de Pon-
v.irat sA infali;eze (.),.,, toate ce gtiu ca lacopo avea tormo. Acestea sint; in registrul superior al peretelui
multa imaginalie gi ca intre!inea relalii cu oanreni invS- din iund; Christos in glorie (centru) (il. XXV) sub care se
afl6 Creoreo Evel (il. XXV); in dreapta era infa!igat Pdcotul
laii t; litera!i". Ne-inlelegerea lui Vasari nu este intimpla- originar, iar in stinga lzgonireo di n Roi (il. XVlll). Pe pere-
toare: programul lui Pontormo este ermetic gi deci greu
de descifrat in absenla temeiului speculativ care-l prile- tele s:ing, registrulsuperior apareau: Adom 5i Eva muncind,
juie;te. Este foarte probabil ca acesta sI se afle in tra- Coin tri Abel, Birrecuvintoreo semin{lei lui Noe iar pe pere-
dilia esoterismului alchimist, si poate direct in tele din dreapta, registrul superior: Moise prinind legeo,
gindirea lui Paracelsus care, dupi cite- am vizut,
- interve- Socri{iciul lui lsoc, (il. XXI), Cei potru Evonghe/igti, ln
n ise gl in insemndrile cotidienel. t $tiinJe!e ernretice au iir aceasti perioadii un acut caracter experi-
Nu avem nici o dovada ci Pontormo ar fi lost adeptul mental, anti-oficial, gi, prin aceasta progresist' ln intreg secolul al
experienlelor magice sau alchimiste, dar epoca de inceput XVI-lea ele se afld ?n avangarda specula!iei ideologice (vezi E. Garin,
lAedioevo e Rinoscimento, ed. lll, Bari,1966, p. 153). Nu este impo-
a rnanierismului este atit de iegati de empirismul ermetic sibil ca distrugerea frescelor de la San Lorenzo, in 1717, si fi avut
.a motiv nu numai considerente de ordin estetic, ci gi politico-ideo-
t Dupi cum s-a demonstrat, Paracelsus datoreazi o parte insemnati logice, ele fiind, aga cum tncercdm si aritim mai ios, gindite conform
a gind irii sale ermetismu lu i renascentist italian gi in special gind irii
unui program striin de cerintele dogmatice ale catolicismului'
2 lar programele ico;rografrce ale principalelor sale opere au fost recent
lui Ficino (vezi W, Pagel, Paracelsus: An lntroduczion to Philosophical descifrate in cheie alchimisticd (vezi . M. Faggiolo dell'Arco, op' cit')
Medicine in the Era of the Renoissonce, Basel-New-York, 1958 5i Francis 3 Meloncalia l, a$a cum s-a demonstrat intr-un mod cu totul convin-
A. Yates, Giordano Brunc e Ia trodizione ermetica, trad. it, Bari, g5tor, este un manifest ermetic (vezi acum M, Calvesi A noir (Melon'
1969, p. ''l64 5i urm, colia l),'in ,,Storia dell'Arte", 1969, p' 42 9i urm.).

170 171
registru I inferior decora{ia se desfd;ura astfel: pe peretele
din stinga, Potop.ul, pe peretele de fundal Doud
o tar,td. oprinso
figuri lintnd
doud ori), simbolizind sceria probabil
a lndllorii ^(deletelor lo ceruri. pe peretele drept era
..suf
re.prezentati lnviereo mo!lilor (il. XiX, )<X, XXIV).
CJrar les de ln ay comenteazd astfe I p rog ramu I d ecoral ie i :
.To
,,Este istoria creatiei omului, a caderiiiale, a decadentei
rasei (Co.in., N9..), q anihilarii sale (porooutJ apoi u lnvi_
9i
erii, a ridicarii sufletelor citre ceruri g.aiie sacrifjciului
lvlintuitorului care a invins pdcatul gi inoartea omenirii.
Nu este
.deci o Judecotd rie of oi tradilionala (Cdde re o dom-
nalilor ipsegte), ci mai degraba un triumf ai gratiei asupra
,l
pacatu.lui, predicata de Evangheligti gi de vicirjul Testa_ rl zl yt

ment- (..,); este deci o alegorie reiigioasi a dramei ve;nice il; t)(
?Uo
a sufletului omenesc a cdrui cadere este reprezenta,ta de ./---- Ci r-

cercurile orizonta!e 9i a carui ascensiune 9i mintuire finali I


I {t -
4.
,.( o
sint figurate de virtejurile verticale caie culmineazd cu t,= N

t'; '. , :.i


.{ U1
o
Christos in glorie"z. lo :, llrL - C. o
9o4 J
Faptul cel mai demn de remarcat este acela cd paniormo l,t I'
1n vq-
P-[..,- Y i :l
ts o
?ncearcd sd ofere ceva cu totul diferit de ir t:
ludecato de cpoi" ju
Prin acea.sta inten!ioneazi, probabil, sa depd;easc; ino_ l.i--
c)
o
mentul Michelangelo ;i-- implicit se indeparteazi 9i
de invlfatura lui Valdds, chiar daca- este posibil cl ea s; ..
f
supravietuiascl parlial. o
Viziunea cosmologicd a artistuluieste aici atit de aproape \)
de cea a iui Paracelsus, incit se poar"e presupune c infl'u_ o
u
directd a tradiiiei ermetice. pentlu paracelsus prin- p
"il.u lumii (care apare sub denumiri
cipiul diferite: Haos,'y!i- o4
o
oster,,Iillsterium Mognum) este un centru de foria care cre_ o
eazi lumea prin expansiune, iisind sa purce add d i;i sinu I
sdu o cascadd, un fluviu dinamic care se diferen!iazJ in al
forte.partiale, dind nagtere lumii fizice. El opune lunrei o
bo
superioard, vegnici (ylicstricd) lumii temporale,,,cizute,,, o
o_
I Pentru diferitele faze recturii ic_onogralice vezi bibiiografia
citarb la nolele 1-3 o.74.ale.
9i 2-3 p.75.
" =
X
" Ln. Ce lolnay, Les /rr!1uesr cil., p. 49.

