Sunteți pe pagina 1din 375

VICTOR IERONIM STOICHITA s-a niscut la Bucure;ti,

la 13 iunie 1949. Studii universitare la Bucureqti, Roma (licengi


in istoria artei) qi Paris (Doctorat de stat). A fost asistent la
catedra de Istorie qi Teoria Artei a Academiei de Arte Frumoase
din Bucuregti (1973-1981);i la Instirurul de Istorie a Artei al
Universitilii din Miinchen (1984-1990), profesor invitat la
Sorbona (1987), Giittingen (1989-1990) 9i Frankfurt (1990).
Din 1991 este profesor - gef de catedri la lJniversitatea din
Freiburg (Elvelia).
SCRIERI - Simone Martini, Bucuregti, 1975; Ucenicia lui
Duccio di Buoninsegna, Bucureqti, Meridiane, 1976; Pon-
tormo ;i Manierismul, Bucure;ti, Meridiane, 1978 (traducere
neo-greaci, Atena, Nepheli, 1982); Mondrian, Bucuregti,
Meridiane, 1979 (tadrcere englezi, Londra, Abbey Library,
1979); Creatorul ;i umbra lui, Bucuregti, Meridiane, 1982;
L'Instauration du tableau. M6tapeinture i I'aube des Temps
Modernes, Paris, Meridiens - Klincksieck, 1993 (traducere
englezd, Londra/New York, Cambridge University Press,
1995); Painting and Visionary Experience in Spanish Golden
Age Art, Londra /Cambridge, Mass., Reaktion Books/Flarvard
IJniversiry Press, 1995.
Traduceri gi ingrijiri de texte de istorie gi teorie a artei
( Cennino C ennini, Francis co de Holland4 L omazzo, Ztccari,
Dionisie din Furn), Kandinsky, Baldinucci, Chantelou, Pino,
Dolce, Aretino, Brandi).
Numeroase articole gi studii de specialitate in reviste
rominegti, europene ;i americane.
SVIINVWNH

NVCUIilI VNIUOC
NUAIA VNIC
ncsauJ.ahrgc vuoNVXnu
aP erecnP?rI

NVfldOUnA
INTNUVNICVWI V
YSTInANETATUAH O nUINAd
fluadau

srofinb NoCI
TrlJ.ff,dg
yirHcrors wrNouar uororn
plsea3€ e[ u€Ii€Jot{ suas ur ,,gzeenalap" as nu
In1aJeAeJ '- oreld
-urexa r$ relnSurs 'pur:r:d ftspaJe urp 'alsa r6ndpd ap ln.rr?el
nc Jnposrda
- a\ietuaza;dar o E[ plsrse 'pur1 ur 'prJD 'aueru$np
aletuJe ur rrrolspd tr$er:n ur aluour : ,,eJelLrazeJda-r" o-llug ,]de1,,
aJecerJ Er,uJoJsuEJl r-rn3r; ralsr:t In-raJe^€J 'ter;losap r$ trla;d-ralur
'1r1rc alnqarr ac rr$.rg;sau lxat un-.nurrd eJ ar.unl urrd purcprgA
'prrn;prd ?s ?JaloIIqlq ulp rt6erele^€l aueuror ep rnJalunu 'pJIpe
'?aueruase 'rato(rn| '1a ad lrlsrtu?z €-l aJ rnJnlxal eSoleue atsa
eatrrnl gc'a:ctnb;dug arr:o ur rS ia-rd aJuo nf, 'azaJtsuouap gs
?eJA Ia :p.relduaxa r$ pcrlerue-r3ord alsa aro(rnI rnl ?rnlualv
l,,eeJ eac v:lol{grl" rlsuoc at u;
a1 rode 16 ruls runc rsr ,",i;'ii;,""";':fiti11t",trt": X;:lt;:";i
Iur-rs rloap aeJ nu csauo8rrd lru aJeo ert5ace ruolr(grn gc 'uoasapr na
lnzela r€ur ure ac Baac ap 'leiurparcu! lnlor nJ lurs ?c Jerqt? euncy.
:-rnSurs
at$eouncar 'csaraJe,rec ngs 1n-totn! arSalorod as aJ gr?puJ
'llrlJlp :orercads un 'ppropul etel'eta aro(rn| 'ripcnq ug
a)ez saluBAJaJ at$arunu tunJ ',,oJqela-r 1;n<'
IJ aps apsndpd
- -
'nrzJJt ea:d
nc eunardrug 'ruelnqrrre lnrtpal loJ ?suJ ?JE
,'rel?Jnru ap rrndrqc alarq atSru
Ietunu rc 'rie.rp,rape rde;e lurs nu rzrcn r-r5 rlSaSdorrs 15 .r.rogop r-arec ad
ert$ace fc Bru"es er rS 'atofrn) uop aroruas 'el-erjlurtunl ar-ar6a.rdg.
:rnlnre$ndgd 1nse13
aro(rn| uog epne 'so-ra;reg ad sundp.rrs e-1 16snrJrsrelt ala8ar
ad tBcaturds e-1 '1nu8ery loreJ ad tnrdecap ?-l ar gdnp erqy
alursur ruIAnJ
6 errcrul DoN euIJorE

intilnire cu ficqiunea, ci o percepe ca,,realitate" (il. 1). Pipu;a-


rul Pedro este cel ce ne oferi cheia scenei prin vaietul despre
,,retablul" distrus. Cuvintele sale constituie - nu intimplitor -
un joc semantic. Quijote insugi loveste semne miscltoare, ca gi
cind spada sa ar putea intr-adevir neutraliza ficqiunile. Quijote
afirmi maestrul Pedro ,,a des-ficut ficutul" (ba desbecho
-
-las hecburas).
Cititi (sau tradusd) vulgaiter
- cum se intimph de obicei
-
interpretarea rimine monosemantici: Quijote ,,a distrus pi-
pusils"5. Descifrati insi de un cititor ideal, cum il pretinde

1. cusrAvE Do*E,,...na sint ade-


vdrapi mauri ci pdpasi d.e carton...'

Cervantes (lector prudente, lector discreto6), ea devine pluri-


semantici : marionetel e ( ,,b ecbu-ras"7) au fost desficgionalizate
prin spada cavalerului riticitor (des-hecbas).
Drumul cavalerului de la Mancha, o potecd ingusti intre reali-
tate gi reprezentare8, este unul dintre firele complicatei urzeli pe
care se construieste imaginarul occidental. Povestea pipugilor
constitpie o excepqie, fie ;i fundamentall, in cadrul aventurii lui
Don Quijote. Cavalerul, ,,un privitor nebun", este inainte de
orice un produs gi un.izvor nesecat de ficqiuni.

Existi, in prima parte romanului (I, 43), cel puqin un loce


in care iluzia este mai mult^decit o simpli halucinaqie, tematizind
treptat fuziunea dintre .apariqie" si ,,imagine". Pasajul incepe cu
'3o1o-rd-rrrrtsa,rod
Intnuriuoc nc rolr,rrld
aJrPs eP ?Jnr98al u1 snd lErpatur 31sa Jrlore lJaJa raJps p aurSerur
'rr,,uoc1?q uneJl ap rruJs n) gteutezaJ" aseo 16 aurec ug pzearnSry
o-16 arec ad'Bs eeurJlnq eIeJet e3ol nf, gzees;.L lg.ruatseounc
o aJ?J _ad eareJdunug at6atsa.tod au ?JBI3 araf, ur rnJnu?r.l BlpJ
uygzed ap prs aro(rn| uog'areorcrd u-pu1d dec urp rewreuJ
'rn[nJalE^eJ ? rJnlue^E raJeol
-?r.urn I? r[r
ap urld 1n3o1ord rde; ap gzEaarr alsar'od plsearv
',,tIlOrures
JIIap' un rnlnrolrnud acnpur arec rS eu:aled erierpratur ar$arnlard
-srp eJ?J 'plelour,rau plrdsr o rJep ptur.zetdat droc eauauase
gn (- ,,erur8arlug u; plr,rr-rd lesgl tue-ru 15" : (esed
InJolptuJn
ap Uill JoAIqJa rolplulJuJ un-rtuJ 16 ariorpe:ruoJ ur ruapr,ra 'rleg
aunds 'sns ur lEOrprJ ,,Jrd un" retunu
- uolqo ep nes arraderp ap
wtpde',,lBLUpJur" as-r-npuJtpre 1ndro3 'l[Elrnlal eugu a8urle iiod
nu p3 rnlnrde; Biurcasuoc r$ rep ',,uluas un" Jn8rsap prurzerdar
?lleleer n3 furur o aSune ri-y 'rnlnruarpadxa e 16 rnlnreSorns
etuJoJ rJep ?r?JqtuJ,,gJlsBaJaJ ?[ gJrsearal?lap" BaJeJrunruoD
Drrietle nu 'lrunqauuJ IJ e aurues
ep pc'arrncnq ErFe ap ealdrun 1g 1a ad aftJ nrrnl 'ln8anu-e-ap
ad ptr,r.rrd pu-npuJspl '1nuo1qo rro 'eneaprad larurind rrprr
gs 'eauaruase ap rnl 1e r$ psece ap recald naru lglel erJ ps eldugt
-ur as purJ rJunte 'tgcap rJnroAEJ arle rnpp8uJ l-ps prpJ ,eetl e)
PJvI ps lesgl [-f3 e$e" :aulSerur eJ es-npurtuezald',prtuerues?'.
'crtdrla apundsgr BIBJ ',,eurru nJ rrolpsp, EA as pc Salalug ps
ru-npuJp 'gt1e1eat nJ ?ultu o acnde r$-ps era 1nun.. EaJ?olrlsel
-od pnurtuo3 -
- ,BaJpJ a[ Iru arer ad alauuas alturJd" :auuas ap
rnprorpirua 1nlor t€taJuJeu ltlgteo( Irupull 'rrtueures Fun-rluJ
.ap€er.{Jo
Ienz\^ rnd drurc un-Jturp laJls? pruJoJsu?rl es Ertseara{
co,rdrcar pJunre rS; rraurt rop rao .1eqra,r Soprp un ernpp8ug nu
ro1 earaqSa,rerdns aJar?oeq'orDrlrod-opnasd ec .nolqer([Fuls)
rnun e gurer e)',rrtBrn8rJ nripds un .(afred
fleJaprsuoJ r; ereod
"J
o BI nep as alau?olqo 'a8erl as erradrrp) r,rrrd ? ep ?atetqrqrsod
aplqJuJ r$ aprqcsap areod arec 'rerpaulJatur drurc .erlsea-rag
ruaderp l$
eueolqo nr ra [gr?l ep p:nrzp^e,rd asasn; Brs?ao? pr tnp,id"; ?pnrf,
ug 'runrp alsad ap Es ?sEJ urp EJls?ara1 el grtpz r; rnrnd e pc
aundnsard rSpsu; €r€JC eeare aC 'F^ prpJ crlqnd uJ grBJ o pp?^ ps
'r)urue ad 'pgrsodrur adeo-rde Era rJ Jpult leqJgq rnull t nre a8un(e
tnlnd ?-s runJ '€e ap asrrsoSprpur as uo8ery urp rguJr un tErBIJ
pseournrJ ap ,ptdeoS ur ptnsanod.. .also3BJp ep pJ?ouolsr o
IIINIVNI INI,^.1C
8 erncrul DoN euIJorE

Balustrada gi rama ferestrei dezvlluie fragmente din corpul


dorit, constituind praguri ale dorinqei ;i graniqe ale imaginii al cirei
spaqiu se define;te ca un ,,dincolo" fundamental gi de neatins'
Cavalerul ignori complet mirturisirea Clarei, care,Ia rindul
ei, ignori reprezentdrile lui Don Quijote.
Exista insi, in afara cititorului, o persoani capabili si unifice
episoadele. Este vorba de slujnica Maritornes, martora secretl
a pove$tii de dragoste a Clarei ;i care inttupeazd, totoda_ti vocea
cavalerului indrigostit, risunind in afara zidurilor hanului' Cer-
vantes afirmi insistent ci Maritornes il $tie ,,pe Don Quijote
trisnit" - ,el bumor de que pecaba Don Quiiote"13. Numai
Maritornes stie, sau binuiegte, ci poate folosi ,,fereastra" ca sce-
nariu al unei farse ce alcdtuiegte finalul (gi esenga) capitolului'
,,Locul" in care urma si se petreaci rduticioasa festi este
astfel o fereastri a hanului sau, mai bine zis, caricattta unei fe-
restre; era doar ,,bageaca de Ia pod, pe unde virau de-afari finul
;i paiele"la. Caricatura unei ferestre, da, dar nu ;i pentru cava-
ierul nostru, cici, nevizutd de Quijote, Maritornes ?nsufleqeqte
fereastra cu vocea ei ademenitoare:
,...don Quijote intoarse capul gi vd,zula lumina lunii, care strilucea
in toati splendoarea ei, cd era chemat de la bageaca podului, care lui i
se piru balcon, ba inci din cele cu zibrele aurite, ata cum se cuvine sI
aibi castelele bogate...15'

Quijote, stipinit doar de produsul fanteziei sale (Dulcinea),


r"rping", cel pugin pentru moment, proPunerea de dragoste a
vocii necunoscute, pe care o considera vocea unei ,,prin6s5g" -
imaginate in spatele grilajului:
.Iertaqi-ml, miriti doamni, gi retrigegi-vi in apartamentul domniei-
voastre daci voili si nu mi mai arit ingrat vlzindu-vi ci-mi daqi mai
departe a inlelege ce dorigi."

Dacd acceptd totusi o legituri este ,,Pentru cd-i lipsegte o


doagi". El disconsideri graniqa dintre iluzie gi realitate gi se
lasl furat de amlgirea cI lucarnaar fi,,o colivie de aur". Farsa
reuge;te,.
o- Nu de asta ii arde stipinei mele, seffor cavaler, zise arunci Mari-
to rnes.
Atunci, ce lucru-i face trebuinli stipinei tale, ingeleapti mijlocitoare ?
-intrebi don Quijote.
Daqi-i doar una din frumoasele innllimii-voastre miini, zise Mari-
-tornes ...15'
ft4un?u! plpiruruatur arJ fs f,ol uJ'rnlnrapleo ?urur ;Er .l?luatu
-3er; reop gtetuazasdar elsa rnlnpod ecea?eq'(Z 'y.1es ern,rBrS
uJ ',,lalnqe!" Ie l€luatu€PunJ Inluauale lJBxa grouSr 19
'nu crroSate3
a fesed
tsar? €98I uJ teJlsnlr e ervJ'gtoq eAElsnC l$ arro r.zne E.-I
,"' lulu. !1s!atrr'plzuuoq
'11an1"' " 'gnoc a^vrsno 'Z
'?ruJ ?unsp,r 'luapnrdrur J?p 'lelourleu
JrlJ?ru'rnlnralerrec earrnlaf ',,aJnalse rolairue;3.. lnraruozrrd
(r1nul r€tu J?rr.lJ eteod r$) cra,r un ap auraJl aurureJ ero(rn|
zsri?SeaJluI aIJa o 'qosealurlc as ps prg'eie gulugr
-
?s luJlnr rdarp ad erdar$e earnd as 'rn1 lntuyec r$ earepqg.r nc ,alupu
-lJoU Inl eaued a.rdsurp rogc 'a.tec6rtu o rrru ?cpJ ?s ?auz?Jpu nu gc e3e
"'llullur €rruarar{f,ur ap re8al lcra8eg u! ty!^ lnrerq ror no .alueurcog
rn1 ea.reurds ad ardorcld ur 'sns reru snds reru e-s wnc .;epe6e .ege a5.
'prtseeJeJ €J aurrl? ps
I-npuJspl '(,,rriptr1ea-r rnlnrdrculrd..
Inlual?^rl{Ja a1uapntd npal un nrluad fJrJru1tjas eJf..t) ezue4
or.{rues rn1 rnln-re3gu 1n-rrspdpf, nc ynirrq gzea$nlpcuJ IJ
uqdgrs r$ J ,seJlezuop-nuas" ?nop elaf,
- Ie
.eueos r$-np
_saurotuel -
-urn'aoad'stzrarurl:::ifi
:l#il,tr"-d'T,xff i,T1q
isorJas aurlep lncof
6, irrNrvNl rNI n)
10 EFEcruL DoN QUIJoTE

ramei ferestrei, atirnd, neputincio asd tn afara acestei capcane


emblematice.
Ca demn reprezentant al unui secol raqionalist, Gustave Dor6
- condamnat si nu inqeleagi.
era
Cartea de fagi incearci sllespundi citorva intrebiri, funda-
-"trr"l" pentru'inqelegerea modului in care ,,efectul Don Qui-
ioce" s-i repercutat asupra artei europele'-Eseurile care o
'alcetuiesc for, in imprejurdii,la date gi cu.scopuri
".r "o-puJ.
diferite; ele reflecti insi, toate, pr"ocup"rea autorului pentru
ac"ea;i obsesivi temd: iocul ficqiine./reilitate. Discursul c.irqii
.r* u""l fatalmente sacadat,format din intrebiri reiterate 9i din
rispunsuri care se completeazi reciproc. Dincolo insi de mean-
drele acestui text, cititorul va putea insi si reconstrtule srngur'
sper, dialogul statornic care l-a generat.
FREIBURG IN uEHTLAND, Octombrie 7994

NOTE
1 M. de cervanres, Iscusitul bid.algo Don Quiiote de La Mancha,
traducere
de Edgar Papu ;i Ion Frunzetti, Bucure;ti, 1987, vol' III, p' 261' ( 'Detengase
u,r"r"L^.."'d, seflorDon Quijote,y adviertaque e.stos-que derrib-a, destroza
u -"r" no son verdad"ro, i.roror, iitto ,tn"r figurillas de pasta." M. de Cer-
{,;r, ii ingrnioro Hidalgo Don Quijote de li Mancha, (1605, 1615), ediqie
ingrijite de M. de Rique, Madrid, 1980, p' 783'
" 2'C"*^nt"s 1987, vol. III, p. 163 (;Ahora acabo de creer 1o que otras
encantadores que me persiguen no hacen
-,r"tt"t veces he c."iio: qrr. .rio, me las
t; ;;";e las figuras iomo ellas son delante de los oios, p'y 1l:8." 785')
y truecan que ellos quieren'", Cervantes 1980,
-t
-ud.'n en"las -les
cboses. IJne arclt1o.logie des sciences
M1 Fou."rrlt, Les mots et
humaines,Paris, 19L6, p. 60 9i urm.; K. H' Bohrer, Pliitzlicbkeit' Zum Augen'
schein d.es iisthe'tischen'scbeines, Frankfurt a' M', 1981, pp' 86-707'
4 De aceea este, probabil, gi unul din episoadele cele mai comentate ale
V"ti, ,.""rrg'i' Haleyl .The Narrat6r in 'Don Quixote": FJ-retablo
J" M".t. Pedro" in: El Qiijote de Ceroanres, Madrid, 1984, pp'.169-287;
"a4;;.
n"* Et Saffar, Beyond Fiition: Tbe Recoz,ery of the Feminine in the Noaels
;ler;;;;;;,iler(ely,1e8a, pp. 115-120; G' Torrente Ballester, El Quijote
-- iueso v olros
iomo trabaios riiiir:ot, Barcelona, 1984, pp' 183 qi urm'
;f;;;;tn"l' .Co.,qu. -. Pagase el sefrordon Quijote alS.1ll parte las
fr..fr".", q.1. *. i.rh..io qu.i"i" con.tento..." (Cervantes 1980, p._785).
iocul de.iyinr" intraductibil. ln traducere romineasci: .Si-mi
;i;;; "r.".pro"p" o parre micar din striciciunile pe care mi le-a
,;;;i"i-o."'q"l;ore
ia.rr, tot m-ag..trrlqumi.n..." (C"t"antes 1987, vol' II, p'263)'
Ei
6 Cervantes 1980, P.522"
Z -ffpCUUnA: La'forma de la cosa ("')'8" latin se llama qpas'"
(S' de
Covarrubias, Tesoro de la lengua Castellana, M{1d' 1674, a'v')'.
-- s Ai"i-ii'in conti.ru"r.: E]. Mi.h"lski, Die Bedeutung der Asthetiscben
Grenze pi a* Methode der Kunstgeschicbte, Berlin, 1932'
('tSt 'd 'g951 sarue,rra3 ,,oretue
o13rs un asraloru urs erJetse enb rBredsa rlpod es uerg alueurf,oa ap pnrrnb
- .,(
enuarled 11 ap enb otsand 'oun31e oluarurloul JaJEq eqeso ou'rse ;1.''EJagnu
EI ap opetE d 'o:a(n8e 1a .rod ozerg Ia opol oprtatu 'alueurloA erqos serd
ap'oqcrp Erl as oruot 'sand'egetsg"):eVZ 'd 'y1 '1o.r.'2g61 sarue,t.re3 g1
'(OSt'd'996,1 satuertral),,"' oueru Esa'r.rogas'peurol-'
IZVZ'd
'II'loo'2951 seleluoS 71
'(ogt 'd '086r
sarue,r-ra3) ,,"'seuJolrJehl o(rp soueu svsouJar{ seJlsan,t ap eun
- "t;q,"o
uop orpuodsoJ iEJouas EJlsanA'euanp etaJcsrp'.ratsauaru eq 9nb send
-
'sauro1uey41 olund
atsa e o(rp osep EpEu ratseuaur €rI uoN-'
- oJalleqEt ;ogas trogas rtu :ZVZ'd'II 'lo^ '2951 selue.r.:a3 91
'GZV'd 'gg51 sarue,r.ra3),,"'so11rsef, sorrr uer ue3uel se1 enb auar,r
-uor otuof,'sepe.lop se(e.l uor une I tuetua,r orca;ed a1 19 e anb o;a(an8e 1ap
u?geurell al oruof,'pepuele ns opot ua EgEtsa seJuolua anb'euny EI ep znl el E
'9tt .t'ezaget e1 aro(rn| uop 9r^lo^" ' " : ltz 'd '11 '1ol '2961 saruerrra3 g 1
'GZV'd <086,I saluelra3) ,,e.ran; ep rod e(ed e1 ueq
-eqre apuop.rod re(ed un ap o;a(n8r p" :OnZ 'd '11 '1o,r'7951 saruea-la3 g1
'glt,,.d 'gg51 salue,r.reJ:6eZ 'd'11 '1oa'2g51 satue,r.la3 g1
'(vz'd
'II 'lo^ '2951 satuea-leC) ,,"'ad aleoc u!glewezal'flelrr Erseauetuo; Ea;af,np
-Erl uI 'Gzv'd 'qg51 satuea:aO) ,,ugrlgg un31e a.rqos soqcad e ersand' 71
'6€l-Oll'dd'Zg6l'g'topoa srqaod iur
,,seruloll {rolrar{S ur saopurl)N Jo srltorures 'aloquod sjoureN urerde3" sr1o3
-JEI i 'H r$ 1oaqa5 'V 'qI tuaf,el rzat 'JeJalrl artoru eJ larlsaral eriecrluwas
e;dsag 'gb'd'9951 saruea;eJ:gez-le7 'dd '11 '1oa '2951 sarueua3 11
'Ul 'd'0g6l srlu"n:ao :g€Z'd '11 '1o,r '7g5,1 saruea-ra3 g1
'ru;n 16
gb 'd '0g6l satuelra3 f 'u.r.rn rS le7'd 'II'lo^'lg6l selue^raC 6,
lL srNrvNI rNIAnf,
rnrnsvuQ arv
rNrcvhrl
r
' ezeatlt teut II e 1? ra J - I n ie ds i a p acar d 1r s p"rl"jlfftff l|ji{r[j
pdun tr_'pchutJ r: 'nrieds Ealrar p un srz-nudoja ap.rir.r! as n.,
(.o1ocurp ap eatetac" r$ .olocurp ap rurppr8.) rrieds qnop alaJ
arlul 'JsareJ rnlnturlEsnrel IE rlace uud arSa$rrys 16 rnJnsrpere4
InrJeueos urrd aprqcsap es Erlqrg :pleriuasa r$nlot atsa erbulrsrp
IeluaprJro Inlntuo ?rrolsr utuad 'fllJIJIp tep .qrusacau arierado
o gcrldrul a8urlsrp a1e lpzeataFalu eia aueun rarieurSerur rarr
-olsr ln8unl E-aO 'eJrJtaurrs rur8Bur luJs 16 eateta3
JnsrpeJu4
'lnsrPer?d :?nlnl
-ndacug rrrnSr; gqerl,raur-(aunderdns as rroaun) aundo ai gJeap,
?atpte.J 'tnlnrt4ts e p-rn3rg ',,lriarl.. e eac ad r$ -rep ..rn1nrledi.;
Eeunrlf,eJracl IELUnU nU ?lJrp eL eJe) 'LUlrJ nOu rnun [uJoJUot
arrP?ller luls raiuatsrxa ewEJp urrd etecoJsrp alaJrard :arrolsr
-alia
-rsod o gzeensnln IE 'rnlnrr6rgs 1e lrru un
frapr in$erg
,'raurr ap erdo:de ?A as nurcgc ,ewreds r$ ,tnuat ap
crruru re-u rcpc 'eal6rur1au erSauo3zl .a;rugqr:dau ur:d grrrgrur r; ran
ea.rrSgdord rJ ?A ar?ru r6 rnlnutuoq ra rcruern rJ ro^ lgt ,gllf,:;ltlJ
rf adwncs arrard ap a_y1uod,urqru ap r",,r"o';;;:l:::jl,[tfi;ttt
'rIJ?s ep lJlatuer aund roa ri-r6 ,nruorurlue nc adtuncs alarr-ard yqopod
-rur rol ril 'prel ;oterr8urruau r$ gunrrry ap olru?g ,o1ico;oua51;
:crdoln rnJrurtu aJe aleri
-uasa olel?p 'elBrluaJuoJ pr.urxer.u o-Jlur .asuudn3 e(ap rugs .eies1
rnl ?aueJ ur arede unc eSe ,urlesnral rnlnoN ?eunrzrl uf
'rcarqo-11igte7 e'a-relnue B[
?uJd,Eer?runsuoc trcqdrur'a.rn"dns
-etd ea :ps€oJarnp arie:ado o atsa loqrurs-rripra3'ea_rar6eg
crdotn rnlntxat ? erJotsraJd
?lzapt ?el€la)
16 IMAGINI ALE ORASULUI

Salvarea care se realizeazl" tn ;i prin cetate igi pune amPrenta


de neconfundat asupra culturii care se naste din ,,coasta lui
Adam". Depigirea Timpului nu se implinegte in geografia ima-
ginari a Cimpiilo r Elizee (ca la greci), nici in neantul Nirvanei
(cr la indieni). Mintuirea nu se dobindegte prin retntoarcerea
la origini, ci prin consumarea unidirecqionali a timpului2. La
sfirgitul ,,Vea-ului' poarta se va deschide nu asuPra Paradisului,
ci asupra Cetiqii ceregti.
Astfel, cetate ia fiinql printr-o dubli opozigie: prin raportare
la Paradis (este imaginea Paradisului, reflectatd dincolo de timp)
gi prin raportare la istorie (este depisirea, abolirea istoriei).
Aceasta e una din matricele care vor informa de o manieri
oculti sau declarati intreaga carierd. a mitului- cetigii ideale in
cultura europeanil, -dar nu e nicidecum singura. Ierusalimul
ceresc al Profeqilor qi al lui Ioan din Patmos implici reinnoirea
totali a lumii prin focul Apocalipsei. A construi post-istoria in
istorie va fi una din exigengele contradictorii ale gindirii cre$tine.
Posibilitatea unei reinnoiri aici pe pdmtnt, imaginea Arhi-
tecrului-Legiuitor ca realitate terestri (gi cea a Cetdqii ca zidire
realiza;bild, efectiv) sint, ambele, mituri grece;tia. Totu;i, inci la
Platon funcqioneazd, nn simbure eschatologic: ,,Republica' se
opune ,,Atlantidei' intr-o antitezd, care nu poate sI nu aminteasci
pi cea a timpurilor biblice (Babilon/Ierusalim - fie ci e vorba
de ,,vechiul", ,,noul" sau ,,cerescul" Ierusalim). Sau micar de
faptul ci sensul migcirii care guverneazd. na$terea Cetigii pla-
toniciene este opus celui iudeo-creftin. ,,Republica" nu privegte
citre un dincolo mai mult sau mai puqin definit. Singurul ,,din-
colo" (,,dincolo de coloanele lui Hercule' in cazti de fagd) ar
fi cel al maleficei Atlantide. ,,Republica' este posibili in misura
in care ,,ideea de stat" se manifesti in imanentd: aici.
Cetatea perfecti, ca proiecqie terestri a unei paradigme5,
domini cultura greacd sub diferite forme. Un Hippodamos din
Milet, de exemplu, pe care Aristotel5 il trata cu o re[inere abia
cenzuratd,, nu este oare ,,Cosmologosu inainte chiar de a fi Arhi-
tect gi Legislator ?
Daci i ad.evd,rat ci Hippodamos concepea cetatea conform
unor calcule la scarl cosmice, inseamni ci trebuie neapirat luatd
in consideraqie o noui problemi: cea a r^portului - funda-
mental in vechile societigi
- dintre: intemeiere, consacrare si
cosmicizareT. Faptul ci intemeierea Presupune izolarea unei
porqiuni de spagiu, care se va opune dupi aceea spaqiului profan
i;" cu- Cosmosul se opune Haosului, a fost abundent studiat
p
lS*) nrtseral rnlnrizds f,asuulur alsa nu JnpU .pl€Jodwat-rrua
eeunrsuarulp ?uars ur aJnpe rrlpra3 rnJntru E prllqlq ?urrppgg
: qerieds aruauleriuasa ruaurra , t, ,t{:':#-::::;'"::i#;:;K
'rnlnsotuso3 e alicarord o .luapr,ra .l; e,r .lnsotu
F[eapr ealela3
-so3 nr rnlaurg ? rs Inso€F{ nJ rnlnpu ?aresrJnuapl EI ap rcald
'rqoarr. elrJrulnJ ur '1e;aua3 ur .r$ rca-r8 e1 rripiar earer-caior4
rs-npugupr3a1.,,pcrse,,.:l:ili?,l"'J;: j'1x1il,3ir5:",1i{fH:iE
-r[ar aricarrp o-JluJ ',,err3o1oleqJsa" alJed o ap ad :aur8l"lo es
€lgnp ap luoJ auri as nu fJep .eseorolaup atsa auadorna acidorn
11-t1pu53 F leriuasa ret)ereJ rnlsaJe_E prepun;orde a:a8alaiug'g
'pcldorn ericarord ug 16 ljo .rrJereLu
-elul IntrJ uJ rJrE rrayrad underdns as ptnlrntls A pzaua7 frprlg
',,aJa_ralualul" o alsa ,,ardoln.. aftJarJ .rJalaualuJ raJ?JrJo B nrdii
-urrd ap lliptleapr E aJ?lelrp pu_aJlxa o tJoap a nu aJeolpurn JoI
-apeorrad rc rS rrrat6euau rc rrSrdoln rrJeur )eI $ EaaJ :?lrqrsJalaJ
alsa erie,r-rasqo 'l?ap! ipto un a|sa ivto acito ,a1as ui)ilutaru!
lntuautoul-uJ 'glalcuoJ puegrn ealelrJ€ar purtuop (rarirarord Ie
,,3rr.usoJ",IEep!* lnralcenc) Ioqrurs-?arrla3 .araraureluJ eJuo
ut ro?J 'rri?ta3 IruItu aSalaiug e niruad pleriuJsa atsa ,rrrariualu;
alrJnlnu uJ pl€pJoqe etsa tunr eSe .ue;ord-nrc?s ?Jrroalerp JBCI
'ltiPtac
Insotusoror:ru giuruaure aJEf,
'rn1nsoe11 p
loqturs un aleol ap elureuJ arsa (1nyyX-I ,rlcoug
ul,l1unl 1n1pdec" ?[ nefJns erEJ JoJrJntuJA ? ?wrl?rap earaircsap
El nes Eresl urp pl?lrJ ebp eaunrzr^ el rurpur8 au pr ar1)
1nru16
'spltpoutor ap rnJnrdacuoc e;dnse pssol8 p[dturs o rJ e ap ar.redap
atse areo,lelse^ap ;o1 raito; erluoJ
1n$u.lo efaro.rd e ap rriprrlrq
-rsocl.e;dnsz rS (11 '1 ear.re3) rolrJntuJ^ erdnse nps
InsJnJsrp
lol 'riu33sr r?r.u rolal e r$ Bc'lrralSruag rolrloalrqre e rrrrdrc ji I
eereJ (nrrrflJlrA'nlduexa ap :aonBruSerd rcru aJar-arrurp luaJBd?
'acrselc alcarord erieJaprsuoJ ur ner as puro rJuue fllqep^ aurlep
erterrasgo 'rnlnsoeH E aJelsaJruBur o ?J lEJaprsuoJ ,npr e1 ap '
(
pzeetles ,,leJf,psuoJ" nriBds un ?f, EaaJE ur plsuoJ rnlnueuouaJ
eiu-asg ',gte^)epe pJercos;ierl o E[ ernp re
lpapr ueqrn nrpeJ
un" er lnrde; u.rp rcrunu aSrncap nu.gueidorna ijnlpi gleol ur
ptuazatd'luBls'uoc porx uJ .ar1 gs FnurluoJ arec .arieiar prseacy '
'".niu7l7suoc t:lylf aunq xput xap) ?anwqzap suud)uug o
1as ap E
uto atJ ?s #4 li ("')'to1alato p pJulautoat aatosotl lptuaaux p
/a" :soruepoddrll e[ pJuJ arcde aldorn-rusruegJn erieJag .rJararu I:
-alul e g3rlJalerp flseaf,e urp cl3o1 a8rnoap ete) e:zr.lJuoJ elsa -l
'crdotn ,,rnJnursru?qln" E,rrloads-rad ug sale reu .ariuaiB glnrsap I
n, ariEJaprsuo3 ur tpnl lsoJ e-u aleod aJ EaaJ JEC 'lBluafioc 16
e
ll Y'Ivacr varvta:)
18 IMAGINI ALE ORASULUI

privit Dumnezeu toate cite fdcuse $, iatd, erau bune foarte"l}).


Riul se afli in istorie. Riul ,,istoriei" e cel careva trebui invins
prin Cetatea ideali gi nu cel ,,al naturii". Termenii contrastanqi
devin acum aeternitas/ h istoria..
Cumulind aceste doui ridicini, mirul european al Cetigii,
cu toati indelunga lui carieri, va ayea citeva constante verifica-
bile. Utopia apare ca o tentativi de dobindire a unei stasis
primordiale. Aventura sa are loc printr-o deplasare, printr-o
schimbare de stasis: prin eh-stases. Multiplele manifestiri privind
aventura ,,ek-statici" pe care procesul utopic este menit s-o
aduci merg de la proiecqia intr-un spaqiu gi un timp diferite, de
la cilitoria astrale, pini la posibilitatea de a,,citi" orice plan
de cetate ideali ca pe o mandala.
Tentaqia utopici este tentati a de a trii intr-un simbol.

De aici decurge ambiguitatea oricirui proiect utopic, care se


prezinti ca manifestare perfecti a ideii de structurd. Fiecare
cetate ideali este, in primul rind, un plan. Volumetria cetiqii, ca
transpunere in spaqiu a planului, se opereazi cel mai adesea prin
intermediul unui discurs. In majorit^te^ tratatelor utopice,
planul este incredintat desenului, iar volumul e incredinqat dis-
cursului. Volumul cetilii utopice apare ca proiecqie in spaqiu a
geometrismului de principiu al planului. Planul ceti{ii ideale
urmeazd. un simbolism corelat migcdrii de a centra si de a con-
centrall. Fagi de lipsa de ,,structuri" a spaqiului profan, spagiul
utopic oferd un exces de structurd.
Aceasti excesivi structurare a Cetiqii ideale, care i;i gisegte
manifestarea cea mai elocventi in simbolica pietrelor pre{ioase 9i
cu deosebire in cea a diamanrului, apare Ia diferite nivele, in istoria
acestei imagini, incepind cu ,,jasp-ul cristalin" sau ,,aurul rans-
parent" al Ierusalimului cerescl2, trecind prin Ferrara lui Biagio
Rosettil3, si pentru a incheia, di tonul ,,falansterului" lui Fourier
sau ,Civilizagiet relaqiilor pure" a lui Mondrian. Perfectiunea,
incoruptibilitatea, duritatea, transparenga diamantului
turile sale se regisesc toate in in imageria Cetiqii idealela.
- struc-
-
Pirfecgiunea adamantini a Cetiqii ideale pune in pericol posi-
bilitatea vieqii reale. Excesul de strucruri transformi adesea utopiile
in universuri anorganice, inumane. Suprapunerea Cetiqii ideale cu
Regatul Mo4ilor este spectml care ameninqi orice utopiels.
Tirimul ,,de dincolou, ca spaqiu anorganic, de o perfecqiune
malefici, reprezintd, totuqi o modalitate paraleld cu utopiile
regeneratoare. De obicei, transparenqa cristalului este atunci
inlocuiti de opacitatea bronzului sau a unui alt metal. E ceea
-Jalul nes qlpztlq ?a(rlnl alsa lur^n3 lsace urJd plpur as ac eeac .aunl Eee
rtl? o el pzeatroder as rnl ?ri?crJluuas .?llebrg11 liuulrrnc ardsip r13t rcu
:gfpb;gg ur JsarnJoJ ao ral a-nurrd rloJos AIII
es B ap EatelrJrqrsod a-re^aurcrrO 's?uoxpaJJftsat utntnut un-nur au
plentrs a nu eE 'a;eurSurur rripra3 erualqord ,rqlzod pLIozeJ
plrrS earrpug-3 '('ora
Inrusrapz?tu rS lnusruri3a-rc-oepnr
,ezou8 lS n3
lnrusruol?ld-oau) alesrns alSaunar a:ec ariecrldxa giseacr n3 AI]IC
-ls
.' rraleur?eurtr rarldac.ra d e
rS drtaq;e-rrur8etul eaunl ?lrrunu rsoJ € aJec rac j erseare i$ ;puoz gryr
o-Jtur alsrxe
-Jni
fs ole ?f, alnqarl ayrgr8ryarur a;nd nu ,a1e7r1e.rod.roc auuoJ teau
ruls ela lc?c
- ,gta:cuoc €ol?lrleal uJ roru
- raiuaSrlarul Barunl ur rcru
'9rlpu13. ur roru rsnror pge as nu 15 alear raiun; uri.rede fcp;itg 'nri.ri;,p JAIJ
lipapn( roun lrurarq! lJ earnd rp-u rrrri ,a1ar1e ap alaun auracstp ori
J€-s nu rcru 'etuazaJda.r eatnd J?-s nu rJalulurtle ,giurr;-uou gind ""rrrd
rcru -sut
luls nu ala r?C '?pe^ el gs eatnd r" arexs punq ur unJturs ?pasod aur3rJo EIJO
rJaturulle 'gla;cuoc ul rJru ,c1tu u1 lupdrlur r; arrod nu alaJeur rs as
ac eruarl ap 'a.rrpur8 "al?trl?a;
uJ Irlu rrap ?lsrxe nu eleur8ewl aturoj arsaoy. alsal
: gzeazoa t d I rr $ txal 6r
_r Ie JV' a tp ux& a un t o p u,r torf r o_rnrnr I n r.uJJ E l
alsa r$ ryulp aa1u1{o 7a arSaunu as J€rperuJetur lugfl lsaJv lnri
-uo
aJea
ror ?a u!rcseassa 9s rs aunl rrseao' aldwaruoc u,I"rJrli;rtiJ?,l,jj;T
e nri
.roun reldullur E-s rcpc f punrcurru o r-po rBr.rrs ps at ni;eirqrI
iln.rgurnu rt5 rioJ -s!P
ft ob1aqu[.lrrunu e l6nsur InlaJord areo a;tur.rd1qr.r8 teJt
al ?JoJPJ rigtac csas?8 as aJ?r_u! awnl o ,arapurlul rS runrsualurp n.
gterlsazu! aruni o ?lsrxa f3 ridalaiur rolrrioa^ alalere.rl ulp uud
IIJ? pul3"
'durr rSeJocE uJ plenlrrrds r$ pprraretnpuoz nxpunu,uajux un-;nu! ?J .I
- EJE3
:olo:ulp ap p) eJ 'p,rutodoap .rS rgc ,?!p ap Inuypl EI rJrB gdrcrr as aJ
-Jvo ateJ 'pJerpauJalur puoz o-JluJ plseJru€tu as qseJv 'oloJuxp
ap paulnl Dtu.plsparp paunl rJru elsa nu (,plptpus ap rc\li?lac
n
I w 1 1
uli "',, y t v b tg 11_)'!1 slut y w ut j ") a papi. i rigra 3 nrror i-ra;
'o.auadorna rrJnllnc alrulSrro tJaJrp poru uJ pzees
ueld
-aJelur'ra Jnrusrtalcurs urrd.arec glnS ?cJru_?[sJ earrpug8 ep pllJaJo eP'
elsa eu ?pr1os r?ur EaJ eriecrldxa ?o ereod re6[ .(or,llipirurar!" o-s
r$ ,,rn1nrua111A1" ,rlrcadsar pundsaroJ arec) ciaral
inuilesn-ra1 PUI.\
ap turl?snrel InlljoN Eare_rcoslp ur-rd pun$arJ-oapnr earrpq8 ap o-Jt
rep.efap arsa priied sundspr un ,,irnlndurr a1e-r$ rnlniieds afir sxspl:
el?rlualsrxa alrunrsuaurrp rrloqe e eJe) atunl o-JluJ (,pcuolsr.. ,,gc -Etl-
-s?auaruo' pier,r. o) eizr.t rzaurS?tuJ ps yn3. :erar1o ptualqord o 'lliPi
aps rolrrpdncoard Jruluar uJ lnAE e acrdoln g4pug8 errordrir4
riuelt
-lqeg ur n?s 4lidop ap ,un ti atur O ulp ,r.rotfitffin;tJ SUT.\
ur'rruole14 ap psuJsap EprluEIlV ur.nlduaxa ep .pldruJrur as af, (ot.
6l Y.Ivaol vsrvrff
20 IMAGINI ALE ORA$ULUI

mundiul. Existi cu adevirat lumea corpurilor materiale ale elementelor,


este lumea
i"-"" "ir;U;li pentru simquri. $i existiiumea Sufletelor, careintre lumea
lui Malabit. L^umea barzakh, care este lumea intermediarl
ibili, (ilan al-moth) 9i lumea Malakit, este un alt univers.
-"i..;"U ";,lume materialdzi."
Este o alti

.Soluqia
giiti o.ferl, Poate Pentru prima oari, posibilitatea de
Drrncrpru a uroprer. Este e"piir alia iea mai nuanfati.a statutului
'"."ietii ideale", in manifestdrile cdreia,,intermundiul" utopic
imbracd formele cele mai diverse.
Ce vroia oare si spund Campanella cind pretindea ci.Pasirea
pfr*";,. a -eteqii Soi.clui ,,este adevdratd" i Nu era acela un fel
a;;"J;i,. cu maximi clarltate cdCetatease gise;te intr-o lume
arhetipald?