172
care este cogostricd. Lumea actuali este datoratd
unel du_ in acest context figura superioard a lui lsus are rolul
ble creatii, unei duble migcdri: migcarea de coborire;i
de quinto essentlo, care guverneazd asupra celorlalte
migcarea de ascensiune. Ea este in primul rind produsul
elemente, iar toatd compozilia devine un imens othonor.
caderii lui Adam in pdcat. Ea este;i teatrul puterii divine
Pe peretele sting este reprezentat Moise. Rolul sdu este
care incearci si o ridice cdtre un plan superior. Corpul
extrem de important" E I este posesoru I baghetei mag ice
omenesc este cogostric, este un produs al cdderii, este
prin care se pune in migcare intreg sistemul transformd-
iegit din trupul cegostric al Evei. Adam a fost creat de
rilor, este o prefigurare a lu i Christos 9i corespondent al
divinitate pentru a ridica natura pe un plan superior.
lui Hermes-Mercu11. in decoralia lui Pontormo este rePre-
Cdderea l-a transformat, l-a aruncat in lumea inferioari.
zentat in momentul ,,ini1ierii"2. llustrarea Socrificiului Iui
Toati natura, ca gi omul dealtfel, tinde catre stadiul pri_
Abroham (il. XXI) trimite la pdtimirea celui ce ascultd
mitiv, cdtre unitatea elementului ceresc, Christos, asemeni
de o vocafie superioari (deci a,,artistului", a alchimis-
pietrei filosofale care transformd materia metalicd in aur,
tului), gata s;-ti sacrifice pentru ea viala particular5s'
ridicd omul la un nou trup, spiritual. Evolu{ia naturala
Amplasarea scenelor in cadrul Corului este deosebit de
este procesul larg pe care,,artistul,,, alchimistul, ?ncearci
semnificativd. in registrul superior, Partea centrald se
sd-l accelereze in othcnarr.
reprezinti ,,separa! ia", caderea d in lu mea Y/lsstricd in
Programu I Coru lu i de la San Lorenzo reflectd aceasti
cea cogcstricd, Pe peretele sting sint infaligate primele
doctrinS. RegistruI superior central cuprinde Creoreo Evei
trei tentative de mintuire, corespunzdtoare primelor
(il. XXV) (,,separatia este cel mai mare misrer al firii,, trei elemente (pimint, api, aer). Pe peretele dnept se
spune Paracelsus), adica momentul diviziunii unitalii pri-
?nfdligeazd cele patru temPeramente, corespunzdtoare
mare. Urmeazd,, in mod firesc pdcotul gi Cddereo (il. XVlll)
fazelor,,operei", mintuirea prin foc, sacrificiul cerut de
Pe perelii laterali sint prezente simbolurile ceior patru
,,operd" gi ini!ierea in,,operd".
tentative de mintuire: prin pdmint (Adam gl Evo mun_
cind), prin Aer (Jertfa lui Abet)z, prin ApA (Noe) gl I Cf. C. G, Jung, Psychologie et Alchimie, Paris,1969, p,278'
prin foc (Socriftciul lui lsoc). s Desene le pregdtitoare (Uffizi, 6508 9 i 67 49 F. r) il infd{igeazi pe Mo ise
prir-nind tabelele legii,
I Am rezumat aici analiza cosmologiei lui 3 Ch. de Tolnay, Un disegno, cit., p, 43, nu reu$ea si explice parti-
Paracelsus fdcuti de A, cularititile acestei scene, ata cum reies din desenul de la Academia
Koyrd, Mystlques, cit., p. 100 9i urm.
2 Din desenul care s-a pistrat (Uffizi
6739 F, r.) se poate vedea cI
Carrara din Bergamo (n. 2357). ,,Este curios
- scrie el - cI nu doar
fiul care a$teapte sacrificiul, ci 9i tatll se afli pe altar". lnten{ia
centrul acestei scene este urna din care se rdsplndegte in atmosferi
jertfa lui Abel, Ea poate fi 9i o trimitere la un element important lui Pontormo apare insi acum cu extremd claritate: el doregte si
atrag5 atentia, ln primul rind asupra sacrificiului lui Abraham, (al
al procesului alchimic: sulphur (sulful).
artistu lu i-alch im ist).

174
175
ft,
1 '.,' .;oqJl ;*:
,: :ta,+ :..
'' #**#ffi.#
:".ji::':,
. ,: :,ti!f t j. , rsa
,. +, :i.:.*r:r
sN6
:i '" *ilf'
'r. 'tm

X,i', 1V. Siuiiu pent.ru decorolia Corulu! de ia San Lorenzo, citre 1550
ti,tn.l t:,-::1. ,iir

Rlgistrul infei ioi ne prezini; mliltuirea ra 0pu:. Se .r :*{r '. ' '

ur.maresie Lrn paralelism e';ident cu fazeie frbriclr ii


Irl:ls-uiui.
Stiriiiul lumil vlemeinice nu este reprezenr,at in mod
tl,dilional pr in Judecoto de opot, ci ;:,rin bctoD, fapt
rr: :'na[cabil, care *,rirrrite
la printa maLetio {apa) a zLi:hi-
rnrstilor, 9i cie a"ici, mai departe, la nqteri: ln,furmis
,,ij&
(s.iu mctrrlrr c0nf:)sc), la haos, ia l,liasterl, Dund f:"tirel,::tio !.y
(,,trotopul"i, urmeazd subiimaree (invieru rrtort,titr) ri
tl^ansrnuta!ia {iniinrea sufiefe/or !o cr:ruri}",,Cinc lumea
fi
r lr a-borrjarea ienrei PaLapuluis-ar pL:tca vt.-lea pi c refnrc;;ri:rr la
ff'. .,""' ,14'\
4l,j:r,ii,:,
pri,nul siu nrarlstrri, Leonat.do, pasiorrat. iiil::ir:.to: al rjii.lvir: j,:i, oe ffi,;:;!*-;i,tr., ." ::j,
i '!i }E\
car.e, aici, il pr-eier) in mod evident, ir-rj l.,iiche largelc" Cbsesia ic,io-
.F4:t'r
k{.' : l$
)t i
",,
'r
"'.:'
: !#
prii,l (persistentd in atmosfera nordicS, vezi si not:r Z, p,711'; i-a lrije- Fi:i:.i,::r; , :: :':
:: t:..r..
'"di- ) Y;-,
t:"
juil lui Lliirercelebra acuareid,,oniricd" rj in.i525j. in ,,lurra'i, irontcr- Hlll'
::1,i... , ,
:r:r':r ::
::: r ,Yft
4::.: : .. : :::',i riJi;{ig
n.ro evcci adesea o latenti obsesie diluviana. Pe'ntru ierra Potopului
la Leonard.o vezi j" Gantner, Leonardos Vislonen von oe. Sinltut,
und vom Untergcng der Welt, Berna, 1958 si Th. Enesc,,r , LeoncrCo XXV. Chr:stos 'in glorie 5i crearec Evet (5tt:<1iu pent'ru
;i .rpeie, in ,,Se:c1ui 2A",177-178 (1975), p. 1.i-*6?-. {orsl de la Scn l-orenzo), citre'1550'

1V6 177
Tqi va fi incheiat ciclul, spunea paracelsusr,
;i se va
fi pribu;it in neant, atunci cirrd tot ce i iegii din U,iro
moterio se va reintoarce in eat gi morer io socromeri{arunt
se va intoarce in divinitateil, fiintele vor fi
tr.,nsfirurat"
in trupuri- spirituale gi vor dainuia,,. Evolulia'ir;;i";;;
vizut.i astfel sub semnui procesului alchimic. putrefcctio-,
sublimatio gi tronsmututlo sint fazele ilusfrate
de portcrmo,
faze guvernate de ,,Mercurul spirituaf li ,riversu jri j,,,
peniru gindirea ermetica este Christos6, reprezentaicare
cie
,Po1torrn9.,in,.ap.otcoza centraja a <Jeccraliei de l,i San
L1t;qzo (il. XXV)..Se explica astfcl infnyi;area (u rcrul
r.gPllnuitd, vag i,ndrogini, a lui isus, diferi'ia C. .'ip,.irt
teribil in care-l r,rezinri l'1 ir.hetengeto'pl p.r"t.,* Sirtinei.
Gestica sa, atit de neobrpnurta, este gi ea, acuTn,
;.,e rl-olir
explicabila: ea esre (onceput;, onfo.m tip"f"gi!i, :,l"r.ul XXVI. rVlercurul Filosofilor ii-
ruluifi lcsofal" (ii. XXVI). Ace"sta s.enalare-t neciunrerea Itistralie !a Turbo Philoso?ha-
'secolul
asernenea mdsuri pe Vasari, este in fine, rum), al XVI-iea
'n cj;:r-ificata.
rie plecare.,(,,separa1ia,, din unitatea an.Jrogina,
f:::l: co inc ide c u pu nc"tu I de reintoarcere apus nagnum, am Putea sPune in termiirologia.de rigoare,
| :T_r::, ^\r"^i),
ancrottne a lur lsus. ; f i"gu ru oprt tuJr.t (vezi aminuniele in Virsari)' 9i, bineinleles,
Gindirea ermetica pare a-i fi priicjuit lui por.r,: r neterminot-l ci 5i confirmarea problemei imaginarul.ui
numat temelL_r I speculati. ,: i:lrirnci opt l-c.d _.- :,Jc,lrar o ncl care este pus.l acum in termeni convergenli Poeticii i-nanie-
riste. Pentru ParaceJsus, ca Pentru intreaga tradilie el-me-
I Vezi A. (oyrd, ibidem, p. 124_-t2.5. tic5, inrcginof io este factorul de prima imporiar;!i al Ope-
2 Potoou l. reir.,,Fol1a plastica" a imagina.liei,,formeaza irnaginea,
: lnIltarca. tinde cdtre ea, se introduce in ea, ca intr-o cochilie, ia
d invierea mortrlor. ea insS;i forma ;i se imprimd in trupul imaginiiconcepute'
6 A. Koyrd, ibidenr,
D. 114.
c Tristitio et anxietas, proprii cir:tjforulur atchinrisr \irt n..r^,.r^ ;6 lr'r i DUrer' se r'ctcaTe in \izito'
alitatea nordicd, prin intermediul
loaIa cxrsienla sa. O jnterpretare ,,melancoi;c],, . fort;rA,r;;; Corul ce !a San
M. Fagiolo delt'Arco (op.'cit., p. los_iiZi p"ntru frescet* iirn.o C" la Carmignano, unde (c1,. 1'ai.tirzru,^'in lui DiJrer)
Poggio, fdri insi a oicr'i 'ieg.iri spre. o interprJtJre cc ta Lorenzo) sen:nif ica!'ia esoi.ericb iniliali
(aici, ,,Sabatul"
ermeilce, desigur-,
for{atr in acest caz. prezenla ciinerui ,r;tri.i-c" !at.inur ".i. ii#iouta in iimbai eclcsiastic' in f ir'e, F'ortrett i lt: Niccoibla
trimite c,tre rnotivur simirar ain Merintiitial Vertumnus iiJiini"tii continut stilistic experienla
' Vizit liunii pi trimite
pentru aceasti scend convergenta, mult mai u.utI, a rui Dtirer. rrrotdm r".iu "foit.utelor de alchimigti ale lui Petmigiar;ir'o' FJic-cold
-Ardine'hetli,stl,in,,muzeulimaginar"alpicturii,alEltrriCcGicn
{ir'neasctr" a lui D.irer
., ,,rnelancoiia
llustiati in ,,Hrana-uc!"i.uiri p,itor,:
Bialostocki, f""",,
,,Metoncolia ydrd.neoscd i tii itii"rii oarer, in o istarie
Galeoizo Sonvito/e al lui Parmigianino'
J.
a teoriilor despre ortd (sec. XV*XX;, traj.-rom. de iFunt* mituloriginiicomune iarteiSi alchimiei vezi J' van L€nn:P
nescu, Bucuregi, 1977, p. 116. O 'n".i-.o*e.gen1e Anca fri.,"-f"_ er{ iiiiriiiie. E-tude de l'iconogrophie hermdtique et de ses lnflu-
cu spir.itu- ences, Bruxel I es, 1966, Passim.

178
179
(.,.) lmaginea produsa de imagina!ie se narte in
noi, eo este
noi irt;ine ;i nai sirttem eo. Odati formaid, imaginea
ser_
verte ca inv-'liF puterii plastice a sufreturui, .u.3
in."ur.a
sa se conlunde cu eJ, so a reolizeze;i sd
se reo!izeze in eor.
lnt:lgg.T astfei p:eierinla tuturor maegtriior manieris_
mutur trnrpuriu penti u procesul aichimicz.
ponrormo, pure,n spune _
rmDtj :r i. rrire,sre
lL:::i ermeilc .pc
_ c i c.<isten[a in
,,in imagine, ii oferea artis_
tului suLrlim:rea yttostricd, in timp ce juriatutii ilustreazd
:lLl,u
nsta "r:'"porat
a, cc gostricd. problemetica legdturi manie-
lntre viaiS si cperd capati astfel o noui-evidentd.
Lisfa ilusfrafiilor

in text:
l. MAESTRO CRISIOFANO, Portretul lui Pontormo {ilustra!ie la
f ,,Vietile" lu i Vasari), 1568, gravuri in arami.
't t. ll. Studiu de f igurd feminind, citre 15'16, desen, Milnchen Staatlichen
fi-a= ,n ," Graphische Sammlung, 14047 v,
r \u'-li;;V',
" [1 rf;f_...a,,
i t
lll,Studiu pentru oVizitoliune,l5l3-'15'l 5, desen, Miinchen, Staatliche
Graphische Sammlung, 14047 r.
lV, Studiu pentru Scene din violo lui tosif , 1516-1518, desen, Florenta,
Uffizi, 6697 F. r.
V. Studiu pentru scene din vialo lui losif ,1516-151 I, desen. Florenta,
Uffizi, 6590, F.r.
Vl. Nud, cdtre 1521, desen, Budapesta, Sz6pmijvedszeti Mi.izeum.
Vll. Nud culcot, 15)0-1522, desen. FlorenJa, Uffizi, 6504 F.r.
I Vlll. Studiu pentru decorolio de Io Poggio o Cojono,1519-1521, desen,
Floren{a, Uflizi, 6685, F.r.
lX, Studiu pentru decorolia de la Poggio o Cojono,1519-1571, desen.
Florenla, Uffizi, 6599, F.