Cu toate acestea, atlta vreme cit lipseste intenqia. de a proiecta


realitatea supra sau intra-mundani, va- lipsi 9i intenqta cu
,rropi.a. Pe tot parcursul Evului Mediu euroPean'
"a""at"t ideail" rdmine un simbol extra-terestru; ,,lmpdrigia
"."trr""
;;; ;; e din lume a ^ce^sta" ^yertiz^ Isus. $i ginditorii cre.gtini
;-;; ";"f"rmar toqi acesrei declaragii. Sfintul Augustin celcadintii. toate
Ideea ,,Cetiqii lui Dumnezev" ahLat totugi-na$ter€'
,,Utopii", prin opozigie.ln primul rin* p.til 9po7iq!e
"aadit
fatd de norn", cd,zird, in'anui 4lO zub loviturile lui Alaric I.
6il],-""-R;;.i - dupd cum vrca si demonstrezc Sfintul
A"!"tJ" - nu poate pune in pericol ,,Cetatea lui Dumnez.o" '
care are o exrstenqi iopr^-r"r"stri si extra--temPorali' ln al
a";i." .r"a, a luat fiinge prin opozigie interni \$ dg.vyadigma
diavolului": ambele ieUqi (Civitas Dei/Ciaitas Dia-
"""ieiiisint, una ca si cealakd, realitiqi simbolice (prima ca re-
'Loli2a'\

i I";t^ii;"lui..r"r., ca'uisio pacis,;i cealalti-- ca replici


"ii"re
B"bilonului, ca o confusio).
"- -Rnr"-blul voinqeloi care-tind cdtre pacca cereascd {ormeazd
o.o.rri Cetdqii lui'Dumnezeu; ansamblul v-oinqelor care tind
i""t"iii- q"l .;rt" pace^ lumii pimintesti,. f ormeazd,poporul
Cetitii Tercstre ,"u Dirbolice23. Disjuncqia. c I n.lobJcmi dc
nrcdestinare. Cele doud ,,popoare" sint ccl al ,,ale;tlor" Sl, res-
;;*-;;l tl -r;-it'te
,d".n"qiloii':o' Problema fiind pusd in acest fel'
'de
ei;";" ""i. strebitut in cadrul oricirei incerciri
,eale de renoea.re.este enormd27. Extertorizarea Cetiqii lui
burnn.r"o (care, ca re1at divin, se.afle try ntoi).implici trans-
formarea sa in cetate ,,t"erestrd" si deci ,,diabolici", A9." incit,
daci existi o utopie medievali, ea nu poate fi gdsitn decit in
sinul miqclrilor eretice.
rc,,PJIdOln'( erielouoJ ereJeJ r.uJoluos erzlv leluaturlE € €rlEll
uJ ea[-AX rnlnloJos rnlnusruBqrn UI
Ip IE ,,lsrJEaJ( JnJelsEr?3
'?uopJoeJ pvod as ps 'rl
InsousoS €rnJEJ InJnf ur
'nJlual gqlsod eJ Ia rntrlsur as e alJacur ps tJcep ?^eJlle Jrurru -Sl
aJ€J nu rrrat$eu-ag 'o€,,rJarporu eiur;aluncrrt IN
Je Ieapr ln6erg -
ler'ruapurlnta-rd a uluaf," raJpJ I? prrurJepur atelrlpeJ o rj ,nazau ir
,TA
-unc[ rn1 e aurSeur o alsa nu eatunT 'allletual €auatuase Joun I
ea1e1r1ern1d urld urp gc1;1tsn( 'nlduraxa ap snuesn3 snelorrN -S
un eadacuo_J IJ runf, e6e 'lr:al6euag Insourso3 i,,tsa1ac-erdns eP
,alvapI In
lnSr-ro" 'rn€urs lnun tJJap etdatce nu nrpery 1n,rg pujc
rclaiatg eiualsrxa alureur runJe.ap plrqrsod a reur tunJ J€C Pu
'(a1es 92,
alaiuroasuoJ urp eun ersa nes) ,,alun1.. ap rnlnrdacuoJ EaJrouur
aundnsard ordom ,,Lusrueg-tn" nou rnun ecJaretualuJ .atuarJrJns pJ
luJS nu 6ero ap ldacuoc rnlnrq3a^ eatezlr'roxa rS esdrlejode req -a
'pJEruoLUap eareiuruarue -f1
?u
qns ap p^arpau rnln$e:o rrrpraqrla e ploqe"red o adeorde alsa .pcr.r
-asrq r6taao€ u1p '(€ 'p) orror.9 rnle ozzatv utp tolqoamp aaauoBzJ I?
trl
?f,saJJ '6zaJsa{ ep nJf,rJ tsa3e urp aued are; atec ,tnlnuofqyg
vaoppJ ug areoald ap cJEs alarcund urp Inun aJE auarletr rripla3 € ln
.I
pual eSea-nuJ pf, ru?ruJr;e ps leraSexa elsa nu aleod r$ :,,aJrouuraJ..
eil
ap erSprsou rS rrrat$euaU rrroz ur arrsoloteqJse raual eiueuodur
alE
?zeeJtsuouap rsrssv urp aJeorJadns racrlrzeq lnrdasueJl urp 'lJ]
angetrrlJ nlrsdtTvcody 'rusrueqrn ep alarf,uoJ alalJaro-rd ul rrcap IUt
ef,rlsrue alrrie-rn8r1 ur pugnJ rrr.u ugurJn uernd rJ ,,aleapr rripta3;. EItt
EeJeLuJoJ u1 rSed rur-rd rr6acv 'rridacuoc rou ralseoe earal$eu tue
.(nlduaxe ap
pzeapr.zatd 'rnlnrusruerun Ie 8zJrtrlod
lnusrleapr nes nf,
'a-rorg €p ourqf,€orC rnun e) porSoloregcsa eseo8uv .fnrusrueun rS El)i
earat6euag o-snp? n? aJeJ ad atrrlptuau ap aJeurntspJ exeldtuor
aP aro_Aeu_lso; e'rcre p8un(e es ?s eJ 'ul^lp rnlnlrarord Ealptrleapr
ap erdo,rde as e n:luad 'tnzgtap rnpdrurr p [rualJEJEJ aul
-lse;au..
gurturle 1a 'aunricayad ap papr un a:ds apurr ulserat
1n6e;o a:ec laJ
uJ €rns?ru uJ 'nazauunq :nl rripta3 sndo 15 rrloqerp nrroteSrlqo eaJl
IJ l?ru ea nu nrlsaJel 1n$erg 'arieJrJruuas plp o elureuJ unJ? ap
ea^e e^ alelrl€epl ap r6nsug InldaJuo3 'atu?O arlgc ap mq#uoW crd,
pleznaroet rso; e pqc 15 uof,eg.raSog artpr ap unllapg vclqnday INIT
ap prdacuor lrroqele rsoJ E pugo 'ea1-11IX IE lnloras ul pzzeseld aPr
as mdacug lsaJv '(,,rn1nr:adur" E ',,rn1n-iur:d.. e) pJeJodual ?aJal
-nd rS (1ade4 eri ncr.rasrg r) plenrrrrds earatnd arrurp erndsrp ug 'sJa..
?aLu
es-npunuJoJsueJl 'dun1 u3 aletruJalo urp yoqoJ e.n ,,rip1ac ?nop..
JoleJ Er.ualqo:d_a;Bc uJ Iruuauoru uJJEop Jernrlno rS crrrlod,prcos ?aLu
aJapal ap rcund urp plrqrsod rualap E^ el?apr rripra3 erioaro_rcl 'to1
17 v'IvECr vErvr3l
22 IMAGINI ALE ORA'ULUI

3. GIOTTO
Izgonirea diaaolilor din Arezzo

4. MAESTRU ANoNIM ITALIAN' OraS ideal, detaliu


-uoJ rJrnur(a-rdrul ardvs a1a3 'pivatpuot o else etdoln 'nu nes
Jrloqturs 'po utuad ElsEaJE 15 'a:aunderdns ptca;rad o easape
plsrxe preJrlrlJo; ealete) r$ ardorn aJluJ :lpe rJJap tlnru rcru r?rl{f,
EruJrJ? areod aS 'rJnpIZ nJ alnzplard r; ro,r (srelaqeg rn1 rarieqe
-rtue eridaoxa nc) acrdoln alarcarord elpor :lBJrp?J ?suJ ?qrurr{3s
as Brienlrs ?al-IAX IE InloJas uJ ' s6,,3JEUra,rnB glseo.rd" ep utues
un pl€Japrsuof, purrJ ptEJrJnJoJ eeteta) :unprz ap rrsdrl a 'JtJtatu
-oa3 -lnluoJ un aJE puJJ rJunte rerqc ',,papr" 1n6ero 'rr-ralSeuag e
atetprun( eurrd u5 pc lnrdey aulru?J AIlEJIJIuuas urind IEUI nN
'plur,rrrd ?lseaJe ul All€JIJIutuas
Inlol nJ auJupJ 'rrruallxa rq8un un alsa ',,ro1tyozo1t;" ttrarpd
ruJoJuoJ 'lncrac pc 16 leapr JJaJ un-Jrurp tuaru8as un elsa EIuII
uJ ?, lnluarun8-re puJJo^ur 'le1n8a:au ueld un-rturrd
^rlrurJep
uaJal E[ earctdepe acrJrtsn( r6-ps auri luaqlv pr lnrdeg'e€fclrtatx
-oa3 :o1 ?al?lrpapr u; alnuriuour luJs ala ialezr.taJcuoJ o €p
a1 e rSntor pSun(e ps prpJ 'auroy gnop rolsare ? ar?uorlcalrad ap
1nper3 Sunlapug tnrpqzap nr rrralSeuag rrr$rdorn r$ 1116ruBqln
'nrirflrlrA rn1 alrrnrpi?^ur urp 1r$r5;s uJ 'e IJ
'rrxulact4 uJ ?suosap sauJal{ rnl eatBtal urrd le-nsn1r lat el ep elJ
'uote14 ap teztuore:d 1ac E[ ep aIJ Inlapou ptnrunrdru; 161 r$ 'e11au
-edrue3 EI nps ruoq'opuooorg pJJ'rprode3 'ouerresa3 'op;eu
-oaT ?l 'rrraglV E[ nou utp 'tunrg el ande TcJPInf,JIJ Inueld
'A e€[oJrN radrd Inuef,ne6 n:luad
csluaglV rnl In]JaroJd ug ruapr.ne elsa aJ ?aac '(rsalac lnurlesnral)
arllqlq alaporu ad 15 rgc'(souepoddrl4'ueruor terrJruo; Inrrse3
'etetpen| euog) ,,aollup" alaPou ad rlre sa-rdxa Poru uJ pur(rrds
as aEaJpuV 'rzr11e4'o1ottn7'rurlsoSv 'snloy41 ep nes orlJas
'rpreqlcrqo5 'rarnq 'rrragJV ap lezruorard re:rpd lnueld
',,e1rapr" nes ,,e1pal" ela ar] trrral$euag
.rola6ero JoJntnl pcrlrcads ertuouorzrJ rS lnuor pp uruao i6 giurra;
-r.unJJrf, arlurp lnr.rodeg 'piuerrodur ap rrsdrl e nu zcn?s [nJl
-uaf, E[ greler as elle o r$ rrigrac InJnlu_of, ?l praJar as rusru?qrn
rnlnou ele al?luaruepunJ alaualqord urp ?un pc lnrdeg
'(t 'tt) sorusoJoJJlur un ec rSnsug 1a drurr r6elace uJ as-npulnlrls
-uoc 'rnlnsoigsoc InJluaJ uJ plJE as $ero are)ery aJ€J ur 16 gcneu
-Srpered aricarord o ?3 pr?JaprsuoJ alse elereJ aJ€JaIJ oJEJ uJ
BJnsptrr ur 'tca;rad lnlapotu eJ gzeeJrrttsur as lsru?qJn lntcarord
aJeJ uJ €Jnspu ug 'nrdrcur:d ap es Eel?lrpapr r$nlol arnp,rzap r$g
oluaJortlBnb ::-p'pletot a nu Erz-n[I 'e)ezrleeJ Allcata
"1p 1n$ero reul eleJ alunueld :rnlndurll al€ elaf,
rroasepe ru5s axalduoJ
tuls eJrr.uouoca t6 acrtrlod alrrirpuoc 'rri?ttlrar IE [aJ J?^apE-JluJ
atsa rriptac Ie etezr.tetJuo3 ap lnriedg 'gurgrls ere Iq-gsv-nrrdord
ez v'Ivacl vErvrs:)
24 rMAcINl ALE oRAsuLUt

centrice ale Cetdpii Soarelui imaginate de Campanella nu sint


decit apogeul unui lent proces de cristalizate a caracterului
-Este al Cetitii ideale.
defensiv
observabile de asemenea o schimbare a ,,centrului*. Daci
in Quattrocento palatul pringului, palatul comunal sau mai
-
semnificativ inci piaqapublici, preluau pozigia centrali a cate-
-
dralei din oraEul medieval, in secolul urmitor centrul Cetiqii
ideale va fi, nu o dati, ocupat de Templu (a se vedea Doni, Cam-
panella). Simbolica acestor permutiri ce se petrec pe qichierul
brasului nici nu mai are nevoie de comentarii. Totu;i, trebuie si
subiiniem faptul ci idealitatea impliciti proiectului urbanist al
Quattrocento-ului este deja inloiuiti citre sfirgitul secolului
printr-o
^ Tentatividealitate congtient asumati. _

a de a construi Cetatea ideale in spaqiul geografic 9i in


timpul istoric este recunoscuti ca il:uzorie. Amplasarea imaginarei
Sfoizinda a lui Filarete in valea Indusului aresri aceastd schimbare
de orientare. Spagiul ceddi tinde din nou spre un.interrnundiu-
Cu toate ac"tte", actul de nastere al utopiei va fi semnat abia
de Thomas Morus prin gestul simbolic de atdia istmul ce lega
continenrul de peninsula Abraxa .Izolarea insulari ascunde insi
o evidenti nosialgie de reinnoire. E un aspect ciruia, dat fiind
caracterul siu cifiat, nu i s-a acordat pini acum suficienti im-
portan{i. Dar simbolismul Utopiei lui Morus este mult prea
iemarcabil pentru a trece neobservat.Dacd Cetatea lui Campa-
nella nu poit" fi inqeleasi fdr1, a face apel la simbolica soarelui,
insula lui Morus nu poate fi inqeleasl fdrd, a qine cont de sim-
bolica Lunii. Forma de ,,luni noui" pe care o are [Jtopia este
o sigli a Renagterii3e, sigla noului inceput, care vine dupi dis-
p"rdi" timp de rrei zile-a astrului nopqii.-Dar, alituri de ideea
Ae renooatio, te*tul lui Morus aduce totodati in prim plan pro-
blema fundamentali a posibilitigii ,,vieqii reale" in acest inter-
rnundiu. Simbolismul funerar al lunii trimite direct la originile
utopiei moderne. Conform tradigiei, Luna este gar.a morgilor qi
rec6ptacolul regenerator al sufletelor. ,,Spaqiul f;r; loc.", u-topiz.,
este inainte dJ orice o invengie lingvistici ce va declanga o
intrea{i serie de asemenea termeni privativi: capitala se nume$te
Amaii'ote (oraq-fantasmi), fluviul principal (Anhydris) este ,'un
riu flri api;', pringul (Ademu.s) este un prinq fdri supugi, poporul
(Alaopofites) este format din cetiqeni fdri o cetate etc.
Utopigtii se citesc intre ei: Doni il cite;te pe Morus, Campa-
nella il-ciie$te pe Doni, togi citesc Republica lui Platon si, pro-
babil, Apocalipsa lui Ioan din Patmos.
snJoI I eJ"J od',,ardoln'ap rnlnuauJal e arir:ede eur.rd pc tetpree (ZS-tg.dd
'€961 'qtnqtqo[-sourtT ur ',,aqceo rururl<l ap sled ny.) urq.ro3 .11 97
-u1pa'uqo['1s!ouotl"raaavaqJr"rrr:r\:)il::,;:t;:'r;':;;?::h"i:r::"]
'sa1,req3 'H'U lnl e ep grrs"lr eerprrnl ?l rualnur.n
,arif,upsrp ptsEale ruluad
6,1
'71 '91 'rsdrprody g1
'BlS-199 aVidol1 71
'911'so7t1t3'uore14 91
'€961 'IA-IX ,sanbcat?
sapill? sap auaay ur (,,suoru sap sled al re arntnJ ?\Je-1. 1au;ag
Z:Geet)
IIAX 'lo^'arJes n.,1 'sa;11a1 .1c ,aub81ag ap a1ztot anuapprv.l ap uqanng u!
',,suertr.ro1s sal zarlJ lralos np 91ll E-I ta apuotrt np gll3 e1. ,zap1g_.I
lC Sf
'('ur.rn ri 9g .d ,t96I
'e.rpuo1 'o1oput7t1 lo acgcztrl puv t.toaql -pl"pu?W .rcon1 .g eapaa as e)
Ialrpueru E pf,utuel erqS-rnrr1 uJ pleluaurupuny piuerrodrur o aJe rnlruupruErp
E plesJe^run Errloqrurs 'qurqrs uL'lkpl?tpuls p.re1a.rd age;e a1a:eodod, ,o16l
'uaqounyrq'srutqS atq4qtsa7rtaC-np ut ua7unpatstoapapl ,uaida12 ,asaryvtzrl
'qrTlC tno &unutlo11 a? puf tuzqS ,nneg.2g ur alduaxe'aydrilnur rapa,r
as e) rnlnlueruerp Inlor pteo(.z'aulnT: EI arer alsa ppr{ rciqo'e71 g1
Ia.
',,lupluetp ap InfEI"d' atsa nJtual rerpt
Jv €t
'II 'lZ 'esdrlerody 7 1
'19'd'/J'6\ 'AIX 'lo^ nutoa'a1o-tuatto alqs ,xnat&qat nuturnuoi trp ,nbr*ro,
au,tstloqu,(.9 a7 ur ',,uosrcry .aldurea .apuour np artuaC. ."p"lla .y[ .lC
ff
'l€'l'ee:aceg 91
. .
QV g d .266 l^.rria.rnrng .se1ruerun11,erro51 Eu€rrery ep
-
'ruo.r 'pe.rr) tW,'d't961 ,sue4,suotBqat sap anolstq(p .yt jC
e
,n7t17orJ
.l ,IIIA ,11?1t"u,rp"tn P
terorsuy g
't6l-elt'dd '\ftt ?
triauan'//61 'ntg II-/ ?rru7 'prttsru?qrn elnts lp altuotzm.ualuJ ou&aauo3 e
il pP !t|v 'auolz"puo{ lp 441!-D
'7 uJ
.a.7661
,,EulJ a er3o1o:rsy :luerrEug rlaE3. Et
'U1arse3 etTtrted 1('u.rn t3 Ze
,n$a;ncng .selrueurnH trlqf, ec-po11 't
'ruo; 'perr) ''ur:n r$ IE .d 996y ,srse4 , auolo.td a7 ta gnrs a7 ,"pir1E .i,l1 "p
2
'92-l 'IIIA ,11 ,ot7t11or1 9 3
g
'g Z69'a ggg'octTqnday .uore14 ra
'9951 to,tpuo1 'atng aqt ..ra.rrsse3 .E Eape^ es UI
to qt,{yJ aq1 V,
ap atloistH'ra^re5 'l:oEet 'B.rag1apra11 ,4dot11 ,1
,|rfoulr"tliiflf7t"'t
,gtqtqed1nc IN
'urrn ri €gI .d .g9ql ,sue4,1vut up anbtloqtuts rT .II n
epntluq '?tu_opa v1 ap atc14oso7t74 ,rnorry .d: le FyZI .dd,6gGI .sue4,uotl IE
-!1?d/ ta sad,QaqtV 'tnotat lautala,l ap aqt,Cq a7 <apellg.W : :dd .oEot ps
ts-tt
'116y'qcnqtqz[-souztV uJ,,trezpug pun lrezrll. ,,r,naa1 racl uEA .C Z
,i, .tl_Ll,tg I
er"sl I -
gION II]
-'t
'crdot11 Ier
In$eJ:lxal un rJ e)
e^'sodol-p sodol g1eepr ealpla3 .sn-ro1A1s?ruoql nc pu;dacu;
.puEedoJna EJru[nJ uJ
?dnJo ?A IJ 3a elur?uJ runJ?
ap eftr ad lnrieds al?apr rri?ta3 eprqrsap prrtsi^8u{ Eriuelul In
lu
s7 Y'MCr v:rrvr33
26 TMAGINI ALE oRAsuLUl

l-a creat la incepurul sec' al XVI-lear e P9at9 e-Ipresia.persann Nl-hoii-Abid'


care inseamn e )Tara (Abail de Nici-unde (Na-koia)" ' .
zt ShihabJdin Yaha Sohrawardi, citat aici ca gi mai departe dupi antologia
d. t.*t" a lui H. corbin, Terre c|leste et corPs de r|surrection. De l'Iran
mazdden d I'Iran shiite,Pais, 1961, p. 189.
22 ldem, p.201.
23 ldem, pP.294-295.
2a De Ciiiute Dei, XV, 1,1 ; XVII, 20,2;XXl, l'
iS Cf. n. Gilson, Les ltidumorpboses de la Cit6 de Dieu, Louvain-Paris,
1962, p.56.
26 De Ciaiute Dei, XV, 1, 1.
iZ ixira !' caz izolag iel-al lui Claudius Postumus Dardanus, prieten al
sfinn lul Augusrin, care proiecte o .Cetate a lui Dumnezeu", undeva intre
^zd
O;g"";i Sis#ron (cf. H.'1. Marrou, .Un lieu dit Cit6 de Dieu", in Augustinus
Migister-Congris international aug.ustinien,7954,I, pp' 101-1 10)' Dar aceastd
i."i"ii"i .orri.". spiritului ..rgnrii.ti"n, poate fi coniideratl ca o prelungire
a -itulrri cetalii ideale, .nm il elaborase gindirea antici'
Tenenri,
";a del Rinascimento" in Studi Storbi, VII, 1966,
2g Cf. A. -L;Utopia
p. 693 9i urm.
' 29 Cf. M. Salmi, Cimabue e Jacopone, Todi, 1959; Augusta Monferini,
. L'Apocalisse di Cimabue ", in C om en tari, -19
66, PP 25.. 5.5.'
-' ;
$ ne Docu lgnorantia,ll, XI. Cf. E. Cassirer, Indiaiduum und Kosmos
;" iu pn;UsopbTe d'er Rr'noissarce,-Leipzig, 7927, p' 50.9i. urm';.M' de
du car-
C"rrdill"", -Le's S6-i-utopies scientifiquer, pblitiques et.religieuses
dinal Nicolas de Cues", inLes Utopies i-la Renaissaice. Colloque international,
Bruxelles-Paris, 1963, P. 41 ;i urm.
31 E. Garin, .La cit6 id6ale de la Renaissance italienne", in Les Utopies d
la Renaissance, p.13 ;i urm.
32 Cf. R. Kl"in, utopique de Filardte i Valentin Andreae",
"L'Urbanisme
in Utopies i la Reniissane, mai.r, se"mf p.220 ;i urm.; L. Simoncini, Cittd
e sorieia nel Rinascimento,Toino, 1974,Yo1' I, p' 138'
33 Cf. L. Simoncini, op. cit., vol. III, p. s9 qi urm' 9i.E' Battisti, -Roma
apocaliaica e Re Salomon e'2 in Rinascimento e Barocco, Torino, 1960, pp.72-95 '

34 Cf. Simoncini, op. cit', vol. I, p. 117 9i urm'


35 cf. Francis A. Y"t"r, Ciordino Bruno and tbe Hermetic Tradition,
Londra, 1964, P.367 ;i urm.
- ;ii. Simoircini, op. cit.,vol. I, pp. 176-177' Pentru.realismul" planului
potigo;t, cel'mai f.".,r.ttt^idoP:?:a, se vedea idem p' 50 9i urm'
' iz t. B.solulia "
Alberti, De re aedificatoria,IY,3 9i I, 8'
38 L. Simoncini,op. cit.,vol. I,p.757.
3s Ai.i ;i *"i d"p".t", if' U' Eii"a" , Trait6, p' 139. qi urm' (trad' rom' de
Mariana Noica, Hum"nii"r, Bucuregti, 1992, p' 155 ;i urm')'.Unul din rarii
.*r. au acordar ,"mnifi."1ia ce-i revenea aspectului simbolic al Insulei
".rioii
irri Vt"rup, este L. Marin, IJtopiques: jeux d'espaces,Parts, 1973, p. 143 qi urm.
'alnp:ard EunEaplol nJtued ala rS luJs 'oasJns alaun
JsegJoA a:ec a:dsap 'af,na-roat eJEs eluarlos Jer 'rou €[ puJd true^
-nd e nu sallady rnJ alrrnolq€l aJlurp Inun rrrN '€,,lnrqJo ezezal
ps ?sualur eard earrcnlpJts eorpardtug e-ap lndocs ur" 'atpurlu
-Jat alunolqet arsad eau.ralSe I-eJeJ ad'(u.tnryau.a4a) teJaunrur
ruraa un e[ sJnJeJ r; ;e 'nps Insrar.uap ap ere8al alliptJncr;rp
ap ruart$uoc 'car8 rolord Inrqaloo ec aunds au 1a 'aur; ur '(esed
rurlln un-JluJ :er '.r-ro1nc n:ted nc Jeop r-tnlord ap ua3 lsaJe lEZrI
-eot q re sallady gc p?nepe nlulld 'rrprcnl r$eralace IB tol tp ui
'lrqeluazar da:au
piurcasuoc ur 16 'rolrqJo rue^ap ateod aJ?J urp ynrcund e1
putd 'rurxew per8 un e8urle aJ?J Jnlrqrzra. 'Jrqrzr,r ep InseJXa
ett\d e \) gzeele^rqca 1n-ra31n; ercrd V 'plrserxa '1apse aunds
e nrluad 'alerlenzlt o ep atezseuete);ep 'acrtdo euauouaJ
Jp^ap?-rluJ tu1s Batsaf,e :lnroter.urn lrqeqo:d a lnsundsgg
'1nra31nyr$ lnrausp:t
pr'rrrodoap ,,alElf,rd ]J lod nu eJ" JoJrJnJJn[ Elsrl uI apnlJur
nlulld ar?J nrtued ln,rrrou r$ aSalaiug E ap etualqo;d uaund
au ?s rSntol arnqaJJ '?leropur o rJru adecug nu 'lerntcrd-uou
giuasa urrd lcalqo un else 'ctldo nu r$ ,rrlrpn€ puy lnur.rd ug
uauoueJ 'ln]aunt pJ 'o^Iozer o-s lnrt6 r; re 'rolrrndturl rornlnl
1t rotcrd eruur reur 1ao 'sa11edy a;ec ad 'rnlnlrqetuazatdanu
rrrptuazardet E ee) :ptueuodur prualqord o aund [esed rsacy
(, " otnByt 'atla31nl 'pntfluo1
'junssod uou t8utd apnb p Txu?rl) ,,''' lnleusfrr ,1nra31n; .lntaun]
:eitr.d aleod as nu e) eeaJ.rerqc tercrd te e) etsa)e ardsap
aunds au 'sa11ady rolcrd rnlnrepuaSal 1nr3o1a puJlpJ (uytpg
IaJ nrurld 'a1atuwy1
pltotsI urp lnJsounf, aurq (esed un-rru1
5
l
sacxe ur rrJ?luezeldaJ
elaruelqo-rd 15 lr,cpT ur lns?ro e
,,coJ aP rJnco-I(( P
28 IMAGINI ALE ORASULUI

A trebuit a$teptati Renasterea pentru a putea in sfirgit dis-


pune simultan de imagini ;i de texte, care reluind sugestiile lui
itlini.t, plaseazd totugi problema ,,reprezentirii excesive" la alt
nivel.
Erasm din Rotterdam e cel care, intr-o celebri scrisoare,
datatl 30 iulie 1535, exprimi pirerea conform cdrera:
. ...dacd Apelles ar mai fi in via1i, el, ca om simplu ;i cinstit, ar acorda
laurii gloriei lui Albert (Diirer) al nostru (.")' Apelles folosea culori,
chiar daci mai restrinse in privinga numirului lor 9i mai pulin
ambigioase (decit cele de astizi), dar in sfirgit culori. Pe cind Diirer,
admirabil in toate privinlele, ce nu a exprimat el doar in monocrom,
adictr (numai) cu ajutorul liniilor negre?!Umbra (umbras), lumina
(Iumen),strilucirile (splendorem), reliefuri (eminentias) 9i profunzimi
(depressiones) ( .. .). Mai mult decit atig el a pictat chiar ceea ce nu Poate
fi pictat; focul (ignem), razele (radios), tunetele (tonitua), trisnetele
(fu lge tra), fulgerele (fu lgura) .. J "

Elogiul lui Erasm, cu trimitere a6t de directi la Apelles, se


distinge de texrul plinian care l-a inspirat prin doui elemente
importante. Primul e clar exprim ti rePrezentare ,,monocromi'(
(adici arta gravurii) depigegte prin dificultate pictura, Pentru
cd. reprezintl maximum de vizibil (lumina orbitoare), cu mi-
nimum de mijloace cromatice. Sarcina de a exprima plastic o
lumini orbitoare (splendor) este incredinlati in fond unei tehnici
care nu dispune decit de linia neagrd (in rnonocrornatis... nigris
lineis), de unde o evidenti hiperbolizare a caracterului ,,aproape
imposibil" al reprezentdri|
O a doua difcrenti a textului lui Erasm fatd' de modelul siu
ar putea trece neob..*"tn. ln fapt, umanistul igi incepe lista de
fenomene ,,ce nu pot fi pictate" cu doui elemente care nu se
gisesc in textul lui Pliniu: focul (ignem) ;i razele (radios). Aceste
doud adaosuri se explici prin faptul ci Erasm se referi la ciclul
de gravuri ale Apocalipsei di.ireriene (1497/1498)6.
Prin acest text din 1525 igi face intrarea in teoria artei
Renagterii problema reprezentarii focului, ca reprezentare a non-
."pr"runt"bilului. Trebuie remarcat din capul locului ci textul
face referinqi in primul rind la o imagine simbolici a acestui
element, pentru ci ,,focul Apocalipsei", asa cum Di,irer l-a
abordat (gi Erasm l-a comentat), qine mai mult de ,,imaginabil"
decit de ,,mimetic". $i tot Diirer e cel care, pentru prima oari
in istoria artei occidentale, a creat. un tablou avind ca unicl temi
o lumind orbitoare.
'O9I EurSed ?l ap pirlol ur at?dnl3 elrriBrlsn[r EI trrurrl oArsrnf, a[aJJrJ
+
' ,AllJedsaJ
,,r.rp)p11 u1 Infesrad..
sof ap allrpj uJ lerogula etap lerntcrd ua3 rnun eiuatsrxa
puJlsate asrrcs asJns aleurrrd r$ urulgrur proda r$B_aace uJ r.ue3
,,e1elr.Ieel.' aJlpJ JsaJeuSoc lnrieds urp ,,e8n;"
'puScrz e6e '16 rnlnooJ rnlnreurSeur €alelrJetle nrlcadsa-t ,lrpLua]
r$eaace urind r€ur nps llntu r?tu puJAE alrtereu rJnolq?lep ?l?3oq
r€ur arras o-rlurp nldruaxa un lrJep a nu oplo^es In[ Ino[q€J
uoluv JnluJJS ezePe^e us
eeJ^, eJe) a-rdsur Far Inrieds rn gzeetsenuoJ .ueJEJJ ep repe,\ur
rS ruouap rlnJsnuru ap rulndod'rn1nsr.l,
lnriedg 'acilarirue auoz
pnop uJ uotuv m1urytg oauy{sJ telnlrtur Inolqet arredug rs1
'Ppuotrtuatdas eqetl urp apricaloJ ur alEJtur apueru?l; aJrrnolq?l
ap gleropul p-rp; teiuangur 'nlduaxa ap 'op1o^€S ourelorr3 .€rlp]l
ur saJ3ns tJntu ln^? g ps arrd'ppuncas otelrleal ap lalru un E[
rnlnJoJ r.r.tgtuazatda; eareseld ur plsuoc a-rec .erinlos ?lseatV
'€r,,SIA" un rJJap'aluarupur; .a nu rrulSetur
InJEp
-unJ uJ apal as aJ paal pJ eaapr'rrrgldruatuoc IE punf,as luaurou:
un-JluJ erqe 'pugra8ns 'rrgcpg ap t?pe^ur ,,(esrad.. un BJ a:rdr
?ttrrlln 'durt r$e1aoe ut etetuezardar lurs pl?srA eaulSerur r$ rupsr.r.
lnloe 'lnrolesrl aJEJ ur '.rarado alsaie ur pJ r.uplou ps lueuodur
arsg 'ue1d lnur-rd pdnco ar Joluotpsr.L alalrrrds etrnrulq tuJS ar?r
ap alrrpuaf,ur rylSeuJ Ie lop 1nue1d ulpzeez\Ienz\^ <(,!-S .ll .OtgI,,
rgc
.(g-9gg) pitvy
lnfsl1 ryto8aly ES e ur'rssoq €lsruug y6.rpuorureg 1ni
l%sxA Iauorirperr ?telrurlur es e-rn.ter8 ur ouolu€JJEJ{
lJtV '€rIEtI ur reop gtnrldxa rualap e.r ,prrcrldur Ere tueqerg ulp
InJlsaer.u elere)'aapr plszac? urnJ lelJasqo ep luesaJelur elsE
'atetuazatdal ap ,,[nsa3xa.. n€s
lnpugr e1 erauaS .rr
ale)'rreril-urSetur ap ,,seoxa" un Ef, rJunle l€JoprsuoJ eJa Insrr\
'or,,unslA" rdarp pooda uI eleJIJII?o rJalunull? ap neJa unolqE]
atsaJv '6uoleluauroc -rolrur:d redpcs E nu Jrlogrurs JaIJeJBJ JoJg3
1e 'qosog rnl aluruJrd nrruad ?llq€l€^ ap IaJ E[ elsa EJrEr.uaX
'sln-srsaunu gzee]senuoJ purJnJ reru nes at3ai
-gdap erieu139tu1 ar?J uJ a-rado nr ?l?rf,os? prirur rsoJ B rnlncoJ
vtgtuazatdar brualqord gt erznlcuoJ rrrp ap aSerr earnd -re-5
'tes earezr.IenzrL pgqrsod gJeI gs'eluJou rJ earaundo urrd ,a.rec
3ol_un pp as r aJ€J ur eJnspu uJ tJoap y.qetuazatdal a nu ,Jnror
-crd punds au ps lrol ryv awd '1ncog ',,nolqel-r1uE.. un ?J puynJ
retu lepse ar$aur;ap es EE '(uruoral Inlugs ap prednco purrl
rnlnolqet eiu;) aleuorirpz-rr arJ?s rrptuazatdat raun aJateds ad
prrseld a aur8erur pts?ace pc lnrde; psuJ a Arterr;ruuras ap tJO
6Z DoJ sC runlol
30 IMAGINI ALE ORA9ULUI

Aceste surse sint importante in misura in care - fagd de con-


sideraqiile teorerice ale lui Erasm asupra reprezentarji non-
,"pr"r"nt^bilului, sau faqi de primele mlrturii privind focul ca
imagine de vis la Bosch oferi elementul innoitor al unui gen
-
pictiral ,,modern" gi ,,mimetic", care-este peisajul. 4.fli* astfel
ln in tS:S ducele Federigo Gonzaga de Mantova ar fi cumpirat
720 de picturi flamande, dintre care ,,douizeci nu reptezentau
altceva decit peisaje in fliciri, ce pireau ci pot arde degetele ce
le-ar fi atins"15.
ln ciuda conciziei sale, acesr text esre foarte bogat in conotaqii.
lngelegem, citindu-I, ci acest gen de picturil6-era apanajul fla-
,,'"rrrilor, cd avea rnare ciutareln Italia, cd eta legat in mod spe-
cific de gustul colecqionismului modern pe cale de formare.
Aflim dE asemet'tea ci aceste picturi posedau ceea ce azi am
numi o puternici ,,structuri de apel", de chemarelT: spectatorul
era tent;t si se apropie de tablou 9i si-l atingi in scopul de a-i
proba ,,realitateau
' E interesanr sI notim ci spre deosebire de tablourile istorice,
care tematizatt ,fuga", peisajul in fliclri, dimpotrivi, ristoarni
situaqia n rative (fq") in situaqie de recepqie (apropierea). Peri-
colul'de ,,a-qi arde degetele" atingind un asemenea tablou nu e,
flri indolalj, decit o lnetafori destinati si sublinieze calir.dgile
mimetice ale r eprezentirii.
De aici d"cutge totugi o anumiti dificultate privind _clasifi-
carea peisajelor in fliceri inrr-un sistem de genuri picturale, difi-
cultatf rL p^r" sI domine ultima treirne a secolului al XVI-lea
" decenii ale secolului urmitor'-Se ;tie ci e vorba de o
si primele
epbca obsedari de incerciri taxinomicers. Pictura nu va scipa nici
ea acestei obsesii.
Pentru Jan Breugel ;i Pieter Paul Rubens, reprezent'are^
focului survine in cadrul Alegoriei pipditului (1619)1e. Focul este
reprezentat aici la mai multe niveluri: in chiar centrul com-
poziqiei apare sub formi de id'ratec.fumegind; la stinga, sub
aspeccul unei fo.rje; la dreapta,in sfir;it, dedesubtul personificirii
pipaitului20, sub forma mai multor tablouri'
Prezenga acestor tablouri ,,inflicirate" intr-o grotl ne P-oate
lisa perplecgi. Semnificagia acestei amplaslri nu poate fi ingeleasi
decii dai; se examine azt. qi alte surse vizuale sau scrise din epoci.
ln tablourile reprezentind colecqii de picturi (il. 6), gen care
inflore;te mai ales la Anvers in primele decenii ale secolului al
XVII-lea, prezen\a,,peisajelor in fliciri" atinsese valoarea unui
Jnuarsrs urp p8enxa [-ps tlo^ I! e ftd
suaqnu rS la8narg 'aps
,1r.rr,rs,r"-rp urrd r$ rrproce e-i r ac lercads 1noo1 ur-rd Es EatEl
-irarle ?lEItutuas gsug arsg 'PlIIJoJala araundxa oP rualsls un-JluJ
rer8irur alsa ,,Irprp1; ug 1n(esrad" 9J IUaPa^ '(g 'lt) ?uaIA urP
unasnry saqrsrrorsiqrsuriy el vE ?l? rasuor \6 szgl-Oz9I ulP
pu$ep prado o 'ualcuerg sue;g eP xnlnrcryuv lillauxqt2) lnolqel
uI 'plrloqLurs ptuJoJ gns JolEuJe aP laulq?3 un : ,,JolBur? eP
,n'1nltr.tiqrl3': 1e grtr,utl ze) un tJf,aP a nu sueqnu rn1 e r$ 1a3na'rg
in1 rr:o3a1y 'gtcadsaJ as areJ ariraloc aJIJo uI luaza;d ntrol
-e311qo adi:ordB nolq?r ap drr un a elsace aluleul rre aC 'sodot
tnaltulv.p lauxq',c'NE){NVII SNVU{',9
lf co.I ac luncol
32 IMAGINI ALE ORA9ULUI

expozilional conferindu-i un loc in alt sistem, al celor ,,cinci


simquri". Prin aceasta ei par a se ralia opiniei conform cdreia
acest gen de tablou depi;egte sfera vizualului pentru a se adresa,
in;elindu-I, pipiitului. Sintem aici, incontestabil, in -prezenqa
unei tentativi de a oferi un loc simbolic reprezentilrii focului in
picturl. $i alte incerciri, contemPorane sau chiar anterioare lui
Breugel gi Rubens, demonstreazdin mod peremptoriu aceasti
dificultate taxinomici.
Raportul intre subiectul unei picturi, factura sa gi loc-ul siu
de expunere a fost una din preocupirile teoriei arteila sfirsitul
s""olului al XVI-lea |i l" itt..puiul celui de al XVII-lea. ln
Tratatul de Picturd, datind din anul 1584, Gian Paolo Lomazzo
o spune explicit:
.ln ceea ce privegte amplasarea unui tablou, consider ci este impor-
tant si gtii sl pui in acord picrurile cu natLrra locurilor gi si le separi
in funcgie de narura lor gi de caracterele lor particulare. Iar aceasta se
face urmind ratiunea, pentnr ci, aga dupd cum nu poqi, firl ragiune, si
faci o buntr picturi, lafel nu poqi fnrn ajutorul ragiunii nici si plasezi
o picturi inlocul sugestiv care ii va conveni cel mai bine. $i oricit de
buni ar fi, o picturi va avea pulin har daci nu va fi adaptati unei
amplasiri convenabile2l. "

ln consecinlI, Lomazzo proptne o ordine magici gi astro-


logici, pe careincearcd si o impuni in modalitatea de expunere
a ulti*ului venit printre genurile picturale, pictura de peisaj.
Intre subspeciile acesteia, Lomazzo citeazd picturile care re-
prezintd,,,locuri de foc" (locbi d.ifoco22). Or, ,,locurile de foc"
igi gdsesc expunerea ideali tocmai in ,,locuri care stau sub
semnul focului", dominate de planeta gi de zeul Marte, in timp
ce, de exemplu, scenele ,,umede gi obscure" trebuie si-gi giseasci
amplasarea i.rtr-un loc dominat de Saturn, de pildi intr-o carpeld'
funerard23.
Aceasta e taxinomia, atit de dificil de inqeles in zilele noastrda,
care pare si se fi suprapus peste aceea a celor cinci simguri din
tabloul lui Breugel gi Rubens. Ca atare, tablourile sint expuse
intr-o fiuririe dominati de aluzii la ze'i rizboiului, Marte.
Dar tentaliva de a separa scenele de foc, expunindu-le in
,,locuri de foc", pare si se fi bucurat de un succes cu torul limi-
tat25. Demersul rimine mai mult simbolic decit practic. Daci se
consulti descrierile literare aie galeriilor imaginare, precum cabi-
netele descrise de citre Georges de Scud6ry (1646) sau de citre
Charles Perrault (1663), se poate constata ci peisajele in fliciri,
pe care azile desemnim ca ,,orage aprinse", degi prezente, sint
aund E nrtuad Jnlxal adruartug 16g nrlr8rrn ,uar-rf,sap a[ES raJqa[eJ
Inzaru J?rr.{J uJ'EJ ruaurial ps tueuodrur urind retu a nN 'cBaod
ro*zr lsaf,B ur erierrdsur rrsp8 n_e-1$ ,,psuaJux sqtn,, eruel nJ elun{
-uoJ as ps lnrl n? aJE, rrrolcrd aJlurp aued areu rptu Eac ,nlzrlt
rBW 'rEJelrl lxal un-Jtul p,rrtrurrd ?aJBJlsn[r 1rsp3 e-r$ ro;-ardeou
Inwourq 'g:nlcrd uJ l?^Jepe potu uJ tezrlenz!^ r; earnd e ap
etureur llntu ?J 1nrde1 alse AnurrJrutuas aueoJ (fleropuJ pJfJ
'xaPxauq
IB luJr Ba[roP
p ul nrpSrr1 ep_ptuaJo '1a1ora ruap?r eararrJsap :reretrl
nrqelal rnun lnrSnsard aundeJluoJ es r .rridou e rS rnlncoy lapotu
e eu€l
-lnurs y.tpfuazetdar rrs"lJ prnrrd
[e lapotu rnun raluasqy
.?ls?a3? urrd ,r$
_ 'rrJpJJaf,ur ?al?lrJaual r$ InlseJluoJ pll?xe
durr r$eJace uJ J?p ,eatezrlenzl^ IeJ ar.unue un-Jlur gzea:n$n
ptl?[oe[ Jol EaJeluaza;dag 'alernt:rd rltpluezatdar
- asndo
IEJlaLu?rp runtier urp Jep - nrdrcur-rd ug Serrsns as ealdeou r$
rJJ 'lnJoJ tJlV '8z,,alelrlrgrzrlur ap sacxa.. .1apse aunds e nrluad
'a ealdeou rcunl€ ,,,aleil11gtzrl ep saJxa.. alsa [nJoJ 9JEO
'JncoJ r$
lntausprr 'Jnra3
-lnJ nuuoriuaur ra lra;nq e[ .lrtcadsar .r$ sallady 11
^rsnpxa
a-reolr,rrrd ro1 a1rr3o1a ur alduou ap neauawod nu userg ,nrzrgl
r?ur'rf,ru 15 nrurJ4 rcru'rpnapE-JruJ 'rpJrsEIJ larilperl
[nJpEJ uJ
aridacxa o ?ra co;-ardeou lnuouril ?r arelJnrrJlp prpJ teztl*ar
g ps ared 'pplld ap 'r:rsen 'gf,rprou ariua,rur o-gierapisuoJ ?re
'urnlf,o_u feslad un-Jlur rn[nJoJ ? pr.ueas nf, rer.u rS .rnlncoy eerel
-uazetdat '""1-IAX Ie [o]as rnln3arru; Jn8unl e-ap adeordi,etptl
ur Eaaoe aC 'aurs ur InJoJ nu 16 .rurcunl rS arqun ap a1r:nco(
'lnrncsqo-J€p purlud alaualqord pugr lnurrd u!ez\^ ?roruaJn
(rrinrrrsur elsace
uJ rr luapr,ra rsnror E '(IegI ?dnp) eiuarolg
E[ rlleurpupg orJJ?g rnl e ,erluapecy.. pugruazardar e-rn,rer8
'gpgd ap'ec ateo^zr erlnru r?tu ap rrlrqers arsa lnrdeg .eal-IAX
F rnlnlof,as Er[€rI ug arnrpde .prnlor4 ap rruapeJy alaur_rd ug
nrpnls ap lJarqo un e(ap neuroJ elerf,rJrue rrurrunl a[atJaJE
'tiprlncrytp latsaJe .ro[unrier
erdnse flep o pJuJ,upsoratur au ps rnqari er,, rS erelozi'rtnzec
s?ureJ ne 'suaqng hes laSnarg rnun e ea) Jetq) nes',ozz,euto1
rn[ ?areJreJ-ul 'liprtncrJrp as?ouas lnrsounf, rJ ? puJrnJ reur
aJ?ct rrJnlord [E ualsrs un-JtuJ ,,f,oJ ep ro1rrnco1.. earerSalul
'r.(rperra4 eJ) n-rar-rcsap ?rznlruof, ur nes .(lr9pnc5
ap EI) lndecur e1_areseld luJs r.unJ pdnp .areralrl ruaursap
lnJqu€sue_uJ ala pdnoo o aref, ad er\lzod urrd rerurlqns arsa rde;
lsalv 'aridacxa ace; '1a; arunue un-JluJ'arec ua3 un ateJaprsuoo
coJ gc I{nco"I
34 IMAGTNT ALE oRAsuLUr

o intrebare, ce poate pdrea retorici, dar a cdrei reali semnificaqie


nu poate scipa niminui:
,Quis cladem illus noctis, quis funera fando
explicet a,4t possit lacrimis aeqilare labores?"
(II,361-362)

,Ce cuvinte 4rPttted sd descvie dceastd noaPte de masacru;i de


funeralii ? "2e

Este izbitor cit de explicit se exprimi aici dificultatea repre-


zentdrii literare a dezastrului. Spectacolul cetiqii Troia cuprinsi
de fliclri se reveleazi ca ,,indicibil". Ideea ,,non-reprezenta-
bilitiqii" excesului deci, deopotrivl, la un nivel foarte
^pareexpresiei literare.
pro-fund, si in domeniul
In tot acest context, apaitia, la sfirgitul secolului al XVI-lea,
in Italia, a primului text de teoria artei care trateazd in mod
detaliat despre reprezentarea picturali a oragelor in fleceri
imbraci forma :ulirui caz particular. E vorba de Observapii asupra
picturii ale veronezului Cristoforo Sorte (1580). ln partea con-
sacrati picturii peisajului, autorul se opre$te indelung asupra
problemelor puse de peisajul nocturn:
,...cine va dori si picteze un peisaj nocturn, va trebui si-l ilumineze
cu o lumini nocturni sau, altminteri, va trebui si se foloseasci de o
sursi artificiali de luminat, precum torge aprinse sau sI se foloseasci
de prilejul vreunui accident, precum un incendiu3o.'