X, ALBRECHT DURER, Cele potru vrdritoore,1497, gravurd in arami,


I Apuf B. 7s (182).
,A. Koyrd, ibidem., p.96-97, pentru conceptul
-- --- de imoginatio,
Y"ij e; 9:.G..Jung, cp. cit., p. 361 9i u.nr. Xl. Pagind din jurnolu! Iui Pontormo.
.- -v-ezl t, Xll. Studiu onotonic, f. d., desen. Florenla, Uf{izi, 6522 F.r,
van.L-.3n19p,op, cit.., p,. t-45_247 ne trimite, in cul_
Lura rranrerrsta catre artr aj.chimicd (..,). [,,Totul
moC integral psihicului ^.anierrst ...,,j.
Alchimia corespundea ln Xlll. Nud o$ezot, f .d., desen, FlorenJa, Ulfizi,6598 F.
XlV. Cele trei gratii,1535-1537, desen. Florenla, Uffizi, 6784 F.

180
181
XV, Studlu pentru decoralio de lo Coreggl, citre 1535, desen. Florenla, 7. losil ln EgiPt, detaliu.
Uffizi, 6584 F.r. 3. Docmna cuf usuri[e,151 6-1 517, ulei pe lemn,76x54 c;n. Floren{a,
XVf. Studiu de f igurd pentru Loggia de lo Costello, 1537*1543, desen, Ulflzi.
Florenla, Uffizi, 6630, F. 9. Partretul unui bijutier, 1516-1519, ulei pe lemn, 69*50 cm,
XVll. Studiu pentru decorogio Corului de lo Son Lorenzo, cltre 1550, Par is, l-uvru .
de:en. Florenla, Uffizi, 6600 F, 10. San Quintino,'1517-151B, ulei pe lemn, 163X103 cm. 5an Sepolcro,
XVlll, lzgonlreo din Roi (Studiu pentru decoratria Corului de lo Son Pinacoteca Comunaltr.
Larenzo), citre 1550, desen, Dresda, Kupferstichkabinett, c. 65, 11. Scn Quintlno, detaliu.
XlX. Studiu pentru decorolio Corului de la Son Lorenzo, cltre 1550, 1 ?-. Studf* pentr u Sf ntu I i I oo n Ev o n ghel istul, cltre 1 51 9, desen. Fl oren!a,
desen. Floren{a, Uffizi ,6764V. Uifi:i,6571 F. r.
XX. Studiu pentru decorotio Carului de lo Scn Lorenzo, citre ,1550, 13*14 S'fintul loon Evonghelistul gi Arhangelul Mihoil , cbtre 1519,
desen. Florenta, Uffizi,6608 F, ulei pe lemn, fiecare 173x 59 cm. Odinioard la Pontorme, San

XXl, Studiu pentru decorolio Corului de /o Son Lorenzo, citre 1550, Michele, azi la Empoli, Collegiata.
desen. Floren{a, Uffizi, 6568 F. 15. 5tudiu pentru Palo Pucci, 1517-1518, desen. Florenia, Uffizi,
XXll, GMVOR ANONIM, Corul de la Son Lorenzo, 1598, gravura 92201 F.r.
in aramd. Viena, Albertina. 16. Studin pentru Polo Pucci, 1517-1518, desen. Florenla' Uffizi'
XXlll. Progromul iconograf ic ol Corului de lo Son Lorenzo. 97)41 F.v.
XXIV. Studiu pentru decorolio Corului de la Son Lorenza, citre 1550, 17 . (Po lo P ucci ),1 51 B, u le i pe carton, 21 4x'l 85 cm.
Sccrc comorsazione
desen. Floren\a, Uffizi, 6528 F. Florenta, San Michele Visdomini,
XXV. Chrlstos in glorie gi creoreo Euei (Studiu pentru Corul de lo '1 B. Portretul unui muzicont, 1518-l 519' ulei pe Iemn. Florenla,
San Lorenzo), cltre 1550, desen, Floren{a, Uffizi, 6609 F. Uff izi .

XXVI. /,.4ercurul Filosofilor, (ilustralie la Turba philosophorum). 19. 5{intul Anton, citre 1 519, u lei pe lemn, 78x 66 cm. Florenta' Uffizi.
secolul al XVI-lea. Paris, Biblioteca NalionalX. ?-0. Studiu pentru o Rdstignire (sou Pietd),1523-1575, desen. Florenla,
Uffizi, 6655 F.
ln afara textului: 71. Sflntul loan Botezdtoru/ in degert, '1519-1525, desen, Florenla'
Uffizi, 6597 F.
1. Scenri din vialo de spito/, 1513--1514, frescS, 91 x 501 cm, Florenla, 27. inchinarea Mogilor,1517-1523, ulei pe lemn, 85x190 cm. Floren-
Galleria del i'Accadem ia, !a, Pitti.
2. Sacro Conversozione, ctrtre 1514, fresci, 223X196cm. Florenfa, 23, inchinareo Magilor, detaliu.
Santissima Annunzi ata. 74, lnchinarea MagiIor, detaliu"
3. V iz itoli uneo, 1 51 4-1 51 6, frescI, 392 x 337 cm. Florenta, Santiss i ma 25. Vertrmnus $i Pomono, i519-1571, fresci, 46'1 X990 cm. Poggio
Annunziata. a Cajano, Vitla Medici.
4. Veronica detaliu din Decorolio copelei Papei Leon al X-leo, 1515, 26. Vertumnus gi Pomono, detaliu.
Floren{a, Santa Maria Novella. 27. Studiu pentru decoroTia de la Poggio a Caiano, '1519-1521, desen.
5. Scene din vialo lui losif , losif tn Egipt,1517-1518, ulei pe lemn, Florenla Uffizi, 6579 F.
44x49 cm, Londra, National Gallery, detaliu. 28. Studiu pentru decoro[ia de la Poggio o Cajano,1519-1521, desen.
6. loslf ln Egipt, detaliu. Florenta, Uf{iti, 452 F.v.