Pentru a exemplifica acest ultim caz (peisa)ul nocturn cu


lumini artificiall) Sorte, care er^ in acelagi timp pictor, ne
traseazl.
- in rindurile bine cunoscute istoricilor artei, dar
indriznesc si cred cd,aproape totdeauna prost in{elese tabloul
-
unei experienge triite: incendiul Veronei din anul 1547:
infruntat un oarecare risc gi am fost la fel de inspiimintat ca
"Am
gi restul oragului: oamenii, auzind in toiul nopgii clopotele bitind de
zor atit in rurnul clopotniqei cit 9i in alte colpri ale pielii 9i negtiind
ce sI creadl pe moment, alergard cu arme in miini citre pia1i. Am
ficut ;i eu la fel. Cind am vizut focul m-am oprit pugin, in apropiere
de Podul-Npu, de unde puteam observa minunatele efecre ale pri-
veligtii acestui incendiu. Se puteau vedea locuri indepirtate, iar cele
mai apropiate erau luminate in acela;i timp de trei focare diferite,
situate unul in spatele alruia; in unele direcqii se arita gignind invdz-
duh o mare cantitate de aburi qi fliciri, ca ;i cum ar fi fost un riu
de cimpie zdgdzuiq pirisindu-gi pentru o clipi fdgasul, apoi intrind
la loc. Aceste flnceri gi aceste jeturi de aburi striluceau, producind
reflexe gi aruncind luminl pe castelele San Pietro ;i San Felice, ca gi
alrwrjcel 3un atrc eun JoAo ?s ls tuaplof,E tseunJ lseJ? ap asnpoJd
alatcaJa aleol lSur ?A ?s rotlsrtf,rld arzod rS 3un1 ea.rd rn8rsap
U te,,
:auos rnJ Inrxal ariuale n3 urrtrJ ps JECI
'piue;n8rs tep IJ J?-r al?tpurJea Es Et?rp
-arur uJ piuazatd r.n'Jpf, € Jnr^nlJ p3ug1no51-ppod ad reprsur rJ r€-s
'aJes aJalnsuad r$ InlaF^aS nJ tetureuJ .auo5 oJoJolsrJJ rn8urs
'?urgJls erze^ut o ap es-npuy.uat .lrlJ.tl ur alauJe nc ne8rale
reuoJa1 rrrolrnrol Ji_or ac durl u; .pc rnlntdeJ ear€trlrqlzneld
ap ulopuJ au ?s urrrSal e runo pdnp lrarlale uJ arsnlJxa EJJnI as
pup ?peorJad eatv ur ,,rnlnlrloru EJdns€.. lJaJrp lelcrd E lrusrup p3r
srrup€ ap nar8 r; re 'rde1 u1 'aunricr; grnd o et pwrcatde psuJ ernq
-aJl ?E 'al€rraprJoo rr.lnlcrd ErJolsr pleot urp lJaJrp uJ ,,rJapel ap
aJenl" o e:dsap_arercIat ruudihc rf,re aceJ € ap tualv .noJqet un
ezr1eer e nrluad alalnsuad renl rJ :e-16 .locelcads ap reurJsu; .pc
at6alsaztod au euos'l;ar-losap ratsare pze.stJrtt a:ec Slrur8ed u;
'eun1 'tr$rg;s
ug'16 a31py Jnr^nlJ ur roJrrpr?[J
lnxalJar.alrrpcgg :crrseld alreoJ
{"q-ll un-Jlul arr_Jsap al areo ad .auellnrurs furtunl ep asJns
raJl roJaf, lnoo( ad lnazodxa al$arn.rlsuoc r$g rcpc .plerntcrd
puryord Eun eurur?J Es Eat€lrlrqrsuas .r6nto11a'aJEJalr[ rlprrlec
al?eJ nJ retop JolrrJJs un (esed lsaJe ur ar$apa,rop as euos
poru ur neaorr.uru as fluso ?urwnl
"',r1rgr.ro1dap
?tsea3e ?rnrulg ar€c ur euoz urp a]rrJrJlpa al?ol ?3 r$ alrrgcgg err8e
pl?urelu arlafirr o p) tr.zeJa r; re ,1gr ur1oo no lnlocercads tnzgn t1 tt
poep'auueoq alnazaurung.euo; nc asrqJul rf,uruE puld p.resasq wnc
rS ec 'plqr:er giualorrr o nc rnlnurru aprrer8 ur.rd rode neauSgi
"itt""e
alrr?cgl] r?I 'ratur3s asuaurr IS lrgc?lJ ep I?^ rnun ?errcrpu purco,to.rd
'.rolatuaturrr.ed eeletna.r8 gns ra r5 neaSnq?.rd as rria.rad r1cu1 ,alaa3ueld
tS rc nerruqu as alrlnprz nraurisns a.rec a]rzur:8 ,ayrrosrqcul ar6arnpzi8
arec'u;nt llelp[ao gdnp r:arndsgrurp newaqc ,alarodolc
Joz ap puJl?g r$ "l'("').rorn(e
pulSurs_,a.lec ruaru?o rlalg race neazr'.e es rnlnuJnl
InFI ut r?l 'leznal,
u arrdol ap lnrcund e1 sunfe ap €qro^ eje unc
leratu
rt ec 'gzeg ?l gtuacsapu"rtr lrualap g e earyd ehurodolc :rierd u1
rrou roun r-*roJ apurrd e 16 rrunl eurunr
?urunl terda.rr ap;dld run3 ?AJasgo realnd "rru-.:tl"J*::#:,tiilr".!
rrcul aturllgur eauaruasa
o ?l Bcrprr as Inrunj (rnlnrpuacur ew[eatd ur r"ru JeI 'rnlnrlnl;
al? al€rnglo,rur alede ur ealar€ ec al-npurpurlSo r$ en1z ec aJeot
-rcnl?rts al-npur3qJ '.ro1asec ayapeie; ad es:grta.r as ?unl a8lpV ap oloc
-utp'au;at runcaJ?o n?aur(u?J 'Ja? ur atepuadsns JolrrJeleur al?Jol?p
'a1ur.rgcr1 eJ auraJl u1 ,r5 'aleurcazrur alade ur ?atelrJelc gl?ol nc
nelcauaJ_es_aya (aleurtunl'ourlsneC ue5 ad r5 erse$ay ad.e.rrar4 e11ap
aluo4 ad 'nBIpV ericaJrp u1'so( r?tu alentrs aleJartJ€c ug r$ rarezel'ad
9€ coJ scr runco'r
36 IMAGTNI ALE ORASULUI

celor care gi-au pierdut acolo bunurile sau chiar via1a. De aceea vi
voi spune pur gi simplu cum, amintindu-mi de faprul ci sint pictor,
am imitat prin culori aceasti situalie, luminind cimpia gi locurile
invecinate, in parte prin strilucirea lunii 9i in parte prin aburii 9i
scinteierile, mult mai vii, ale incendiului. Pentru a reproduce cerul
senin gi instelat al nopqii, cu o luni clarl gi lucitoare, am luat alb de
plumb aleruri de albastru azur, iar pentm zonele unde lumina devine
mai vie gi imobili, am adoptat albul de plumb f5ld azur. Casele, flu-
viul, arborii, unde nu ajungea lumina focului' le-am luminat simplu,
cu lumina lunii. Zonele unde razele ei erau acoperite de aburii incan-
descengi ai focului, le-am luminat chiar cu acegti aburi gi am reluat
totul cu indigo fin gi lac pentm obiectele cele mai indeplrtate, cind
aceasta mi s-a pirut necesar32.'

Am dat acest lung citat din mai multe motive. Existl in mod
curent pirerea cd, aici,,sorte se refugiazi in tehnici, punind din
plin in evidengi propriile sale limite'33 - ceea ce imi pare a fi o
flagranti deformare a semnificaqiei textului.
Cred ci adevdrata semnificaqie a pasaiului citat este cu totul
alta. Prin aceasti rel^tare, Sorte intervine in mod con$tient in
miezul problemei mai vechi a ,,reprezentirii ireprezentabilului"'
Ne vom aminti ci aceasti problemi apirea deia la Pliniu, care
dedea detalii tehnice cu privire la picturile .strilucito^re" ale
lui Apelles (cele patru culori, stratul de verni intunecat); ea
revenea la Erasm, fiind vorba despre Dtirer gi de reprezentarea
,,monocromd". La Sorte, intengia de a demonstra ci se Poate
picta gi Dquae pingi non possuntn (,,ceet ce nu se poate_picta*),
itinge urgtad de modernitate incontestabili. Succesul acestui
demers .rra fi g"tatttat de tehnica picturii in ulei3a. Cred ci nu mi
ingel afirmind ci textul lui Sorte n-a fost niciodati apreciat la
justele lui dimensiuni. Unul din meritele sale deosebite consti
in a fi subliniat posibilitatea (fictiva) de a lua vederi in direct de
la spectacolul n-opqii in fliceri. Dar daci citim cu atenlie textul,
,e lirir^ ci el eite rodul unui foarte bizar, dar semnificativ
amestec de observaqie directi gi de trimiteri culturale.
S-ar pirea ci o anumitd reminiscengd din ,,Infernurile" lui
Bosch, adririrate probabil in colecqiile veneqiene, Persisti inci
in mintea sa35. Elqine totugi sd precizeze cI ,,vijelia infernali*
era, de data asta, realitatea'insigi.
O a doua altzie e de niturl literari. Existi temeiuri puter-
nice si credem ci Sorte a contemplat incendiul de la Verona,
al cdrui martor fir; indoiale cd, a fost, prin grila literari a lui
Virgiliu35.
,,f?srad ep rrrntcrd e €Jn?lualsrs aJEpJoq? Eruud.. purrJ ?J a]
-?Japrsuoo urrueun poru uJ fuls txttli.J?d atdnsv apdoausqg
,8€... raroJI rnlnrpuactn alrjgtrreynorued atrot lrerpzrape
ap llt? ad g1e;nreu ap rlc ad ?rarueuJ o-.rlur 'eluaza:dar ealnd JoA as
gJ_ '("') arrur8erur rcs ef,rprral 'alocas atlnru rsru ap rqca^ alac
IaFsV
ad r5.rep rJ al a.lec ad (ealace
'Lnzgt 'apruce ad rewnu nu 16
"A lruorcrd
! ngns nc el€rtsazu! r' r" urnc rS ec adeo;de r$ alernleu
IS ll^ lJ :e runc rS
ec 'elnsuad nc el?luazardar sorerpnf ?apal urol al rJrucnl elsace;e1....
'pprrulrd eiuauadxa uJ eurqr.uJ as ps (amqert) lod frrrotsr erulno
r$ rarrp uJ uapal ap eaJenl ?J pupJurual (ales rrJplulal BaJarar.{Jul
uJ'(alelnsauo nf, at?od nps) aletrlreu nJ 'rralurrulle ap ernplzap
r$ o auo5 '?srns ro6n ap Inrsap pcseacrg8 as r[ ?s r6nror gsel
aJ?J rJgruJoJsu?Jl lrJaJns E JnloJ ,,t ipe$aJ? aleol rzalJrd ps unc.
:Ear€qarluJ pulJ uI ri purunl ap asrns rart roJal plocercads .ler3ap,r
-rrd arie,r-rasqo ep pund un-Jturp eareJduatuoo trielr8e ,purnlcou
ezrrd-rns :prnrord n?s rnlnsaralur Insuas ug pcryrldue a1 rS gzeet
-oq?[aeJ el aJeJ 'auo5 e1 r$ urrcr nrlrSJr6 rnl rurtsaaod ap atuau
-ale arfplalal ateol 'Jnrap,ra$ nc leurr?ur ?-s auos pqr ad.alau-re
lecnde e-l$ eaug pc rnlnrde; era1e u! !c rn8rsap l?Jrerual rJ EA aS
l€,t lll?Jaury
ap r$ n:ceseu-r ap ardeou pls?ac€ euosap gs eatnd J? alurlnc aJ
'eueour 11 1rudarp e-ap tuarnp au 'tury urrd ,rlr1ns ur.rd
1a;rsy
("') r.rr6ou re-ap ad pur8ur.rrs uru?l ap ad urn
'qun1 nc ealdrou urrd rS ("') gunpe-as rtu rio5
("') Itpcpg uud 'curue-ur areo13 arlu-atnl
(.'. ) ."1 rru-alarure .r1cnp51
'?unsgr rilgurJ.rr rS ruarueo ap trreglfs rcwo37
'llirrac InooJ ap er6acnlgrrs r.rgz u1 cra8r5 lrylog .apre uo8alecn
Inuroa1
'nzl|o r-?urru u-?seJ ,Etrr .sngrqdol61 ln-I
1"' ) unpfd acnp 15 a31nws ('.. ) eldurlc ar6alouguul
alun(u ap lnygd ?le^?u ur runc nes ,ugcpg nc af,aJJ
acrds ap erdurrc ad sor.rn; (atrrl un uncajd retrrool
iInzffe rtu-nptnprof,u! rcls JrI^ urp ln6r.radoce-a4
'resec,alurril?ul ed 16 c.rn gtu rS red urp a.rrgpr8 n rBS
("') ["tot1 ve epe) r$ lrcrulr:rod e1 rurSu u-a
"rorl
("') eururu-r6 a;el reu Burulu! ,uetu aladri ap crqef
calseule un funs?J rlnprz urid'eaace-rru-o1oo rS rc1 a
("') r:ruac ulp yn:op nc rA laou-as-npur5r.rry .rlrpn:r nqcg a
apurrdnc snedar lnurrrd purc lndurr ad e.ra retucoao J
r
:pptau7 ulp lop rnlnluJo e eued eurrrd tuprotuarua-r ?S a
'ezetodr. ralsa3B tJ
1nu1{1rds uJ ur^ auos rnl Inrxar r$ auarpSrr,r
rrJarJJsap e eugd Burrd aJlur elrlsa8ns aueo; alaluaprturo] p
It coJ ao run3o'r
38 IMAGINI ALE ORASULUI

moderne3e. Am vizut totugi cI mai mult sau mai puqin in aceea;i


epoci un Gian Paolo Lomazzo incerca si dea soluqii diferite
clasificiriiao gi cI, ceva mai trirzitt, Breugel ;i Rubens incercau
si rispundi aceleia;i probleme pe cale alegorici. Aici e cazul sd'
zibovim un moment, pentru a incerca si punem in evidenqi
locul pe care-l ocupi vederea oragului cuprins de fldciri in ,,sis-
temul" lui Sorte.
lnainte de toate, trebuie si reamintim ci in epoci, peisajul,
considerat ca o inventie striini de spiritul italian, era departe de
a fi acceptat printre genurile majore ale artei, unde trona inci,
in buniiradigie clasfti, tabloul narativ (bistoria., k storia).\n
aceasti privinqi, semnificativi este judecata lui Michelangelo
relatati de citre Francisco de Hollanda (1548):
,ln Flandra se picteazi numai pentru a ingela ochiul ( '.. ). Tablourile
lor reprezinti sub numele de peisaj lucruri de nimic, doar case, verdeaqa
cimpillor, pete intunecate de arbori, riuri 9i poduri, gi figuri multe,
rnsplndite pe ici pe colo; toate acestea, chiar daci unora le pot plrea
frumoase, sint in realitate pictate firtr ordine, feri simetrie ;i firi
proporgii...a1"

Acestei opinii, destul dc curente inci in a doua jumitate a se-


colului al XVI-lea, Sorte incearci si-i opuni o abordare pozttivdt
si sistematici. El incepe printr-o impirqire a peisajelor conform
celo. p"t.u anotimpuii ale anului , ,"" r^scop si demon-
"" ^ri
streze ci gi in acest domeniu ,,minor" poate fi respectati legea
,,varietiqii", atit de importanti in teoria marii picturia2.
Pasajul citat cu privire la incendiul din Verona scapi insi in
mod vizibil acestei ordini gi sintem indreptiqiqi si ne intrebim
de ce se opregte Sorte cu atita insistenqi la acest caz excep{ional.
Existi, cred, pentru aceasta doui ragiuni. Prima consti in
faprul ci tabloul realizat de Sorte nu este propriu-zis un ,,peisaj'
(portr, paesetto, peisaj de qari), ci o vedere a ora;ului. Iar din
aieasti perspectivi
- ;i aici rezidi marea diferenqi - peisajul
;t historia se imbini. Chiar daci facem abstracgie de subingelesul
virgilian al scenei, este evident ci tabloul descris, cu acliunea sa
dramatiii qi temporald' clard', Poate fi considerat ca storia in
sensul ahertian al termenuluia3. Totodati, e evident ci avem de
a face cu o storiain afara normelor, cici interesul major al pic-
torului se concentreazd'.nu asuPra acqiunilor personajelor, care
rimin anonime;i abia menqionate, ci asupra spectacolului oferit
de natura dezlinquiti. Pentru a fi mai exacli: natura insi;i e cea
care face,,istoria", gi nu personajele. Asistim deci la o risturnare
o3.tog uxp lttzpunuJ'-IaVJvx 'l
a(Buosrad arur ad 'tyeug prz un-rtuud psrz-nr-rdo-rd euaos ap
leredas a :rarirzoduoo Inlqruesue urp ,,tedncap" ?J alsa Inlnlp
-ua)ur lnposrda 't1nru reru €AeJ 'asEJ ap dn-r8 un aurnJ uJ Er.uJoJ
-sueJt E ap alBJ ad'racsarl e p8ugrs EaletnuaJlxa B[ reop tupzeJtul
11 areod Ia:rsapou Jnlol nr f,ol un pdnco r$nsug JnrpueJur
'arirzodruoJ ?seorpu?r8 ptseace uJ'pJ a InJol€lJads pzeadetl at
eaa3 'o3.rog IrueIu€J e8nrtsrp ps eiuruarue af, lnrpuaJul
- rrJnJJ
IE uues lnldurs a)e! e ap rnlnrsa8 [e tca]a eJ - surls rJ rB ea[-AI
Ie uoa-I eded'1yg Inue uI:lnrsounr e Intrerqns'Q't) tlgt uJ
'rnlnuerrle1 al-azuels urp Eun-rrug'laeyeg ep rercrd o8.tog utp
ftpuarul p[BropuJr?rpJ a erqalar rctu ele, alalduaxa urp Inun
'eluersrp eztleat
e nrtuad 'acrselc eler,uJou pdnp grndaJuoJ ptrcls o nc (crla-l
-oel EzeouraruJ IJ txat tsaJe arec ad 'alerpuacur aJoJtsetef, reun
IE nolqer acrro rS) atros rnl Inrxar upreduroo ps sunfeap g
'rnlnolq€r InFPunJ uI
psurdug atsa (rauoran royruaiprac rseru) ernSrg 'p-rn8r; aurlap
(e-rnreu) In[ppunJ :pJrsEIr ernlcrd nJ uod?r urrd rolruar,ural ?
6E COJ sC rxn3o'r
40 IMAGINI ALE ORASULUI

inspiimintate incearci sil escalad eze, de cealalti parte fiind. retez^t


de chiar ancadramenrul frescei . E ca gi cum incendiul ar fi plasat
in afara cadrului, cu titlul de prolog sau chiar de cauzd' a ,,istoriei'.
Daci studiem cu aten[ie opera lui Rafael, deducem cd' toatd'
aceasti desfi;urare igi gise;te ragiunea de a fi in structura tem-
porali precisi a expunerii picturaleaa. Partea stingi, conform
^oricireilecturi
naraiive a unui tablou, reprezintd'primul timp al
acqiunii, cauzele ei, sau trecutul. Aici va fi deci situat incendiul.
Partea dreaptl, dimpotrivi, reprezinti al doilea act' al dramei:
cetiqenii, birbaqi gi femei, incercind si--$i uneasci eforturile in
scopul de a stinge focul. Acesta este- plasat in partea dreapti-a
compoziqiei, coi-rplet in afara cadrului. Ges.turile gi atitudinile
persbnajelor, care-gi trec. unele.,"llol1 mari re-cipiente cu api
pentru a sunge acest foc invizibil, indici.faptul. ci acqiunea lor
e pentru moment zadarnicd'. Adeviratul deznodimint -.pare a
fi voit si spuni Rafael - nu Poate veni prin fapta oamenilor, ci
doar prin intervengia divini. E ceea ce p^re si. implore{emeia din
prim'plan, care intoarce sqatele speciatorului gi ridici miinile
iolicitind intervenqia papei. in sfirgil, paPa aPare in loggia sa,.face
semnul crucii si prin ic""sta semniaii sfirgitul fericit al in-
timp lirii, aclamai de mul gi mea car e,iubil eazd"
Rafael i;i amintegte ;i el de Virgiliu,la care face in mod evi-
dent aluzie cind insereazd,in exrrerna stingi a compoziqiei sale
gi in prim-plan un grup eroic care-l evoci pe cel.al lui Enea
irat'tsportitrdu-l p" t^til siu, Anchise, menqionat in episodul
despie cdderea Troiei din Eneidaas.
b". . evidenr ci modelul virgilian este exploatar de Rafael la
inceputul secolului al XVl-lea,-in sensul dezvoltirii vizutle a
actiunii eroice, pe cind la sfirgitul aceluiaqi secol, Cristoforo
Sorte (;i pictorii al ciror purtitor de cuvint este) vor exploata
acelagi episod in cu totul alt sens.
E impresionant de vdzut modul in care Sorte insugi justifici
abandoiarea povestirii prin interesul penrru aspectul pictural:
,,ar fi desigui prea lung gi poate plictisitor si vi inqir toate
efectele o.dd.tr. de acest funest acCident [...]. De vi voi
faptul ^ceea
ci sint pictor,
spune pur,pi simplu cum, amintindu-mi de
am imitat frin culori aceasti situaqiea5."
Nici ci se putea alegere mai clari decit cea ficuti de Sorte:
povestirii, el ii preferi les.crierea, tabloului istoric, el ii preferi
peisajul. ln termeni imprumuta$ din retorica moderni a fictiunii,
s-ar purea spune ci a-utorul opereazd o alegere- radicali intre
tho*irg (a aritta) Ei telling (i spune, a Povesti), in favoarea
lexorl 12erappS,Icco{vq ocluacal' g
?reJerd'(O '[) oEguoN aq sro5ue-r{ rnun E n€s erreg rarprq rnun
erado uJ pzeeunxJnl aJeJ 'qurqos ur ,,?1sruJnloou.. erirperg
'Gfgt) rururag rnl Ie r?nrers lndn-r8 purry
lxaluoo tseJe ur lueuodrur r?ru IeJ lnldruaxa .aurs ur eJBolBA o
rnln(euos:ad eap ?s gzeezrL arpJ InsJeuap ur erieurulnJ rsp8 e,r
t65',,s4n1tta utnldutaxa" eJ lrtzert 'eauE rn1 rr:n3r; EaJell€xg
'ue1d
lnurrln lnlosqe ug'ollogrurs PuIJnt IEtu
wtuezatdar a trrlsnd 1n$ero eJ aurall ur 'Esnar3 erios ap leruJn
ti nruecsy nps InJJ ap rriosug 'asrqcuy ad 1-npurrrnd eaug rn1
.(S .ll)
I? rrore lndnr8 ueld rurrd ur gzraseJd *g6gl pr--r-rap pzuyd
o-rluJ'?pgd ap 'rcco;eg oruapal '[nuara] r$-npqrndsfp ,prsrxaoo
',1nyoceloads' ptlexa aJeo 'Enou 'pt1e1eec r$ ,?uotsr.. gtlexa
areo 'eleuorirperr eac 'larorg ruappJ e eJetuezerdar ap rlprrpporu
pnop alaJ'gg9y.rn1nue lnrn( u5'runJ lelou ep tu€saJalur E
ri
'giuersrp rS
arr-rdo 'arieurrs€J urp ?trntpole else ra eiuetsqns 'u?re[al rrSartu; e
aleq)-ezery g'(1au^uat nu 'ocont y ols?A) ."'trrdo rue-ru .1nco;
puyzg/^* :sr?eug 'rerolrl nps Inlaporu ?J .eJrlsa,rod uJ ,,EJlur..
EA nu auos 'nop-1npo4 ad as-npurrdo :/'uaurJet rnlnurrd
lb co{ 3c runso'l
42 IMAGINI ALE ORASULUI

9. -MoNsU DESIDERIo", Cdderea Ttoiei

efectele dramatice ale clarobscurului, lesind personajelor un loc


atit de redus in ansamblul rabloului, incit de multe ori e greu si
le distingi5l. i,
Nu cied si rni ingel prea mult afirmind ci aceste tablou. ar
fi greu Je ingeles ferl incercirile de suslin€re teoreticd.ce le-au
prE".d"t, gi care traverseazd gindirea occidentald privitoare la
lubiectui ieprezendrii picruraie a excesului vizual, plecind de la
i.**ifo"a iro, ^lui Erasm din Rotterdam pini la acela, nu mai
outin important, al lui Cristoforo Sorte'
'- f;;t3;in care acest efort teoretic insoqegte constant efornrl
artistic, se Poate conchide cd' r.eprezentatea focului a fost con-
l"p.rtn, in /orii timpurilor modeine, ca o perPetui tentativi de.a
t"ior,", de a verifica, de a pune la incercare inseqi ltmttele prcrurrr'
'QtZ-gtZ'dd'tSgI'uia;nrng (auerpuay4l
'ncsauol urrolJ ap 'ruo; 'pr.rr) 911 'd 'u,uog pu" uttoN,qcrrquog .H .g lS
gg' d' 9€.61'eu8o1o g' rllm I u! oSSosard tp ptn ntd z7,rlo.reosng .U .Jl g I
'8_Ol
|6'ru.rn 16 gt'd'9561 'urlrag/ouelrl I 'ot38rartt7 vq auot7
-lotC pun oddog uon 'uaqauaA pun ,apnqutoT uaqrsron aru"ssrluaf, erp
pun oppaps oulqonC tuu"aotC'('pa) :a;yrqc5-uagg .S :pepa^ es v it
'tZZ-OZa 'dd ,Og5l ,ur1-rag ,uapunqttlof.9y
ua qntt ut $unx nulas uoqdazaf, ale 'qrs9q snurtuotatll .r.rqay!aau1-1 'g .y3
'napaco:d r$e1ace
ap uri qrsog rn1 .loyuo8rde ele ppuoJul afu lztA El
'trz-902 'dd '(zeot)
AIXXX-I 'uua11ng uV ::u]',,d-rnrue3 qruralxrs eql ur qcsog Jo rrv er{l or
asuodsaa V : surearcl s.rl3sog' 'uosgrS 'S ./N 16 Ibl,9'dd,7951 aeuet6,uau4su
-arupry aqcstrdotuE 'lsnpaW np uqupz'uuewyo11 '/ril, :uJ ,,,JslqC ort.rorg
srg rpuorur?U oruotuef,rel l uo^ replrgrune;l. .dueleparg .H .IJ Zl
'8161
'etuoa 'oluacaubut3 1au ouSog a outsnauug 'ott1stpy .,o(utay ac1op" l,1,o11op
-ueC 'C :eapal as e 'rr:ot$euaX laue er.loel ri ptJE ur lnlnsrl ?rual rutuad I I
.( .d ,9951 ,?tzdta1lueqrunl
tOZ I
'a:1reo1g 'H 'pa) ,,elrrprplJ 16 lncorerp( '1nco;* r.{rsog leluaza.rdar ry JE erpr ur
plsrleer ererueru ezarur]qns ?s pcreef,ur areo .(tr691)
Eaoqnpfqrs..lapuel4l uen
.gO€ .d ,II .lor,
IereO rnl erie,uasqo ap ri prepotot tuoc utauri Es fsur arnqarl
'9751 'eiuatolJ-'lprEIO '<I 'U 'pa '1tu a11ns ,11tus iut,(lgEt) ,,ernlteln{rr€ te
Erntlnrs'e;nurd ellap aue(llap ol:;tter1-. ,ozzeutol olo?d uErC :g51-7g1 'dd
'9591 'euar4 'laurutr.lg uo^ 'I 'pa,ou8astp 1ap atado,p przrloN.slarqcry4l
uorueo;e1rq) oumilarcW otuluouv tae i 61 .tu,19 .d,9g6L,a3ar1 ,ele;n.I .I .pe
'svg-stvr1 sap satqalar sanutad sap sadt[g sa7 .snruosdue-I 'C[.I] Ot
'(tlS'd '9091 'prrpe141 'msa131 q ap rctrop outtuotag
uvs ap uaprc ap puolslH ap aurd ?nruJ .ezuan3r5 asof de.rg ';r)
4
rnlnurs'ul Ie urala
"l InroJ EI erelrrurjl o e) ulnzp^ Euneaptol erj Es arngeJl
qrsog el Inlnf,oJ eesetuazatda.l 'nldruaxa ep "ezuan8rg asof alarer; luruad 6
'86€.-he 'dd '(ZZet) g'totr171 ur ,,,slry IEnsrA ar{l
ur snrue3 pue uone.lrdsul 'uonea.l3;o d.lelnqero^ otuaf,oJlten| ag1 :erser
-uEJ 01 srsaurrl woJJ*'durey'I :Eepa^ as e arirzodo glseatrE rutuad g
I
.
tJ, n'
s
e s e o r a A . a, p,,.,,a,,1,1 i li :rt; 1 frI"' tr,:: :y,'
: i;;r:ff i,"r"*;'; "
'(9951 ?rpuo1
'TaBnatg'4,_'uuuulsso.l5'C 'Jr) ruser1 rnl elrnsorpe prg! rep,la8narg rn1
teunlcuJ yn€o1a uJ'(Oggl ap ;n( u1) snltauo 'V errpt ap r5 lezryrrn g e,r ,,sa1pdy
.d,.qr :do .liis;oue4 :;3
lnou* lnsodol Er rueruasE ap rnuria.l ernqerJ' lt 9
'It-tE 'dd'(f EOt) lgy,salntusuJ ppnnoJ pur &tnq.r,r,y,
aql to Trunof ur ',,.ra.rnq uo d3o1ng (snuserg uo saloN .ataued ur aelngaSf
'l>1s;oue4'E rnl InrJEluauroc'p.,r.urodoap Eepa^ as ylur.rn l$ tzg:d tn.to^
'9951 'p;o;xg '?utpliouioy zuts_?tg 'sac[ utnn1olnda skdo,ually.5 .4 :q 1e.rE
-elur lruxal Eepal as V 'rleriued r{ E,lr]eurrxorde arsa ?Jtseou EeJeJnpEJI E
'61 'AXXX'u'raptqJ y
'( [86] 'n$a.rncng 'auerpua141 'ncsauol urJolJ ep .uro.r .pea)
9751 ntpuol,acuzs
-sr"uay aclt to uV aql u, sarprrls 'sa11adV to a7nuall aq1 lqcugwo5 .ff .A
rnl alrriea.rasgo piur,r.r.rd ptseare ur Eapal es V .16 ,zfiXX ,*tpt4l e
.Z6.AXXX ,*'P!qI
Z
'96 'AXXX 'v1o.tulo11 mto$I'ulrrpg
IeJ nrurld I
gION
€v coc sc runeo'r
44 IMAGINi ALE oRA$ULUI

16 cf. N. A. corwin, Tbe Fire Landscape: Its Sources and lts Deoelope-
ment from Boscb throupb Breugbel I, zaith Special Emphasis on tbe Mid-Cen-
\Washington, 1976' 9i
,rry b";rlt "neoioal","tezd' de"do.torag Universiry of
G. Unverfehrr" oP. cit.
17 Cf . W. Iser, Die Appelstruktur der Texte, Constanz, 1-979' ,
(Jne arcb^ologie des sciences
1g Vezi: M. Foucault,'Les Mots et les cboses.
humaines, Paris, 1965'
tsi"ri,K.Ertz,Jan Breughel der Alrcre, Kiiln, 1981, V'!t! lirrecent'
tvt. Oi"z padron/M. Rlyo-Villaiova, Los Gabinetes de Pinturas, Madrid, 1992,
pp.130-133.
' ' 20 Lib"rtalile pe care gi le-au luat cei doi pictori in tabloul de la Prado sint
evidente. Cf. C. Ripa, Iconologia, Padova, 1603, p' 448'
27 G. P. Lomazzo, oP. cit., P.299'
22lbidem, p.408.
23 lbid.ern, p.294.
24 Cf . perpiexitatea lui Gombrich , Norn't a.nd Form, ed' cit' p' 2-77 '
25 peniru^teoria celor -gapre guvernori ai artei" (cele gapte planete) ;i
teoria artei a6iLomazz;;;" roJd."' R. Klein, La Forrne et l'intelligible,
-Paris, 1970.
ii irr" semnificariv ci, la Perraulq peisajul in flicari - apreciat drep.t
s51s in cadiul unui e1ogi.1 final adus tehnicii
-capodopere< - "onrid"r"r
tromoe-l,eil.si ca pandant al unei naturi moarte: .Li-d'un soin sans 6gal les
i;i.J;.;;;;;;;;r15",les oiseaux d6cens se verronr.b6quetez./Et 1) d'un voile
peint a,r'"" art extr€me/l'image tromPera les yeux du trompeur.mesm.e'lD'un
ii;i;" ;";-;6 le chef d'Luvre iharmant/De sa ville 6teindra l'affreux
-" (Ch' Perrault, La Peinture, Paris, 1663, p' 1O)'
"-b."r..n.ttt."
i C. i"rari', Le Vite de' Pittori, Scultori ed Archittuori (7564), editat de
G. Milaneri, Florenla, 1881, vol. vIII, p.584: -Lancilloto s-a aritat s.rllucit
r" r"i;ili"."llo",r.iloi, a noplilor, a_lumi.rilor orbitoare, a diavolilor qi a altor
--
lucruri aseminetoare" (trad. rom. de $tefan Crudu, Bucure;ti, 1962',p' 493)'
2;i;;.;,r:r. c^2, a s" ved"4 de exemplu, T' Tasso, Gerusalemme Liberau
(1581,
- xIII, III).
'- Zs ei.i, ca qi'mai deparre, citim din Virgiliu, Eneida. (trad. rom. de George
Cogbuc, EPLU, Bucures,ti, 7980 --n.t..)
30 i. Sorr",'"Osservazioni nella pittura*, Venelia, 1580, editat de P' Ba-
,o"iii,tn-irotiti d'Arte del Cinquicento fra Manierismo e Controriforrna,
vol. I, p.289.
37 lbidern, PP. 289-291.
32 lbidem, PP.29l-292.
fp, g"to..hi, op. cit.,vol. I, p. 533' A se vedea, de asemenea' intr-o formi
:
mai moderatn, J. VLn S.hlorr"r, La Letteraturd artistica (1924), Florenqa,
1967, p.394.
34'singtentat si vid in "indigoul fin" ;i in -lacul" lui Sorte o transPunere
^
or**rir*-ului menqior,"t J" Pliniu in legituri cu Apelles (vezi supra
n.1).
35 Cum N.A. Corwin (op. cit. p.77) a semnalat-dej4 Sorte.se gisea in
rs:!-f" Vf""t"a, unde ", fi putrrt vedea gi cele 20de..peisaje incendiate"
chiar in crr.sul acel|',i an de citre ducele Federigo Gonzaga (vezi
",r-per"r.
supra n.13).
' 36 ln aceasrS privinqi nu purem decit deplinge o dari mai mult,pierderea
pirrr. a lui biorgione (.la tela grande " "gli" con Enea et Anchise") din
"..i.1
'eaug rnl IE lerour Inlduaxa ad
InluerrB
eund aJorls erlurp Erurrln ErgV 'Jole(EuosJed nunrif,E ptleleaf, Jpr .atdpou ul
Jolrr?ryU ll;eulsep eltrf,EsuoJ turs atetptun( JolaJoJrs ealqrlelol urp :tBInJIpf,
aurq sruro.rduoJ rnun Inpor lxeluor tsere ur r1 e a.red ,(Atit.dd,i56,1 :srriz4
'rnq.puocuo141 'q 16 rarg'.rq3 erirpa) grgt ulp nps ,,lntaurqe3. ur ,,irapncg
ep 'C arrfr ep prnrpJ our8n;a4 orrard rnl e ,aroq !!Dp?J EaJerrf,secl [g
'1551 'oueyryq ,ouap?sae ,lsuoW
zu8tua,T '"u"g tatpte a autoN ag sto|uztg.rdde5l .11 .yrtr :eapj,r V OS
'e 9t-[9t"r'dd'st6l
'eu3o1og 'ryalng na"C 't 1p TuBaslp np ouolta(at uk uor tu4llut7 .V tp ?rnr
? orltttr oSolmac'(e fgfS*f 'ou1qtp) trroipg orlnpa1 ry pnsow .IJ 6,
'elsef,E rnlntuJc e E,rrldr.lrsap eatred urp reruf,ol
p.rrdsur es etros pf, Artef,rJruruas elsE .(.ul,rn 16 gW,.d,$61 .uopuo17uarre11
rroN'plaufr/ aq1 ur_spapI puv saubtuqca; ,surer1pr1tr ..9 rn1 ayrrie,r.lesqo 16 ,a1et1e
arlur 'e11nsuoc tod_ as ptrret ptseaJe n-rruad) es r3n; al3etse,rod lr$;gs uJ ,r$
olueruruala e1 arred er InoJa aJetr ur,tuSc rSernlarr ? enop eee)sed ur prisolo; a
,,8ur1ar' BJrur{a1 pugc ad '(asrqruy rnl reser ese;al ed ap fnrpuerur puqdruaruoc
eaug) rop ]nlruu1r e elred eurud pururop ,,3ur,roqs" ef,rurJal .nr13_lrn e1 gtr
'
1951'o3errq3'uottng to
)uopqy aq1 'qtoog 'C'/N :Eapa^ es e,Sut7aly8uotoqs erivodo nrlued It
' *,,;r ::'' i' IXi)l'r?i,i,3,,tnZl
'69-9e 'dd
'GSet) 11yy'satnntsuJ plkritkoD puo Stnqtr,yy aqt to Teunof ur ,,"o3;og
Iep orpuarulo s.leeqdeg. lpeq.y :ad aIrien-resgo zararuetuJ IruI ,,
'(Sglt ul psnduor rep) Otgt '1aseg'vtnx4 a6, ,rr:eq1y .g .i St
'plnJsounf, aurg EJa ,,rnlnue alundrurloue- Eulel eJef,
uI apueureg ratre ea;al5eounr ep durn r$elare ur euri aunlztlrp ptse:ry Zl
'62'd'6691
'ruarl 'atqctqcsaSlsunx
tnz uattuqcsuayanl :u7.so11eouorsen ap .f arrpc ap
rrrtpa '(gyg1) pn8qup ptntutd ap oirlr?tJ tpue11o11 ep orsrruerJ 'JO I'
rruleropurau asasnJ r?p'tggt uJ ou?rtrt e1 rnrgde e ozzEuro'r rnl lruErerr ot
'll'd ''rc 'do'urm
-ro3 'v 'N ap tenler 'lIZ'd'la 'pa 'ultog pul utioN,qcrrqtuog .H.E 6€
'Z6Z.d ,.4t -do.auo5 .3 gg
'Z9E-g6Z'11 'oplauV 'nrpSrrn 7g
JrsEIr r€Jalrl lf,argns un nf, r{f,sog rnl alE eujnlf,ou rlrEulunlr
a1t1inlos aurqrur Es pf,reaf,ur a.rer a.redo alaur-rd urp eun pgego;d tsol rJ e^ aJEo
r5 's1arqcr141 erlEf, ap pleuoriueur 'ruue1uo3 oappEJ rn1 e pueriaui,r,-eriraloc
sv 30J a(I Iunco'I
rrNnrsaucsNvul E'rv
INICVWJ
el p) erzrllr al-npulp 'rca.r8 ad elr-l1 t-e rulued dwrr r3elacz ur r$ uero:l
,;aruo11 .a.reodod arlur ru? acaz
IruogzgJ *oua3osr m "lrqouur e rutuad
ap toqzgr_rnun l[If,argo rntrtsuo3 e n:tuad rseowruJ ap
Inrsap rso] r]
ps 11g1sodwr ere (eIle as ar ?lerru?u ?iull; o ec ,eua1g qo punJ-lruuew
-n3:e 'uero,rt rnlnrogz?r eaur8uo e1 arr,rr.rd nJ gJrraruoq ea.ritsa,rod
ptnl?gruor e arer rn Inlal ?sul atsa Ia arJcs sorcrlap1ruda.rp ?-ap". .
- -
:l1s;oue4 urnd.rg lsoJ e
(esed rnlsace eaiefetue.Jls tBJJBru e ,lnurrd lua-rede ,arerya3
'{ue e)ez eP rcqzgr
[a3e l€und B-s rnl€ts Jaun Eaiasnrun{ uluad rceq '€ublp[?J ra
InJOI uJ rnJpJ rJ ?s aJecl eluezaJder o aJeJ arnlEls o JEOO 'eroJJ
e[. rrEPoer^ ps.np rsoJ E-u rsru ea g) apetJ as .eued pll€ ap ad
'15 'n$n.re ap rS riaod ap alrJnpJ ra alrur8eur lsoJ n? tJ3 aa ps?otu
-nrJ ap tg? ?t€ponru lsoJ E-u (la aunds,eue[A Elprenap?:af,rl
-srlJe Jolauuloop_rc r$ ratre rr3rJo]sr ad p8r:tur rJ auraJl pllntu
ap ar?J Ezetuercd o aprqJsap rrolag .lound lsaJe ?[ suntv
'z,eepr. uJ apa^ o aJBJ ad ralac ?auauras?(< rJ .,,rur^ud
gzea|fg1v1 as urnJ(( nu o-letuazatdai e
Jn-rotord gc'e-rriuoruap
r? (nr^n'I el r.zptsv grl1e) xaual7 pand?V Erntsare €rado .1ua1
oplng elsa sxnaz Inou rJollag olerd uelorC rn1 erurdo u1
'rutnuBaut s-n/o
Inun €eJ€arc srru-rad l1 re,ro1_rriasnlun.rJ Ezalurs reurnu rc?, (eleJ
araurl etlntu reru '1apou ec 'docs lseJE ur puJnl reualg e aurSuuli
ESEorrrrEJ ?uolo_r3 urp raJal{ nJluad tetcrd rI Je anJ
lnldurar .crlaurru rnd
1ac 'srxnaT '-rn8rsap 'fge as rJoseJepeJd arturr4
JEop IaJ ep p\eJ rolearf,_l?nlJelalur rnpsacord e anzr.leuorintrtsur
ap lnrroJe ug tepacatd ne-I erer rrrotn? puJuriuoc grsrl pSunl
o pp rrollag 'arrselo rcttv e arJoet ap tseJrupru lrqplua^ ,(Vggl)
onaqqrtv<ilap a arcqns o17ap ,atollld 1ap yapJ es ear?ronl uI
rrolleg In[
"
ezetuered raun €aur8JEur ad
InloPI rs eualg
50 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

ei s-a aflat femeia de o frumusele desivirgiti, s-a gindit sf faci


din
insi, rizboiul nu-a fost
Elena cea reali obiecrul luptei - in realitate
perfecte a
dus din pricina unei femei'reale, ci din pricina frumuseqii
unei staiui,Pe care Paris o ripise Ei o adusese la Troia' DupI cum se
',r.,"-ol,i h indoiale mirul despre ripirea Elenei
fti",gi A'ti"hit"t." " p.r,
ea i-ar fost dati lui Paris
iJ"p; cum susline Dion Chrysostomos' veni
i..p. togi. legitiml), dar nici in vis nu s-ar fi gindit anticii cd va
operr
o vreme cind acest #i, l," fi contestat Pe motivul ci numai o de