182 183
'1 527-1 530, ulei pe lemn, 92x72 cnt'
29. Studiu pentru decora[ia de la Poggio c Cajano,1519-1521, desen. 51 . Portretu/ unui I'tali:bardier,
Florent:r, lftizi, 6673 F.r. New York, Colec{ia Chauncay Stillman.
30. Fecloora cu'/runtul si Sfintul loon, 1523-152-5, ulei pe lemn, 57. Dep.rzitiuned, 1525-1 528, ulei pe lemn, 3-1 -?x 192 cm' Fior-enia'
8JX57 crn. Ficrenta, Galeria Corsini. Santa Felicil), Cappeila Capporri.
31 . Casmio il Vecchio de'Medici,151B-1519, ulei pe lemn, 86x65 cnr. 53. Depoziliuneo, detaliu Autoporttetul'
Ficren!a, Uflizi. 54. Depozitiuneo, detaliu.
32. Fecioara cu Pruncul 9i clai sfinli (Sacra Conversazione),1522-1525, 55, Depa?,itriuneo, detal iu.
ulei pe lemn, 72X60 cm. Florenta, Uffizi. 56. Depoziliuned, de+"al iu.
33. Portret de bdrbat, cdtre 1520, ulei pe lernn, 50x39 cm" Florenia, 57. Studiu pentru Depazit ir-ineo' i 525-1 528, cje sen ' Florenf a, Uif izi'
P irt; . 5666 Y.r '
34. Christos infclo !ui Pilat,1573-1525, frescb,30CX29Ocm. Certosa 58. Stucllu de nud culcat, cbtre 1-528, desen. FlorenJa, Uffizi, 441 F'v'
di Ca,luzzo. 59. Buncvestire,'1525-1 528, fi esci,368x168. Florenta, Santa Feli-
35. Christos in fata liti Pi/ct, detaliu. cita, Cappeila Capponi'
36, ALBRECFIT DURER, inviereo (din ciclul Grosse Pcssion), 1511, 50. Sfintui Iaon Evanghelistu/, 1525-1528, ulei De lemn, ciametrul
xr logravuri. 70 cm. FIorenta, Santa Felicita, Cappella Capponi'
37" invierea, 1523-1575, frescd, 237x291 cm. Certosa di Galuzzo. 61 , Sfintul Luco,1525-1528, ulei pe lemn, dianretrui, T0 cm' Floren!a,
38. ALBRECH-l DURER, Cinc de la Emous (din ciciul K/eine Possion), Santa Felicita, Cappella CaPPoni'
1511, xilogravurd. 62-. Sfintut leranim,1527-15)8, ulei pe lernn, 105x 80 cm' l-iannover,
39. Cino de lo Emaus,1525, uleipe lemn,23Ox173 cm. Floren!a, Ufflzi, i'.J ieders iichs isches Lanciesmuseu m (Stadtische G al er ie)'
44. Cino de la Ernaus, detaliu. 63. Vizitaliuneo,l528-1529, ulei pe lemn, 202xi56 cm' Carmigr'ano,
41. Studiu pentru Cino de lo Emous,1525, desen. Floren{a, Uffizi, Pieve dr San Ylrchele.
66567 F. 64. Vizltatiuneo, detalru.
47. Cina de Ia Emaus, cJetaliu. 65. Portret de fenreie, 1532-153-?, ulei pe lernn, 89x90 cm' Frar:kfurt,
43. Cina ce lo Enaus, detaliu, Stidelsches Kunstinstitut.
44. Rugdciuneo de pe Munteie Mdslinilor, 1523-1525, frescS, 300x 56. PONTORI'1O (dupe cartonul Iui MICHELANGELO)' Venus 9i
x29C crn. Certosa di Galuzzo. Cupidon,1532-1534, ulei pe lemn, 128x197 cm. Florenia, Uffrzi'
45. Coborireo de pe cruce,1573-1525, frescS, 300x290 cm. Certosa 67. PONTORMO (dupa cartonul lui MICHELANGELO), Noli me tcn-
di Galuzzo. gere, 1531-1532, ulei pe lemn, 124x95cm' Odinioari intr-o
46. Sfintul ltronim i n degert, 1519-1522., desen. Roma, Gabinetto coleclie particulari din l'1ilano.
Nazionaie delle Starnpe 754 F.C, 68. Niccold Ardinghelti, 1541__1543, ulei pe ler-'':n, i0Bx79 cm"
47, Noqtereri Sfintului locn Botezdtarul,1576, uiei pe lemn, diametrul Washington, National Gailery of Art'
54 crr, rlore:-a. Ullizi.
48. Strrdiu, cdtre 1519, deserr, Florenl a, Uflizi, 6571 F.v.
49. Studiu de nud, cd.tre 1525, desen, Londia, tsriti:h Museum, 1936,
10,'10 r.
50. Portret de tindr, 1525-1575, ulei pe lemn, 85x61 cnr. Lucca,
l'luzeul i.JaJional de la Villa Guinigi.

184
ilrigjrxti, C., P. 25, 31, 80, 83. CORREGGIO (Antonio Alle-
lndieen Iitlgida, xoe*, p. 133. grl, zis), p.:0,3?'
{rRONzlNO (Agnolo Tori, zl5). Cox-Rcatlck, Jauet, P.1?, /r7,
p. t5, 31, 5t, 60, 69, 97*128, b4,59,61,63.
lr", l4t,148' 141, t4e, 15?, CRISTOFANO, mawlto, P. 82,
rl, il. 1.
63
1
" I'j 165
I:iruciall,
.

p.73. curtius, U. R., P. 'I, ?6, i0'