Ji nu o femeie realL' at fi meritat


un rdzboi de zece eni4 'n
".ta,
observaqiile lui Panofsky continue si fie vala-
ln linii mari,
bile. Numai ci trebuie si le aducem o corec[re rmPortanta:
;;;i"d i" i"aotU mitul homeric, Bellori se ar^qe^zd unei lungi
iradifi, care nu e cea ilustr.g" de citre Dion Chrysostomos' ci
o ri cdre\ cei mai importanqi reprezentangi sint Stesichoros,
"trj, si Herodot.
Eurioide
-';;;d i"linod.ia lui Stesichoros, celebri cindva, este pierduti
azi (ea e cunoscuri numai din trimiterile altor autori'
printre
lung fragment din
."." ;i Platons), in schimb ne--a Parvenit un
ir"gJ;" i"i Euripide intitulati Elena' Aici gisim -motivul Troia il-]
,i4"olon-uloi fiurii de Hera pentru a-l ingela pe Paris. La a
Elenei,
n-a calitorit decit un simula&u (,,umbra" sau ,,fantoma"
Juoi cu- au redar maioritatea traducitorilor termenul eidolon)'
iate fragmentul in care Elena insd;i vorbe;te:
4
,Dar Hera, de ciudt ci nu a invins'
iecu artf"l ca Paris, crezind ci mi imbrilrqeazt"
doar vinrul s-atingi:
nu Pe mine mn dnrui agadar,
ci doar o fantomi asemenea mle'
ficuti din eter ;i insuflegita de Hera'
#
Fiul regelui Priam crezu ci mi posedl' 4
doar o inchipuire imbriligind " '6"
t
Adevirata Elena, ,,ascunsi intr-un nor", ar fi fost Purtatl de
citre Herm.t i" Egipi, unde a rimas pe toati durata rizboiului
rroian. Asupra ac-eitei gederi in Egipt .a eroinei dizerr.eazil
T
indelune
"' inbusi Herodot (Istorii,II,113 ;i urm')
t";;;;;i;i-tt'ipidL, substituirea Elenei prin eido.lon-ul
,ar, rr"r'r r"',, foarte.1",ipot'ul vrea si
demonstreze inutili-
"r. futilitatea rizboiului iort"t, in cele din urmi, doar pentru
i"r""'gi
o iluzie.
Daci revenim acum la texrul lui Bellori, care probeazd cunoa;-
,.r." *raiqiei anti-homerice cu privire la mitul Elenei (o ediqie
'(gt 'tl) .PuIuItueJ alnl€ls ar?ur o
qns aoarrad es alil1rv rnl ?araprrn:rl'(OI '1r) rolrnrers lnrrn; ap rS
ec 'snuan rc\raT teurqlur rnlnlduar ea:arlods ap prriosug atsa 15
eJaqr,t3 €lnsur ad co1 aJE raualE eaxdgt erEJ ur '(tgT InuE urp
puglep) ssrurunlo3 ep oplnC ep amoq sxuoqrnusaq puolstH n)
oua1E oa.r.tdy,y 'wtNoNv nursEvl^t 'O I
(
I
Inzer salE rPr.u alsE 'plre eP alJargo roun rnlnlrnl e eeJ eP prEP
-uof,as EJa rauafE g,rldpr Etual aJeJ nc eiua,rcar3i p3JELUaJ es xaxotJ
xnlftuputov al? al"^arpau elalu?rJ€^ ap luoc auri as pJep 'autd t
grle ep ad 'rern1?ls-laruod ap Insuas uJ trsoloJ prepoatJJ isoJ I
II m uoppxa ap Inuaural ''rlJ 'E A Inloras uJ prul'pc a-rrd a5 r
'reural ap rrsdrl Irlol etsa nu Ia gJ ruptou ?s ?l?polot ernq
-eJl JeC 'rnlmrtu e areloderlxa €tseat? ug tuelrodwr IoJ un lrq -
-eqo-rd pceo('.(1s;oue4 ad eznure IJ aJ€c 'rnlnrotne 1nrusnalsg
'arntels o tQrcuoc potu uI eur^ap (1n-uolopta) lnrcelnruts
uollag e1 go snds arnqarl sale r?ru rEC 'nrJelnulls un nr]uad a
n?etgq as pf, aurq aueoJ nen6 rcap 15 Ba-rrnlnsqns nJ luaJnJ ?l n€Ja ru
sl
rrcar8 ?c puJurisns 'arirperl ap piel elur?ul sed un aoeJ uollag
'nou Ie eJnp? ac rS aSurrsfp plurrn$n la
as
nc uatnd'(rll"A ozuaJoT rnl ?aJaJnp€Jt ap ?rJrJauaq ralnd as ea
VhI pdnp'ropo-rag nI afuo$J nrluad rer 'erlaual e1 'orznuelAl lS
oPIV EI togI uI rnrpde e aprdrrng rn1 rarpaSerl e purl?l-ocar3 ul
t9 Inrocl IS vNg'Ig
52 IMAGINI ALE TRANSCRESIUNII

'"1'
rt'irif'tl. t1:*.
13. MAESTRU ANoNIM, Uciderea lui Achile

Este interesant de notat in acest context ci ilustrare a cea mai


complexi privind.tem a rl,pi1ii Elenei pe care secolul al XVI-lea
ne-a transmls-o, sl anume tabloul lui Maarten van Heemskerck,
la Baltimore (1535)10, intreqese motivul rdpirii Elenei cu
^stdzi
cel al furtului statuii (il. 11 ). Van Heemskerck le infiqigeazd,
intr-o manieri pe care am putea-o numi ,,pre-belloriand".
ln cortegiullroienilor, care se indreapti spre navele anco-
rate in port, Paris si Elena sint usor de recunoscut. Dar, la fel
de important ca ;i cei doi eroi ai epopeii, in prim-planul
^pare
compozigiei !i un soldat care se.opilt"$t. p.urtind pe umerii sii
o mare stature auriti. Din multitudinea de evenimente' Per-
sonaje, episoade, referinqe arheologice gi mitice conlinute in
acesr tablo;u, staruia auriti e punctul de referinqi cel mai apropiat
de spectator. Ea se constituie ca adeviratul centru al intregii
rePrezentdrt (il. 12).
E greu de spus cu certirudine ce reprezintd sari, {e fapt, pe cine
repr{zintd. aciastdstatuie. Faprul cd,in faga templului circular din
mijlocul tabloului se inalqi incr un idol infeqi;ind-o-pe Venus
pare si in{irme ideea ci ar fi vorba de o alti $aruie a aceleia;i zeiqe.

*.{i' ;.- .5i.:.;.,


'413x1u7,ut aqc 'atty,7 ap pd.tns o1 as
tpaa a'osodg o1tt,1
o173p a7 aur ut v37oa t61
.pPal qlaq qlaP a aao?D outos
IaP
oqBtt vsou.tot o7 uog")
,'rnlnuosuoc arlu?J ?rlel?aJ
'!gre o-s Iruu?ru? run ad
eu?otu rf aBurs ?rg lS
Inlnu?roJl ea ?l?PaJ JEP arJ l-?s
'rrrru?N 1e
lauod lrutsa?u.r
pzeale8a nu
t"tdlncs ?-ru ar rar.ry 1n1ad1eos gc?p
?P3^ ?s 'a;ru ln8udt
a1r-rr,rr.rd pcJ?otur rS-ps unoy
'Bpa'I raseourruy e r5 sna2 rn1nia;g141 r
rJIIJ etrtsa^ tuJS'
:alsagJo^ eJe) eal alsa raualg ?rnlEls
:Gtgt) ourrptr^{ €tsrueg uerC rnl pyanpf p7 ulp ueod un
pzBerurs as 'rue-r3o:d nps Jmxal uJ uoJlag ap plnurisns ?luezrlalsa
nua77 oa.ndy,y ':tl.agxshtaaH NVA N:Iruvvhl .I I
",']tt"{G;
,l,t:li..P tr
e)uer.rel rS 'ryralsuaal{ uEA ueuEEtrAJ aJlpJ ap lpJlsnlr .raua[E
rnlruru] B pcrSoloaqre etueltel. artuJ rnlnunJp €alplprun e-I
'fluaPl^a aP
Inlsap (uo8rtod) arerEdr.uof, ap arienrrs
o-;IluJ 13ra>lsuae11 e1 r$nfor Jsasg8 as prnlels rS eualg 'erirpe-rr
al6aqrol arec a-rdsap 'laua[E Jrlnu
Ip ,,lnl9np.. e1 arznie o nu nES
atsa pternJ ernlels p)ep eene:d nc urpqets ps
II3lJIp ap tJre ro1 g
fs 'rn'roor rs vN3lE
54 IMAGINI ALE Ttu\NscREsIUNII

del Pennel di Natura il Pregio


agguaglia'
Conceda Pur, conceda
l'altra al Troiano, e senza sdngae e
morte
una n'abbia l'amante, una il
consorte"ll .)

Reactivarea, in epoca extrem estetizantl a Manierismului, a


mirului antihomeri c,bazatpe subsdcuirea intre ,,cea mai frumoasi
dintre muriroare" 9i simulicrul ei cunogte asrfel expresii diferite,
cea a lui Bellori nefiind decit maxima ei codificare teoredci.

NOTE
1 Cioyan Pietro Bellori, Le |ite de'pittori, scultori et architetti moderni,
ed. E. Borea, Tarino, 1976, p.15 qi urm' (trad. rom. de Oana Busuioceanu,
Meridiane, Bucuregti, 1975,io1I, p.56). A se vedea gi Cicero, De Inoentione,
II,' 11, 1-3.
2"..1a bellezza non quale gli si offrioa a gli occhi, ma simile a quella che
ved.eaa nell idea..." (Bellori, ed. cit., p. 59)'
3 -lnsi cea vie se pare ci n-a fost atit de frumoasl cum se zice, cici i-alJ
eerir ;.rrrr.,r.i cridcabile. Ba se crede chiar ci n-a ficut niciodati drumul pe
ir"., ..,."bi. Ia'froia, ci in locul ei ar fi fost dusi o stacuie, Pentru a cirei fru-
muse!e s-au rizboit grecii vreme de zece ani" (Bellori, ed'cit' p'-59)"
+ b,. panofskv,Id"ea. Ein Beitrag zur,Begriffsge.scbicbte der^ilteren Kunst'
tbeorie (tlZ+) (ia.d,. rom. de Amelia-Pavel, Bucure;ti, IJnivers, 1975, pp. 66-67).
5 Republica 586 b Ei Phaidros,243 a.
5 Ciiatul e rradus dupi versiunea francezi a lui M. Delcourt-Cuvers, Tra-
giques grecs. Euripide, Paris, Biblioth6quede la Pl6iade, \96,2, P-'-9?4'
' '7 A'r. vedea'exemplele citatc de R. Kannicht, Euripides IIe.lena (cit.),
,rol. II, p.27 ;i urm. gi i. P._Vernant .Figuration de l'inivisibile
.i.#g";i. "r"-"n"".J.
psychique du double: l-e colossos" in tr(yt.he--et pensde-cbez les
Grecs."Etrdis de ps)cbologie bistorique,Paris, 197',, vol' II, pp' 65-78'
8 Edilia critica 1ui G;iffin, Cambridge, Mass'' 1936, pp'69-75'
"
g pentru documentele figurate privind aceasti tema, se poate. consulta
H. Buchtal, Llistoria Troiani. Studiis in the Mediaeaal Secular lllustration,
Londra ;i Leyda, 1971, fig' 23a,26d,31 c, 5Oa-e, 56b-ct
- i o A-r" Kunst,oor de beeldenstorzr, Amsterdam,
Rijksmuseum,
"Jd."'."t^log,ri.xpoziqiei
1986, p.iz: 1"d""r.! 4" J 9.-lJ"rrison, cu bibliografie la zi)'
11 G. B..lt'lari.to, La Calleria, ediqia M' Pieri, Padova, 1979, p' 281 '
rolaruud ?eJEurruExa n3 rs zenbzgla/\ rnl elrqrsaJr? a3rlaJ
-oel JolaJ_erJJs EzrlEue nf, daJur ps uop $e ,eorldxa o B uluad
'prualqo-rd pJrun o-Jtur rcr€ arnlnsuoo as alcadse
?nop alsaf,V
-aruod erirugap 1s lerauaa ug lyulaeur ,,r.$t:,t"t::fiff;:lfJ
lnJlual u; zaseld -gs rrop 6e 'a;eluaurnJop alasJns Arlsn?qxe
etert e_prpg 'tn-rgde e areJ ug lrcoda 1e lenrrrrds InueluoJ urp
rrplard-raluJ lou raun alriprqrqrsod azarnurlap ?s pQzr8ap rcru rJ
'alzznd un ad BJ Inolq?r ezatert ps aundo-rd iS! nu nrpnrs isacy
t#"#,t"o, t o
.
1 1
- a r o n e E r ,', r ,.,, s are r a.r dr a r u r a p a
Ia .., a t?Jrt I #5
, i ererJrrsep ?{E o 16 plrqrsod areo atse rcW'ppupl
-at4ralu? sa,{ rEJnr.uJoJ E-s rs rnlnolq€l Ie lenz!^-elatu InJelreftJ
telrurrlep e-s ac gdnp gwzrnda piuasa ur ared pls?aov lerelaclao
flJgeulwJelur '?nurluoJ o IJI? auItuEJ earelardralur 'gseolsai
?JSEorq pl?porJlu a8un(e nu aJEJ rorcrd ap atnr
[eJ apqJv rnl
rueuasv 'leraua8 ug rr-rplardralur Insues arincsrp u; aund EtseJE
';,ltgluazetdar laun e aratuezaJdaJ" eJ 'plenztr eriBrn8rJuoc
r$gsug o-rnlrt_suoJ JE crnlnolqete glvnveJ ?r,!et pJ retuJrJp €-S
'puelqord rdarp gteluazetd alsa rJ ripsug ?Jrlsrue eataxtazaidat
:rrro8ale raun e er?ryrJsap eleuorilperr ar$aSgdap rolrlrrd e1
ap ?rerdar$e riueurolrad 'rrrplardralur eualqord aund e nrruad
telcrd rsoJ B aJ€J nolq?r un ap ?qJoA pulr; .ruauru ad pcseaurn
gs rde; ep rnqaJr JB-u_aJ nJJn[ 'psuarur-.rolpzundseJoJ poru
ug'alsa nolqel tsace ardsap EJntEJalr-I 'z,,pJnDrd e11ap erSoloaa
e1" ldarp €uue_sap o ou?proJg ?rn-I ?e[-IIAX IB lnloJas
-ad urp
rJuJ',,JoJrrnrord e plnlc_rd" o ?trtoJos luJlnr rdaip r; areoil
'psorure; reur ?aJ es erado , sautuaT,y svT r,,toy.torcrd Je rolcrd..
un 'rlauelAl eeperJ unc B$e 'rp,rape-rtug a$a zanbzgleLgJee
zenbzele^ ap spuxuaw spI rrt
IEBar teruod l$ ral.re e arJoaJ
s!8ay o7uuty
56 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

interpretiri suscitate de tablou, in scopul de a-i Putea recon-


stitui funcgia in cadrul societlgii de curte in care s-a nlscut.
Lui Antonio Palomino (1724)a ii datorim cea mai aminunqiti
descriere a Meninelor (il. 1{. Pe lingi o identificare verosimili
a personajelor reprezentate, autorul face citeva observaqii ce se
.oiitt a fi lvocate. Tabloul este definit ca portret al infantei Mar-
garitain cercul doamnelor sale de onoare. Biograful igi incepe
Iescrierea cu aceasti sceni centrali, pentru ca apoi si avanseze
la colqul din dreapta primului plan al imaginii, pe care il nume;te
el principal t'rmino.^ Aici se afli deci-pragul prin care privitorul
p;qe9te in tablou. Ciinele din acest loc este de-scris ca o figura
Zbirrro y pincipal, perrfrazd interpretabili atit formal cit ;i sim-
bolic. palbmino se indreapti apoi fugitiv citre cele doul figuri
din dreapta planului mediu, inainte de a trece_in latura stingi (e/
otro ladL),unde lucreazd'pictorul. Evocind doui opere-, una de
Fidias, cealaltd, de Tiqians, ia pre.nrco are ale autoportretizirii lui
Yellzquez, Palomino cauti si justifice prezen\a co.ncomitenti a
infantei gi a artistului. Infanta garanteazd, prin simpla ei pre-
zen\d, nlmurirea lui Veldzq:uiz'-Aceasti nuanli speciali a
comenrariului lui Palomino- va fi luati aici in considerare.
Deviind de la tipicele laudationes, arrtorlll nu_ afirmi ci princi-
pele este imortalizar graqie miiestriei pictorului, ci cd, prezenla
unei inalte personalitigi conferi artistului nemurirea'
Faptul aspecr consriruie.unul din pungtgle critice
"^i "..rt
ale rabloului, e consratar gi de Felix da Costa (1696) in comen-
tariul sdu concis gi altminteri discutabil. El consideta cd.,,ima-
ginea p$e fi mai mult un portret allujYelizqtrez, decit unul
^
al pringesei"6.
'Se
confirmi deci ci Palomino incearci si legitimeze istoric
demersul lui Vel6zqu ez prin referirea la autoportretizarea unui
arrisr in prezen\^ unei ziiteqi (ca la Fidias), sau a unui.suveran
(ca la Tiq'ian). Mai mult decii atit, trebuie luat in considerare ci
nici comentatorul spaniol, nici cel portughez nu- percep ca iegiti
din comun entare lui Velalquez lingi portretele
"rrtor"i..r
perechii regale in bglindi. Palomino se o.pregte cu mult mai
'-ulrn atenq'ie ,rup."'reddrii originale a piizei. Fiind vizibili
doar din 3pat", piitura pe cale de a se nagte se sustrage privirii.
Ea se dezv;luie-totuSi privitorului, dupi pirerea sa, in oglinda
din fundul inciperii unde se reflecri rabloul pictat, un portret
J"Ut" al lui Filip IV si al Marianei de Austrii- Deqi precizirile
lui Palomino sint suficient de specifice (oglinda se afle, dupl el,
in fala tabloului,/rontero al quidro)7, exegeqii moderni au inter-
'Lrru atse
- polqel - Ia :lnsundspJ lEJpdeau ezaurJn r-rs arnqejl
(,,t lnolqer atsa apu6") u-rpqa-rru1 'prirur re lruxaluor urp pseors
.Zgg p ur .BrrJs
?suJ arnqart nu ariewelJxa ?lsEaJV 'crrarln?C 'rlJ
',in?alqet a[ Juop lsa nO( :eJrp ap ?tual alsa uo seuruery sap
ace; ug" 'rnlnrolrlrJd prera3ns alJ I-?s ErngeJl arsardrur ap
laFse o
:,,plelcrd JEop elsa r6ntot 16 'grrlagnsur rJ Je pulo r$ e) pteJa EueJs
plseaJv" 'ptre ap p-rado o-rtul asuudnc arJ ?s n?lnqen'(ouo?ua
-sap) erznlrzap rS rcp '(ogv8ua) erzny..rcoda ralaJe raridacuoc
ruJoJuoJ 'aca-reoap luaueuorieJ tsaJe arredap rerlr turJfr.uJn ps
Iplul rnSrsap arsg 'eSugrs urp r$ erdearp urp alES elrrnl?l uJ l?rr
-ads u;'rrur8etur rnln(rrpec elp arrlcau alrJptrturlap ?z?aJ]suourap
o runJ eie 'rn1no1q?l ?JnlJnJts uJ'?leropur p:p; ,ferr.lozrp e-s
luaruale tsaf,V 'rJolplueuroJ rilnru l?pac ne-r e:c'rpJ ptrdsr (Tuoana
,tpalqq ec ernlcrd etardralur e ap errdsr uJ laJrs€ eepp) rarnd
wV 'zrplz uJ eJeprr.lJsap aJ?tu o era8ns InoJgEr rounl? .plcaroc
alsa erirzodns poeq ',ralarad ap trur(rrds Eet?ls tc ,le\p?e eta
nu ?J ;n3rs adeorde g 'alelrlcexe nJ rnlrlsuocar aleod as nu rnl
eeretuezerd'nzg)ly e1 ap drlrg Inl IB ,, ouptaa ap oqcadsap" u!
€lJB as Inolqel '9991ulp pqdacug pc arr$ aS 'Jnrotrlud prs arec ad
rnlnlos e arrSunla-rd ec prndacuoJ elsa csaspS os eJeJ ad eneapo4
'0,(le,trrcadsrad alero6cru rn8rsap rep) pl?rnleu arurJ?ur uJ
elepar rugs alafeuosred 'armrJnsnf o 'ounuop4 ?[ sop ep IFB eJ
'pugc11du1 'o1lapna1 reun IE lu€urr.uJnJ lnrcund.?qerSap trtu .alsa
EaJ?t?tsuo3 ',,rSpsug Be1e111eaf' rc 'p-rnlcrd o rJ J? nu Inolq?r ?J
erie,r-rasqo nJ pz?auruJnJ eJ crrrSaurd lnrrnu6rqo Vzr.;awtn
'nolqpl urp ,,alr$ar" plseao? nc
(rnJnolq€l
leJrs€ arar4Jur as '3e.rd ad ap aleurJJ nc lndacu; e ete)
€ararrosaq 'olarN gsof rn1 €lenlrs ande ar€J ur (lJlps InpunJ
urp alalarad ur psrqcsap e$n ar-rcsap ps a8un(e .pur; u1 .rnlnolqer
lnrieds arpqpJrs r$ B;lur Barnd e ap ersa;dul pqle ps Jn:6rrrrrrd rgcug
'1a;_ e6e uJ plrnJlsuoc '1a gdnp 'arsa elseaJ€ : ra,rrpadsrad rrrppar
erdnse ar$a,r.oq?z JnJol?luauoc arBJ pdnp .(rrnolqer ap alralu8
o EJ fsrJJsap) aradpcuJ plseaJ? urp JolrJntcrd e are-rarunua o
gzeawrn'uGWf) eueotrr ?[ pu1d solr?J res?leleg rnl luaueuede
rdarp r-npur,rras 'ad1cu1t4 pp ouonj ?lrwnu era grurnSr; ep5
'rrunrice InJol errJsep 1n;er3orq 'apdrcurrd a1a(euosrad fdnO
'rrrtir8ewr e,rrtcadsrad E[ eJ?oluaJaJ
oururoJ?d rnl alatur^nJ urp el?lrnSrque ee)e terntpluJ n? atuaJal
elrrpnrs'aiuaua,rpeur alaun ep oloourq'uerodrua]uoc 1n-roleDads
eP
- -roJ raricnpap r.uroJuoc - rednco else Jo[ rargJ [E 'apar
apSar rrqcarad rrrylJalJal B fp"Aop et fused lsaJ? naJaur letard
ls src?u ocvnt
58 IMAGINI ALE TR-{NScRESIUNII

Nu s-a an^lizatpini acum faptul ci, in epocalujYel6'zqtez,


raportul dintre dimensiunile imiginii qi reprezentarea_reali era
comentar cu pasrune. La graniqa dint." secolele al XVI-lea ;i al
XVII-lea, teorericienii diicutau aceasti problemi cu o rigoare
abstracti imprumutati din scolastici. Poate ci nu este deci
intimplito, .^i Lu." Giordano desemna tabloul luiY el'zqu€z ca
\a. In aceasti dezbatere' conceptoele fun-
,,teologie a picturii"
d"-"rri"le eiau: ,,imagine", ,,simbol" 9i ,,idendtate"' In 1633,
Vicenre Carducho le definegte pentru iconografia sactd.in Di"a-
Iogos de la Pintura. DupI .lt .T crucifix in mirime naturali ar
fi',,identic" si ,,aseminitor". Daci e reprodus intr-o scari de
proportii, aiunci este,,proporqional aseminitor", dar nu
,,identic','i ar dacd'e figurai doar ca simbol (ca miel de exemplu-),
atu.rci ,"pr"""n irebuie desemnati ca ,'metaforici"ls' IJn
^rea
raqior.,ame.,t asemlnitor se regise;te in toate scrierile funda-
mentale ale contrareformeil5.-Pacheco, socrul gi maestrul lui
y ellzqt]ez, wrlizeaz|, de pilda diferenqierea clasicd (Facerea 1, 26)
dintre'irnigen gi semejaiza, definind in acest context imaginea
(irndgen) q uefio rnodelolT .
' Cia maip edetaliatl contribugie la aceasti problematici aparqine
lui paleotti, aurorul unui trarar exhaustiv despre imagini la
sfir;itul secolului al XVI-lea. ln capitolul ,,Che Cosa Noi Inten-
diamo Per Questa Voce Imagine" el se referd la Augustin, in a
cirui filozof-ie diferenlierea imintiti esre in cel mai inalt grad
inteligibiln. Dupi Paieotti, Augustin, urmat 4" lf'Toma, a
d"11,o"r1str"t'. ,,]), altro b imagiie, altro b sirnilitudine, altro i
equalith, e per usare le paroli sue, dice egli Aliud est imago,
oii.r.d orqro'litas, aliud similitwdo. Ubi imago, ibi cont.inuo simili-
tudo, nin continuo imago, ubi similitudo, non continwo imago,
non continuo aeqwalitAsls" '
Semnificaqia unei opere ca Las Meninas este greu de sesizat,
dacd nu este analizatd, pe fundalul teoriei contemporane a
reprezentdrii artisticele. Daci ne apropicm de tablou cu privirea
epocii, atunci el conqine ,'identitatea" (aequ,aliras)' Aceasta
iirplice .,,aseminar ea"', dar-exclude ,,imaginea" (imago)' ltt ca-
drul acesr ei reprezentiri de tip aequalitas, n]umat portretul
perechii'regaleitr oglindi este investlt cu calitiqile de im.ago21.
hemarcabii"rr", in icest context, ci picmra la care tocmai lucra
yel6zquez corespundel conform dimensiunilor sale, unei re-
dFtri-alqwalitas, ca in cazul majoritlqii portretelor lui Veldz-
quez. Reflecrarea in oglindi abia produce transformarea intr-o
ikogo. Aceastd metam6rfo zd, parehotiritoare pentru inqelegerea
-rlsuof, PJ?Jnr€u atUrJPuI uJ €aJ?f,IJIJnJ3 'alIlUIule alIJaIlueJeJIP
elEJoqe[a ]soJ n€ eQrg) InrPEl uJ 'es€oISIIar reuE InruauroP
uJ urind Lur^oq?z IEur ?s lI.\Irlod ry rv 'rcpuruaw larldaJuo3
1tu34syl sotsu3 'ztndzylal ogglo 'g l
J
t,
E
I
a
IE
e
69 sIclv ooYltl
60 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

cuie p entru Carducho mo delul reprezenti.rii -a eq ualita s.


.Y
el6?quez
insugi s-a confruntat cu aceasti temi atunci cind, probabil dupi
prima sa cllitorie in Italia (1630), a inceput si picteze celebrul
Crist de h San Pkcido (il. 15)'?1. Tabloul (240 x 169 cm) respecti
iconografia crucifixului cu patru cuie al Contrareformei spa-
niole, propagat de Pacheco in tratatul sdt22.
Contrapoito -ul atenuat constituie o extrem de vagd a,luzie la
Antichitati. Prin pozigia capului si mega de pir acoperind P^rtea
dreapti a figurii, pictorul introduce trisituri originale in aceasti
operi timpurie. El trimite la un alt prototip, celebru la inceputul
aielui secbl la Sevilla: crucifixul de lemn al lui Juan Martinez
Montafiez (1603), care tematizeazd, motivul ,,Cristo de la
Clemencia"23. Precizirile iconografice existente in contractul
Iui Montart.ez pot fi cu siguranli extrapolate la pictura lui
Yellzguez: ,,Viu, inaintea mo4ii sale, cu capul inclinat pe Partea
dreaptl, El privegte in jos la o persoand care se roagi la picioarele
crn"ii, ca ;i-cind Crist insugi ar vorbi acesteia ;i ar sfitui-o, cici
el suferi pentru cei ce se roagi aco1o24."
Elementul cel mai interesant in acest pasaj este cI Isus a fost
ingeles ca partener intr-un dialog cu credinciosul. Se constituie
o indicagie pentru continuitatea spaliali dintre cel ce se
"tifel tablou juitificati exclusiv ca o rePrezentare-lequalitas.
roagi ;i
Criitul lui Montafrez este o sculpturi in lemn, pictatl de
Pacheco. Cristul de la San Pkcido, ale cirui insu;iri sculpturale
au fost frecvent comentate, ar trebui imaginat ca parte a unui
continuum spaqial, care include ,,persoana ce se roagi-la
picioarele crucii". El corespunde astfel caracteristicilor unei alte
lrucificiri celebre din Sevilla veacului al XVII-lea.
Tab I o ul r ealizat de Zurb ar 6n P entnr mln istirea d omini canilo r
San Pablo F.eal (7621, il. 16), Pe care Carducho il descrisese ca
de h grandeza de un hombre, a stirnit o mare senzatie'-de-oarece
crucificatul pdrea si gigneasci din suprafaqa pictati bidimen-
sionali in spaqiul tridimensional25.
Exemplele evocate demonstreazd. cd" imaginea pictati i;i
asuma din ce in ce mai mult misiunea de a accentrta experienqele
unei viziuni mistice. Ilu,zia realitiqii trebuia si gteargi graniqele
dintre im'agine ;i privitor. La sfirgitul vieqii, Zurbar6n, a cirui
operi ilustia pe atunci cel mai sugestiv problemele imaginii reli-
gioase, reia tema central'I a artei cregtine, crucificarea. Aceasti
reprezentare este singulari (r1.17), pictorul redindu-se pe sine,
la picioarele crucii, intr-un dialog mistic cu Cristos ' Meninele
luiVelazquez ;i tabloul lui Ztrbar|n - aflar azi la Prado26
-
-aJd alaloJes ur trSalur as potu tsaoe uJ 'osslqp u7 rnlnrol?uoP
n tgtuaza tdar a lrrrup sgrl IaFs p ee r ug re gtnz lnl Jnraru o d or ny
'rnlnJ?^le3 el? alunu €f, [IqIzrA r6ntol tndaJuo3 'leirqcs rrqe
elsa rrunrice lnoo-I 'gJseeqro^ 1-gs ared eJ?J 'lolrnruJl I aJl?J
sns uI arieroPe u1 prerda-lpul elsa ?aJIAIJd 'fJIuJaJnJ araSur,tuoc
ap rsa8 un-rluJ rnlnrdard eie; ug prs erdearp ao durl u1 'erapd
r$ lnlauad auri g8ugrs Eu$u uJ 'taruodotne EJ allqlcsouSorar r; e
nrluad etezrl€npl^lpul ap tu5rcr;ns tuls nps rnlndrqc allrnrPsprJ
'roprotcrd lnuoned 'ecn1 rnlnluJJs 1e leuorirpe-rt lnlugur6a,r
gueod 1a'elseaoe ruluad '[n]eJIJIJtLIc no Soprp un-JluJ plurzatdat
es uerpqrnT'pZat taruod nlqnp un pulrord 'nrcn1 e1 gturzardar
as zanbzgla1 'rnlnolqel rnlnrieds e greutSewr eiruB-r8 nc uoder
uJ ?tIreJIp l€tualuepun; arielar o-rluJ psul as-nPugge 'gtearc
eaur8Brur 16 rolearc aJlurp eare-rrdas pzeelnue tt$tue [quv
'xrJrf,nJJ rnun alaJeorcrd e1 gzeaifpluy es ugJBqJnT'sor?
-r1a-rrotcrd et'ale8at lall1r.ueJ eiuazatd uygzeatn?rl as zanbzyp6
'aun, ap rorcrd e3 'arrdord prado o-JluJ rnln:otord rrrpzqaruod
-olne ele alorueds aldruaxa aluelJola l?tu aleJ alntnsuoJ
vu7uspt so7su3
Nyuvsunz sc ocslcNvuJ'9I
19 srcsu oovh[1
62 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

mergitoare, donatorul in imagine, motivul fiind frecvent ales


pentru marile panouri de altar27. Se respecta insi separarea dona-
torului de persoana divini, prin plasarea lor in spagii plastice
diferite. Aceasti caracteristicd se regisegte inci in Imaculata
conceptie a lui Pacheco, de \a catedrala din Sevilla (1621)28.
ln'secolul al XVII-lea, acilare simultani a celor doui spaqii
picturale imbraci forme caracteristice. Ea este realizati, pe de
o parte, prin lirgirea iluzionisti a spaqiului plastic in spaqiul real,
ca de exemplu in Crucifixul de h San Pablo Real de Zurbarin,
iar pe de afte parte prin integrarea pivitorului sau a pictorului
(deii nu numii a donatorului) intr-un spaqiu pictural unitar.
Zurbardn stipine;te perfect aplicarea acestui procedeu ,,mistic"
in picturi. ln timp ce Crucifixul de la San Pablo Real sparge
suprafaqa venind in intimpinarea privitorului, in ultima crucifi-
caie pictorul pirisegte lumea reali gi pi;e;te in tablou. Cruci-
-cariera pictor constituie intr-un fel epilogul temei crucificirii
fixul-cu in
irtistici a lui Zurbar6n. Ca descifrare alternativi ar
rimine doar ipoteza ci pictorul s-a reprezentat stind in faqa
tabloului terminat intr-un dialog cu personajul figurat. Aceasti
interpretare este insi intr-un anume fel secundari. In cazul lui
Zurbariln, unificarea celor doui spaqii diferite se Poate petrece
exclusiv intr-o suprafaqi imaginari.
Tradus in terminologia epocii, Crucifixul cu pictor este irnago,
;i nu aequalitas. Dimensiunile sint 105 x 84 cm, sensibil mai
mici decil in toate crucificdrile anterioare ale pictorului. Daci ar
fi executat tabloul in mirime naturali, acesta ar fi fost inqeles ca
ilustrare a unui eveniment real. Prin micgorare deci indica Zur-
bar6n reprezentarea in imagine: ubi imago, non continuo neqrt-a-
litas. Airtstul gi personajul divin comunici intr-un rnundus
imaginalis2e.
iellzqtez seprezinti diferit gi mai problematic in abisso3a'
Autoportretul siu este in mirime naturali, aflindu-se in socie-
tatea lnfantei Margarita gi a suitei sale. Spre deosebire de Zur-
bardn, pictorul nu este intr-un dialog imaginar, ci participi cu
drepturi, egale la evenimentele tabloului. Picteazi portretul
perechii !e[ale, dar modelele sale nu sint vizibile in tablou. El
indici, totu;i, prezen\a lor, dar nu in aequalitate, ct in imagine'
Redarea portretului regal, conexiunea aiesteia cu evenimentele
figurate ;1 rolul lui Vel6lquez in ambele suprafeqe picturale con-
stituie punctele critice ale tabloului. Este vorba deci de modul
in cari Yelilzqvez se raporte azd la reprezentarea-aequalitas,
cdreiaii apargine, si la riprezentarea-imago, care il transcende'
'zenbzgl?L rnl ale elenz:.^ roJunslndur €aletrxald
-ruoc nJtuad nrcrpur ec ri zet rsaJ? uI psealaiug r; areod 'tlue,res
rS rlSrue ap alriar,r ug sodor rqcal un 'raurqle EJoJEIaIAJ 'rc,,aulgl?
raun e(rr3 nf," 'a1es larado IIrn ?Je e) eee) lot seJtxe 11 re-rS
lnrotcrd ar?J urp 'uoln? ap g3?aJrul ?lsll o aunduoc oultuol?d
'zanbzgla6lnl IB Jllaroal IntueluepunJ Inlf^zaP € ulued
'lolauxuaw rrJnlrlrJls
e araSalaiuJ gunq IBLu o 'rolaluatuncop arierS 'vzrleat e ntluad
'alcarrp Jolalapou erdnsB eJEraJJaJ o IJIe ?l?JJaluI tuoA
.tolcld un ap toldutaluot fiu8usp,t sorsrlC 'Nylvgxnz gcI ocsIcNVuJ 'll
SIC7U OCYNI
64 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Ca pintor de c6.mara qi, mai 6rziu, ca aPosentador del Rey,


artistul avea doui misiuni: in primul rind, ceea ce s-ar Putea
desemna ca public image a regelui, iar in al doilea, administrarea
colecqiei artistice regalJ. Motivul principal al celor doui cilitorii
in Italia (1629/1630 qi 1649/1651) a fosr, astfel, achiziqionarea
de opere de artd32. Nu este deci surprinzdto.r cd Yellzqtez a
fost stimulat, in aproaPe toate picturile sale, de un mare nurnir
de modele33. o ajemenea aliturare de impulsuri vizuale nu era
neobi;nuitdin acea epoci' In Spania, Pacheco a ProPagat' cu
precIdere, acest demeis. El afirmi ci numai asrfel pictorul poate
ior.,prn" un ,,bun ansamblu" (u-n .buen todo) din opere 9i
mae$tri feluriqi. Graqie ingenio-ului siu, acesta trebuie si-;i
ascundi impulsurile, ficindu-le de nerecunoscut34. Cea mai mare
faimiii revine anistului capabil si-gi unifice;i interpreteze(aco-
modar y reducir) cel mai bine modelele3s.
Palomino36 susqine, pe de alti parte, ptactica academici con-
stituind semnul tipic af unei culturi artistice in curs de cristali-
zarei o aliturare de citate nu trebuie asezatd pe aceeaqi treaptd
cu ,,furtul" de idei, ci cu interpretarealor (tomar ocasi6n), cd'ci
daci artistul este intr- adevdr dotat, rezultatul nu va avea nimic
comun cu modelele sale. ln acest conrexr trebuie considerati
lui VelSzqu ez fagd de impulsurile vizuale.
'poziqia
Cornpoziqia piasti cd a Meninelor folose;te diferite idei 9i
modele. Cel mai lmportant dintre acestea este' cu maximi proba-
bilitate, portretul nupqial al Sopilor Arnolfini (il. 1S), aflat, inci
de la inceputul secolului al XVI-lea, in.posesiunea Hab_sburgilor,
iar din t 5SS, in colecqia regali din Madrid' Tabloul lui Van Eyck
esre un incunabul al reprezentirii pictorului in abisso. Acesta nu
esre prezent direct in imagine, ci doar graqie reflectlrii.oglinzii
.or,rr'"*" din fundal, c r"tedl',la o scari redusi, spaq;ulimaginii
si continuarea sa in spaqiul real in care sti privitorul3T. ca 9i la
Yel6zquea oglinda inffoduce personajele care se afld.in afara
cadrulli pictal, dar acestea doui sint pictorul insu;i 9i un in-
solitor .. -"ttot la cununie. Vel6zquez apare, dimpotrivi, in
spaqiul imaginii, in timp ce oglinda infiqi;cazi familia.regali nu
in apariqih Ja reale, ci in cea a tabloului care il reprez\ntd'
ior'tceptul diferit al imaginii nu rezulti numai din conjunc-
tura rediiii diferite a spagiului, modelului sau picrorului,.ci din-
tr-o alti concepqie despre reflecrare. Oglinda convexi a lui Van
Eyck constituie microcbsmosul in care se reunesc, la scarl, redusl,
spaqiul plastic ;i ccl real. Rama sa, decoratd cu zece scene ale
pati-ilor, ii conferi un caracter sacru, transformind-o intr-un
'lnuriuoc uud eJe aJtuJ tJJJJdxe atESa[ ,a1enz1t rrJas atuaJrp
urp ?lsuoJ lnrue-r8or4 'zanbzela 6 rn1 alaraurS ,ozey\1lap ?rsrtn?g
uenf rnl alerotep suaeprof 1$ suaqng pdnp rrdot atelrlear uJ
grurzatdat ',,nlplro 1n1apzoltoutpi.aW gdnp suaqng ap 5rado..
ec :eprdel auJsap ounuo[Ed aJ BaaJ 'rrunrice
1nco1 zanbzgla6 E[
gzeatnSll aJ aJ?rJurJd rry?s Ie lenzll rnlntuerSord earrnlrlsuocar
lrrurad'oorruacap €Aatro ap areo rlqn d,1n1nrczyJ [V alaft lua^ul
?'r prpo?rat pltpld prnT treessos uef ;li,"ih:lri'?,K;Tl,
p ueJd Jnurrd ur '?a.rariuapr^a ur-rd .nllnl ?[ rnlruotrrd rnlnt
-aruodolne e gtue:te^o r$ pra;o srarual .rnlnolgei rrirzodsrp-ug
al?riuasa aluara;rp rlsrxa ?rBp rBrr{c 'zanbzgla6 rn1 epurl8o urp
raruod Jnlqnp Bdrortue rr$n e e1p ap rS ar-red o ap 5refue isnq .r;
araruodep eaqoarad 'poru rSelaoe uf .tfpuluaW s?7 urp pcrldar
eJqalal 'rrurSerur Inlepun1 ug asrqcsapa-nug rr6n Jn,rrtow urrd
'te:rdsur fJ ps areod sJarual 'unolq€l ap alraJes o-JluJ rnlnueJ
-alns ralrzrl euat Arsn[Jur.'zanbzgle1 Inl alauxuaW nJ aunruoJ
rrnlfsgrl alrg€rr?r.uar arnp^zep (Ol 'tt) ?r.urn urp €lsaf,V .zveggl
vtp ftz9)Iv E[ re[JE nolqel 'srarua; pl^eq ep sallaxnq ulp
ptnptd ap ps pxralp? p4ttzta plodoaT aprnpxqrv nis .oper4 e1
tze w[Ie'11 ualuerg suerJ rnl lnrarlere utp tnalyutv,p pulqpJ
'rolaq8anrg 'f ap rclttnjutts ouoSalv :nzg) [V ?l r€rr.{J EAalrJ
'ua3 rnlsace pugurinde alueuodrur arado etlnur rew eiued5 ug
neaspS es zanbzglal rnl ecoda uJ .or?rpuclJ ur nunle ad arelndod
elJ?oJ 'unatauta,p spu?qpr elaJe EJ arznle o s?uxuaW sp7 uleepea
tnrnd rJ Je ourtuol€d ?J earaundnsard eJ acnpuoo areotpzurrdnr
ap rI1€ arieuro;ur O 'nlpl^O
_1q apz9ttouqary nr suaqng ap
un_o[q?r e^atp '(papur1c pcod uot anbuna) rclrau rS ar; ,a8urrsrp
rod as ereJ ur 'rrnolqer ap rrraleS raun InpunJ urp alerarad ad
BIJE re-s ee p) 6epzvezrcatd ounuolvd ,ppuqSo ardsap purqro6
'raurSar ri rnla8ar rolrrnSrg E runlol
ap Fpror esdq gururarap rrzui13i, e glrid ele;erdn5 .rii gSuq ap
psrqrsap e6n urrd ?t€ntuaJr? ?p,rrradsrad e8n; nJ pupserl
-uoc'alelqeuorsueurprl ap rrsdq rnlosqe arsa gpuqSo urp pried5
'r6psul rr-rnlord eburSreru 'rr$rg;i ug !areds urf aplarad irj rrsn
alrrnJol 'alarlsara; I prcagar o aurSeur lerp) e plr-\gl ezuyd j riarad
ad ap alrrnolq?r aluaplrr{Ja auJoJ nc co( rnun ? aued auraap
-
eE'?rrraJrp aricun; o,arB Jep '{Jle u?A e[ ec plueuodur ap
[aJ B[
plenzr^ arirzod o auriap'prelnrqSunrda-rp r$ gueld ,zanbzgia6nl
epuq36 'Jrloqrurs Suer un e[ r?i[?uJ alsa lepar lntuewruele arpt
uJ Jo_l et 'et1e_ ap
?d rer 'rr,p1?nzrl ?Jntpuruaso ap alelrlepotu ?J
aued o ap ad rydE ue4 rn1 al$a,r-ras geE.,,sluoissad tin1ncads,,
99 srcau ocvwr
66 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Yelfizquezreia, intr-o schiqare tapidd,doar o pafte lucririlor


in tabloui siu, redind insi cu exactitate pozigia lor in^ ,,galerie".
Din cele patruzeci de lucriri din el c,.tarto bajo del principe, sint
vizibile numai doui, de mari dimensiuni: Judecata lui Midas
(sau intrecerea lui Pan Si Apollo), o copie dupl Jord1gns.;i Mi-
)r*o prdrpsind-o pe Aracbne, o'copie dupi Rubens. Tablourile
de oe oet"iel" lateial sint redate inti-un raccourci atit de accen-
trr"'t, ilcit devin de nerecunoscut. Se qtie insi din inventarele
sus menlionate cd ele figurau in -registrul superior..,qisiri, ani-
male gi peisaje" (Attes y Anirnale{y Paises), in cel. din mijloc,
,,Munciie lui'Heicule" iiarin cel inferior' Portrete de filozofi 9i
Leitagiale planetelor. Decoraqia camerei prlnqilor exisra de mult
atunci iind Las Meninas au fost pictate'
Trebuie subliniat, in acest context, cd'Yel6zquezrllJ urmirea,
cain cabinets d'arnater4rs, reproducerea unei colecqii de arti in
care ordonarea tablourilor si sebazeze pe criterii proprii. El se
ra1orta, mai degrab d, \a o sali a palatului regal, dotatl cu un
pr'ogr"- iconogiafic complex: poite fi chiar un reflex tirziu al
f gliizii univerial e, ..t tnb dirniiiunile saJe : sp 9 clt lurn- nat urale
(f,oes t, Anirnales y Paises), speculum bistoriale (Hercule ca
rtra-o; mitic al Habsburgiloi),,speculum morale (M-etamor-
fozele iui Ovidiu);i specilurn doctrinale (zeird.,gi si filozofi).
Actualitatea acestui program in secolul al XVII-lea este dovediti
gi de ahe amenajiri^sp"lial", precum gi de descrierile tratatelor
.orrt.1npor".r". Un citat din Iiea de' Pittoi, Scaftori et Architetti
(t607)'a lui Frederico Ztccati va constitui aici exemplul
i"pt"i"nt^tiv. Autorul, despre c-are.se gtie.ci intreqinea bune
cu Spania, descrie o astfel de- galerie, D .. care va fi un
.

"o^rrr".r"
comoendiu tuto.ot lucrurilor din lume, o vasti oglindd in
"i
."r.'r" vor vedea faptele cele mai strilucite ale eroilor din
mireaqa voasrri casi^regali gi efigiile adevirate ale fieciruia
dintre acegtia ( ... ), cosmi graiia iniregului pimint ;i a mirilor,
reprezentarea tuturor vieqiitoarelor. din ap1, de.pe uscat 9i din
vizduh, lucru a cirui miiesrrie va fi cu atit mai prequitd cu cit
va fi mai mare priceperea celor ce-l vor privi"4s. Decoraqia din
el cuarta bajo iet piincipe trebuie si_fi fbst o versiune simpli-
ficari a apesiui program iconografic. Dotarea silii cu cbpii g-i nu
cu original" imprJsia ci hotiritoare in ,,galerie" era
".i"r,ti""zi
,rr, ."i]t"t.a tablourilor, ci conceptul lor fundamental, comun'
Se oune acum intrebd.rea dacd o cunoa$tere a acestor tablouri
.."oiUU" "a"";.* la inqelegerea M'eninelor. Yel1zq'ez ^
fost evident "t
interesat de redaieaplcturii ca activitate 9i ca obiect,
totugi ,,ga\eria" ocupi o buni^jumdtate a spagiului pictural'
'a IlOLu IS aJeOAZr
atle ere'rnlnolqer rarirzoduoJ e eued eSeeJluJ o pzeatnSl! a:c;
(
' zanbzgp 6 ee JezrleltJo dolnv' s &t a lp utp p p u! q n un nJ, ?ux!
1nI
lourjl toltio5 Jnlnrarrrod € arerrJrun (a,reotea-rc t6 a$) pldrurs ec
tEJrldxa Jj areod nu Inolq€l'alelrlea_r-u; 'rclauuaW Je ariecr;ruu35
ap lnrnuriuoJ ezeazlnda nu_arelrrd alalaporu pc rrlrqers uly
'slnpLu utnlnta4s
- llgruesue ur aletcrd rolrur8eur
ale8a.r ia111ue1 ,nlirrrrrod
lnrper u1- uti1dy:uttd un1ntads'-.p^rlrur;ep -jrsajdi"ui
-opnasd Inlor rupJeprsuoJ us arnqarl o eturo+
eatnd eu e nJluad ',,lelf,rd 3o1e1ec.. un EJ Eteuurasep areod nu
U
zanbzgp6 rnJ erado 's,ra1ua; rS 11 ualcurrJ suerJ rnl alrJpJJnJ
ep arrqasoap ard5 'tndarur unq yl ap e$e tsoJ rJ ps pqrs6d atsi
rs alrqe4rrsapur nera alunolqet,(VZ4L) ouruop.T rn1 ecoda urp
pJuI 'J?punJas psur ?Je erelsaJe er;e:Souocr n_nuad nps
InsaJeluI
s 2 u z z
tt a x n t 8 p p t n u ti p, t p1odoa 7 a q
" ter n r tv
:,,x:l r::n:"1:, i ^
^1:":17,
r
It
19 srcru o'vwr
68 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNiI

Palomino il situeazi Pe artist printre urmagii lui Fidias, cel


ce r-a reprezentat p" .ii, gi ai lu1 Tiqian, pictorul portretelor
imperiale, care insi-erau, amindoi,-redaqi in abisso.' Alituri de ei,
Yddzquez trebuie si fi avut gi alqi ,Protectori", deoarece pe
atunci tema pictorului la lucru erafoarte rispinditi.
Formuleli standard ale acestei teme sint Sf. Luca pictind
Fecioara cu Pruncut ;t Apelles Portretiztndu-l pe Alexandru,
prima cu continut cregti;, cea de a doua cu conqinut clasic.
-Cl"rrr""
Meninelor intr-o serie iconograficd. precisd este totugi
nesemnificativi. Pot fi invocate zeci de exemple, care rimin doar
modele vagi, ipotetice, cu atit mai mult cu c-it, pentru-omul vea-
cului al XVII-iea, figura Sfintului Luca gi a legendarului Apelles
erau deoootrivi scmnificative.
ln p.ilogul in versuri la cel de al optulea dialog -despre
pictur'I, Carlucho ii indeamnl pe artigti la imitarea Sfintului
Luca atit in creaqia artistici, cit gi in modul de viagi (Como vioe,
pintando ;/Viaendo, como pinta /A Luca imitando)a6. Autorul
i;i incheie versurile printr-o invocare a Sfintului Luca drept
,,Apelles divin"az.
El si devinl un topos
realizeazd. asdel o identificare c^re avea
in acel secol. O, Soberano Apelles de Maria este invocat de
Lope de Vega intr-un sonerad. Aceasti
-
identificare metaforici a
Sfintului Luia cu Apelles esre acum posibill, deoarece a dispirut
diferenqa fundamenrale intre tema religioasi ;i cea r.egald. Per-
soana Madonei gi a ,,regelui catolic" sint despirgite prin fallgt da{
consrruc{ia porrreruhii este identicl. Tabloul imperia.l gi cel
sacru, auittd o ridacine comuni in Antichitate4e, aspirau pe
atunci in Spania citre o noui apropiere reciproci'
Yellzquez a realizat nenumlrate portrete ?entr.u {e89 ;t
familia t". C"l" mai multe sint in mirime naturali, redindu-l pe
cel figurat in intregime. Ca efigii-aequalitas, cu o origine 9i.-o
futrcqft precisi, tre-buie si prezinte ,,tegalitatea" cu conotaqt:le
figurind un fel de gemina Persona a regelui
"o."ip1tttrdtoate,
(Copia
' O Real)5a. efigie trebuie si fi fost dublul Portret pe c.ale de
"r"*"nea
a fi picrat in Las M"eninas. Oglinda il reflecti totuqi numai frag-
regald' in bust, ca imago ab.
-.nr"..'E" infigigeazi p"."ih"a plena. Legitura dintreportretul
umbilico supra gi tt,r i*ogo
""
dublu (in figuri intredgd) ;i reflectarea sa (in semifigurd) in
oglindi corJspunde diferenqierii tradiqionale dintre aparigia
M"aicii Domnului in faqa Sfintului Luca (imago plena) qi
porrretul ei pictat (imago 4 pectore superius)sl. Transformarea
eap,al o eurJrJo lJcuJ (arsaJdrur
eauaruase o asnJg arec .rn1a3ar
e gleeJpvr aurSeur o arrJsap Inroln? .psard r$eaaie u1.r,r(-olv,t1
-at_un ap uaBautl outatq) ,,teJtJod rnun e ful^]p e-au€eur.
ardsap w?lJe 'zanbzgp6 rnJ ecoda uJ rrlsrtre rnJnrpaw erdnie
nlqw?sue ap err,rrrd o srnlp^zap ete) ,ptouoqsap ns ap rc1ut(
7v
'ecreg_e1 ep ugraple3 rn1 usard ug 'alapred alduaxa elalrJ preJo
pueroduatuoJ eJnt_eJarr.I 'esplorueds eaunc e1 alelradrur rar8rga
ericunJ nrtuad aridacxa ap ppelop o arnlrlsuoJ .pu?oJr areru
o ?J eJrJaslq o-Jlur sndxe 'a8vtg fp4rod.rruerirl ap A [oJ?J
rnl InlaJuod 15 teco,rord r; gs erngaJl arEJrurs at3aJE 'rn(odtoc
ons f onnt uor gua!4) rnJnrerpdrug rar8r;a Eerapa^ e1
lndroc
tot urp arnr.uarl gs rndacug e 'n-rpuexalv Inl p rr$o ap rolprnpuo3
un 'snrpu?sseJ tsuas lsaoe uJ ?luapnlJuoJ alsa .rr-raq1y
ap nrzJJt r€ru ?l?n[al 'qrern14 ap (esed un-Jlurp arelrruul O
'rolrrr,rr-rd erdnse efirioear a-rdsap r$ apar aJaurosrad nJ
?punJuoJ
es aJ alelaJuod ardsap ?f,rlopJaue pJnl?Jelrl ple3oq o prsrxE
,n,1 so1doc uarpq as
p ap t, 'a1taa a o1qand oqJnu outnruo).. :acrlqnd rJpJaual reun
Inrrarqo aulfp Inlaruod '(o.to ap oppprcq psop uu ap o[aqaq)
,,Jn? nJ lrur8rpu urqJepleq un qns.. es ef,rJesrq u5 (azacue4
rerz€Aur 1ndu1r uI dlll{ ap prefarord) pueprer paletrunruoJ
errpr ap sndxa pullJ 'plrp?I{ ?[ srurrrl rsoJ e Inolq?J .uerod
-uraluoJ luaurruela un-JluJ alEluB[J nc precrldxa alsa aunrsrur
?rsEaJV 'pppl; ruru {f, pcqqnd aurSerur o-rlur a3ar ad etuazatdat
I-E ap atsa ?l€Jnteu awrJpur uJ rnlnlarilod e ariounJ ?lEr?AapV
'rnlnJoleluauroJ_
IB untuoo co1 nldrurs un tJJap tlntu reru
fuur€asur ,,nr,r drJrg t[? un.. eJ etpre lnfarfrod po earifetsuo3
'prstarrJ rnlosq€ lxaluor ]sar€ ur pul-rpde sallady rS zanbzglan
aJturp elalered ':olpSur,ru; rS rr$o ep rorgJnpuoJ ap alelrleJ
ur rnlnu€Jelns E eJ?pal o laJrs? erJ gs ernqa n o8vtg
lnta4rcd
to a tv d- a n-b'p o 1s a 3 p W,C'pp pts rruor', io":f:;ltlft Xf: ;;n
+oc ad1at ap_ op?saa ,C 'uotsog nllllry "p opurfnduta ,ap1t97
ua o,q.ua aub rut,tol ry ap-@!tprW p oypxqua ato( ,1vtn1au
pp ug\ctodo't! ft ail polsa7ayy ns ap optptay opnnp? un gtutd I
zanbzVall o8atq" :(gZ'tt) eSrrg E[ ap AI d11Jg trl 1e oruod (
FsoLuIeJ 'irgl u1'zanbzgla1telcrd e urnJ gzeer?lar ouruol?d
?rorraurar B n.ruad eruarrrJns rJ ro^ rF1i:i:tffilil1":Htr{
e
ardsap IaurJoJaJEJluoO €aJaleqzep r.rlcadso,rlsar precoaa alnq
-a-n 'arurSaJruJ uJ a8alaiu; o B rutuad .rclauxuary earetardralur ug
'l
J
?leJaprsuo Jsap arn gaJl nu o 3 putt o-JluJ s a1t1a n b a v-rrrpluazarda-r
l
69 srcsv ocvwr
7O IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

simgea nevoia de a-gi descoperi capul 9i de a ingenunchea (,Este


es del Rey tan natural retrato que siempre qu'e su irn6'gen.con-
sidero, lligo a oerle quintd.dome en sombrero, con la rodilla en
tierra: asi le acato")58.
Asemenea lui Palomino Pentru portretul Fraga, Calder6n
subliniazi ,,naturaleqeau reprezentirii drept cauzd a reac[iei
cucernice. Conceptul'de ,,na1uralege' nu trebuie insi ingeles in
sensul imitaqiei ingelitoare, deoarece presupune ililqarea simplei
rediri. Ponretul este atit de ,,impozant' (dupi CalderSn) Pentru
cd, reprezrnti figura nemuritoare, suPranaturald a regelui. ,,Natu-
ralegLa. laudati consti in capacitatea de a conqine puterea origi-
nalului ;i de a exprima, prin aceasta, ,,regalitatea".
carducho ofeia detalii suplimenrare asupra acestui aspectl
asemenea pictorului de scene religioase la realizarea unei cruci-
ficiri (el se referi aici la Fra Angelico), tor astfel cel ce executi
un portret trebuie si fie intr-o stare speciale de concentrare
liuntrici, pentru a sesizapersoana regelui (,,A que Reyna ? R'y
de la tieri buztieramos di retratar, qtt'e nos ocupard'mos el pen-
samiento, y que nos procurar,.mos por todos los medios-agradarh,
bazi6ndofe muy pirecido"Tst. Aceasri stare spirituali contem-
plativd, pe tiebuie s-o atingi pictorul inainte de a incepe
"".e
por,."i"t regal, este descrisi cu utt cottcept imprumutat din
mistica @cupar el pensamiento).Este echivalentul unui exercigiu
spirituai, .rrittd i" t.op reprezentarea portret-ului cu toate
c'onotaqiile sale. Realismul portretului nu mai constituie o
problemi a imitaqiei, ci, mii Presus de orice, a respectirii
calitiqilor de proprie dad q\ conzt eie ncin6a . Semnificativ, in p.rimul
rind pentru inqeiegerea dimensiunilor metafi zice ale imaginii in
Spania Contrareformei, este faptul ci, in acest context, Car-
ducho citeazd' din Vida Sfintei Tereza.
Sf. Tereza (1515-1581), ale cirei experienqe vizionare au
marcar indelung cultura spanioli, distingea intre viziunile de
imagini ;i viziunile de aparitje' -Ea comP^ra ,,imag.inea" cu
,,poitretul,. 9i ,,apariqia" cu modelul real61. Transpunind in teoria
t-"t prp." spune ci portretul in mdrime naturali,- aga
"it.i,
,r.r*ir^ arqualitot)"u cottqittnt religios sau regal, are.acelea;i
calitiqi gi funcqii ca viziunea de apariqie. Nlrmai portretul la scari
redusi,';i indeosebi semifiguia, Poate fi desemnat ca ,,imagine*
(imago).
Nu este in nici un caz intimpldror cd distincqia din mistica tim-
pului produce o asdel de traniformare in portretistica secolului
'zealErJrJo .eleaet rariu?de" E pf,rlogrurs gJntf3Jp3ur n3 ?lu?rJe^
o-JluJ ?r.uJoJsu€Jl as iarrug lnraruod ic e*rro u; ,alezrrrd rolrr
-ndocs tptu rptu gtetJazer alse rJntsng-JoletaJuod e pJeuorlrperr
ELUJoJ 'rt[-IAX [? rn[nJ?a^ 1nco1(ru nc purdecul 'rnlnueJalns
? ?Jruou?J erepal o-rtul pSearrug p-rn3r; ug Jnrin;od reruro;
-su?Jt e ereJ'uerirl lnJ puy lnur-rd ut pzaetotep as I eJenl?aeaJ
p$Earv 'zanbzgp6rnl erado uI gruJ elrqrzr^ epaJa nc ,ea1-11a p
(,z8erg ?l op Jntaruod.) .OZ
lt dlpl ,zanbzy-ts,L oesro
ll srcsu ocvnt
72 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

DouI ansambluri vizuale maiore ale epocii Poarti marca


acestei ,,metafizici' a imaginii suveranului. Prima reflecti funcqia
imaginii la curtea lui Filip II. In a;a-numitul Salbn donde se
descabre por el Rey de la Palatul Pardo6s erau expuse o serie de
tablouri de bitllie (Cucerirea Tunisului, Bdtdlia de la Paoia
etc.), precum ;i renumitul portret al lui Carol V la Miihlberg gi
Alegoria victoriei lui Filip la I.ePanto. Ultimele doui sint pic-
turi-de Tiqian in mirime naturald si propagau pe atunci un mesaj
religios: regele catolic ca invingitor al protestanlilor (Carol V)
gi al musulmanilor (Filip II). Ciclul a fost desivirgit prin qaizeci
de portrete in bust ale Habsburgilor.
Daci portretele lui Carol V ;i Filip II pot fi desemnate ca
aparigii alegorice, portretele en buste formeazd o serie tipici de
r.rnagtnes tnatorarn.ln aceste efigii prezenqa strimogilor este
doai evocati, in cazul celor doi monarhi, dimpotrivi, ea este
indicatd ca semireali. Stribaterea silii era un preludiu sugestiv
al audienqei la rege: dupi ce vizitatorii traversau sala cu capul
descoperit, erau direct confruntagi cu suveranul.
Deioraqia silii imperiilor (El Sal6n de los Reinos) din noul
palat madrilen Buen Retiro (in jur de M3a) era gi mai ambi-
lioasi. Programul decorativ a ficut de curind obiectul cerce-
tilrii6a, aga incit ne vom dispensa de o descriere aminungiti. Vom
sublinia numai cI decoraqia sebaza pe o interpretare a istoriei
contemporane consid eratl, ca providengiale. Aga de exemplu, in
Predarea cetdlii Breda de Veldzquez, unul dintre tablourile-cheie
ale ciclului, evenimentul reprezentat a fost postdatat, pentru ca
victoria si coincidi cu zita in care se serba Corpus Christi65.
Recucerirea Bahiei, pictati de Juan Bautista Maino (il.21), care
rispundea, impreuni cu Veldzqu ez, de realizarea programului
in iala imperiilor, se petrecea in ziua Sfinqilor patroni ai Spaniei,
Filip gi Iacob66. Cu ijutorul acestui tablou va fi explicat rolul
portretului
- Ca in Predirea regal.
cetdpii Breda, ce ilustreazi finalul unei piese
de Calder6n, pictura mai sus amintiti se inspira din momentul
culminant al.ictiunii din El Brasil restitaido (1625) a lui Lope
de Vega. ln gpiiogul acestei piese se afirmi cd in-timplarel po-
vestittse bazeazd.-pe spusele martorilor, ce-i conferi astfel cre-
dibilitatea. Iati cum descrie Lope de Vega scena expunerii
portretului: generalul Don Fadrique are nevoie de aprobarea
iuveranului pentru gragierea invingilor. Pentru aceasta exPune
portretul
-beasci. re[elui in faqa mulgimii adunate 9i incepe si-i vor-
La intrebar ea dacd dugmanul si fie iertat, portretul pare
,'snaw snec la snaru xal asdr sa o1lsra ur usrnj?lduoJ tu?luonb/aBnl
Ialcq olleururnllr relwnnl unrrlf,?Jg la Eru erelxap pas/soa lrA?AI?s
uou urruoe tunrqs?Jg la/vreJJal luruapassod ons orp?l3 ur rrjrue caN<
: rnJnulesd
F (€s?d
rnlseJB I? lErSalur Inrxal gzeawtn 'mlnu€Je^ns
InlaJuod ap ruass
PlsEaJ? ur l€rn( rnlnloJ eeJeterdJetur nJluad aunrxauoJ o FJeJo
'rund Iop ap grrrrnd pirlqrr o ad srrcsug'(eru31nn) lt lnulesd
urp srel lser? :Vru VUEJXA61 61A5 'rrauerodruetuoJ prntcrd
ap eleleterl uI prnsftu ?[e3a ur ?lernrsrp 'lodv ap rripcapnf a1e
aurlSarc rar;e:Souocr alp eluaruela EI pJaJaJ as erntcrd.luaa.casuoo
'
Potu uJ ,r(osopnd atpa4) Arlsopu aturrgd un rS rc '(ouaas zan[)
Jalas Jotfrapn( un rcurnu atsa nu pJlpuout ouxaxp Ia EJ ppse
?zearlsuotuep aS 'Qt o{lp anb acatvd) dec urp azaiurr,rncug ps
xaxqpg pa..unzrry'oNIVI I vlslrnvs Nvnf ,Iz
r:,a;.#,:tliY
sI0?u oovt411
74 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Portretul regelui preia astfel, tdra, echivoc, o sarcini clard,,


indicind restaurarea conceptului Rex-Imago-Dei, care avea si
ocupe, in acest secol, un rol major.
foate tratatele artistice ale Contrareformei, inclusiv cele spa-
niole, dezb* cu pasiune tema ,poftretului". Majoritatea auto-
rilor, din Italia (Vasari,Lomazzo,Paleotti), trecind prin firile
de Jos (Van Mander) pini in Spania (Carducho), reftzl' si jus-
tifice teoretic portretul6e.
Carducho se ocupi de portret in cel de al gaptelea dialog. El
confirmi ci acesta e o cosa pia, atunci cind reprezintl persoane
,,sfinte gi virtuoase' ce pot fi luate ca model. Numai regilor 9i
pringilor, in special daci au sivirgit fapte mari, li se cuvine
dreptul de reprezentare intr-un PortretTo. Aceasti opinie, ce
poaie fi urmiriti inapoi pini in AntichitateTl, este impirt{itl
gi de to-azzo intr-un text polemic impotriva profanizilrii
portretului in epoca sa72. Sursa cea mai importanti a lui Car-
ducho este, inci o dati, Paleotti. Acesta din urmi distinge doui
specii de portret: cel public gi cel privat. Nogiunea de ,,portret*
(ritratto)-e folositi pentru portretul privat, iar termen:ul statua,
pentru cel public, lncluzind ;i portretul intreg73. Multe din
iratatele spaniole evoci in cursul dezbaterii aspecte ale portre-
tului imperial roman. Asdel, Paleotti cuno$tea posibilitatea ca
portretul public si inlocuiasci prezenga imperiali:
,anticamente, quando uno era creato imperatore in oriente, si mandava
il suo ritratto in occidente, et all'incontro da occidente in oriente, dove
era con solennita ricevuto (...). Per questo parimenti fu constituito
che chi lo violasse fosse reo di lessa maesti'74'

Un alt autor, Zabaleta, afirma in Errores celebrados (1653) cd,


in cazul portretului imperial, elementul fundamental nu este
capacitat6aartistici, ci, mai degrabi, calitatea sa depersona ficta,
in misura in care supline;te Persoana suveranului, ficindu-l
prezent concomitent in toate pirqile imperiuluiTs.
Portretul privat impirtigelte cu cel public capacttatea de
reprezentareo dar ac\;oneazdin altd sferl. El nu servegte intrupirii
idialu.lui abptract d.e putere ;.i.demnitate intr-o persoani, ci
amintirii aparigiei sale omenegtiz5. Iati gi motivul pentru care nu
preia funcgl a de reprezentativitate a regelui sau de redare a ,,unui
corp politic", mulqumindu-se si redea doar ,,trupul natural".
Aciasti diferenqiere explicd un aspect major al portretisticii
lui Veldzquez. lncepin d d;i tozl, cind Filip IV avea optsPrezece
ani, gi pinn in cel de aI patruzecilea an de viagi al suveranului
A I dtttJ'zanbzy1a^ o calct' Zl,
SIC7U OjVNI
76 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

(1644), artisrul l-a pictat constant pe rege. Ultima redare apar-


qinind incontestabil penelului siu este Portretul de la Fraga
(il. 20), in care regele este celebrat ca persoani semidivini. Cu
toate cdYelilzquez a fost pictorul cur{ii pini la moarte (1660),
nu a mai executat decit un singur portret al monarhului. Acesta
il infigigeazd,, pentru prima dati, in semifiguri, dezviluindu-i
asdel slibiciunea bitrineqii (il.22). Este evident ci pictura nu era
destinati publicitigii, avind o funcqie privardTT. Conform doc-
trinei medievale a ,,regelui cu doui corpuri'78, tipul de portret
intreg reprezintd fiinqa firi virsti, nemuritoare a suveranului. El
igi gisegte expresia in formuliri iconografice caFilip cilare, Filip
la masa de scris, Filip la vinitoare, Filip cu toate insemnele sale.
Ele il reprezintd, pe rege ca ,,unsul lui DumnezelJ", deci nu
aparitia sa reali, ciin corpus representatum. ,,Portretul privat',
dimpotrivi, rede eera persona, corptl muritor (corpus na.ttt-
rale), supus legilor timpului. In sonetul mai sus amintit al lui
Lope de Vega, care-l numeste pe Sf. Luca,,soberano Apeles de
Maria", reahzarea portretului Mariei este astfel explicatd: pic-
torul originar este Dumnezeu (temi veche, dar inci actual|)7t.
Dumnezeu este cel ce o picteazS, pe Maica Domnului, inzes-
trind-o cu un corp divin. Numai aceasti picturi cereasci in-
trupati este redatl de Luca-Apelles80.
Executarea unui portret desivir;it este astfel egali figuririi
unei teme religioase. Baltasar de Alcdzar afirma, intr-un sonet
dedicat lui Pacheco, ci pictura de portrete ar fi prefacerea cor-
pului real intr-o efigie ,,dintr-un alt material", de ,,naturi
cereasci"81. Aceastl prezentare a ,,naturii ceresti", care devine
vizibili prin picturi, conduce inci o dati la problema relaqiei
dintre reprezentarea artistici ;i viziune. Sf. Tereza il venera pe
Cristos in corpul siu inviat din morgi (como salid despues de
resuscitador'), ,^formi supremi a apariqiei. Nu este intimplitor
ci teoria contemporand. a artei considera reprezentarea lui Cristos
inviat deasupra mormintului ca imagine supremd8s.
Anumite condiqii trebuie, desigur, indeplinite pentru a putea
vedea gi faca vizibili aceasti caro spiritualis. Cdci trupul ceresc,
ca gi cel politic, poate fizdrit numai cu ochii spiritului, idee ce
poate fi transpusi direct la corpus rePresentatum al regeluisa.
Principiul a pitruns Ei in ceremonialul curgii spaniole, dominind
totodati autoreprezentarea regalegs. Regele se prezenta pu-
blicului numai in anumite zile.Intrarea sa in sceni era regizatd
cu toate accesoriile anticei d.pparitio regis, pinl la deschiderea
cortinei de citre un funcgionar anume, aqa numitul ,,sumiller de
Eauauase :Jrloqwrs elsa (rrzur[3o ea:aSreds) preqorg rnl IntsaC
'utncqs,Cu.t sndtoc ptur.zatdat ea rnla8a-r
Inze) ug :ppur13o ur
rrur3erur e gcrS-rntq eriecrlruuas rJrc ?tef,JtureJ arnga rJ ' ,.6ptel
'rrngorc ep nez uJ rewJJpJs e-S / ". rar6ayq lseJe lroap a?JrJ
reu 1$ 1 nqvd rarroJ8 p-a sornqp a3.. :puelcord p:eqorA.epurl8o
pq3-rpd5 ',,nazauurnq ap sun 1ndroc.. nu,(atous to &ury ,Qaqtou,t
a) a1a,mlvu sndtoc ap ia.rdsrp ep JrupaJ^ lnrcadse .aturlnc alJe
nc 'gpar ?E 'lnunqeu 'lnrerluoo lJ?xa rc .rnlnue.ralns E gulllp
-rrues 'pieatgw eaur8Bur ?rf,alJeJ nu epurlSo :pluasq? esur atse
erueJoal ,,y6'tEZeLLt e1 lnreSar rnprard e-rS a3 l a?at lnun lndrqc
aterE rru-?s EJ / 'gpu\13o o ponpe-s arnpp8u-ls / unq rr; ,arac
-aJt oaJA lu? re(u p)eq" : rlralnd EaJen[ pdnp rS ernurpp ps arnq
-art eJ 'gpur13o urp eaur8eur urrd ales raueosrad e ?lrqelor^ur
eeteltlerJes ap arnSrse as Es pJr?acur leuoJlap a1a3ag .( f .nt)
rrzullSo E €uaf,s ?lnf,sounl ernlrlsuoJ [J lueurrulnc lnlf,und
'rasard E ?l€luetuepunJ ?rualqord arsa elsparV g aJuSa.r aps rriprrpo
earaprard rS eareuorlap pJrJruuas'rriflrue-ra,rns EeJelrJJax e gzrya r
as r Brn4po lnla8ar Jnlrloru pzeezlletnel IJ p#qr7ur ?ru?rq
.NIJElUAUIOJ
lF un elnturls ateod eo 'rasard 1e roadse -rn8urs un pzeasaJalur aN
'06untlnJ pnop elac arturp rrrnrp8al euaJqord rrre ufproqe ps
Innur atsg 'areadse>l€qs ep IJ pnqrty mlaBat mpa&vtl:,,rnJa8ar
e pueosrad ?[qnp" ardsap J€Jalr[ txat ,rrlsa8ns rpr.u IaJ tuno?
lpJo^a g rnlntaruod Esrletualqo-ld no aunrxauoJ ur
e,r JrSa-r
'68ArsnIJxa
,,[EJnteu rnlnd-roc" I? lrqrzrl uures ec eapod ad lcarrp nets
1a;r1e 'a8ar ad csaiosug nes pzeaturtu IJ pup r3unte rcurnu purldap
?lEJntEu aruuftu ug riern8r; luJS rE 's8Jolrunqau r$ rolrcrtrd
alataruod ruJs elrridacxg 'le,rrrd rnlnlaruod Jnruetuop BruBsuoJ
a$nq ua ?aJ?peJ ac drun ug'ap3ar IallJtu€' lelJezer.aridaJxa ?Jg
adeorde 'alsa 3a.uug Jnlaruod 'rnl Eel€trxaldruoc pleot uJ
nf dgi
rnJ ?aunr elzanbzgp1 rnl ernlp^zap ?rq? rxatuo] lserv
Jnlor
' t(PeraBew ns aP anbtod
onatd auar ou)ei earersa(ew ed pruillra,u o a3areoep iard are
nu nolqer lsaJp" :aridacuoc fxseaJ? relduaxa erurrdxa alorueds
ar?luelur elrqJeA ug ele8ar aJatarr,rod eteot al6aiosur aJBJ ezeJJ
'rnlnu?Jalns e oqupddp ralaJe ?aurpJo ug raur8ar nes rnla8ar
[E
lntarrrod ap rJnrpl? €algts nu Jrurru .aJes lugnlele uJoJuoD
'ari:unJ plspaf,e asenlard'asrqcsap u$n
JnSerd ut spuxuaW ia7 uy
re6rip;u; era ere)'otar51 asof ,zanbz la1 Inl ecoda uf .n,?u!uo)
ll src7v ocvwr
78 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

ostiei, oglinda c^ atare poate fi distrusi, dar nu si imaginea pe


care o reflecti. Se inqelege de ce drama nu s-a reprezentat
niciodati integral in epoca Elisabetei.
Ci4ile de embleme gi simboluri din secolele al XVI-lea gi al
XVII-lea dezbat pe larg semnificaqia oglinzii: ,,Imagine in ryeculo
existente. Si frangitur Eeculum, non frangitur imago, G in quot
partes speculum frangitur in tot remenent €, resuhat imago. Ita
in hostia potest fiei de corpore Cbisti oirtute diaina"e3. Misti-
cii spanioli au preluat acest motiv tradiqionalea. Pentru Sfinta
Terezaes, de pildi, espejo claro este locul de elecgie al teofaniei.
l,n Las Meninas,Yellzquez aspiri congtient citre o sintezl. t
problemelor artistice gi ale conceptului de imagine regali. El
interpreteazi gi diversifici tema Luca-Apelles urmind modelele
precise (Sopii Arnolfini, cabinets d'arnateurs). Tabloul siu are
insi un c racter explicit curtean. Portretul dublu din oglindi
preia funcgia unei apparitioe6. Cortina purpurie ce se deschide
in faqa lui aparqine inscenirii apariqiei regale, indiferent ci se
petrece in realitate sau este doar pictati. Aureola din ramura
oglinzii indici firi echivoc ci este vorba nu despre o picturl, ci
de o alti formi de apariqie.
Portretul dublu nu este nici un tablou pictat, nici reflectarea
in oglindd a persoanelor reale. Regele si regina sint mult mai
probabil prezenta\t ca fragment al tabloului pe care tocmai il
picteazd,Yellzquez. In cazulin care tabloul nevdzut de privitor
a fost intr-adevir considerat ca formi a portretului oficial, aga
cum este implicat prin rnasa pinzei pe gevalet, atunci suprafaga
reflectati aratd doar un demliu din aceasta, transformindu-l astfel
intr-un portret en buste cu conotaqiile sale private.
Ponretul nu dezviluie insi trisiturile virstei, nu numai pentnr
ci preia rolul unei/zmosa imago sau al portretului strimogiloreT,
ci gi pentru ci infdgi;eazd, ca reflectare. a. unei imagini de
reprezent^re, o imagine atemporali gi imuabili a perechii regale.
Bidimensionalitatea insigi garanteazd.,,corpurile spirituale"
i materi al e. Aceasti redare tran sf ormi r epr ezentar ea- a e q ualita s
intr-o replg,zentare-imago. Identitatea (similitudo, semejanza)
este redusi'"in oglindi.
Oglinda este locul epifaniei. Ea constituie forma extreml a
portretului regal cum'uultt4 spirituali. Ea singuri conqine corpus
imaginatum, care gi-a aflat doar prima intrupare in portretul
pictat. Acesta din urrni conqine in cel mai inalt grad prezenqa
regali.
'(r1e3ar
eaq_carad) a1anyttds sndtoc rS (crrrd 'aurgc) alp,tnl.pu nes alputtup
sndtoc anurp lruserluoc a.rdsap eqro^ atsg 'lepunJ r$ erdeaip ueld
.areolguptuas? eunrsuel
lnurrd aJtuJ plsrxa 'ue1d r1e ur JBp O
'raur8ar rS rnlaSar E oluaul?p
-unt ap e13y1a .puJru nc .arec
Tmlsalac ftnrexe lnrorrr'd
arse a1i_cltyrluor ?ls?ef,? al$aurdprs erer "! "l"i"d .ltt?s p punJ
[aJ ulp
alararad_ad ap aur8eul ernd rS .lerdorde Sugrs
1ni1oc urp lnrajercS
r$ ezuld ulrd gre-la3ns '1er:ateru ra
lntcadse ug ernritd eJturp
'ppun; r$ urld lnurrd aJlurp ?rueJp Uzeeen spuxuaW sp7 -tr.u
-l3etu1 eareotplrnd JEop rJ 'elcrd as e ap alec ad
lnraruod Eapal
aleod nu ltrrotrlr td pc eerctelsuoJ e1(; autua 7,y e[ urua^eJ f S
.suaqnu ep uaSuqpqN ry lpuxplpJ \nruatu1 1(;
uerirl eP otupda7 ry II_hJli li tuaqlq?w pl A lolpJ:-roir3rnq
-sqEH lalllureJ ne8edord er unolqel ep ruas raun rer€
-alur ?ra e?llupt "r.ul€Jap otppnt
ry IE
.rnlnreled erra8er;ns 1a;rse
ug sndxa
asa'yg1l urp Inrpuacur gdnq '(ouataa ap oqcadsap) rnla8ar
e nrPnts ep ErauEJ uJ Incol ?z?euuasep I gggL urp rnlnrezgclv
lnrelua^ul 'rnlnolqrt rrraundxa 1nco1 16 afsa Arl?JrJIutuaS
,rexaldwoc r$ ptrnu$rqoau
?LuJoJ o rJr? eJE rrlseurp laun lalSolBaua8 eaJetuazef,daA.olllutat
pl ap otppnJ p eJ ,eleluarr.ur alrqcal ug ,rnJnoJqBl earertsr8ar
-ug r$ 'gpropuJ prpJ 'gorldxa as e$y .pte,rrrd-rurrui gurro; o-rluJ
rapr Eaueruese raun e au?Js-ua-asuu o azadn-uu; ps :ed spuxuaW
sp7 'Joltyedrur eps ur ?JerJrJo a,rBurrrdxa ap ?turoJ prasege r$g 16
?1orueds ?euno EI elnJsounJ n?ra aJ?ol?uuase lridJcuo3 lsrraua8
rns crSoleaue8 a-roqr? un-Jlul ernlnsuoo as ?rsaf,e l,rui8erur
Iuluer urp EluEJur nc puna.rdul .nolqel ep laJts? un pleporf,ru
lelnJaxe e nu r$nsuy zanbzgf 6 ac dwrl uJ (nlqnp tatuod
un-JluJ flsuoJ ?aJeDa[JaJ pc lnrdey roru te-rou3r rnqaJl JE nN
ut ee) ad nu r.t aut?putt ut ale&et rrqcarad e
ppntrrrds -alarylvnbap
tnd e\uezard pcr;ruuas ?l?pelJar eaurSeur ,,toiautua74J
Inlqu?sue ur plr^Ird 'pnop elar urp Bun ap prrrurtsqns IJ prEod ?s
raur8eur n grgl terrra;rp laruod ap auJoJ pnop rolel ericun; 16
Biualsua arlurp tlzatur3 Ezeaz\eat as ppuilSo ug eaur8etur u1
'a,[?l]lJo rrSr;a raun alrrielouoJ eleol auriuoc
^ ?puir8o
ug eaul8erur 3arrug lntarrrod E[ BaJuaJaJ ur-rd retucor ,rep ;ru,rrrd
laruod et arczySolodrr o ?$at? tsnq ap EruroJ rS apunisuarurq
'a1es rrigtrxaJd_ruoc €aJ?Japrsuof,sep euuasuJ JE le,rrrd Inun-JluJ
I?rJrJo laruod rnun ear?urJoJsueJl ?[ lnloJ eJnpal 1-y
.rrlcun;
ep eurpmnlnu o 'autuayy ur ,Brard pl?tcagal eaur8Brur (leJrsv
6l srcsv ocvwr
80 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Indiferent de unde incepem si descifrdm tabloul (din partea