"4.,
I}RUNEI"I,ESCHI, IiII.IT}I. O, Crrscnrs, .Alicotarrs, P' 11 .
p. n2l, 146.
Iltuflan 6i6rdetao, p. 6ti, 7?. De Corlonv, I'ielro, P.29.
Burcklx.rtdt, J., p. 82. D6ntc "4lighicri, P. 79'
Ftrsuio c.,ru, Oilna. p, ?1, Danti, l'dncerro, P. l'J, td'
DA VINCI, T,IIONARDO' P. 20,
c.rlvesi, M,, p. 171. 24,37, 49,6li, 81, 133, 166'
,4triotalt, )[atgltetila, p, i;, ti:. BTJCCATTUt{1, DoMBNICO, Cirlinescu, A., p. 31.
Adrian, V.II,, p. 7. p. 3t, t71. CAMnIAS0, I,UCA, P. :il, De Cha$bray, l;riarl, P.3n'
,4Erippt, Corfuclius, p. li. p,8, ?0,58.
Bechertrccl, f,ulsa, Caftpatttllq, Tornmmo, P. ?8, fie Holl'anda, Francisco, P.9tt'
.4lbetli, Romano, p. 16. Bcllori, Pialro, p. 21, 2?-, 25, cirutift0rj, D., p. ?3. Dqr"L'ABA1'.U, NICCOr.o,
A L B E RT I N E LLI, A,I ARI O 7' T OI 33,35, cAR,4vA G GIo (Mlcltctangclo p. li2.
p.36,37,133, l3i,166. Brrcnson, 8,, p, 41, 49, 513, ].l(:tisi dri), p. 17, 30.*iil5, 58 . Dclla Casa, Gitolamo, P. ?6' 58'
.4tcssendie di PasEvale di Zanobi, BERRUGTINTE, PEDRO, p. 32, {uretani,,B., p.73. Del lttigtiore, Tr., P. ?6, 1{i5.
.18. Caral Qw'iutal, 1t, 24. De Loj'o!fl, I(.naliu, P. l\'
n. { il3. DEI. S-{RTo, rtNDR}lA, P. 31,
I3etti, L., p. 116, {{, 54,59,12, cAI{R.\CCtr, f3mili0, P. 3?*35,
.4N DltF.A DI CO:jt+tO, p. ti)5, 33, 4t , 43, !'5 , 16, 41 ' 56, I 34,
75,73. C.\RRACCI. AGOSTINO, p, 31.
t 36. l3i', lJ9, i6, !e' 160'
Blclostockl, J,, p, 8, 177. CARRACCI, ANNIBAI,IT' P. 21. I 1
4r.l i na, Pietto, p.'l l), llocclri, ftatrc*co, p, 164-165. (aruwi Bartolonuneo tli IucoPc DTJL \TAGA, PERIN, P. 20,
-drt:rn, G.C., p, t, ?8, llt,:it. "
Boerlu, Ilta, p. 27. rit:, p. {31-133. Dc Toinay, Charles, P' 14' 75,
Artncrini, G"4., p. 20. IloflarEo (il, Sacro Smco), p.30. castclli,8., p"
?6. 1'll, 175"
,{tanrsiu, f,., p,65" Roilicattl, M., p, 77. Crttglirne, :8'
Beldcsar, P. XT,
Dtrilitresct!, Carmen 6:rbriela,
Borgherini, Piet-FrancNco, p, L5, CAvAI,IER D'ARPINo (Giu' p.30.
Rftchelard, G., p. 1,1,6S. t4t---142. aeppe Cesari, zis), P.29,30. Di}RDR, AI,BRECIiT, P. 54,
BACIIIACCA (tirancc*o d' tlbcr- Earghini, Raffoall.o, p. 163, Ceccbi, xl., p.97' 113, {23' 55-57, 83, 144-1rr6' 167, {11'
tino, zis), p. zr3,5il. Barghini, Vincc*ao, p, 7L, 162., CDI,},INI, }]ENVBNUTO, P. ?5,
Filiplro, p. 30,
Ilald,in ucci, tsorEie, Ca$6/d, O, 24. 3?, i0*;?,96.
Ctastei" .{., p. 9, 39, 50, 86' $l, GRECo (Domenicos Theo-
BANDINELLI, BACCIo, p. 8l)* BOSCIJ, HYERONIMUS, p. {5, tocopoulos, zts), P. 80, 81.
81. Cinetli, Giaxabfti, p, 165'
71 .
clapp, F.K., p. 53, 82, 0?' 97' Enescu, Th., p.83, t76.
llarorchi, Paola, p. t?, 16, 96" Bosclli, Orfco, p.21. Drasn dip Rotterdow, P. 17, ?7'
Barthes, R., p.11, 109, il0, 113, t28,
Bousquet,J., p,31. C l"(udietu {Claudius Claudiarrus) ,
Battsglis, S, p.16,86. Btahl, Tycho, p.68,72, Fagor, Nina, p. 10'
B&ttisti, rt., p. 8, 2l , 6,i. p.76,
Brandl, C,, p.12. Iraglolo dell'Arco, M&urizio,
8azir, G., p. 31, Btent, Seb6ri6n, p, 77. Clcnarl al VIl-lea, ptpa, p. 169'
Coletti, I.., p. 22. p. 5X, l7l, 171.
Cooper, F. A., p. 40, 51. Ficino, Matsllio, P.9,86, 110
' Numele de ettlgtl siut cul6e h majusqrle, numele de perrcnalitltl latorice Corelni.,.\';dora6, p. 10, 13, 24, Flatbctt, G*slata, P. 05.
sint culrc ln cur;lve, iar elc de critlcl in caroctere d.repte, Iloartf,,li., p.65.
fi7,68,88.