stingi, ca Preciado de la Vegaee, sau din dreapta, ca Palominoloo),
opoziqia dintre zonele de prim-plan ;i fundalul imaginii este la
fel de evidenti. Primul plan infiqiqeazd, zona in care tabloul ;i
realitatea se interfere azd. De aceeaYellzquez ii subliniazi mate-
rialitatea. ln fundal sint ingiruite diversele forme pe care le poate
primi o imagine: tablou, oglindi, realitate incadrati (silueta lui
Nieto in cadrul ugii). Pentru a inqelege sensul gi funcqia oglinzii,
trebuie si se ia in consideratie antiteza dintre prim-plan gi fundal
ca imagini a doui planuri gi realitigi: ele intruchipeazd con-
tradicqia dintre corPus naturale ;i corpus spirituale, gi totodati
contrastul intre ,,pictura ca obiect material" 9i ,,pictura ca puri
imagine". Rolul privitorului in descifrarea tabloului era stipulat
de li inceput. Imaginea in oglindi existd exclusiv penttulltot.
Meninele au fost desemnate drept chintesenqa teoriei artei
lui Velizqu ez1a2, dar in acest fel maniera de abordare a tabloului
a lisat multe puncte neclarificate. Problema centrali a picturii
este: Ce este o imagine ? Ce este un tablou ? Veldzquez trebuia
si ginl seama de doui aspecte pentru a putea rispunde: pe de o
parte pozigia sa de pictor de curte, pe de alta, congtiinqa de sine
ca pictor. In picturi nu poate exista, fire;te, decit un singur
rispuns, dar care trebuie si acopere ambele domenii. Pentru a
concepruali.za problematica portretului regal gi a putea carac-
terizaimaginea ca atare a unui rege, pictorul transformi oglinda
in punctul cheie al reprezentdrri.
Motivul oglinzii are in artd o indelungati tradigiel03, atit de
stufoasl, incit existi pericolul de a te pierde in infinitatea exem-
plelor. Interpretarea tabloului nostru cu ajutorul diverselor teorii
despre oglindi (de la Alberti gi Leonardo pini la Caravaggio)
poale constitui doar o incercare de a schiqa. cadrul general in
care se pot situa gi Meninele. Este totugi posibil si se defineasci
modul in care Yellzqaez concepea si folosea, in pictura sa,
oglinda.
-
Palomino abordeazi,intr-un excurs cuprinzitor, sursele filo-
zofice ale lui YelLzquez, ldudindu-l pe artist pentru capacitatea
sa speculativd (fud igual con Pacheco en lo especulatiao). El
alcltuieste 'o listi cu autorii care |-ar fi influenqat peY elLzqtez,
sau care l-ar fi introdus in secretele artei: Dii.et (qtiinqa
proporgiilor), Vesaliu (andtomie), Della Porta (fiziognomonia),
Daniele Barbaro (perspectiva), Euclid (geometria), Moya (arit-
metica), Vitruviu gi Vignola (arhitectura) etc. In ce privegte
teoria generali a artei, Palomino indici drept fundament textele
II |a|""2 VC.\'!ril\ ac o.\euUvl NVnf .tZ
STCTY OCVNl
82 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

manierismului tirziu roman: ,,La nobleza de la Pintura exami-


naba en Romano Alberti, esctita a instancia de la Academia
Romana, y Venerable Hermandad del glorioso Eoengelista San
Lucas: con h Idea, que escrittio Federico Zucaro de los Pintores,
ilustraba Ia suya, ) Io odorraba con los preceptos de fuan
Bautista Armenini I oa. "
Cunoagterea directi a gindirii luiZtccari' eY,ocate' de biograf,
nu mai trebuie demonstriti:inci din 1550, Yelizquez devenise
Academiei di San Luca, infiingati di Zuccati. ln
-"*brr albibliotecii
inventarul sale sint incluse, de asemenea, scrierile lui
Zuccarilas. Acesta din urmi se ocupa in complexul siu tratat cu
definirea reorerici a imaginii pictate106. Nu este aici locul de a
discuta dihotomia intre disegnb interno/disegno esterno, dar este
poate oportun si citim consideraqiile sale.despre esenqa imagi-
.tii id."i.t ,,A;adar, daci vom Pune o oglinda mare de cristal
foarte bun intr-o sale impodobiri cu picturi mliesrre gi statui
minunate, este neindoios ci, aqintindu-mi ochii asupra ei, eava
fi nu numai limita privirii mele, dar gi obiectul ce va infiqiga
limpede ;i deslugit ochilor mei toate acele picturi ;i s.culpturi'
Dai acesiea nu se afh in ea cu materia ;i substanqa lor, ci se
oglindesc doar prin mijlocirea formelor lor spirituale. Astfel
trlebuie sd gindeasci cei ce vor si inqeleagi ce este Desenul in
generalloz.; Concepqia lui Zuccari despre oglindi constituie un
6"emplu de excepqie pentru idealul manierist-tirziu desp.re oPgra
de ari; desnvirgiii gi absoluti. Ea conqin e fard indoiali ambi-
guitigi insolubiie: concepea T,uccari o reflectare simultani sau
iuccesivi a galeriei in oglindi ? Ficind abstracqie de aceasti
problemi, .o-r,rt^t^t"" ciirtain general (d.isegno in generale) se
do"r in imaginea in oglindi, nu gi in tablouri, poate constitui
"fln
ounctul de plecare al discursului teoretic al lui Veldzqtez.
' ln Las Mrnino, nu existi totuqi operele din galerie reflectate
de oglindi gi nici ,,imaginile alese" in sensul luiZttccari, ci numai
cdpil singura ,"pt"tinr^re picrati, meritind acesr calificativ gi
refiectard i; oglinda, cu a cirei execuqie se ocupi artisrul'
"rte """e"
Oglinda d"evine astfel locul in care epifania reg11e.9i -mani-
festar"ea picturii in se se confirmi gi exalti reciproc. Mg.d"Jin care
y el1zquiz abordeazd, explicaqiile lut Zuccari despre oglindi intr-o
galerie de picruri, dembnstreazd. cd utiliza modelele filozofice
s"j vizuale intotdeaun a doar ca puncr de pornire.. Consecinqele gi
interpretlrile pe care le-a p.o'no""t in Spania tab-loul luiYel6z'
quez atesti cd bazel" sale filozofice pot fi descifrat e fdrd efort.
iel mai convingitor indiciu in acest setrs este Portretul lui Carol
'ZE-6eg'dd 'gg5l '11 tnnbul lpr!1yJ : ur ',,arurr4 etp Jo roJJrl I aqr pue
s?urual4l se1" '.lapdu5 '[ $ $z-ZgZ'dd 'eg6l '9 ,(totst11 ltv iut .,,seurualt
sE'I Jo auef,s-ue-asrwaqr;o Suruealt aqJ :9g9[ ul rezg)ly aqr ur zanbzryan.
'rl#olr{'g'f !'ur.rn 16 '9751 'runtlcog 1e:orcop ep pzq'sapyg sauta
ltt'd
a
.ht-./(\
8ux qcn stal u 2 a q cn8 o7 oua utou? q cI' z a n b z y7 a 1 uo a s
"uru
W s 27, nny
i'ur:n 16 SII'd'616I 'plrp"y{ 'vuanbztlaa mSolouoct 'spuuary sp7 ap
4fu4 z7'sarue.rg I odtue3 lep '1tr i IgI-gZI 'dd '0g6t"un '11 opuoutag u?S a(I
vtuapr'rv lpatr q ap uttapg '/ru/ap"rv :ur',,zenbze1an ap (seuruahl seT) AI
adqag ap erlureJ e1' 'utapt Ii OZ-g 'dd 'Z16l'g tbtn,tz741 ur .,,seurua;41 sE-I ep
salgrsr^ur sa(puos,rad sa.rt so1' torg arrsay4l 'g:ZI-t.dd ,[96[ ,g etntcarabty
: ut ',,srurua141 sel ua e,rnoads;ad e1 d .ropeyn8ar opezvJt .U g
1g' 'rfory oO
'81I 'd 'A 'lo^ 'lt6 t 'plrpery 'puvdsa aup lap 4rc1slq o1 ottd smtzt,arl sajuarrl
'u9rw3 zaqrugs 'f 'g t.t erirpa rzan 'a;eorcrd uJ pugs aper alelapour nu rS erru
-crd plcaga.l epuqSo pr eleluelr no purrrdxe as 'rpa.r;uo4 a.rtpr e8an EI ap opell
-erd o's.u,rr lnl e'serl ",0 ":;il:: :;:Tl,y;o:,1f-:;n:;;;rilrr,r,
:ut ',,seurua141 er{t uo slJeruaU eerql' '.relqny '.J tzel 'etso3 rnl EaJerJcsep
urp elellnzer alatualqord ardsag 'gsearg;pdur1 eslua,{ap e1rre3;r141 queJur
'2951 'uopuo-I-ue^ell ,u.a51 '.ra1gny '5 ap 'pe '(9e91 :g3gt-9991) lnjulcl
pp auv zp_ayrpln&puv eucs 16g prso3 Ep xrleC arEr ur ecoda ug 9
l(w&rt ,treqta1g.,4g .r' irqca,r
'9OZ-SOZ'dd'116I Brpuo-I 'lI'u?!t!J
to sBultulvrl aq1
aleruarunf,op uJ lua^f,a{ suJsep :ep 'lnp.rard Ve'(ZggL) II dlllg nc uerira rn1
.pa ,gg91 ,ztnt
lnra.ruodotne a.rdsag 'OZ 'd '616L'pyp"W '.ra1p.r.ra5 o^leC 'J ep
-u?d el ap so3o1?te'oqrnp.re3 rza,r rS ozl'd'Oo9I 'pFp"I I ,..'sa1tz sz1 ap
uorJpttu$a z7 utd ytaua8 ncnol1'sory so1 ep sarrapn3 .redseg 1zer,1a EI fJaJaJ
es rlorueds Er-re ap rror?rueruof, titB tS 'tg 'd 'AX 'I'sauoqplndsre apuqnr
-sa1 'ontr3 ap lEJoAe etse a"afiurW oadtp ut serprg rnl lnra.rr-rodotny g
'ZZ6-0Z6'dd'(Z Elou ur ec) oururole4 g
' dd'e g6
suotlrluas atday : ur,,,srurue141
Zl-lt,' I'I
sE-I Jo Euraarn eqJ Jo 'uorleluasa:delI lnorltr.,to, uorlela;d;atu1. .s.rad1y .5
rS rzarr :rc-el'dd '996I <srse4 'sasoqc sal ua slout sa7 .llnernoJ .hI e
'07,6'd'b6I'pype14'r4td9 4?rs7 pl ,( otttgntd oasnW ru'oururol€d .v Z
'82'd'*61'e,rauag 'autaut-ru1 tpd 1a suup sas tpd aluocpt lauly I
gION
'?puryardlalux sar ?[qB]o^aJr o pJasrue^ap
'ro1 earelnJaxa ?l ap TUE ap rrazgnop EIq? e1'a1autuary g)
?zBallsuoruap Jep 'zanbzgla6 ap t?luauepunJ aurSeur aJdsap
rnlnsJncsrp E prru,oSrde plu€rrea o e) ercde ogaJJ?J rnl_BJnlJrd
'Jeop ?ra3ns o zanbzqa^ eJeJ ad 'nurSerur
e ppurSEdord ap erirunJ Arl?luatso purund'crlogrurs ru?r3ord
un aJp rrzurlSo EuEU 'a3ar rnlnrgupr e puostad olctl gwporor rs
(auadorna Ilrrurrd aF aradopodec aterp,rape) sotadsE sol ep uops
urp alrrnolqBl ?lJ? as ?pur[3o uJ rrpJ 'rteccnT rnl Jnrxal IeprJ
pzeeurtn ltrrsrlrB 'zanbzgla6 rnl ?ri?8oq eerLe e prg{ .sor(€z .ll)
urlrag urp uaasntrAJ
uaqrrJr€els eI ep'(tlgl) ogarrE] ap II
€8 slcgu ocvnl
84 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNI]

Nu existi totugi, in rindul istoricilor de art5, o opinie unanimi despre


reflecarea picturii. Alte ipoteze despre funqia oglinzii;i misterul pinzei semi-
acoperite iu fost formulate in studii mai noi. Cele mai-importante sint:
1) Oglinda nu reflecti nimic din ce se afli pe picturl sau in afara ei. Ea ascunde
n,rmai o .aparilie":J. Cam6n Aznar,Velizquez, Madrid, 1954, vol. II, p.836.
2) OglindJredi perechea regali, care se gisea in acelagi loc cu privitorul de
azi. S) Oglind" nu este de fapt o oglind4 ci o picturi: P. Claudel, L'eil ,6coute,
Paris, 1946, p. 63 9i G. Kubfur, ,The Mirror in las Meninas",in: The Art Bul-
letin 67,1985, p. 316.4) Tabloul pe cale de a se na;te o reprezinti pe infanta
Margarita 9i suita ei (de obicei in combinalie cu 2)' I) Tabloul,_p,e care il
pictiazd.Yellzquez, este identic cu Las Meninas in totalitatea ei. Astfel, recent:
j. R. Searle, -Las Meninas and the Paradox of Pictorial Representation"
(in Tbe Language of Images, ed. de W. J. T. Mitchell, Chicago, 1980, p. 251
gi urm.). Aceite inteipretiri sint sugestive, chiar daci nu se sprijind nici pe docu-
mente, nici pe studiile despre perspectiva imaginii' Ele ilustreazi consecinla
structurii plurivoce a imaginii, care lasi privitorului un sPectru intreg de posi-
biliteqi interpretative.
9 Despre problematica acestei identificiri, vezi F. Ifriguez-Almech, Casas
reales y jirdines de Felipe 1l Madrid, 1952, p.98 ;i J. F. Moffit (nota 8) p. 271
9l urm.
10 Despre semnificagia acesrui fapg v.:J. Brown, Images and Ideas in Seo-
enteenth - Century Spanisb Painting, Princeton, 1978, p. 96.
11 A. del Campo y Frances (nota 8 supra), p. 17 gi urm.
12 B. Mestre Fi,ol, .Los tres personajes..." (nota 8 supra), pp' 18-19; A. del
Campo y Frances (nota 8 supra), pp.7l-72. Vezi gi E. Orozco Diaz, El bano-
quismo
- de Velizquez, Madrid, 1965, pp. 68-71.
13 Guid.e de l'amateur au Musde d'u Louare suhti de la aie et des euvres
de quelques peintres, Paris, 1882, p. 271.
14 A. Palomino (nota 2 supra), p.92A.
15 Carducho (nota 5 supra), pp.347-348.
76Yezi, de ex., G.-P. Lonazzo, Scritti sulle arti, ed. R. P. Ciardi, Florenqa,
1973, pp.31-32.
17 F. Pacheco , Arte de h Pintura (1649), ed' de J. Sdnchez Cant6n, Madrid,
1956, vol. I, p.207.
18 G. Paliotti, -Discorsco intorno alle imagini sacre e profane" (1582), in:
P. Barocchi, Tratuti d'Arte del Cinquecento fra il Manierismo e la Contro-
riforma,vol. II, B^i, 1961, pp. 134-135. Citatul este din Augustin, De dioersis
LXXXIII, p.1+. D"tpte aceasta: R. A. Markus, -Imago and
q"r4aestionibus
similitudo in Augustine",in Reaue des Etudes Augustiniennes IY, 1964,
pp.125-143,;i \W. Diirig, Imago. Ein Beitrag zur Terminologie und Theologie
der rtimisclten Liturgie, Miinchen, 1952, p.38 ;i urm.
19 Despre elementele sacre continute in Las Meninas, veziD. Angulo
Ifriguez, .En el centenario de Ribera: Ribera y las Meninas", in Archiao
nspa6ot de Arte XXV, 1952, pp.28-30; F.-W. Kiiltzsch, .Das Rltsel der
Meninas", in: Festchrift Luitpold Dussler, Miinchen, 1972, p' 371 9i M' Craw-
ford Volk, ,On Vellzqu ez and the Liberal Arts", ?n: The Art Bulletin LVIII,
1978, pp. 69-86.
2o1n Diaersibus Quaestionibus mat sus citate (nota 18 supra), Sf. Augustin
trareazA deja oglinda ca purtitor privilegiat al imaginii (imago)- _
21 Despre dificultnqile in datarea acestei lucriri, vezi J' L6pez-Rey,
Veldzquez.-A Caalogue Raisonnd of bis euare, London, 7963, p' 726 $ idem,
'n'JN'uaasn1A7 uuqtag np qcnqclrf:ug.,,uonrpe:I rep pun aylaaa auo8
-elrYsleqrnooa^elsncnz'auoequs\ilr"I"rY]?^;TrXlifr
"H::iAZi
'6ll-gll.dd,eg6l .o8ecrq3,,ttntua3 qluaal
-uaa'es aql u uV qrucl 'Surqlnsaq
to uV aqJ,s.radly .S luef,ar lza^ Sg
'€86r 'AX'I- utiarng uv atrJ:ur nrpnrs rnrsaJe
l$
""urzr"*."?
lZt-Af t 'dd'Zg6I'IAX-I ulalf g uV aclJ:ur .,,rplE "!i3.ii
ue4 dq sauaf,S rorr
-alul relrurs rar{ro pue trertrod rurJlourv aqr ;o a,rrrradsrad aqr srsdleuy
.-I .61 rza1 .rurn .d ,rf,6l ,rg;oautzr&z7q
IetrItEruar{letr I y' 'uorag:e3 li 16 Ztt
uot8utltng aelJu!,,,tre.rt-ro4 ruUIouJV s.:1clE uen uef ,l1s;our4 .g 79
.glt,.d,i86I-,pypery ,IIAX opls
1ap 7oyadsi prplrios o7 ua
tlsrjtp Ig 'sa1ezuoO urrrEIAI 'f 'f ri rza^ .gg6 .d ,(rtdns 7 rrou) ourtuole4 99
'e l'd'II
'1ot '(ztdns 71 etou) oraqr?d g€
'lI'd'II'1o,t'(udns 71 erou) ore{rej yg
.
t
sa r dt c ut t d s n s o s n duro c o u' g':51';'
1
o3 z a u b z rp
n, t ":#J#1, *f io lor*
_ 'Ott-geydd,(,961 ,796 autzztzq uot&ut1ng
aclJu! ',,rnassrouuo3 se zanbzela6. ,*tp! Ii ggt-gOt .dd .096t ,111y1;1 ar.ry
ap pgtdsE oalqrrv ur',,erFt1 ua zanbzgp6ap uorsrw e1" tr.rreJi^1i gg
'n6B'd (rudns 7 rrou) ourtuop4 19
,8661
'sye1_'-noa1q?I np uozjptn"lsu1,-1 ,p\rtltrolS .I rza,r. (raue rauotsr Inruauop
uruad) $ ZzA\rn4,auttqt ua asrut tns tpss7 .anzincgdi lrrg, )7,qcegua1
-lgCI 'l sale leru rza1 .rrrnlerarrl eiurpi "l ug
lepads ur !.ra!rec rnrfJ E prsa;dxj
'trunlE aC[ 'rue ap p.rado o-;tur (rSpsur ra;ado e nes) rnlnrolne ea\etuazatdat
ruoJeleru eztret)ere) e n:tuad_ (e6gl ,lrutrol) epl1 grpuv ap ftep
rurrrd n;tuad prrsoloJ lsol e erse;dxE .u.rarur .,pr 1na.ug-c-u1 r6ni.r1-rr,1rrroz"1g
eareper a-3a1aiu1 as .au.ttqv-ua-as7ut. url4.uozelqinun p ur"ru, pz"ru
Irrd.ri1,
-ruasap ri ?rplpraq aurSr:o ap atse (.aun(qo ua" -.t1) ,ossiqr au.eria.rdxg
69
'ot-l'd! 'e86I'sye.I 'a1uuroc1,1 ap acrt natg ap a5ry :i1 OgO),,p,i8-"*t.1
ta arreurSetur.l no sryeurSeutr snpunI4l. ,urg;o3'.11 erieace n:luad
'o?qllg lirrt OZ
urp uoruezrnSal-ewezalericaloc ulp ln4J
-lruf, 'osstqr u? roteuop un r$ pzeelrrd ueragrnz.ur.rn r$ Sg .d,tgOi_OSe f
, -ur
s1 s
r,k u 7,y : ur .,,.r ar u re4 r r,
". "
x: ulr;rff {if G y:\rl ;*x:4 :i ",
'satq?q:ul,aled sap srrep ossrqE ur rneteuo6l a1. ,larseq3 grpuv li"tt rc
' VZ' d'096
I's1r"4' an bqspuou,t ar o ap s anutad s il t" iTtrq)n7.ir""t"C .a
$ le-OZ'dd '€96t ,uopuol ,uVeynT"l lo s&uuutzrl'aq1 ,iuog.f.yq rzai tzai
rorsare veraregzep a.rdsaq .tg9l-0991 IS Ot9[-St9l ruls asndord iuaacar;,rru
alaf, alaleq 'paua8.laa1p ersa
ugJegrrlzrnl rarado rrrprep r.ldnse e?ftlo)JeJ gZ
'i, ;ot.d,1)lifsir9:!:;
'BII-lLl'dd'(etdus .A
:r::I).i6;':g
;;
.d if951 .1.roa
17 erou) srJrEI{ Is ot
;n^a1,.1.'.totd1ncg u1faas 'sagnuory zauqtpry,also:4 u"rullC '1glzeL €Z
. -
59'd (rtdn sg I ur$.oJ g'f rS u'n g 77 d, 7 261,s1te aj ua q r, ;;::;
4.
a7 s21dv atqdrtSouoct,l
-erou) rns apnT'ap?!_s$
,IJAX np ta ap?rs np t-p
xuatdtlat tty,1 bpy4 '3 ri rzan 'qze 'd'1 '1o,r'(ztdns 71 etou) "lAX ".ij4
ota\teic
.ul.rn 7g
1$ lll
.d ,Zg6I ulox-uopuo-I ,zanbzo1a11 ,s1rrr11 .g
'tuaca; lS Sgg'd '616I'slted-euuesne-I ,taEryT b se tsntv a'ti1':zanbz77a11
s8 SI53U OCVWI
86 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

7962, p.156; M. Millner Kahr, .Yel6zquez and Las Meninas" ,in: The Art Bul-
letin LYII, 1975, pp.225-246 9i idern, Veldzquez: The Art of Painting,New
York, 1975, p. t+i gi urm. Vezi 9i S. Speth-Holterhoff, Les peintres flamands
de Cabinets d'Amateurs au XVII-" silcle, Bruxelles, 1957, p.59 gi urm.
41 V.: Mary Crawford Volk, .Rubens in Madrid and the Decoration of
the King Summer Appartements", in: The Burlington Magazine 942, 1981,
p.525.
42 V.: M. Millner Kahr, Velizquez: The Art of Painting (nora 40 supra),
p. 158 s,i urm.
43 M. Millner Kahr, ibidem. Vezi gi A. Chastel, .La figure dans l'en-
cadrement de la porte chezYelizquez" in: Fables, Formes, Figures, vol. II,
Paris, 1978, p. 145 qi urm.
44 Y. Bottine aq -L'Alclzar de Madrid et l'inventaire de 1686", in: Bulle-
tin Hispanique 58,1956, pp. a21452;50, 1958, pp. 3G-61' 145-179,289-326'
450-483. Vezi qi J. Brown (nota 10 supra) p.99 9i urm.; Moffit (nota 8 supra)
passim.
45 F . Zuccaro, pictorilor, sculptorilor gi arhiteclilor" in: Manierism.
"Ideea
Arti ;i teorie, tradtcere de Oana Busuioceanu, prefali gi texte introductive de
Victor Ieronim Stoichiqa, Meridiane, Bucuregti, 1982, p.297.
46 Carducho (nota 5 suprd), p.376.
47 Carducho (nota 5 supra), p.375.
48 Lope de Vega Carpio, -Rimas Sacras", LVI?n: Obras Poeticas, ed- de
Bleuca, pp.S++-l+5. Vezi gi E. L. Bergmann, -Ar! Inscribed: Essays on the
EkphrasiJ in Spanish Goiden Age Poetry" in: Haruard Studies in Romance
Language, XXXV, Cambridge Mass., 1979, p.44;i urm'
+g Vlz; de ex. Lukas Koc6, . Chris tusbild- Kaiserbild", in : B en e dih tinisch e
Monatsscbrift XXI, 1939, p. 85; A. Grabar, L'Empereur dans l'Art Byzantin,
Paris, 1936 pi idem, Les Voies dans l'iconograpbie chritienne,Pans,1979, p.59
qi urm.
50 Vezi sonecul lui Juan Vald6s de Guevara, citat de Palomino (nota 2
supra),
' p.898.
51 iezi D. Klein, St. Luhas als Maler der Mariz' Ihonographie der Lukas-
Madonna,Berlin, 1933,passim; S. Ringbom, Icon to Narratiae. The Rise of the
Dramatic Close-Up in Fifeteenth-Century Devotional Painting. Abo, 1965,
p.329 qi urm.; R. Goffen, .Giovanni Bellini's llalf Length Madonnas", in
The Art Bulletin LYII,1,975, p. 505 9i urm.
52 Palomino (nota 2 supra) pp.905-906.
53 Sursa documentari se fisegte acum in D. Angulo Ifliguez (ed.),
Velizquez. Homenaje en el terce cententriD de su muerte, Madrid, 7960, p.266.
54 L. B. Alberti, ed. de C. Grayson, Bari, 1973, pp- 4445.
55 Vasari-Milanesi, VII, p.440.
56 Despre modul de contopire a Portrecului cu imaginea religioasi incepind
din secoluial XVI-lea" vezi M. Jenki ns, Tbe Sute Portiait: Its Origins and Eao-
lution, NewlYork, 1,947, p.26 Ei urm. Despre caracterul sacru al portretului
regal vezi Lopez-Rey (noia 21 supra) p.37 qi urm. ;iJ. Brown;iJ H. Eliiott,
Ahalace for king: Tbe Buen Retiro and The Court of Philip IV, New Haven-
London,198O, p.31 ;i urm.
57 Calder6n de la Barc4 El pintor d'e su desbonora, IlI, 1827b. Vezi gi
H. Bauer, Der Index Pictorius Calderons. [Jntersucbung zu seiner Maler-
meupborih,I{amburg, 7969, p.27 9i vm.
58 Calder6n de la Barca. Amor, bonor y poder, vol. II, p.876.
' dd'Zg6t'(otdns
9ZZ-90t,' 17
erou) lag-zado1 rza6 'f,rtualne Ilgernf,srpsr Sertur la.rlrod un rrru trua,r.red
reru E-au nu plep flsear? pdnp Er aprr{ruof, psur aleod as'zanbze1a6rn1n3o1
-eler E ?lenltrE earets ulq'tt9I pdnp ap ap3a.r alara.lr:od ruruad ri pqeleir arsa
elseaf,V 'psltlf,sap prul auJrupJ p.rn8r;rtuas ur nes p8ea;1u1 g.ln8rl uyzanbrypl
ep teztlear rso; e (9791) AI dlllJ rn1 p raruod lnunrd ErEp Etualgord ll
'Z€,e 'd'(ztdns g1 erou) poaled 9l
'IX '(e 991) sopuqalal saloug'en1eqe7 92
'SZe 'd'(otdns g1 erou) tnoaled ll
'ur.rn rS g7g 'd '(rtdas g 1 etou) uoeled el
'ylt'd'(rtdns 91 erou) ozzawo-I Zl
'9 'd 'II 'AXXX '4totslH stl?tklpN'snruq4 12
'nee'd'(rtdns 9 erou) orlrnpref, Ol
'en-Zydd'Z96l Ireg'III
'1o.t 'zuttotttotiuoJ pl a outsuatuvl,y y z.{ oluacuanbut2
Iep auv<p ?t/11pU
'rqrco.reg 'd :uJ'(lggl) ,,eef,uselsaltrtrg sryralyadns le aef,rrgEg sauourillsul.
'oaruor;og InleurpJEJ EI eriesEg es rnlnta:uod e are8au fl?JrpeJ leur BaJ 6,9
'00716Z 'dd'1 '1o,r'(rtdns 21 etou) orarlrtd g9
't6z'd'016l
'pypry{ ''g'V'g'97'svtqg:ur ,,oplnlrlsar IJserg 1E' t8an ap adol 29
'ur.rn r$ 991 .d ,(otdus
<sr.re4 2o,p a1c4rs np alou8tdsa
99 erou) uortlE-u/$.org 1'ru.ln 16 EgZ'd '9961
atnlutad 4 su"p sa1oqur,(g 1a suotsr1'o8a11e9 'I:OZg-erc.'dd '696I 'pyp"W
'IIAX o13p 1ap otctal nu,utd pp lgaftp?W ,tr1lurd'zatTtueg-zat?d'v IS
zan8rgl oln8uy 'O:6961 trpaa5 'ucoda q ap Togtzdsa otppkr un (ft9D opapJ
ap anbupag uoq rcd 4q?g ap uotcrtadutat o7 nuoq orrehtr 'A :'A 99
'O8t-89[ 'dd'Z96l 'plrprtt 'ad11ag ouonl
p olvq 4oardsa not&tlat ppt| t7 tlangr4 I orrelaq 'f :'^'AI dqrg rn1 eroda
uJ rtsrrr1C sndro3 ruolpgrps eiueuodrur a.rdsaq 'ng-il'dd'196I'Z anbotzg
:ut',,ec.reg EI ap ugreplv3 .rrd epa.rg ap aSgrs a1* 'un.rqny'A'r{f, lzeLgg
'turn rS 1y1 'd'(udus 99 erou) uorllg-u,t.org t9
'ulln 16 191 'd'(vtdns 99 erou) rroqlE-ualo.rg ri
I l6t 'PIrPeI t 'eupdsg ap sa,hy sol aP spnuort sauas sptata sr'1 'outoa'E 99
'uttsspd'g751'trngz;nr1tr
alzl np ul sit?tltodua&u&{
'3uu qtnua1u11 a qcql qttqcsaSloutot autg zatalaul
-zupC uapuaclais sap Sun1Enntu7 atp pun Sunqatslu7 arcl'3uruo:g 'g rS
rza1 'rurn I3 ZSZ 16 'uun ri Vl'dd '996t '1.roa a.aN-uopuo-J 'acuzsnzuay aql
u! rlntocl aq1 'Assauuag-ado4 'f lunssrd'(ttdus 99 etou) surluaf 'yq 79
'urrn r$ ,gl'd'6961
'97 sltV-xnrag sap a1nzzC:ug',dlar4 alEAu<I IE^erpaI I el?-I ur trv Jo ereld
eql uo seloN 'uoltoadc a,rrleur8eruJ pu" sa3eurl leuorto^eo' 'uroqSura '5
rS rzal 'gZI-tZt'dd'e86t 'pyp"y{ 'srtaldu.roc sruqg'sgsaf
"O il]i* Jl, U
'I861 'syrd '?oY np trnrcd a7'uueyry'1.r6'tu'rn l$ zg'd 'g16l'w rriro*n11
saJuarJs sap anaay:ug',,uarqr19g.red ro.t np lrEJlJod a1' 'srroruaq.A r$
yaL'Olt-6gt 'dd'gO9t 'ale4'"'zatcps xwanrl 'auroaqcry'1 r$ 711-9g 'dd
'689I 'sge.I 'toy a1 nod srzl sa8rtano sasu@p sap uoqdycsaq ap pancay 'uarg
-ll?J 'V rzat'zatuetl Inrieds ruluad '89t'd '(z.tdns g erou) oqrnpJe] 09
'89€ 'd '(o.rdns 9 erou) oqrnprp3 69
t8 sID1U O'Vl4t1
88 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

78 E. H. Kantorowicz, The King's Tuo Bod'ies: A Study in Mediaezsal


Political Tbeology, Princeton,1957, passim ;i idem,.An Absolutist Concept
and Its Late Medievd Origins", in Harvard Theological Reztieu 48, 7955,
pp.64-91.
79 Y.: E. R. Curtius, .Calder6n und die Malerei", in; Romaniscbe
Forscbungen,I,1946, p. 89 gi urm. gi idem, Europiiscbe Literatur und lateinis-
cbes Mittelalter, Miinchen 1961, pp. 537 9i urm. gi 5al gi urm. (trad. rom. de
Adolf Armbruster, IJnivers, Bucuregti, 1970).
80 .Fue cuadro celestial, en cuyo velo de tela humana y divino celo/Dios
los pinceles de su ciencia emplea" (Lope de Yega, Rimas Sactas,LYI).
81 .De otra materie es distinta,/de celestial fundamento,/Pues con destreza
invencible/lo que espiritual/d{ndole retrato igual/la forma cuerpo visible."
es
B. del Alcizar, Poesias, ed. de Rodriguez Marin, Madrid, 1910, pp. 796-197.
Vezi gi cometariul lui Bergmann (nota 48 supra), p.35.
82 Santa Teresa de Jesfs, Vida, XXYII, p. 8.
83 Lomazzo, Idea (nota 16 supra); p.239.
84 Kantorowicz (nora78 supra), pp.4-8.
85 Y. Bocineau" .Aspects de la Cour d'Espagne au XVII- sibcle: l'Etiquene
de la Chambre du Roi", in Bulletin Hispanique 74, 1972, pp.138-757;
Brown-Eliott (nota 55 suPra) p.26 gi urm.; A. Rodriquez Yiela, Etiqueus de
la Casa de Austria, Madrid, 1913.
86 J. Gallego (nota 66 supra), p. 216 9i J. K. Eberlein, Apparitio Regis-Reoe-
latio V eritatis,'Wiesbaden, 1982.
87 V. : J. J. Martin Gonzalez (nota
36 supra), p. 109 gi urm.
88 J. Moreno YilIa, Locos, enanos, negros y nift.os palaciegos, Ciudad de
Mejico, 7939; E. Tietze-Conr*, Dzuarfs and Jesters in Art, London, 1957;
Brown-Elliot (nota 56 supra), pp.253-254;J. F. Moffiq .Vellzquez's Fools,
Calabacillas and Ripa", in: Pantbeon 40,7982, pp. 304-309.
89 Pentru o justificare bazata pe teoria artei,-tezi Paleotti (nota 18 supra),
p. 391 qi urm.
90 Richard II a fost modelul primului portret oficial, vezi M. Jenkins (nota
36 supra), p. 7 gi urm. Despre problema portretului in epoca lui Shakespeare
vezi F. A. Yates, Astreea. Tbe Imperial Therne in the XVItb Century, Londra-
Boston, 1975, pp.29 qi urm. qi 215 ;i urm., 9i R. C. Strong,The Englisb Icon:
Elisabetban and Jacobean Portraiture, Londra-New York, 1969, Interpretarea
lui Richard II ca .the tragedy of the King's two bodies" i se datoreaztr lui Kan-
torowicz (nota 78 supra), pp.2441. Scena oglinzii este comentattr qi de P.
Ure, .The Looking-Glass of Richard II",in Pbilosopbical Quarterly 34,1955,
pp.219-224 gi H. Gaber, Speculum, Minor und. Loohing-Glass. Kontinuitiit
und Originalitiit der Spiegelmetapber in d.en Buchtiteln des Mittelalters und
der englischen Literatur des 13. bis 17. Jahrhunderts, Tiibingen 7973, pp.
276-279.
9l Ricbard II, vad. rom. de Mihnea Gheorghiu, ESPLA, Bucuregti, 1955,
P.97. :
92 Ricbard II, ed. cit., p.98.
93 F. Picinelli, Mundus Symbolicus (Milano 1653), Hildesheim-New York,
1979, p.195. Despre istoria apestui topos, vezi H. Leisegang, Erkenntnis
"Die
Gotrei im Spiegel der Seele und der Natur", in Zeitschrift fiir pbilosophische
Forsch ung 4, 1949-1950, pp. 161-183.
94Yezi \fl. Berges, Die Fiirstenspiegel des hoben und spiiten Mittelalters,
Leipzig,1938, pp. 63 Ei urm., 86 Ei urm., 228 9i urm. 9i Gallego (nota 66 supra),
.Zg-€,g.dd ,9g6l ,gg[-lgI et(og :uy,,,oco.ueq
oteJtar lop Ernr
-rel ?l ua sef,rletualgtua sa^EIO se-1. ,elvteZ ep selezuot .f ruara.r
lze1 gOt
ggg'd,(rtdns gp rrou) tru))tz IOI
'rurn l$ gi 'd ,916l ,nga;ncng ,1eae4 erlaury ap pie;ard rS iarnpe.rr
. .&)seeugruor Eaunlsrin,OZO)
'tattp nuoat 4rc$! auoaqj
"l !tik.tt!1gJ^.2aapl
-isunx uanll? rap arytqcsa8slltt&ag nz &vn1ag ulg .tapI,l1s;oue4 .1 991
oatruauoll_:ur,,,zanbzelo^ep?uars,,l{:ry;g;*)!,7!,T.rtlt1'{,?:i{,
'plrpehl 'zaubzr1al ap ossalut,ocaqcorl ocsatuo4J,u1ti1111z"narrpo^U ! ,a,
'968-t68 'dd '(otdns 7 ewu) ouru.royej 991
-
'(rtdns 9,6, erou) reqEr3 .11 r$ rzal .9251 .sr.re4 :t1ott7y7 a7
's1rye;rurpg 'f 1'u.r.rn ri 95
.d .696I qroa ma1tr,tpmg .g .A
oj patmpaq'itV
,ilolsg7 u sa.tpLris:u5-.,,,tnoaaq aqr;o.lolr1y,,q aql pue rsruy aqilo rorJrllo
I
aqa" 'u'tap| 16 att-90 'dd'296r'L\Qnupub uv aqJ:uJ',,uv ur ioirryrl aq1;
'z.reao.qc5'H : tSOt .uaqcuny4l ,s1a&a1dg sap.taqil"Z;qne1ue11 .J .C :.A gOI
g€-IZ'dd .6t6I ,AXXX sjtv-xnpag sap
anazlg:ur uy :seuruet tr s_E-I pue seJapuEIrI_I se1. :leu101
ap'I{f, rnl Ezearolep
",uor1p1aJd;aru1
as r_pruat Ertseere ad tuer.rodun nasa Inrurrd ZOI
.ur.rn rA
tg'd ,tge t ,1asse11 ,zaubzqall o&atq uoa srutu"lty sz7
'uessrurasy'n^H ls ir"drt y5"ro") ,rr,i3y .U:gi{:a.195-1 ,.rqrrg-.r"q",rnyq
'zanbzr1an^o&a1q ,Sraquals;ag.X IzeA .elezrlef,ol if iod nafi nr apEor
ra.rpc ap a.ra8alaiulau o zanbzgplyel arrotraud ur at$auruop BlsEef,E
"rruel'"rrl
nc prnrp8al uI-',,llrulul lncol''aurirnc rS as runo,pdnro u, l,r1rqrp,
rt,rurod relrid la;r.rod 1n1qnp (res.rj,rur .rn8rsap) "ut8r,0.r""
pr""1j", epuq8i' 161
'02.6'd ,(z.r.dns 7 ercu) ourulolE<J
OO I
tsuuy4!qcnq,q,t,,s,il::;il j,*;fiil-r"ro:;:!i;':+iiiy::!,"*
-ruS' '(5_96I- rarsun141) zulH .g :r,ze,r .o€oleaua8 rninra.rr.lod-a1e ecnluercerec
apipraudo.rd rl pueedo;na r.rnlcrd uJ nlqnp rnlnra.ruod rrir.rrde a:dsaq 95
'9Ie 'd
'(etdns g1 erou).proap4 rl ya6igg,.ts1dg ,ecauas :I ,.s.rd uJ,oncra 25
'gll 'd '(o.rdus 0i etou) rqBI raul1lll .yl.:gt1Zt .ad agg6;1.uJqcuny4l
'zanbzy7a11 sap spuual4[ azg .ra.rqa; .Hitil.Aas96l:91 truiyaplrq .p qrnq
-tqof uuqturw n! 'useurua141 se1' 'reuqao5 '11 1'ur.rn 16 EEt ;d ,5,f6,1 :"Jpe{
-sarrr1-uer1r(\ 'rpoqoo>g .7.y 4t tt1tqcslsa{ iu!,uzanbzglalpun seuruery sB-I
j"qq ';allsuny 'g : txatuor * dnp ztc are)e_!! uy gzeuer' rcl earetardraru, rep
- ug rnlnra.rr.rod
?pur13o 1u roadsu lsare ap rednro ne-i uorpric.rar rlln;,rq 95
.g .d ,.IX ,zpt11 ,sg,saf
ap
esaral ,,"lrrrrn*tro
rnln^pou E rleroru r3 pcrreuaJgura Arsnlrxe a.lele:drarul o BI arnpuor Jrrdir.
rlsEarv'saE.rag Inl E pleluaru?punJ eauEr elpre1ar ldd,196l ,zl
qaoqlrzf.qts\toislqisunx spu"pap?N:uJ ',,AI addlgq4 "r,ru.6,9-19
;no? sacurrd r"p .rto,
-rtvr 'zenbzgla1 ep saurugl J
sa1. (suaruurE .V 'I fr sorrnf, atsg '717 r* ig :dd
68 Srcsu ocvwl
,,Adevirata icoand"
lui Francisco de Ztrbardn

Pentru Pliniu cel Bitrin, nafllra statici era o specie joasi a pic-
turii. ln Naturalis llistoria se gisegte un joc de cuvinte intre
termenii rhopographin (,,pictura mici" ) gi rhyparograPhi"a ( "Pic-
tura murdari"). LJnul dintre cei mai renumiqi rbyparograpboi ai
antichitdqii, Sosos din Pergamon, ar fi creat - dupi Pliniu -
intr-un mozaic in trompe-l'eil, intigigind podeaua nemiturati
a unei sili de mese (asarotos oihos), o imagine imbinind natura
statici cu iluzionismull.
ln veacul al gaptesprezecelea, cind pictura de naturi staticd
cunoaste o noui inflorire, literatura artistici rimine retardatard'
Comentariul artistic savant revine constant la Pliniu ;i se arati
arareori pregitit si includi reprezentarea in trompe-l'eil,
respectiv natura moarti, in cadrul ,,marii picturi"2.
Priviti in aceasti conjuncruri, operaluiZurbardn ne prezinti
o problemi cu totul neobignuitd.: Ztrbar{n a pictat o serie de
imagini ale lui Isus3, care apargin, pe de o Parte, tradigiei ima-
ginii divine ,,neficute de mina omeneasci" (acbeiropoita),
ducind, pe de altdparte,pictura intrornpe-l'eilla apogeu (i1.24,
25, 29,34)4.
Ce semnifi ca\ie are acest lucru ?
Si ne apropiem mai intii de imaginile lui Isus datorate lui
Ztrbardn."S-au pistrat aproximativ zece. Ele se pot ordona
cronologii'doar cu mare dificultate, au apdrut insi cu maximi
probabilitate intr-o perioadl cuprinzind aproaPe intreaga ,catterd
a pictorului. Numai doud tablouri sint datate: primul, 1631
(il. 24, p. 96)s, iar celilalt 1558 (il. 25).
Niframa albd ca zitpada a legendarei Veronica este aproape
redusi la un fundal mat, intunecat. IJneori este bitutd in cuie,
uI '?ru€{pu ad terur-tdrur solsrr3 rnl IntaJuod repa,r atsa trJa;rp
aP {r lBrPeur r^rasqo as alelpp rrnolqel?nop elas puJzrl?uv
'untJaJs raJl urp rarJas alrJnoJqel arpor u!pfetueze;dar alsa snsl
rnl ?-?pulJaJns ern8rg 're InJluao uJ loJ€rnu urrd prn-lpde fur^rp
BaurSeur ruapaa aJaJo ps tjcuJ [aJ e6e ug ,pcrtlawoe? adeofii
praruprrr o-rtuJ preJnSpJsap atsa ?zurd 'uurSeurr erele u! pIJv
as ur(rrds ap arcund ror?c aJE lgSugrg pnop ap fsurtuJ a uoatle
przuoteA zaluzls auottpTl ,Ny{vsunz ao
ocsIcNvuJ .gz
L6 NyUVSXnZ rnT V ,yNvosr vrvuy^sov"
92 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

lucrarea din 1631 (;1.24), trisiturile fegei sint descifrate firl


efort, iar privirea adresati spectatorului eite clar perceptibild. ln
exemplul din 1658 insi (i1.25), portretul este redus la o pati de
culoare rogu carmin. Chipul a devenit aseminitor testului
Rohrschach, in care privitorul vede ceea ce dore;te si vadi: aici
poate o ureche, acolo nasul, dincolo ochii.
Cu atit mai remarcabild apare, in acest tablou, reprezentare
nlframei ce se detageazd clar de fundal. Inci un pas gi intreaga
imagine s-ar fi transformat intr-o simpli gi modesti naturi
statici, mai precis intr-o reprezentare in trompe-l'eil a unei
niframe.
Trei particularitiqi deo sebesc imaginile Veronicii la Zurbardn
de celelllte: reprezentarea.chipului lui Cristos din trei sferturi,
estomparea sa gi caracterul accentuat naturalist al niframei,
Cum trebuie interpretate inovaqiile lui Zurb ar.6n? lntrebarea
nu poate primi, din picate, un rispuns nemijlocit, datoriti
absengei docurnentelor. Ne apropiem insi de o solugie daci im-
binim rezultatele cercetirii istorice cu cele oferite de herme-
neutica imaginii.
Dupi cum se gtie, legenda Veronicdi reprezintd, o variantd'
medievall a celei anterioare a lui Abgar6. Ambele legende explici
apariqia portretului lui Isus prin imprimarea chipului slu pe o
finzd,.,,Imaginea neficutl la mina omeneasci" (acbeiropoiton),
pe care Cristos insu;i a trimis-o impiratului Abgar din Edessa,
infdgigeazd' chipul sfint inaintea patimilor. Aga numitul rnan-
dylion a fost venerat ca relicvi mai intii la Edessa, apoi la Con-
siantinopol ;i mai tirziu la Roma. ln veacul al XIII-lea insi,
faima sa a fost umbriti in Occident de o relicvi nou apiruti:
niframa VeroniciiT. Pini pe la 1300 nu a existat o diferengi con-
siderabili intre cele doul portrete ale lui Cristos: imaginea
Veronicii a apdrtt, asemenea celei a lui Abgar, prin imprimarea
directi a chipului transfigurat al lui Isus. Cele doui imagini sint
egale gi in privinqa efectului de vindecare gi de apdrarc.
Marea mutaqie a avut loc pe la 1300. Atunci apare noua
varianti a legendei, care si aibi un succes incontestabil: pe
drumul Gplgotei, cuprinsi de mili, Veronica i-ar fi intins
^vea
niframa cdlui ce-gi purta crucea, spre a-9i gterge singele gi
sudoarea gi ar fi fost rdsplititi pentru fapra ei buni prin impri-
marea chipului sfint. Acedstd variantd a fost prelucrati in mod
special in reprezentaqiile medievale ale patimilor8.
' ln opoziqi" .,r imaginea transfigurain Iui Abgar, niframa
(sudarium) infiqigeazi acum chipul suferind " al lui Isus. Daci in
'raJ-14 Je lnloras urp wrNoNV
nJHIJ ?atrttnd.erlepsarl urp
":::ly;:f,
nEs Jorlalur
tnInuru ?runrbeJ utp hilNoNV nulsSvht .gz
'GZ't:) ?f,ruore1 nf, snsl rnl ?errulJtur xznlt xxtpund
uJ teseld € erJeJlsa/N urp n?s sot ap erueuag urp
InJlueJ
ulsaeur ull
.!lurs'rurrari,rede,ifi
il::,:rr:il?'$i;i:i:"Ji;",;iu:l',,9.,
atsa 'rpJruoren rapua8al ap eAr1ErEu r.tpuazatdat aiasra,rrp puJzlpuv
'?lnuro; ep IeJrsB o eJ sun(e €-s runf, recrldxa ap n5rB arsg
',,nau?lu?lsur.. ?J lrorJdxa pwluazald
alsa ElssaJV 'rrur8ewr ep^ltelev eaurSrro pzeantubrce ,e1es
,a[aw
-erlpu" ateol uJ pllqrzr^,rn1ndeo eivo4.arirpe.rr ap arrirrpdapug
o ernlrtsuo) vgJeqfiiz E[ uuJaJs raJl urp raretuaza-rdag
'leruor; rern8r; _ ugr_EqrnZelpug _ Eun?ap
-totuJ purg 'rn1n-u,!nx/?pns elr.rptuezerdar ug easape alse
solsu3 rn1 p .uoq,(puaut llglzl^
Jp-'rcAL.rara1p relc
lerqduare 1ndrq3
psuJ eun?aproluJ atse nu .ro1wrreil rnlnlcrc
lt-utnLtppns ie'uruas
un-JluJ ln-ulnuppns p[r]JoJsu?Jl_eJ EeeJ .,,aunripJeu.. plseace ap
Jsalurr.uE plEreJnpuJ ersardxa 16 aSugs ap rrdorts ,rurds ap ?u?oJo3
'6,aunneJ?u' o-Jlurp un BJ gsealaiug arngaJl aJEc Jpp
.s?Jlxa..
'oeueo)(' o rJap?urr; ,rolrurled rr-rprn$gjsap ug rnrpde
e FtluoJa1_eeur8eu1 '?[erig"r" ,prep prseac-e [nsJn3 bp .trua,rep B ee
'repuncas rdel un era rarirrede errolsi re8qy rn1'rr.riae,.r t
InzeJ
e6 Nyuvsunz rn.I v ,yNvocr yrvuy^scv-
94 IMAcINI ALE TRANscREsIUNIi

Este evident ci imprimarea figurii divine s-a petrecut deia, cdct


o putem vedea pe niframi. Aceasti imagine trebuie inqeleasi
mai degrabi ca o reproducer e a mandylion-ului pistrat la Roma
(il. ZZ), ;i nu ca imprimare exacti a figurii Mintuitorului pribu;it
sub povara crucii. Semnificativ este gi faptul ci Veronica, in loc
si aiate privitorului ,,adevdrataicoandu, o acoperi pe jumitate
cu braqui sting, ceea ce nu poate fi in nici ln caz intimplitor.
Braqul Veronicii trebuie ingeles aici ca gest de cenznri', prin care
privitorul este obligat sd. recreeze, graqie capacitiqii sale imagi-
-native,
portretul lui Isus, pornind de la Mintuitorul purtitor al
crucii gi si inlocuiascl vechiul rnandylion cu imaginea interioari
asdel apirutilo. Acest tablou imaginar putea reptezent^ chipul
suferind al lui Cristos din trei sferturi.
O alti sursi, contemporani cu Zurbardn, explici incd o dati
mutaqia petrecuti: Evangelicae Historiae Imagines (Antwerpen
t5g3-1606), al ciror autor este F{ieronymus Nadal. Este vorba
despre o carte de meditaqie care a influenqat toati pictura euro-
p""nl din secolul al XVII-lea, nu numai pe cea spanioli, gragie
unei foarte elaborate retorici a imaginiill. Noul Testament este
redat aici in 153 de scene. Fiecare scenl este impirqiti in mai
multe secvenqe ale acqiunii. Purtarea crucii se compune, la Nadal,
din trei etape (Imagines 124,125 9i 126);in cea din urmi (il. 28),
episodul Veronicii figureazd' o secvenqi de sine stititoare,
desemnati cu litera D. Secvenqa, aritind exact apariqia imaginii
miraculoase, poate fi inqeleasi cu adevirat numai in contexrul
narativ. La Nidal, episodul Veronicii atrigea atenqia asupra unei
imagini autonome, introdusd in povestire ca ,,prim-pl"l".
A d n o t ati on c ula inscrise sub i ma gine f acthteazd p rivi torului
accesul la naraqiunea figurat5. Astfel afldm ci Isus se pribugeqte
sub greutatea crucii ;i Simon din Cyrene ii vine in ajutor (A),
luindu-i crucea (B), pentru ca Isus si se poati odihni (A). Sec-
venqa C le infigi;eazd, pe femeile care l-au urmat pe Cristos,
secvenqa D, in sfir;it, pe una dintre ele - al cdrei nume nu e
po*.r,it
^-orn"nt -, gtergind faga
lui ls,ts (vultus) cu niframa (knteo),
ip care se imprimi (refert) pe ea portreai (eius effigiem).
Aceasti ultimi afirmaqie djn Adnotationcula rimine insi firi
suport imagistic: poziqia niframei imbibate de sudoare nu ne per-
mite si ,r.tifi.e--daci 9i in ce mod s-a imprimat Pe ea chipul lui
Cristos. Gravura ne vine insl in ajutor, deoarece prezinti capul
lui Isus in poza efigiei suferinde. Adnotationcuh se intorc, ele
insele, Ia fifura Minluitorului. Citirorul (sau privitorul) trebuie
seu8yu.I ap!,.ols!H eprqa?urag EJ arl"rlsnlr ,zautc vatoltnd .xcltgIatr NvI .gZ
t
' :l? srrtf ryFN I aw4y {fiJil rlrrtqi u
t.!:,q:, gns d I 41 I
r1l.'itmos rpJ (u,rnItJJqntu rtklnu1mA 'y .s.4ser un1n1wrt
' ut1tfi{) nu orlu:l u! )J$r {? ,ASI7 u)rnrr w11rt ln,tu*.r7ri
',4gg1 wa)ya otw rfi,.? xt$ trq xA' 'g ' ryfin.t.,.g uotuts Jlr-rrrr:
'*,rwno1f, 'Agg.r oljllP :"''t^tilt ;W
:
' d x' atEJ.{" 6arx,qu1y
}'gJtod JNTS
''.[5S{)
96 Nyuvsxoz In'I v ,YNVOCM\rUYASCV"
96 IMAGINI ALE TRANSGRESiUNII

si mai contemple o dati, dupi episodulVeronicii (D), chipul lui


Cristos (A): intors citre femeile care pling, Isus spune: ,,Nu
- Povestirea in imagini se incheie astfel intr-un mod dublu co-
plingeqi".

dificat. Cuvintele inscrise in Adnotationcula (,Nu plingegi")


conqin o trimitere cdtre receptarea imaginii: in faqa imaginii
patimilor gi a portretului lui Isus apirut in cursul desfdquririi
Io. .ru trebuie sI plingi. Capul lui Cristos nu este intors nici
eitre femeile care pling (C), nici citre Veronica (D); el se afli
la jumitatea drumuiui dintre C ;i D, prezentindu-se, cu alte
cuvinte, chiar dacl fugitiv, privitorului. Cititorul /privitorul este
ast{el obligat la un ,,exercigiu spiritual": el insugi trebuie ,,si
imprime" ihipul lui Cristos pe nlframa ascunsi, cu ajutorul
propriei sale clpacitiqi imaginative. Textui iezuitului Nadal este,
in aceasti privinqd, foarte explicitl2.
Sd ne intoarcem ia tablourile luiZ'arbarS'n (il.24,25, 29,34).
ln comparaEie cu imaginile Veronicii mai timpurii, sau chiar
mai tiriii, ale altor maestri, eie alcdtuiesc - ala cum am mai
singulari excepqie in ce privegte reprezentarea
pornenit
- oProfilul
portretului. din trei s{ertttri -' in contradicqie cu
iepr*z"ttt*rea frontali - face paipabil evenimentul care a dus la
apariqia imaginii. Accasti noud atrordare a motivului trebuie
?nqeleasl ta rezultat al opozigiei iui Zurkrarin fati de ,,adevlrata"
apariqie a inraginii Veronicii.

2.{. FRAN{jSC{) DF, ZirRBAR.4'i!:


N ciframa sfint ei Veronita
)
rnlnr?urpr' [e auplotd a atcps oror(:ll')r;';":fLr:ti"]:?,
-s!e ap EqJo^ atsE 'raruJoJaJeJluoC eauraJl ug rrur8erur teJc?s
-uo) leTeJT lurUodrul 1ac uJ pJrleJoal ea-rerurr+uoc arsaspS r$g
f$
atel.uazatde; ardsap er.idatuoc ut plqr:.:.^ piua;;pp grsgarv
ll ,.:1", arsa (solsuJ rnl lnleruod) eauraeurr nu !:?d:{;;:j
aur;Elur ap .ta
lnJotftJnd u3. pleur:dur .euteJlpu
^EJnlpsai
u! pzeenyJur as snsl rnJ er8rla ,g,rr;lodurp ,uereqrnZ e-I
arJ ps rnlnJoll.^r:d B:dnse rJJuJ ,"u,gr#t"';t1]j#:
[nr3a+e la+rs€
-ulp" -rerqc 3un(u.a8ugs ap rrilons .aufreduer{f, a'p jai111qa
.snds
If_ l"llrnrrrd raia;e_rdns eie; ug 1ep1e' ned retuurJpu
ErEJ uJ atutrlrqerapuodrul ap arels o-rlul alSarnld rnJnrolrntuJry
,f ga el r$ surrxa alsa tsruorznJr ;( g :il)
Jn-rarcer", I
aubredLueqf,
!i_*: ;,to:f !nf€l lJl .(Of .11) rnag el
lS tJlV .pl€zrlrln tuanresuor
'aluaralrp alaun ap oloJurp ,lso; e pn,TadutoQ uteaJetuazatdat
es'(099 1 ) au8redueq3 ep add111q4 nes,(97g1 e1
lr-,,P-i:t_q_o-
eo) rua{ oJruauoO rnl ale alaf, luJs urnc.(Ie .Oe .lt) trfi etl? uJ
arnrpde 1ay rsrlace^ep alall' nc rrnolqer iri etiai'it"giedruo3
'asEo[nJ?Jrru rrurSetur. eetetuazard -ur"p ic .re,r1e3' lnlnSarrug
eeteiev uJ luapr^e poru uJ plsuoJ nu uEr€qrn2 rn1
lnsaiarul
z a
p)luofi A za rutls o uto{1, tr1 przu ot
eA luts v u o ttp 1t1
aNcIVdhtvHS ac addlTIHd, Ie IIIAI osINgI^tOo .0c
l6 Nlruvsunz In'I V "yNvocI vrvuy^sov"
98 iMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

lJn acheiropoiton, dupi Paleotti, poate fi imprimat (irnpresso)


pe o pinzi imaginea lui Abgar Poate fi ,-exprimat'
-de iao in
niframi ca in - sauVeroniciil5'
imaginea
ir*pirtto)
' 'cir"u" decenii mai tirziu - aga cum o pot demonstra tablou-
-
rile aritate aici - diferenga dintre poriretul imprimat gi cel
exprimat
-O s-a transformat intr-un motiv pictural'
alti modvaqie, mai concretd, de data aceasta' pentru aparigra
esrompati a lui iristos pe nifram alaiZvbar6n, trebuie ciutati
in ambianqa spanioli a veacului al XVII-lea.
originalul^imaginii veronicii, pistrar, conf_orm tradiqiei, la
Sf. Petiu din Rom"a, a fost, dupi ium se ftie, furat la Sacco di
Roma (1527)16. Mai tirziu, cind relicva a r9api.n1 in condiqii
neclarificate, ea igi pierduse muh din prestigiul ei. Exact in acea
p"rio"dl s-a'.ispiniit in relarlrile apoirife ale patimilor legenda
n;framei inrreiiimpiturite c^re ar fi pricinuit apariqia.c_ontem-
porani a trei imprimiri. Pe lingi Roma, Ierusalimul.gi Ja6n, in
'Spa.ri^,
ar avea orro*."" de a poseda astfel de originalelT'
32. Niiframa sfintei Veronica

;.

Avem, din fericire, la dispoziqie un document care relarcazil


o. l"r* d"spre niframa pistiati l,aJa6n (r1.32): Discursos de ks
'rff;o;it t, verdaderos reiratos non manufactos de Santo rostro y
iirr'rpo Le Jrsu Cbisto ale luiJuan Acufra de Adarve, Villanueva,
1el). C^i;tolele centrale ale acestei cirqi, apro.ape ignorati de
.eo. ;rroil.ii de artd, cuprind ror spectml de probleme ale imagi-
'loluBds rnlnrrlqnd
_ [E rtp]Jadxa
Inlnluozuo e etetuezerdat gnp Arlulal o uauriqo incoda E eJrl
-sru? runlBJalrl lnlxaluo3 ur nES lnl€leJl r.urlrJ ps pupJaJul .JrlSE
-tzel)e JrJolsr un rJ ,rel;? uprJrleJoal un rsoJ E nu EgnJV
IE
'rr(ug1cuapaV attsanu
ap pxtouetu) ,,a_nseou uJrnluJru B aJrlunue.. ec r.i (sotp ap p?Ju?l
-sns rl ap rtn&fi,,?_ul^lp piuersqns ap Frn8ry.. ec :er8rja psualaiug
ernqarl tunc 'alred pq€ ap ad rer .sotsrr3 In[ Ie (optpuotsa)
suncse'(,to1oc u1s) *dwotsa,(opatn71tsap) rern8r;sap-rrnrod
un ptue{pu ad tnzert ap a aJ ,afted o ap ad ,nege ,iarierauol8e
.:
B r$ raiuersrp ezrcr urp rnlnolqe1 eie! ug prtido ajsa arrai-rd
JotgJ ? 'ruolplJad5 'rrur8erur e ,rrlcadsa-r rS
- ral3rlal earadac
-rad ruluad Jer.urupur v) ptnzp^,prepotot amqaJt-,otalcaatd saor!
aav uuil rnlnrr1Ja^ p ruepued letp^epe un pJ psealaiug arnqarl
ao 'aruelrl ?ls?aJv 'sotsrrC rnl purJalns rnyndrqJ ale aroJerar,u
IE
ap aricaloc o rdarp ateJeprsuoo g lod rrnsrel retg) ele.aruaq o
pluJJ as prppoloJ ',,ria8uJld n51o snsl rnl earelosuoJ
lncrrotar -
?sur ?urrn UaH.3u11d ruolr,rrrd .rotpzurrdnl
[eJl[? ep pzear? eI
Egncv arec_ad
" 'saut8ataJ ug ,Jepeg elea .(otssrd*oti,n1rrrr1q.d
u ,arJrungdruoJ.. ap erioear pceo,rord m[nJolruuJI J puueJns
JE
rnlndrqc e aJapaa el earcluazeJd .nlqtu?sue ur Jopurl?d e eJer
_oruaurarecprrpus8alsarpcruorrtJHr"J,_::::;tr:::);r#rl;f"*
pur,rrrd ptueuodur psJns o .giur,rud plseaJ€ uJ .arnlrlsuo, ,grrry
rnl EaJEIEIaU 'ozJoJrurt?d BaJaurA ur reurnu lrurflnur gplpJe
alsa EE 'rporuora1 ?wu{?u eJ e8un(e e nrtuad ,(saua) Bl[?_rtuJ
?un aleJlseJur alJ?J n-npd ap urind reur nu asrr.{Jsep arnqaJJ
'?sJrI3uJ eurupJ ?AJrler
?[Je_as aftJ uJ Etespf,
.rnlnue
'r,,,aurrd ug .pr.ueJJpu ad lndrulr u;
lndn-rr 1ndrqc.. :solsu] rnl
e eleer laiuazatd eF auuas luJs elaqtuE po
1nrde1-utrd pcrjdxa'ai
atuar.urJoes eJerurJs ap^rer.u?{pu e arardorde errcol(ruaN .[oJ€u
-Jag?l ur 'atueLu?-lces p3ug1 .aragr qns ptpJrspd a .egnry gzeavler
'prugs ruerJ?N lnzg^ ap tlnul e r?ru eard nu ugelel pre-rrspd
el;ueqpu ad gt pSealaiug ?s tep pqerSap retu elsa rr rnlnrolrlrD
'raAJr[aJ e gt)exe alarJJsap o srlBluotdrurs pJaJo nu sosloJsxQ
'solsuD rnl [B pu_lraJns rnJndrgc- rr_rpluazardar - erdnse prcads ur
'ase olncerlru rrurSeru r J olrJ_Jlsuel )e nc e t dnsE pls rsur arr-lepy ap
Egn_3V aJeJ uI Inporu andB au lueuodurr rpur rlny{ .J?punJas
lc.adse un 'rou nrtuad .p-sug glurza td_at eaao.rlugef epap ia,rrr1",
rriplrcnualne ?rualqord nc rorrupduncard pdncb is'lnrorny
'Lrengrfrz rnl Jolru?Jodueluoc tetuazatd eJa r,unJ e$r .ircBs rru
Nyuvsunz rn'r y ,yNyocr vrvuy^acv"
'i.0 j l\iI {-l f ?'}.i! 3{: i.!. II i"jriI
^l l.LiA 'r1
d 1

flr,'si.;E:ir':lr,r;l st,.tirorii':ri. 'tiui a-te ]''' Acuna a(Lrntf i:l"pre51$rxlsee:


itr-;;;;;;;rr-)uu i"''g;rral'i ';\j '-'uicr'ir t':tirs*r'iirr:' .:i c".r i;ctripatui'
r',ru1o-*ru* si singe lr'ca'{r: arope f;i ';i-lipui i*i lsus;?'
iic iild*piinestr':
ua#*l prori*r.:. i",ri isai.;-: ,,r',* a,.ea q-hii;, l',;i i'ilqfitisr:['*. ca
s5 *e
',r,rd,m'la F.i" sr liica.l iqi -ii sal"t: f"r 15 n't -{ic'jrag Fi:ip'l*tLlit e'a
tt t-l *;" uirnd ilirr$l'r-' i-,;n-e,r.u; ':m ;'i ri';r lrli+t 5; ''iro'l'::cir{'ll ;L}'

t;.t;,-ti"q-l, lutul j,;-l:.r;;."i'- : 'i: r.r!+ t'i-rt' a:-i-i9l€Li la!;; tJlspreqult


" . ,: i:";g,;,1 1 ": ' ')
':

''
'" , tll."t:rll : .! ..i. :liiioi: lrGlir!';11-, *'{'e:11€ atlrrn;il'ii }j-t31tlat-l evt;]{:ii
iic,'r-.r':*taqi;. i. I il::l;irrne ii.ti:'il''ii!l'li',.5utli:'a'r* si singe
'.1,..,*i ,,'nr.,ri
:i,r-!,,r:{r'r. ir.rt.tiir;..ri,;! iii: r-:.aj':lpi''l:iarguiai dl ,"lliltr;r-'j l"'i-lrelard"
:. ,. :.".r,',.. ., i :l,t'.:-l-'."r' "li"afi"i{"
ttii-i r" u'i-i 11 i'r:,.; ;.1 : rrrac tir"':lu ii.o, *".t-t*ttu:;l autcrl d.e
t1-;:r!",iiir . "i-*ir,
jul t-'.'ii'lt{ll:t;, i{ra'l Pr{:{:!$
rriiri,:]. qi11i i,'{-)i"!:1.: rir: ol iror:}.ii-le 3
i
*" l,r, .;1.; : li^ lui i.-;:::fi.s, i-.t,Sirr,-,ie r.iinti* rlii"'':'ri-1!{. 'qi c'lni'i{iartUl
:: i:
.ljit,-.:irl.r.i i.i:.a,ja t-ii-::t.l
!.1 r-i :, A.r-",-r':ir'il ,i-il * 5e$l.tiiri+:-aqie r"lr:OSe"hiC5
T'r'';
,-1n..,.i,1'.',tzi, 1,,s C.e c i:,tir," 1.t 1-l'ill-l;' r.l-!1"r-r="rntl{l{j ';r'l "l';lt't':'iiiu}
-,iia nai:tf, nel'hisvliiita' rtlanigr-t
,rl:',eurr.,,u',-t,'.r,i',,"*l-,,,r,',.. 1, ur'. 'lf
,.i.., o-(,,1,,.,.,,-i-.,ielu: a i;fr.t r l-,.-rr-,r-,'iri-r* a lltintr-tlltlll';1Ui
: prlvifea
vrlt-{e sii,t s'1-sl
iu,, nt,, tr'l-,;il:, tl it:t1 i,:;:1, a5a -l:'-i: privltq-ti-*1 se
,.",;;J;10.,,o.;,,i ,'1.'g,, x,'*r.to-' '. 1:.''rqa grc.zza' Tm aecst mcd ejll
,' :":it{- o.:lt-rir';* i:-r'l I'll":r 'roi
i dd::r'pcrife'
;i ira.'jiri,: i-.1;-.,1r.'ctir,
rt.,:;;rt',t ir si i,ter:rf''li'e arti-n;ici ''1in 51:::r;a t.[]p:;!1"
;:,.::',:
.,1'.tlttur.urrn ':7g11,1i,r-;r,"
,.ri:burt lrlqcieasS, la lrinor;l i''f i-nfr-1ii'l'
.",.,1i"., g,n1,i:rrlr.: i3 r:j.fi'i'lti tale,.ae{lF*ri" 1i ,,e'l89ur:;icrI"'
ean-ij
un
arai.i.'l:'r'1,.,i:i-'ir-:i ^si-i' ,::i=rii ryi;li it':l'pcr-taii{',
iju r'-:il rl.ezvt''1$ Eopr'}:;
.u-t
lrn Ai-i,ti.1:iratr rei Si-tdn r"e{art-'a:r''l ri {'ict*
f;;;,;t.; Fii;..rr-,
iJir***tiou'u- it.errr't:t'0..,i .; ilgu:"er-'il e:lFrcsia ':1r'r suteni a !lir
'ii'igattitri' 'r1*
A n-nrra,r,*an ia *c'l'iilr:r.o"u ar i1 ''''' ';1' - s Ir i illrrr 't tsr5iui
;*e;;;*;"; t*., uri, viizt. ,1ru ii'o:"anira x'rtigticd spanr*li' t*::astd rsttx"ie
!irnirata ix
c5t.* (,:{.}.fi.itant ;irar.1, prrx{.ru a ,jcmo;rstra tral}afilat|3 n:tf
-.",-!dr.4 -Jrr!- r!--i-:." il ., l!lf !ll-i, '1 '", 1t1 ,e i- t "^ s( eI\':!ti"
'
r -" :Z .,,, ra, \i,1 ' "' jltr' rr''i'l'tls' i'i{"t,'rti' .' t'l '
i
"';"r;;'d;;l, ".io.'l:,*,a1r.*. ,p"rur*," tal'inuriinr iui Turbarin ir'-
,{*it";;;*;'nt,.. ,tt1r,ri \''er'.-rurii':J'r r;in Iadn' at?'r ii* pcp*nar ?n

trtiirutitt;n, drsi e ,rn.xi*nea cu rejif'ra cc cuit i;i' 3;) rim?ne


q-*,u *li;,i lci-rtrni:ind"U-Se de ia
$f{lhlerrlaticA, Re;,-rr,L,,rl;if . I
t.li:i1;u ':, l.:hlt !!. 1t i;'-3"'1C* 'c
c'cc '' ifr ri "'iirl pe tnn:'l
"1 a '
"\
,iparij i;; :;r,afi;,a
LrecA (.tit ;nl,ri:gii serii.
"'-'il;hi-*;;
u-afrnu."Ui "ri erCnlCdi- "i'.,J,e,"ut
p*'lrllot,it.,'' un''u'tn'o im*gr'i :;e imp'i'o;c' Tn a1 sau
i.)isco. sa Acufra ,i* *i'ni-un"n ttelarea'zi'Jespre i.'*p;itre rl:'{framei
lDluo t a xa ruxls p up tt! N
y)xuotaA talutls purtJp N A
Nyuvsuoz ao ocsrcNvxJ'te htINoNv nursavhl '€€
'ta\zrlP:uoJ o ?3uI allLuJad leru ?J"n1JE EaJEIS eJsJ
uJ ernspu u!'(Ze 'lt) upef B[ ap r?Jluoran eautSetul plrraPlsuoc
rg ereod areosrnJard e3 'ea1-1IAX IE Inc€el utp 'ugreqrnz vrl
rnlnJrrlal€ eiuerque utp (gg '1t) znppu_e nrtsaelu Inun B Ea3 n?s
'rj[-l6x IE rnlnloras lnrr$rgs u1 ap 'nldruaxa eP'ocarg IE Inl €
?ac :atnosounJ aulq n?Ja Ipf,IuoJaA a[E eJ?uolzta rutSetut aP [aFsE
'eruedg uJ 'solsu3 rn1 rar8r;a 1e pn1-aduoQ u! InJalleJ?c IJIe
a:e.raprsubo ur lenl arsE '(Ie 'Oe '1r) au8redueqS eP add111q_4
n€s rllal ocluauo(I rnun allJpJ3nl aP 'Pqer8ap tetu 'Btdo:de
as rc '(tr,6 '6a 'SZ 'tZ'V) ugreqrnz InJ aprnolqel UIP Inunerl
n3 €u?tuas nu euenf raros eaut8erul ?J aundnsa;d arrod a5
'poseauauro Eu$.u ep grercrd I?JIuoJaA e autSetut
o rsoJ E eralsaJ? ezneJ'rolr.rniurs e ar_r3gue o llgJl e zr') eI
ap euenf eros'prnsgru prltunu€ o-Jlul:3:e1 reru lxaluoo un-Jlul
salaiug alnqaJl 11q3eur le teuo zt^ JnrJeJa 'psut zet lsaJe uJ
.IIUNIZIA. E
eJeosaJJalur uc eautSewr tnrpeu [n^E uIP pu;dacul'pueado-rna
erirperr ur lnf,sounJ aulg sodot. un nJ IJIe aJBj B aP LUaAV
'eegurelqqu uI sJoluJ e-s rode r$ e3n: as aJ€f, eal nJ lrqJol
? 'pruerJpu urp lrSar e 'lria$nsuJ e-s ruJls lndrqc glepoaP PUJJ
'(acttaio ap ouaut rcd eqca4 vrluooy vun) rgcruoJe1 e tut8erut
raun eiey uI ?gnrv ?dnp flepo e8n: as znrJ q ap_ ruenf ero5
-
'Jol IntJeJa-purluauroJ 'pcseauatuo EuJtu aP atelcld J?rluoJa1
loI Nyuvsunz In-i v 'YNVOIMVUYASCV"
IO2 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Comparind aceste imagini (il. 30, 31,32,33) cg cele ale lui


Zvrbar{n, avem in faqa ochilor, probabil, cei doi poli ai viziunii:
pe de o parte, imaginea ,imprimatd' , pe de alti P^rte, imaginea
,,exprimati'.
Privitl in acest context, niframa Veronicii intruchipea:zl w
pu.nct culminant gi .un paradox totodatl. Imaginea este o
narrama, un var, caLre dezvdluie qi ascunde, sau ar Putea ascunde;
ea este prezentatd ca purtitoare de imagine; ,figura' (portretul)
devine
"fundal' ;,,fundalul' (niframa) devine,,figuri".
Niframa desfiqurati sub ochii privitorului, pe care se Poate
vedea imaginea estompati a lui Cristos, pare a fi soluqia indivi-
duali alutZurbardn.Ea trebuie inqeleasi, cu maximi probabili-
tate, drept consecinta ultimi a polemicii desfd;urate in cadrul
Reformei gi Contrareformei in jurul adeviratei icoane (vera icon).
Luther insugi a contestat relicva pistrati la Sf. Petru. Aceasta
ar fi o simpli inscenare a unei pinze prinslin cuie pe un Panou
de lemn;i acoperitd cu o akdpinzd.In realitate,pinza nu arlta
.nimic"28. In spaqiul Contrareformei, dimpotrivi, sint prequite
iluziile provocate de acbeiropoiton sau de copiile sale. Mirturii
vizuale pentru aceasta sint operele unui Fetti (i1.30), unui El
Greco gi unui Philippe de Champaigne (i1.31).
Soluqia luiZurbardn pare a fi consecinqa unei luiri de pozigie,
faqi de aceasti polemi-i. Iatd de ce metoda in trompe-l'eil
folositi de el necesiti obligatoriu un comentariu.
Reprezentarea in trornpe-l'ez7 constituie punctul culminant
al redirii realitiqii pictate. Imaginea lui Cristos era insi, conform
legendei Veronicii, nu un ,,tablou pictat', ci ,,un Portret ap_alut
prin miracol'. Ca ,,operi divini" gi ca ,,autoPortret'( al lui
Cristos este deci o imagine extraordinari.
ln teoria artei spaniole din secolul al XVIt-lea, existi doar
comentarii concise despre aceste imagini legendare ale lui Isus2e.
Oricum, ele sint interpretate ca dovadi pentru ,,originea divinl"
a picturii. ln acelagi timp, topoi antici privind arta picturii sint
reactivaqi la aceia;i autori spanioli, ca ;i cind pictura
doui ridicini legendare: una sacri gi alta profani. Ambele ^r ^Yea
-proiecteaziiinsi momentul aparigiei picturii in mit.
Este semhificativ faptul cf Pacheco, al cirui trat^t Arte de h
Pintura (1649) prezintd, cel mai bine situaqia arrei sevillane in
timpul lui Zvbar6n, revine la experimentele legendare ale lui
Zeuxis sau Parrhasios. Anecdota lui Pliniu cel Bitrin despre cele-
brul pe atunci ablou al lui Parrhasios infiqigind nimic altceva
- -
decit o bucati de pinzd, este pe larg citati ;i comentati3o. Acest
nJ cruJalnd lnlsrrtuoc utrd lenlueJJ? etsa eqle raure{Pu IE
pa,1-adu,to./? aP InlJala 'srat$ e-s sorslr] Inl Inlarlrod 'llu13
-eui e pie;erdns e8eartug ug ter8alr,rrrd 1nro1 au1lap 'unrq-n$or
ulrrel ep prnpups o azalnuts gs ernqerl atec'leltld Fl?Pury rpuJ
'cruralnd ap rJrE snpar ?-s ELU?T9u'(gZ '11) nolqet lsar€_uI
'oltodonaqcp nnued ctdtt 'nrces rnd lnrar
+ere) rer.uJol 'glrnruacct aueoJ PJaIu€u o-JluJ '93eau etec'ueteq
-JnZq r?JruoJe1 e pucierlgtr ?tullp alsa tuno 'asrqcsap au_alqord
atFtu iard augtupJ JE nu pcep 'earaundxa tcrc eral{f,ul ealnd $y
'luau"JJBs rt yal-adutotl
aJlurp ernrp8al pturzatdat uoil etaa ?J aJnpaP ateod as 'ea1-116y
Ie lnloJas uJ ariecrJruuas o ea,re 'sorseqJJed
In[ Inl?A n, Ellso JEI
'?rlso nc ptdrart r$eaace ad grczaie a Ipf,IuoJaA etueryPu €yuPJ_
elalrr^rrrl ur 'rolaiuale^It{Ja p co( lsac? rg^aP?-rluJ ,yg'se(uvd
ua odtanc 7a 'oaso,t p o5uaq 19) lndnrr'aur;d u1'lndrqc P[Je as
pweq?u ad:ln,rrlou rS arn1?z'zap Pllluttu? e(ap eureg'Jolaluatu
-eroes e ptrcolfnuau earatdorde ug'loceuraq€l uJ Inlnu? lndrurr ug
ealgls ea 'egriJy ?dnq 'uge[q eP lgrluora4 raur8eur prertspd
eJe ere) u; cr;rcads [n[al r]Ie tupJoluatual ?s JesaJau alsg
'orr6nsu5 solsu3 durr r$e1aoe uJ PullJ 'solstr3 In[ ?au
-r3eur gndoce 1p1r,r) BrlsO 'snsl In[ lndnrr rdr; ug arsa (raur;d
/tnp^) apaa as af, eeal 'lnrp^aP? aPunrs? as-,,au1;d eP Inlnl?^(
afarrds uJ rBI 'rtco1(ruau lnyqlzr^ atse (uvd ap opa_) eqsO
'(ued ap Nuqq
o1aa un),,aurgd up qF [?A* un ?[Je as enc ad'(ozuaq opodas)
pices pzuTd o ?r else eg 'r3nsug solslr3 dun r$e1ace ug 16 llsy,qJ
oupluasatda.,, alsa erlsO 'p,r un J?oP BJe alec 'aur3etul o €Ja sols
-etflr?d rnl InolqBJ 'Iellstreqna p trradocsaplundoce lnrp_^aPe
rS sorseg;rid rnl Inusluolzny aJluJ Pluauruad aueo; _arlereduloo
o '(gO9l) oJtlsttvqlna ,C outatp 'ouausuq3 rcpaltadsaq' 'ouerg
-wez A elc;rog ap gsof Inl pau?c uJ lrrurn aleod as '1apsy
'?ur16arc Errloqurs r.t ya,y-aduo;1 ardsap ?loPJau? erlulP_
?aunrxauo) e)el tprtltrlr, ?JnlBJalI[ nu rS 'E]^seate'totgzuttd
-rns pour uI 'prllol€r eza?axa eP tezlleil a sed ealroP F uO
i, .srflorueds
?orlsru? EJnlBJalr[ uJ
trJ?r,uJn arredap IBtu IJ ateod In^rlotr.\I '.rrolcld Inun ? gruardns
enztleer Br lrr?tu?er d' e (o1aa oPfluau 1a) rorpla$uJ In[P^ 'sodol
rsernfare reJrpap lauos un-lul ',rro1 aprielaroc r$ (o1aalozuaq)
p.rlgzuyd
- 'aur8Br.uralaldaruoc gzealncads of,al{f,Ed 'nps lntreluaruoJ uI
eler?Aap? lepsu rredoce re rS tnlnolqet e\e! uJ ry^
-opE-JtuJ BIJE Je-s
gpnr.d Pul1;ot ea)e P) suIAuoJ e;;a e_JvJ'stxnaT
lniorcrd ad rSpu;d 'an6 as unc pdnp 'elaSug tntnd ?-l nolq?l
eol Nyuvsuoz In'I v ,YNvocI vrvuY^sov"
704 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

fundalul intunecat. Pe aceasti scinduri de lemn este reprezentat


cu aceea;i metodi in trompe-l'eil un bilet, ca gi cum ar fi lipit
acolo. Ca 9i niframa, este un loc al iluzionismului. Ce este insi
comun intre niframi gi bilet ?
Niframa este purtitoarea imaginii; biletul este purtitor de
inscripgie. Inscripgia este: ,,Fran"" deZurbardn 1658".
Semnitura gi data se afli de asemenea in imagine; ele nu sint
doar inscrise, ci Dreprezentate'. Aparqin imaginii cu acelagi
drept ca gi niframa pictati. Paradoxul acestui joc se accentteazd
in continuare: biletul, care urmeazd. tradiqia cartellino-ului36,
semneazi nu numai reprezentarea niframei, ci intreaga imagine,
semneazi deci o imagine din care el insu;i este o parte. Proiectul
major al reprezentirii este o ,,imagine" care, conform tradigiei,
nu a fost creatd.,,de mina omeneasci". Semnltura artistului pe
un acbeiropoiton nu este, firl nici un dubiu, o problemd simpla!
Imaginea lui Zurbar6n nu este un acbeiropoiton, ci ,reprezen-
tarea unui acbeiropoitonu: reprezentarea unei reprezentiri. Exe-
cutarea ei este datatd,1658, gi se datoreazi unui pictor, Francisco
de Zurbtdn.

35. JAcoPo
DE'BARBARI,
Naturd modrti
'raiurpaJJ ?aJrouur
nrluad Ii '(SZ'tt) SSqI urp rfrruo-ran eaur8eur, gzeansuouap
o urnJ e$e 'arrlsrl.le rriplrlsgosrad ea:ariuapr.la nrluad arnlrts
-ur as ra:uelord rS nrces docs rnun lapse ar$a{n1s pn,7-aduto,tl
uJ ?poral J 'Tepiuypan ea.qoa^ pl€Jnelsurar r$ plrouug ainqarr r$
atpod as (artv ap zry nhu) aJrlsnre ardacuoc rou ugd:rtrrid
-xa as€rrrrrJe o (SEqI) ocaqce4 orsrru€rC .raiuiparc'eq(nJs ug
1c1e psnd elsa - Bs .ElJe"
.luaruenes
- rnlnrotf,rd ,,er-r1sarp1A1..
1$ aurSewr aJlurp rarielar e rS ercus rrur8erur rnlnloeJa erdnse
rrielrpau apurr;o-rd laun E eJ€rurn er .lntusluorinJ, ,\etpn e-s
unc e$e 'aued o ap ad ,alsg .ro,,ral Je esai, r$ ,,rrur8eLui e-ra.. anurp
1n8erd uJ wp[JE eu u€r?qrnZ ep ry)ruoral alrur8eur n3
i eroes rr.rnlcrd InJpEJ uJ arznJr 16 arelrpa-r aJlurp
srlsruE rnlnco( ea;e-rcnlard ?sur aJe ariecrJruuas af, .(se .1r) arei
-Izonur,\ ap ?JrlsnJE pJJ?ru ?lseaoe nr:ndurl ap rur.u at$eounc
tal-adu,totl uJ fJrtBls €rntEu :purldap EUn elsa nu rBe .oreruE4ryu
nc gie;e-rdns rSeaace ed n1n-out1ltajtyr eareseld psug Jrnirlsuoc o
'LunJB 'ealelnoSl '6c?aapr nt lelar.{JoJ E JaJnC .rro-lenlar e oJeJC
1g 'rro-tnc?j e 1c,(g u?A :,,gJs?aueuro €urur ap prearcau au,B
-?Lur o" fzeeutuas tolcrd un purJ grep eurrd nrluad alsa nN
sailaxnts utp p'tnozd p.odoaT atnnPrqtv
" ':rK3r::t:T:"i{":li't^
ffit
F rll ffitrffi
t.? #
#Kr
;.#
#fr
.! fr ffiH
#l'
'.t'_1 &,
#i
#,ir-
ffiH is:r
:$iry
sot Ny.dvsunz rn'r v ,yNvotr vr\ruy^?cv"
106 IMAGINI ALE TRANScRESIUNII

t,a.id

37. FRANZ VON STAMPAERT Si ANTONIUS VON PRENNER


, Foaie din Prodromos Theatrum Artis Piaoiae

lnci un cuvint despre receptarea acestor tablouri.