186 187
Forlani-Teupesti, Anna, p. 42, Hota1i.u, p,78. I"Ied,ici,, Giouanni de', vezi: Leon Pevsner, N., p. 11.
p. ?5,175. 6! X-lca. Phitippot, P., p.13.
Forster, K. 1V., p. 4l , 4,'l , 53, trlcdi.i, Giuli.ano de', p.58, tl?. PIEr{O rJI COSIMO, p. ll?,
IAcoNE, p. 91.
56,73,74,83,92. Ionescu, Anca Irina, p.1??. Lleiici, Giul,iauo di Pier Fran- 45, 56, 9 0 , 133 , 166 .
Foucault, M., p. 11, ,14, 16,77, ces.a ;l Giouane dr', p. 53. PtSANNET?rio, -91 AN',roNio, p.
?8,89. )iIedici, Giulia de', 152, 18.
FRA' B-q.RTOI,OMEO {Bartolo- Jones, Ilraest, p. 6b.
Jrrrrg, C. c., p. l?5, lS0. I"!erlici, Lorenzino d.e' (,,Loten. Platon, p. 55, 76.
meo della Porta, zis), p.40, zactio"\, p.58, S2. Pl,iniu cel. 7'i,nd,r, p.-7t).
.ll|edici., Lotenzo de' i.il Xtagni. FOLIDOI{O D T CAR.q.\:.TG GIO
Francisc I, lL2. Kepiu, ji;hannds, p. 68, 72, (Polidoro Caidafo, zi:), p. ?0.
Freedberg, S. J., p.40. KIl'l'&L, CoRNEI,IS, p. ?4. fico\,1t.18,86,138.
XIedict, ,.)itcuiano de' , p. \43, 141, PONl'O ItIIO (la.o|o Carlrcci, zis)
Freud, S., p.80,85. Keutrer, II., p.59. 152, r53. Barstestire (opcri, pierdrita),
Frey, lt., p.169. Klein, R., p. 9, p. 24. il ICrrI'ITANGEIO BUONAI{O1'-
Friedlaender, $'., p. 7. Klibansky, R." p. 76. p. 36, 1,34.
TI, p. 17, :1r,25,28-29,31, Scend din ,iala fu s[riitil (Ftr)ren-
Koyrd, A., p. 13, 67, 71, SB, 35, 37, 40, i8, 51, 52, 55, 60,
Gslti, .4., p. 18. 174,176,180. fa, Galeria aleil -{cciidr.mia},
62, \."r, 7i,.80-84, 89, 92, p" 38, 42, li19, il. l.
Ganba, C., p.41,61. 96, 1ii!, 1j17, 149-150, 158, S ccr q Convcrsa.zriore (Florcnla,
Gaotner,;., p.176. I,ANFRANCO, GIOVANNI, P. 166, it7, r0r. S. .\r,r.ruziJia). p. 3; .3R,
Garin, E., p. 27, lLl . 30. Lfilizi.a, Ft., p.37, -a6, 167-1e 8.
George, Al., p.16. Lanzi, Lui.gi, p, 30, 82, trIonlaigte, ,1/i"ret Eyqutm dc,
166 --" I"'ecoralia Cafelei Patei Leoft
GHJRI?.A.NDAIO, DO}IENICO p ti.i.
(Domenico Bigordi, zis), p.56,
r67. al X-lee (Floretr1a, Sarta
Laocoon, p. \1, li.rrir }*ov(llr), t, ,J-.11,
GHIRI,ANDAIO, Lapini, Agastinc, p. 163, NAI,Di\-1, l:1.{?Ti:lTA, p. 109, 139, i1. .1 .
RIDOI,FO 't.1 0, i:0, 161. l'i:italiunea (tr1rren!a, S. An-
(Riclolfo Bigordi, zis), p..138. I,iizirescu, G., p.34.
I.eloble, R., p. 7?, 7J. Nalu, Aclinn, p. 55, nunziata), p. 40, 4?, 166,
Gil,io, G,.4., p, 79.
Na/d,i, Jacofc, p. 51, 133, ii. 3.
Leotu st X-lea, Pope, p.40, llb,
GIORGIONE (Giorgio da Castel-
, 144 . Nicco Fasola, Giusta, p.8,45, Femeia cu ftLsuri (Irlcrerta,
iranco, zis), p. ?0, ?1. 13'.1
t:fjizi), p. 41, it. 8.
GIoTTo, p. 79. I,onghi, R., p.32. 58.
I,UCA YAN I,EYDEN, p. 45, Nyholu, Erther, p.8. Pott/etul 1tltui bijutiel (Prrtis,
Gi.ooio , P aolo , p. 50 .
GIULIo ROIIANO (ciulio pippi, 49. r-uvru), p- 41, il. -
Luthc/, Mattin, p. 10, 24,, 71, 78_ Otto,netl,i, P., p,29. Scetue din uiala lui 1o-ciJa (-I,oq-
zisJ, p. 20, 3?-.
Giurescu, Auca, p,13,
dra, Natiotal Gallery), p,
Goldschmidt, F., p. Prgel, \V., p. 170. 4:J*48, 5\, 141 -142, 166"
61. trIacchi&v.lli, Niccold, p. 10,24" i! a-Y T\r \'
Gombrich, E. }I., p. 8. Panofsky, E., p. 13, Lg, 2L,
)l,Iancini, Giuldo, p. 81 . Sacvs Oonuersaziotue (l'ela Puc-
GRANACCI, FRANCE6CO, P. Marcucci, I,uisa, p. 43,
55,70.
49 .
Paracelsus, Aureolws Theofihrre. ei'; (Fiorenfa, Sau Michele
M.attini, Luca, 114, 117, L28. Yisdomirri), p: 46-47, 48,
Guard.i, Franccsco, p.59, 149. Matr, I{arl, p. ?7. tas Bonbastus tott Hohenkei,w,
rr's, p. 15,86-88, 170-17:9. litl, 166, il. t5-17.
Masini, F., p.15,87. I'orhet&l lui CosinLo il Vcc-
MASo DI SAN FRIANo, p. 26"
PARIIIGIANINO (Francesco
Ilauser, A., p. 10, 14, 25, 3t, \llzzole, zis), F. 20, 25, 32, chio d,e' nled,ici {Irloreata,
32, 42, 78, 79, 92. Mcd,ici, Alessanfuo d.e', p. 58, ( ifizi), p. !!, I i.r, il, ::1.
33, 02, ;0, 83, I 7t .
Hegel, G. W. F., p. 78. 151, 153.
Ppul ql I I I- lea, Papa, p. tii . Deca/aIie hiseticii, San'lftckele
Hermcs Trismcgistos, p, 13. McCici, I de', p, 58, 153.
C"osimo L'avei, -3.oelia, p. ll.
IIocke, G. rt., p. 7, 13, 70, 76, dit, Polllotme (azi la Empoli,
I$ cdi,ci, Qosi ma dl V ccahio de' Pelrarra p. 102,
o Fra4c?sco, 133, Collegiata), p. 49 140,
78,95,97. p. 98, 143, 153, 156. {50. tt. 12-14. -50,

100
lL)(J 189
lnchinarca llagilor {Floren}a, ral Gullery ol rlrti, p. iril, Sanwazxdtc, Jecolo, p. E$. l?atchl, Ltencdtllo, p. 63, ?4, 8{,
Pitti), p. 1$ 50, 8:, il. 22- 62, i1.68. srlrtre, J.-P., p. 17,3?, p. g$ 96, 103, il.1 , r!?, 121 , 128*
t,i. Ptoiecte da tagistrii, 0. l'Jii. Saxouatola, I:ta'Girolano, p. I ti)
Decor*lia Ililut lledici tla la Deeoralii tt.tct Ftirtls,Careggi. ?3 l:a*ari, Ciorgio, il. I B, 19, i0, ?1,
I'Dggio e Cejeno \VetluzE- C;rstcllo), p, Cl, .l). I r'i- -.74,
S:rxl, F., p. 7$, 'tt,2rr, t5,2r.i,2?,36, t?, lt8,
ti I'oHrorte\, p. 49, 50-
ttlls {56, il. xv--xrI. Shelrdf.u/a, B'dijjgfl, p. 50. ttr, 47, 1t9, 51, 5{), 60, 6t, 6?,
53, 54, ;5, ld?, il. ?5 --.x9, necor.rlid Cortrlui tlt le Sa* Shearruriu, J., p.8,19,20, tt, 69, 1tr, ?5, 78, 79, sjl, 81 ,
viII, lx. !.orcazo, Irlorcrrl::, ..,Pcru 60. ljt, 3i, trl, r':. 96. lJl l6ij,
Sft*tvl Ictonir;t (lI0nnovct, pierdrrti), p. 6?, 6t, T'l'- SICNOR[r.r,I, I,UCA, p. 5t. r65,169.
St:idtische Galtric), p. 55. il 62 r5, 83, S7--lt3, tir6 -101, Sofocle, p,13. ItiI,AZlJUi:/., rr{'i(;(Jr l. ..,.
Sacru ConvcNqsi0r,d (Flote,lta, t6J*1l80, il. x\:ll ji:i! Sirarlow, J., p. 19. \erturi, A., 1. IE.
Ufiizi), p. b.l , il. :i'1. d.icilt, p.4t--/ril , ii,;.r, ,1. Spezzalerro, I,., p. ij1r. I'illoni, FililtT,o, 1t. 7(.1 .
lreci.\rrit cr Ptu,cnl.yi S/. lotB lI*xx\" 12, 15, {0,'i[, sTllFANO, necstta, p. i\t. \0i$, tI . , I'. t(j , .5{} ,
{Florenta, Gal lr:ria CQrsini), ?;,:lS, l:',.'rt, :,ri , i-. '.i' Stoichii[, !.I., p.6i.
p.53, i1.30. 57, 58 STOS-q, VtiIT, p. i?. \Sarliurg, A., p. ?.i.
1;rcseele dc Ia Ccrlosa d; Gelrrta, .\rr,scnrc t,l1rr il. Ir,. . r', ,'. ,;r, Sl.rozzi, Gian Ilallislt, p. t.l l . lvarrcD, A., t). t6.
p. 5{--5?, 58, 69, t{,4-r46, 84, gii. h, \v,, p. I I .
\I'eisbae
l0?, il. llt, 35, 5l, 44, 45. Jnrrelrl, p. (ilr-il. r'. .il'. TIIIAI,D l, I'!iI.lF; QR I r\ O, p. ilil. Weisr, G., p. 8, 18.
Cito de Io litnuts (l'lorenlc, { 89. 'I'luig, Rodicri, 1). dtl. Wellek, R., p, 6€.
t-ffizi). l). i;, tid, il.'19- I']{I.l\f Af iccIO FltA,\Cl::SC()- TIN'f0Rli'l'TO $,riichuitzer, I{rrchel, p. {5,
p. ll;).
ilrci:Jrv Ro-
busti, zis), p. l1!, 81. liittkower, lt?rg0( ii Rud*li,
i'cglrrcc Sfinl,ulti ldar, (Iiloref,- Proust, |,iatcel,1r. ti{ '"ti5. 'i' IT IAN (Tiziano p.66,7ii,8i], fi0, tlz.
V((ce I I i0) ,
1a, UIfizi), p.58, i1.47. Plolcncit lClattditis ljt'j*latus), I'. UJ, J/. \tillJflin, II., p. 7, il.i, i0.
Portret tle rihil (Lncca, Villa l. 71. 'f ornaquitci, Lisab{ila rJ; 6i0,
Cuinigi), p. 58, eC, i1. 50. \ltlrterolr(rsrr, ]'., p, ??.
lJrrDclois, -F-zal4ois, Ir, iiS. tanni, p. 58,
Dctolitiuuee (Itlorenfa, Sunl.ir Turba philosoilwpnr, il, X -\ \' l. \:rt(c, l:r.,ucis, A., t'. l;tl.
RAFAIII. (Rnflcello Santic),
Felicite, Crpcl$ Balbodoti), p. 20, 2l , 32, ?.t, :5, ?lJ, 3U,
i,. 5 --C, 6 0 --01, 69 , $4 ,
Jl, 32, 3J, 30, 41, 5t. l?. s:r. Valdis, Juan dt,1t. il,|il. zliUX IS, p. ?(r.
l1'6-'148, ii. r?'- 57. 92, r34, r52, r{jri. Val{r}., I'aul, p. ti5 8r,. zUCCARO, llEDlj}rICO, p. ?j.
-tiaj,
\:an r?runrp, J'., p. 1?!i,
I' i ;i t al iu nea (Carrulgnono, Pieve R.tilgoile, Etcolc, p. il, l et,. /.u RIAI{.{-\, tiR,r!NClscrr, p.
tli $au luk:helc), p. 01- ti2, lllar,,I-oris, p.60. l'na Ifnndct, lio,tl, 1.,!:,. 5S.
rl1, i1.63,64. Reitrr, N., p.55.
]'orlrol de hnlcbatdier i )r-erv Rheticus, i;. /., p. 88.
Yorli, col. Charrrccy Still' Riegl, A., p. :l88.
nani, p. 59, I !r9, il. 5l . Ranei, Annibala, p. li.
trIartiriul, celor -ll.00ti {Fler- Il()560 FIORENTINO {(}lov*u
rclta, Pitti), p.02, l4B. Battistr di lacopo, ris), p, ?ti,
25, 3r, 48, 54, ?0, ?d*79, 171 .
l'crils 1d Csridor (Flotenta, Uf.
fizi), p.83,150, {5t, iI.60. ssintr-tletrve, Cbartes Aug(3tiu,
Noli rna langr,zr (oCinioarit l0 p. 64
Milano, col, part.), p.83,
-65.
l;alertro, 1,, p, 8l .
il. 67. SAI,vIAI'I, CECCIIIN0 iF'ten"
Pottrelul lui .\riccol,) A tdin- cesco de'Rosi, zis) , p, 1 57 ,
Itclli ($r&6hiugton, N&tiii- 108,16S.

19A
Lt,lmntms
l. t'1'rl iilRl3PlUL Si ,,i"lAl'JiIRA"
Se':. : r :- agin." !irrita'iie 9i rn:ia::cclie- l'4aniera. G:':,-,.- ,-,':l: --
ma..::. i'irniei-ismr-r l- L)e la Pontormo i; Caravaggro.
!1. l:jli iORi'lO OPEr(A i5
lii ir*:,lllCRi{C- -- Oi"li..ri- (incerc;.r'e dc inieiegere) 64
i-Lr r:,,; i:,c:tisi ;r Ul;vr:r-u j inl rri" ir'-tr,:in: e.t" l'.larli:tsl:-.
Pilrr.-ri;;"t lr Mrchi:iargel,l. lroi,onC.;a (l''i:n.lornrO 5i Parac'-i:r.:s:i.

ir,r. al"1;-L, OPf R/\ 5i CtJVll.l-iILE ., ^, .:f

1. l,:ri..rl.,iliuiJa:cpoC:i P; iic.rrro, scris pr: vrerr-rea <.il.i p.ci:.


lor.|l ,.:,: i; 5an L.crelzc. 7., Scri:oarer lui Ponio'rLi , :ii.'
3rr,.:ir':!: Varci'i Ce :;-,re ,,Care ai-th este irai Iiresu'j: pi;iur-a
oii :.,: j:.lrra?", 3. Gior:io t/asari *- Viala r:i jarcpocla lr'i;r- ll
tclrri-.ri. jllria. fiorerriin, 4. Poniorr^no: ir,cepuiill lt;tei a,'1 ,r,-:l'i
ci-rti.:;r iL.;pini, Blr.f]hini. P-,occhi, De I Mrgliore, C r'elii. larrzi. I

f"1i i irl a)
i
I

ADij:iliA. Proglanrur icono;rtraf rr al (-oli,t lr.tide l;r5.-rt,l.trcr::c:


O ilr,te;i 169
Lisi,r riL sirati, ir" 1A1
lirri i: * '\e6

!.ijlll(.'i {)it : f i( l {l1tl.{ JlQuil)i


I tiil;r)ltliD,{{,'i l)lr-: Pi, i'liji i)UMl i.{Ll
ilul'l Dll 'l lPr\Il; 2().11t.1978
1P,l-i{UT: 197r
l.l DE TIP;,.j?. r r' : Pj.Ar\$ij: j2 ; C.2.. PINTRU BIiII-IO1ilcil-r- i!i.\LI; 7
c.;1. Pll-:".{ fF.u l\ilJl-lL) f ilcll.l i'{l(.1 : ;.
il tRAiLiI-; 1, 0(j(l+:0 i80 IX.
T\TRI])RIND]1E!,4 POIjL;RATiC,i :]] :;iU
5OS. ALti;\ 1t,1-lA NR. 'i0 Slillil
ll-h PUl]Ll Cr\ SOr- i ri I l,l'A ii()l'f i;'\ I ir'
I

S-ar putea să vă placă și