Documente scrise gi vizuale din secolele al XVI-lea 9i al
XVII-lea relateazd despre prezen\a imaginilor Veronicii in
colecrii Darticularea3. ln-tablourile lui David Teniers (il. 36) ;i,
-"i tirtiu, in Prodromos Tbeatrum Artis Pictoriae (il. 3z) sint
sap e?sntr^r er ap ,,ze1Elu'sc 16 (e s'rr) .v.s.rllae{ne,xtlililtlilTr-:;gg
etues'le:aruo:J El ap sorrv ulp orslruerJ u€S el ap,,zEJ etuEs. :Lrprrnl
elareolpturn urp aunduroc as 'arirpe.rl p1V o pzegEl puJ^E .pdn.r3 enop e 6
pzugd ad raln uJ arerrd ruls unolqel elsef,E alEol .(ASbt fr"i"p
r$ preuuras'SZ'll) ploprllp1 ulp ernllnrsE ep oasnry elap ,,zeJerue5. :(yi
'll) oeqllg ulP satrv sEIIag ap oesnl I elep ,,zeJeruES' jpFppIAJ urp salEzuoC
-Errerad Erirelof, rrrp ,,zeJ eluEs* :Gz'l) wlor{{rols urp 1euorie51 1nazn11
v.lP ,,zeJ
lues' :pupBlI urp sglr^V ericalor utp ,,zeJ E]ueS. !r.rpuo1 urp
,{ra11eg ;r€pytlelep ,,zeJelueS* ipypry{ ulp uralsurag ericaloe-urp ,,zeJ
€ruES' :(1991 ptewp rS pleuuras 'j7 'Jr) se.rry souanfl ulp pr?lnrrlred aiicaloc
o-rtur tze pteqe ,,ze| eluEs' ipllr^es urp orpad ues EI ap ,,zeJelues: lvret
-uorJ el apzanf urp lanEry,q uES el ap,,zeJelues. :urirede rr Eralsarv g
anasqstuedgttn'uasqtuaaluaaas*npr*tJllrffi\2t,'::#:),::;WX
l-ueg ug urnre ar6asp8 as rrued5 ur acneis rrrlueu e acria.roat ruprdaja.r e.idnie
retlrnzer_ung un'gOZ-lOZ'dd gget'plrp"It,OZZ) III'lo^,acpdg z1zcsE,(
otuglad oasnq 1g 'oulutolBd oruoluv :VW 'd'U6l Fvpery...ra11e.ua5 oi13 .rg
ap 'pe '(tt9I) ttntut4 e7 ap soSolnq'oqcnp.re3 atuarr1 :ggt .d .II .lo; .9g6t
'pyp"nl'u9rue3 zaqrues 'I'g rp'pa'(6t91) ?n1u!d 4 ap ajtv,ocaqre4 ocsro
-uEJJ:ploruEds erientrs el arrJrJal nr rJalnuul Elelrf, EI rlrE zautull ?I I Z
'Bu7tu7r4 a!!'r ntt$ uo s,cossT .r,#;r)u"tr
*", ir:f:*;;:U'.X?'il;'R
luaca.r tlseare ardsaq 'Z I t 'AXXX ,mto6t11 sqptupN .uytpg lar nrutld I
gION
'gslrard ateta)ta) o ElrseJeu re are)
e
- eurapou raricaloc rnlnuatsrs lruxatuoo ul aprrucrd rolrrnuaS
rf,rlorures raun E .snlJxa
- auelqord raun rie; uI IaFs? ruplJE aN
aP else nu pl€iu€nu lrlqns aueoJ arielaroo o .zr.llrpruazatdat
IB ?Jrl€ls rJnl?u eP lenlueJJe rn[nJalJeJ?J EpnrJ ug 'alezrlerces
-ep rur8erur ec atr,urd arngarl ele g)ep Jrleualqord aululg
'rolricaloc Eeuatuas? roun .lndalur
unq E[ ap 'ateurlsap n?Ja fJ n?s ,etertspd lsoJ nE rgJruora^ elru
-r8eur urp elaun pr psuJ r.uaparf, ps pcrpardru;5u nu JIrulN .trgreq
-trtz n\ rolrrnolqer ?arrtdaJer ardsap r.ze l\euuo;ur aurq rcur
'aleod'rso; g rue'alorueds .ateDrd rrraJeS' 16 ln,re q ue pceq
,rrternSry rualsrs up-JluJ psurrdnc aurSerur o J?op ,1euq ug .alsa
(,ardof, r$
I?JJuoJeA eaurSerul 'srDeteuewase r$ leJuod" nes pu
-131ro" at?o d',,arzny. rS pueo',,p a,1 - a dulotl u! ea tetuaza tdaf, i ec
arualqord Joun e gf,naJoel earBtdbcar 'pqerSap ryu '1rn(a1rrd ne
unolqet alsaJv 'rnlnluerueJJes EJrlogturs nJ n?s roguned €rJolsr
nJ runrxauoc aurind neaae ro1 erdnse elrrJ?luaruo3 'al?lrzonl
-rr,r. prnd ap alduaxa rc 'Jrqrqord 'atrniard nEJa rJnolqet alsoJe
'prnlcrd ap rarlcaloJ lruxaluoJ uI 'rrarado ap laJrse asnpordar
l0l Nyuvsunz rn'r v,yNvocr vrvuy^scv'
108 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Despre problema datirii gi a atribuirii tuturor acestor tablouri, vezi:


M. Soril, Tie Paintings of Zurbarin, Londra, 1953, pp. 147-148;i 169; Paul
Guinard, Zurbarin etles peintres espdgnols de la aie monastiqae (1960), Paris,
1988, pp. 272-279; MinaGregori 9i Tizlan Fr-ati, L'O^pe.ra comp-leu di Zur-
barini Mil"tto, 1973, Nr. n:74,75 9i 309; Juli6n Gallego 9i Jos6 Gudiol,
Zurbirin 1t9'8-1664, Barcelona, 1976, pp'122-123 qi 384-385; Catalogul
expozigiei Zurbarin, Galerie Nadonale du Grand Palais, 14 ianuarie - 11 apri-
lie 1988, p.325.
4 Despre aceasta, Maria Luiza Caturla" .La Santa Faz deZurbarin, tromPe-
l'ceil "alo divino"", Goya,64-45 (1965), pp'202-205.
5 Autenticitatea inscripqiei este inci de demonstrat'
6 Fundamental pentrulceasta: Karl Pearson, Die Fronica, Ein .Beiffag zar
Geschicbte des cblistusbildes im Mittelalter, Srrassburg, 1887 9i Ernst von
Dobschiitz, Christusbilder. (Jntersucbungen zur christlichen Legende,Leipzig,
1899. Vezi gi : P. Pedrizeg la V6ronique ) la sainte V6ronique", in" Semi-
"De
narium Kondahoaianum,vol. V (Praga Islz1, pp.1-15; Adolf Katzenellen-
bogen, .Antlitz, heiliges", in Realleiihon deatscher-Kunstgeschichte, ed' de
Otio Schmidg vol. I, Stuttgart 7937, pp' 732-7 42 ; A. Chastel, .La V6ronique",
Reoue de I'Art,4041 (19i8), pp.77-82; Flora Lewis, .The Veronica: Image,
-Ormrod.(ed.),
Legend and Viewer", in: lV. M. Eng-land in tbe Th-t1t9e11b Cen-
tuiy,Evansville, 1985, pp. 10G-106 9i Gerhard Volf, .t 4LUJ P2PULI RoMANI'
Di'e'Geschichte des rbmischen Kultbilder im Mittelalter, \Veinham, 1990,
pp.80-85 9i 200-205.
" 7 yeziHans Belting, Bild. und Kult. Eine Geschicbte d,es Bildes oon dem
Zeitalter der Kunst, Miinchen, 7990, p.246 qi urm.
8 Emile Mile, L'Art Religieux 2 Ia fin du Moyen-Age en France (1908),
Paris,1949, p. 64.
9'Despie aceaste problemi: S- Ringbom, Icon to Narratiae. Tbe Rise of
the Draiatic close-up in Fifteenth Century Deootional Painting, Abo, 1965,
p. Z0 gi H. Belting,'Das B'itd und sein I'rbtihum im Mittelalter. Form unf
Funhtion frilber Bildufeln der Passion, Berlin, 1981, p.201' . .
10 Daiorez acest exemplu lui Felix Thiirlemann, -Geschichtsdarstellung
als Geschichtsdeutung. Eine Analyse der Kreuztragung (fol. 19) aus dem
Pariser Zeichnungsb"tt"d d.t Jacopo'Bellini", in:
'!fl' K99p (ed.), Der des
-Text
Bildes. M\gticbh"eiten urd Mittil eigenstiindiger Bilderziihlung, Miinchen,
1989, p. 1il, nota 33. Motivul cenzurii apare, in forme diferite, gi in alte
imaeini (Y.: Purtarea crucii a lui Jan Provosg Kiilnischer Kunstmarkt 1970,
,.p.?d.rre in M. Friedliinder, Eariy Netherlandisb Painting, Leida-Bruxelles,
7973 vol. lX, p.2, Nr. 147).
11 Despre l"""tt"' Miguel Nicolau S.l.,Jer6nimo Nadal, S' I' (1507-1t80)'
S us Obrai y doctrinas i spirituale s, Madrid,. 7949, pp. 1 14-189; ..Alfonso
Rodriguez G. d. c.b"llos, .Las .Imigenes de la Flistoria Evang6lica" del
p. jesuitismo y la contrareforma", in: Traza
Jer6"nimo Nadal en el marco del
y boro,6|(1974), pp.77-96. Thomas Buser, Jerome Nadal and Early Jesuit
Art itr R"m.",fhiArt Bulletin,5S (1976), pp' 424433; David Freedberg, .A
Source for Rubens,s Modello of the Assumption and coronation of the
Vergin: a case Srudy in the Response ro Images', Tbe Burlington Magazine,
cxi lrrzs;, pp. +iz-++t; D".old Freedberg, The Polaer of Images. Studies
in theHistory)id Theory of Response, Chicago 9i Londra, 1989' pp. 181-182'
12 H. N;dal , Eaangelicae Historiae Imagines, Antwerpen, 1596, p.342'
13 Despre tradilia aiestui motiv, vezi FI. Belting (cf. nota 7),p'478'
nr rioaJd af,azaJdsrop ap tliosul'acr3:nlr1 aleurEr{ u1 rode lruelal E 'atnunu
p.tarn lBupdapuJ e-S 'pp^ o f s espl pru ps
lrgewe ap tJrE tsoJ e 'eetu ealunup8nr e1
'uecap ra;pc p'rcrc ap pledrcuud ErrJasrg urp no]gpl rnun ale rrdgc ne.la lea ad
lpuudwr sotsrJJ rn1 lndeo nc aur8etur pseounf, alJEoJ o aseJ ellnul uJ ruasy?z
rurup ad'("') r.rorrncol ep IIru e)ezel ?uJd rdo nr nrpau 6e:o un arsa ugef'
:(EueturaS rrirpa pdnp rerrc) es puorplpf, ardsap errnlrftu plueuodur o'arEJ
-agr1a pdnp purrnr 'ecrlgnd luelsato.rd InllqoN 'erued5 ri eiue.rg uud tBlrorse
r$ auaruoalodru rolerEoqzp.r lndrurr uJ'OIgl ur;aruozud t?nJ rsot e'faulelg
prol 'za18ua JairJo un 'rnlnrorr,rr.rd erdnse ugef urp ,,zEJ ralues' IntJeJa
a.rdsap gzeercleJ atec'etzxt psJns o else lxeluoJ lsacE uJ'Elrqrc.retuea 77
'reez'(8t erou'1c) a^rEpv ep Egnrv 9Z
'86 tt g1e 'dd'(Z erou ';c) oqrnpreo
$ ZZt'd'9791 'zurr141 'suqtw8nutJ a6, 'snunrg 'J :etseef,e a:dsaq 'ErrlIrEJ IJ
larrrodunp'n 'nazeutunq el InseJJe ?Jolg rEru nu artr 'lfrruo.lan ?rue{pu n,
(uapeq
?lrnoolul 'a.reouatln rolruptueuof, ruroJuor lsoy e eg '(VO-1S 'dd 'Zg6I
-sarpg,'staqelanlry sap apul utkz nq aquumpdg Dp uoo $unx uapuaplzq np
ut s7uoqtol sap Sunllalsnc[ tnz ualprris 's!1?lt.taA our1aaay-st8ay otlt,trddV
'ura1;agg 'X-'l nr EturuJuor as e) rlnr rnlnrqra^ lruri.rgs osrsos pr uuras un
'gleropur prp; 'pullJ 'sns1 rn1 Eatreoru EI - ralel I fdnp - prerrSap rso; e eap;ad
?lseatv '(lt'g't '^"I) rrzEf,o elrurnue ug rap.ra( ela8ugs nr ?lldo;rs era r$ (6,
';gag:'J9'og rls:gI-Zl t,'91 rI{3 7).rerurues ?l Insarf,e Earlzralul arer
^-I:tl '€
'rnlnldurar eneap.rad Era rprruoraA retuerlpu 1e crSolodrr Iruosef,aper<I 'c€o1odp
sues ur ?rnf,eprp ec earrradocsapTearuadoce arSaurgap a.ret 'arloru Ealrop IE un
leyrse a.redy
'ple;u 'apunose nu rpJruoJa4 erue;J?N 'n:rradorsap e gue o tlsaoe
no atirrpertuof, ur 'e1sa ,,pul^lp Erntrrd' '9gt'd '(7 etov';r) ocaqce4 97
('o1uatu,u7uas 1ap ezapurt7 o1 trsatdsa ,tapod ou rcd atpvd
osorol1P laP ol1sot la olaa la uor ouPaltqht"' ) gEt'd'II 'lo^'(7 erou';r)
oJaqJed nJ plunJJuof, as y '(a,tapuatso iptatod uou au8tp tuanb 'roz1ao
utrnpa sutsdt stupd" ') gZ
'AXXX 'euo$t17 sq"mj?N'uJrtEg Iar nrulld tZ
'rt€,7'(gl rrou ';c) a^repv ap Egncv ap telrtr 'e-Z'Eg'ercs1 97
'r tt7 lt va^ EeZ 'dd :(91 erou 'p) e^r"pv ap Egnrv ZZ
'29-I'dd'(Uet) IX ''J'N 'sasu&uj
-rcd sap?17? sap unanflg',,areg elur"S ap sarrJJO sa1' 'urq.to3 'S :rrnurur
"l
rolsare erirpe.rr e.rdsag 'rggz'd '(g1 erou';c) ea.repy ap Egncv uenf 17
'zl ero eI
ueur,r aJecerJ uJ f,ol eJE aseo]nf,EJrru rru€ewr ealelpre'altseou qplz uI OZ
('ur.rn ri rOLZ'd 'gy elou ';c) a,r-repy ep Egnrv
"t"I.f;rlrrrd
'2991 'ennue1y6bln.tq3 usaf ap od.tanc I onsot oiurs ap ,orroQnuoTrt"roi,
soiptial sonpppfia I sm&l$a sq ep sostntszq 'auepy ep Egnov uenf g1
'OS7-6W, 'dd '1 '1oir (7 erou 'gc) oururoye4 'y 1(7 erou 'yr) oqcnp
-r"J rza6:O5Z-67Z 'dd'1 '1o,r (7 erou';r) oraqrr4'g :apua8al relsare e plorueds
earetdaca; a.rdsap :EZZI.'d '(9 rtou ';c) zrnqcsgocl uo^ 'A :pts?acB ardsag 71
'gO[-tOl'dd'€g6I 'uotacur.r4 'auoy to E pS aclJ '1orseq3 grpuv 9l
'6r€. tt etz'dd'196I'lrrg 'II '1ott'narcttn.quoJ a outrsualupry
rtt otuacanbulJ pp a1rv.p llt?lptJ ''('pa) rqcooreg EIoEd :uJ '(ZggI
euSolog) aurtotd a atcps tut8zun ail? orLtotul ostorsle'ntoa1e4 alauqrg at
'grt9'dd
'QAgt) gg'as,Qoutqcts4 ap anaaf, anaanoN',,1elog lrod E trrruod np uorr
-sanb e1 no anbruo;a4 pl :lensr1 np grrpge:n8rg' la.reo arruud 'rrpnts allnur
IEruul au8rrdureq3 pl rpf,ruora1 apurSerur ep tednco e-s uuEW srno-J tI
601 Nyuvsunz rn.I v ,yNvocr vrvuy^aov"
110 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

luminiri de cearl aprinse in mari sfegnice aurite. Dupi ce liturghia a fost cititl,
doutr mici canaturi;u fost deschise cu evlavie Ei am znrig intr-o n\i" Ia lumina
unei singure luminiri, imaginea inrunecati a capului gi gitului Mintuitorului
atit de iriimitabil realizati" incit m-a cuprins un fior de veneragie indescriptibil.
Ochii aceia pireau str pitrundl in adincul sufletului, iar ansamblul era atit de
insuflelit, iniit tablouiputea si justifice, cu siguranql" venerarea supersdqioasi
areprezentdnlor corporale ale diviniteqii. Capul incoronat era acop.erit cu un
vll,iar tabloul ..a iptr-o rami din aur masiv, cu diamante gi smaralde
"r.tpri.r. (Lord Blayney, Reise durcb Spanien und Franh,reich,
de o valoare inescimabili"
uiihrend. seiner Gefangenscbaft in d'en Jabren 1810 bis 1814,Liepzig 1815,
'pp.78-7e).
' 28..La fel cum fac gi cu imaginile Veronicli, atunci cind prednd ctr insus,i
chipul Domnului nostru ar fi imprimat pe o niframi, care nu e de fapt altceva
deiit o scindurtr neagre pd:laiti pe care-atirni un vil, cu un alt vtrl deasupra"
pe care il scog cind vor se arattimaginea Veronicii; dar bietul om din Jena
nu mai vede nimic, cici vilul e de fapt o scinduri neagrl: asta inseamni sI arlqi
gi si vezi imaginea Veronicli" (Luther, tl(/ider das Papsttum zu R.om, zton
Teufel gestifti, 1545, apud E. von Dobschiit", [cf. _nota 6], p'.282)t O alti
polimice cu credinga inoera icon mai apropiati de epo.ca lui.Z'trbarin -
-
provine din Johannes Rainoldus, De Romanae ecclesiae idolatria in cultu sanc-
iorum (. . . ), Geneva" 1595, pp. 485487 . Cine vede intr-adevlr ceva acolo, este,
dupn Rainoldus, orb. Este remarcabil ci, ?ntr-un sens. oPus' aceasti temi se
tprilitta pe o bogati tradilie: intr-o varianti mai timpurie a legendei V.eronicii,
se spune ca imperat tl Tiberius a fost vindecat de orbire graqie niframei miracu-
Ioase: a se confrunta cu von Dobschiitz (cf' nota 6), p.245 9i K. Pearson
(cf. nota 6), p. 8.
29 A se cinfrunta cu Pacheco (cf. nota 2), vol. I, p. 191; Carducho (cf' nota
2), p.355; Palomino (cf. nota 2), vol. I, p.250'
30 Pacheco (cf. nota 2), vol. I, p.471'
31 Pacheco (cf. nota 2), vol.I, p.471: .Zevxts dixo a su comPetidor Par-
rassio levantase el lienzo, o el lo fuese a levantar, teniendo el pintado por
natural, pareci6ndole que debaxo de aquel velo estaba la pincura.'."
32 Pacheco (cf. nota 2), vol. l, p' 472'
33 Fundamental in aceastl problemi: H' Schulte, El Desengafto. Wort und
Thema in der spanischen Literatur des Goldenen Zeitalters, Miinchen, 1969.
34 Jos6 de darcia y Zambrano, Desperudor Cbristiano, dioino y eucharis-
rrco, Madrid, 7692, pp.241-242.
35 Supra, nota 19.
36Yizi Z. \fazbinski, "Le .Cartellino". Origines et avatars d'une 6ti-
quette", Pantbeon, XXI (1963), pp.278-283 9i H' U. Asemissen, Asthetische
Ambhralenz, Spielarten der Doppeldeutigheit in der Malerel, Kassel, 1989,
p. 19 qi urm.'Despre problema semniturilor de artigti integrate, vezi
V. I. Sto;chita, ,Nomi iti cornice", in: M. \flinner (ed'), Der Kilnstler ilber
sicb selbst, \0feinheim, 1991 (v. volumul de fa1i" pp. 163-188).
37 Cele doui panouri ale lui Van Eyck rePrezentind aera,icon, sint
amindoui semnat; gi datate.in rami, deci nu direct in sPaqiul imaginii.
Aminunte la H. Belting (cf. nota 7), p. 480'
38 Veronica lui EI Greco din coleclia Caturla din Madrid, datatd
1577-1578, este semnati in greaci: CHEIR DOMENIKOU (.4e mina lui
Domenikos..). Nu este de exclus o aluzie la imaginea sa ca,acbeiropoiton/
cbeiropoitona, chiar daci aceasti semnituri existi gi in alte tablouri ale lui
'(g; rrou rtdns'r)
rnlnlgeral e p:eot.ladns eaued uJ lrf,IuoJa1 ttutSetut E - JelualunJoP alel
-sjre tua,\ra.IJ - rar\rzod (rxaruoc ap tlrrgrulr{f,s epnn u1) IaJlsE Pu}zundsaloc
'r:no1qn nr reurSetur atarad trusace e ,,arulnf,' rda.rp greruaza:d al_sa ea :(79 'p)
amtoltrcl stltv utlrq"aqJ soutorpoid urp eurSed uJ lftluoJa1 rtutBetut ratlrzod
e:dnse lenads poru uI prdearpur as gJlseou eriuele lxatuor rseJe ul It
'Qe 'ti soutotpotd ut ti runrard'(SC 'U)
sralual ap Esnpo:da.l rsoy e r$ ulaqlllr(\-Plodoal rnladrcur:d erllaloc uJ EUP
as areolruEuasr auEoJ ElupuEA O 'IS l-08 [ 'dd '1 '1o,r '5751 'vot3utqse16 'uy
;o lraleg leuorleN 's&uuu1v4 u41m7 to an3o1nr3'-,(a1d_eq5 {sn1 ural rzea
t(oc 'f) rual orruaruog
Inl e rycruora1 eaut8eurt aria,rud er ul '8oe-662 'dd
'1 '1orr'tlrttaa4l tuu?aott ?P oPtory ut t777trs :ul (686[-88rr1 tg-gg'va1t
-ladsotrl',,slsq.ry IEuoIlo aO sE Eulru;?hl PUE ueulel I' 'uato;g 'V 'CI : EseaJE
a.rdsap tuaf,ag '(Z'd'OnI "euapoyrq'1t7pau1 utrluaaul pa tq3o1mz3 lp m1ot-
-czy\todwe5 'C t'") ,,ouepns oun runf, orcrdap oua:penb oun" at3auaurod
asualsg Eqorrpren9 nrluad rnlnrerualur Ersrl 'e6tt urp ?rul 'llru.lo;u1
aurq reru rueturs euerletr apricaloc uJ IEf,IuoJeA .rolrur8etut e\ua2atd a.rdseg
'tu;n ri rcZ'd'9g6l 'plrp"W'srtnlutd ap mta1r7 4 p splfapou aP
e1 ag 'f rzaa
'eyrdsg ua outslllolrxaPr l7'eraq3 oPu€ural t$ ue-ro1q 1on8rlt1",t?utyr
trl-I14x IE Inloras ur lorueds tnlnursruorioaloc eriertltuures a'rdsaq
'9i
't561 'sFEd 'sautapou't sdutal sap aqnpJ ?
antutadmgl4J 'nlalqq np uottptnplsul,T 'erqttots 'I 'A :uJ alunugtuY It
'296,1 'sallaxnrg
'a1cq1s oJ111y np stnair'utv<p slaurqpJ aP sPupurpll sanuted sa7'1;oq;ar1o11
-qredg'S 16 958t'ur1.rag'uaua1z5 aqllzaC'laturut'tg uo^'qI YaL VV
'BaI-IIAX IE InrBe^ urp EruJ ollrrnl l nPs orerc lE lnl
al? r?f,ruoJa1 elunolg?r'r.ln1gela.l elrJpIU uI'elezaie nPJa leJls? :rarirpe'lt apund
-sarof, r9rruo.ran ttut8eur e a.reseld ptsEatY '(ggg 'd '9951 'ope.r4 IeP oasny{
'pFp"I{ 'ut.oq.tn7 tarirzodxa 1n8o1errc 'a) nlqera.r rnun E ?rvolradns eaurd u1
reseld rso; e r$ prelncrrred arioaloc o-rtulP eal-IIIAX IE lnlotas I{ Erge ItIp sun(e e
Inolgel 'uapro el ep ellrf,arrol uJ pcrrasrg ?f,rru o-rluJ 3951 ug pruadocstP lsoJ
p prlopEIIEA ulp errulnf,sA ep oasntrAtr el ve p&lJe rprruora1 eaur8rurl '57
'19'd 'I 'lo^'(Z erou';o) o)eqreJZl
'utrsspd'(7etov ';c) Surrlag'1'1'rue^ 'aldacuoc atsace a;dsaq 17
'pledlruud eatetuazatdet $ ourllaltoc a.rtu1 piueparqra o
ptsrxe epun '(p:opre11 'Luenueqtv quoasPtrrN '9791) uotdttag u1nun.tatoatd.
ltlttitpry r5 ec 'rrcnro ezeqel arnt uJ lnlfg alse ln-ouile1r?r alec u1 '(1791o
'o3ecrg3 alnfrlsul uy) paa olqed Ir?S rutuad 1ux{tcut3 :?llqasoaP allualE
'txatuoc lsaf,E ur lruaru lrnolgEr alereolplurll 'ugregrnz ap Eat.rala:d gur:o;
o nr're e'eJ e ap rue^e E' pzEarrsuouap ,""!tXj!ru.::'j(ffjT3 lrlor$
arupswuav pup paazpary lo Touuo[',,<IuroJ aqcsrlogurls sl? ralapJaPunq
-.lqef" :snruslu?unH uaqrslnaP ueP rnJ 9991 sa.rqef sap Eunrnapag JaP
uo1:srrle3 pun Jarnq' 'a1un,4g'C :Batsere a.rdsap l"ruauePunC 'ryttuooA
e n;dnc ur e.rnrrr.r8 q
I$ (OOgt) ueqtunl4l el eP piautodotnV uy 6€
'rarod.a so'InodoIoloaHl soxlN
-aillqq :elso EJrufutues'ElsPeJE Er€P eP :co( ealop I? un ?^Jasgo as (1roa
,r.a11) sr.rpuelnog ericaloc utp prruony u1 pc lnrde; alsa lEtretuar eP uruaq
'(gtt 'd '7961'uotacuy4'poqt5 slq Pup oratC I7'laqra2tr'E 'H 'A) 'orarg IA
III Nlruvsunz Io'I v ,YNVOOMVUYAAOV'
Imagine ;i viziune
in pictura spani oI5, a Secolului de Aur
gi ?n devogiunea populard" a Lumii Noi

ln cadrul complexei istorii privitoare la formarea iconografiei


Imaculatei Concepqii, existi un moment crucial: cel in care
imaginea devogiunii este prezentatd. ca fiind concretizarea
plasiice a unei viziuni, mai exact, a viziunii descrise in capitolul
12 al Apocalipsei:
,ln ""r s-a aritat un semn mare: o femeie inviluiti in soare, cu luna
sub picioare;i cu o cununl de douisprezece stele pe cap."
Consideraqiile ce urmezd. nu vor si redeschtdd' dezbaterea
asupra datelor istorice, dotrinale gi dogmatice ale acestei adaptdri
a textului biblicl. Ele igi propun mai curind sd, anahzeze in pro-
funzime consecinqele care decurg de aici in planul reprezentdrii.
Raportul imagine -viziune va fi urmirit pornind din trei puncte
difirite. Primul este cel al ,,marii picturi" spaniole a ,,secolului
de Aur". Al doilea prive;te rolul jucat de imagine, fie aceasta
pictatl sau gravatl, in difuzarea viziunilor mistice in Lurnea
Noui. In sfir;it, al treilea punct igi propune si analizeze suPra-
viequirea raportului viziune-imagine in arta vernaculari a
Americii Latine.

1. Tablou gi ztiziune
tn pictuta spaniol.d. a Secolului de Aur
Atunci iir"ra ft Greco a pictat Viziunea Sftntului Ioan la
Patmos (citre anul 1580, aflard astlz; la Muzeul de Santa Cruz
din Toledo), iconografia i'maculatei Concepqii era departe de
a fi complet cristalizatd2. Caracteristica cea mai importanti a
acestui tablou (il. -?S) este prezenqa Sfintului Ioan pictat doar
cu jumitate de corp in prim-planul tabloului, la stinga. Aceastd
soutltrd q urol xrllrllryts f auntzz\,zaodz\f-Ia! ogal(I '6e
e) tetuezerd a r6nsug ueol 'aued p\e ap ad ,uro1 rnl Ie alapa^
ap ynrq8un urp Eaunrzr,r gcsea,rrrd ?s lelraur a luol?Dads .aried
o ap ed 'rrlepatu r6eralace alaia; rJlap puoJ uJ ruls nu arBJ .eluel
-rodurr aiurcasuoc fnop er€ Inrd?{'i1oo tsace urp rBr.uJol gdeaoug
ps nolqet rnun ?rnlJal ec undnsard pruaprcco rotelcads rnrpJrJo
aJe artndacrad a[urpntlq?H 'p^rlerrJruruas alJeoJ alsa arlrzod
e lI sNnrzrl r$ aNrcvwr
174 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

specrator, mai exacr ca spectaror inregrat. El este o figuri ambi-


.,ralentl de vreme ce cumuleazd alit rolul spectatorului, cit 9i pe
cel al ,,vizionarului"s. E important si precizim in acest context
ci Sfinta Fecioari et" cotttid eratd in epoci, fie in perspectiva
vizionari in care i-a apirut Sfintului Ioan la Patmos, fie in per-
sDectiva unei metafore picturale foarte elaborate, care urmirea
,l ,uUti"i.re faptul ci Maica Domnului nu a fost creat1, ca orice
.rrorito, de rind, in picat, ,,concePlia' ei fiind, intr-adevir'
,i-aculatn*. Asifel, partizanii docuinei Imaculatei Concepqii
iolr"r" merafora Fecioarei ca ,,picturi divini', creat1 de citre
Divinul Artizan:
,Imaculata concepgie esre o imagine ficuti de miinile divi-
nului pictor ceresc4."
Sau inci:
,ir, -ittr"" supremului pictor care este Dumnezeu, am fost
-- concePuti intru vegnicie'5"
eu
t" ;;;"t r"r,r, ,"*rrri cel mai semnificativ este probabil cel al
lui Francisco soriano (1616), in care concepqia Imaculatl e
uirute ca rodul unui act metaforic de creaqie picturali, ce
inlocuiegte in termeni mai mult decit transParenli actul carnal:
o ficu si intre in
,Dumnezeu lui pensula inlelepciunii sale divine 9i
cochilia atotputerniciei sale .. .6'

Ydznt in aceasti perspectivi, tabloul lui El Greco pare ^


urmiri si propuni o religie complexi intre tablou ;i.riziune.
ip.rr"ror.ri .,n.d" in acelagi timp un tablou (cel al lui El Greco)
riorezentind o viziun e care,lJrindul ei, nu este altceva decit o
imagine ie;iti de sub ,,penelul div.in"7'
d id"" d.tp.. amploarea luati de reflexia asupra unor^aspecte
a.*tgi"a dit't rapo.tul intre ,,tablou" 9i ,,viziune' in S.iglo de
Oro ,r"" poare fi dati de un al doilea exemplu, mai tardiv. Este
vorba di o operl de tinereqe aluiYellzqlrezt care, de.gi bine
cunoscuti istlricilor de artl, n-a beneficiat niciodati de con-
sideraqia pe care o meriti.
f"dto"l Sftntul Ioan h Patmos (citre anul 1616; Londra,
Nation'il Gailery, il. 39) e de obicei caracterizat ca o oggri
o"r.*- tradigionale a tinirului ucenic, legat inci. de atelierul lui
Pachecos. Mi se pare" totugi ci se poate decela aici ceea ce
fo,rmeazduna din majore ale artei velazquiene, 9i
"ar"ct"rirticile Binomul viziune-tablou este
;;;;", reflecgia metapicrurali.
intr-adevir supus, in cazul acesta, unui de netdgiduit efort de
ps?[ as nu Insundspu 'aluapraa ep rJr€ upqr.urqcs e[ snpuoJ
"erd
n?-l ersr rolrunri?J BrdnsB r.urqarruJ au ps IIIrlrSal rJrap llntu
reru a 'zanbzgle6 ap lrsoloJ arecald ap lnrrund ?f, pt?raprsuor rJ
eteod (ua3 r$e1ace ep EllE arerrro nes) p-rnrrerS prseace pceq
'?llqFIII adeordB rS plnrsnuru prurn urp ?er 'pptuaunuou elsa
eurJd 'i1oc un-rrug psurdwg atsa psrz-nrrdord eaunrzr,r ac drun u1
'1no1qer lol crrerd gdnco rnprsrlaq8ue,ra ern8r; zanbzgp6el
soulod tl upol
u1nrugfs eau"tzt\
us'rscvs NvI'ot
'aunrzrl ap ?8ulrs rac 'rnlnreuorzrA ern8r; ap ptednJo
alsa ptdparp eatnd:ap3a rupd pnop u; pleuoSelp prruratnd o
eP pvzt^lP arsa (97 'p) ralape5 uef rn1 etntetS'nlduaxa aq
'lorueds lnrorcrd aJrp, ap asnpoJlur aprie,rour
at?rlnJrJrp ol:-:uu gtg! urgzrleau ',a1aporu al?s elelrqeqord nc
Inolqet r6ntot u:r.duuot ruo^ pJ?O 'roprn,rerS Inrpar,uJalul u_Jrd
?Js?ounJ o gs'rnrnd 11 n zanbzg1el 'pJeropuJ prpJ 'a:ec ed 16
sof ap allr?I ug arrpugdsgt eueol rrinlos raun ? ?nou Bar?roqela
ep JBop €qJo^ alsg 'pnou alsa nu nolqer rntsaJe ur;er3ouoc1
'atadec arde$ nc Inrn?l"q ep pv)ete'rasdrleoodv Bratual 'aJ?os
uJ prrnlp^uJ Braual ep Eqro^ arsg 'e3ugts e1 'sns ap ?arred uI
ende aJ ?eunrzrl a-rds alrrr,rrrd pipug rSl 'pterrdsur. gzod o-JluJ
'arec'rnlntsllaq8ueaa ernSr; pzeeztle)o; Ino[qeJ'a:etardralur
9II sNnrzr^ rS ENrcvwr
176 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

mult agtept at Y el{zquez a redus spagiul dedicat viziunii Pentru


ci el o dezvolti intr-o akd pinzd, (il. 41)' Din fericire, ambele
lucriri, provenind din aceea;i Biserici a Carmeliqilor din Sevilla,
se giseic astdzi in acela;i muzeu (Galeria Nagionah din
Londra)10; astfel incit le putem cu u;uringi contempla' ata cum
feri indoiah le-a gindit pictorul dintru inceput, adici impreuni.
41. DIEGo vELAzQvEz, Imaculata Conceppie
IE u€ol Inlulls p) evrrrle aurPnlruas purldaP nf, rsnlol al€od as
'rr?qartul ralsare srcard sundspr un r?p ps []$p ?Jeropur pryI A
'sowl€d pl uEoI rnl alrrnlps?rl qns aturzatdat as ps zanbzgl"L
ad leururatep ne-l aJEJ alrunrie.r e1 areolr,rrrd ?aJegeJlur
pleporJru snd e-rS nu rueurru 'nru?Jls poru uJ 'rcp'rrgtelurlqns
Irnpulr aleradar u1 rsoJ B alepotu ?nop ala3 erturp Eareupuesv
'Qv't) operd
eIlr1la aiaraurl eP lnlerlrodotne nr ErPuo-I eINlJe uBoI InruJJS
ad rupredruoJ l-ps rupJraf,uJ pJEp fJrqrsod aurr'ap ariecrldxa O
i ^a[a nps rnJnrpup e lrrrds ap ealeueqrl urgcrldxe au
?s trrnJ rJunrv 'zqlngq ap drqc ultetuazerdar ar; gs soured E[
u?oI ?J Btsrsur 'gun6arc ar;erSouoor ap auat?u ur ?lrq?rsaluof,ur
fuerJrles Eal?luoln? fi; zanbzgle1 In[ Inrlsa€u 'ooaqce4
'cuotal gt?rurJqns alsa (rac ards r$rotuJ lrlro 'psrgcsap
-arluJ prnS) es ersardxa 'atezrlenpl^lpul ap uartxa tuJs a[?s
alrJnl?s?JJ 'uEoI InluIJS :nfs ,,[rrtunrparu" r$ ,,rrunrzr,r 1nlJB"
alsa rJr? tueuodul 'eza{rf,sap o-s eelnd Je-u JolelJads un rcru
g) pnP urind aP lF€ e ?e :saunrzll If,Iu '(rnlntxal ? pueluawotu
eiuasqe eraSns e n:tuad puynJ reru oloJ€ atsa eauec) srJos Intxal
rcru repe$e e nu nolqel lseJe u; lueuodrul 'rnlnual ee:rt)epet
adnrarlur eJeJ Jeuotzrl InIJB alsa lruol?rcads apa,r aJ eee3 'eurs
e1 ap ar$aqrol rnlusrlaq8ue,ra 1e arsuadsns ur s€rrr?J Inrsag
,,"'araural o:aJeur uuras un lewle e-s lac u1"
:psdrpcody ulp Zl
rnlnlorrdec a[B eler tuJs eql? aseurpr apurSed pJ rlaropu1 raJfrrro
eftIe u! g 'aur3rr,r ?JuJ puuJ 'gt:-tntgle eurSrd r$ ec 'rrur8ed
Inlsal 'etdeatp urp rrur8ed lnrndacug EI esrrls rrnpuJJ pnop
auJaJsrp uatnd aJeJ ur 'gsrqcsap etJEf, o aurl 1a 'rqcunuaS a4
'rJou eJlurJd prnrpde aunrzrl o alSa,rrrd ac dun ur 'JaB u; eued
r$-npuluri uBoI InruJJ5 ad tuapa,r 1r 'rrnolgel urp Inun-rluJ
'etle elateluazatdal o EI ap ,earacdrl"
prual ec puJ^? plelqnpap grado o alsa ngs lncrldrq ',,no1qel" rS
,,aunrzrl" e.rrug lnrrodeJ aunue rli 'Es Eetuall urp rrJ?Jn8ry ap aw
-alqord rreur reur elat urp ?un nJ zanbzgp6rnl ?aJ€lun{uor urp
gt1nzil ?JpuoT E{ ep ,,lnrndrp" po urJrJ? gs J?rr1J ruzprpug iy
'aJqalal alrua,rap a-rrf
-grdarpu5 nJ etellnzer eI nru4t rBr,rr ecnpuoJ eA Ir arer rS r l?llrlas
e1 'aiaraurl ap rrue urp ?JuJ o-l?tsaJru?ur e eJeJ ad areurlcug
'grelqnpap eeJetuezetdat anpc puenbzelarr. crdrt erieurlcug ap
'na parc 'aricerlsqe ace; aleod nu erieorTdxg 'asndetxn( rrnolqer
pnop uJ atetuazatdar arJ gs aridacuo3 ?rE[nJBuI IS soul?d
B[ u€ol rnlnluJJs eevfizt^ aJ?J ur ze) tIe un f,sounJ nN
tLt rNnIzIA IS 3NI9VI,{I
t

118 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

lui Vel6zqvez faqi de modelele sale flamande,


^ccenrueazd,,
tipologia personajului ,,vizionar", surprins intr-un moment de
,,i"pr"tetttare". Vederea (viziunea) intreruPe - qi, intr-un
moment secund, provoaci - reprezentatea'
E vorba, in fapt, de o situaqie Pe care Yeltzquez o va aborda
treizeci de ani mai tirziu, in opera ce poate fi consider^td ca
manifestul slu artistic : Meninele.
Daci tabloul Meninelor poate fi calificat, aga cum a fecut-o
Michel Foucaulq drept ,reprezentare a rePrezentdrii clasice"14,
atunci ,,dipticul" de la t-ondra ar Putea fi considerat drep-t
,,reprezentare a reprezentdrti religioase", ba chiar .vizionare" '
fn ciuda diferentelor inerente ielor doui lucriri, elementele
cele mai i.rtportanie ale tematizdrii actului reprezentdrii sint
egal prezenir, ,^ de excmplu privirea agintiti asupra modelu-
lrii, mir'ta suspendati, crptitea actului rePrezentdrii (scriptural
intr-una, pictiral in cealilu), jocul intre ocultarea 9i dezviluirea
conqinutului viziunii, prezentarea directi a suportului material
al figuririi (penel, paleti, pinzd' intoarsi, intr-un caz; pand',
pagiia albi in celilalt). Diferenqele sint, la rindul-lor, sem-
-
ttiflcatiue: prima privegte prezen\a imediatd a artistului-pictor
in cadrul reprezeitd'rii sale (in Meninele) fagd de reprezent^rea
,,mascati" (V"\6tqu"t in chip de Sfintul Ioan) in ,,dipticul" de
la Londra. Acestei-deosebiri vine si i se adauge inci una, nu mai
puqin importanti, privind obiectul contempldrii: ,,realitat eau , ca
'^r^r",in'Menineii, ,,cerul" in ,,dipticul" de la Londra' ln fine,
mediragia merapicturali se traduce in Meninele prin intermediul
unei puneri inlistem a unor forme-cadru, printre care. celebra
oglinia, in timp ce, pentru Sfinrul Ioan la Patmos' soluqia.adop-
ta"ti este put in cadru a viziunii printr-un procedeu de
dedublare ;i "t""
de amplificare. ,,Imaculata Concepqie", corespon-
dentul ,,sfintului Ioan", este intr-adevir ,,viziunea" deveniti
,,tablou". Contemplate una alituri de alta, cele doui pinze tre-
buiau sa dea negre;it certitudinea cd ,marele semn" din Apo-
calipsi (viziunei din ,,voleul" Sfintului Ioan) s-a transformat
in ,imagine" sau, mai precis, in ,,tablou"-. -Distanq.a dintre
,,rriiiunel' gi ,,tablou" nu putea fi mai net subliniatd. A fost cu
adevlrat nevoie de ingenio-ul unui Yeldzqtez pentru a ajunge
la un asemenea reztltaL
Operaqia de ,,punere in cadru" a ,,sernnului cel mare" echi-
valeiza cu un pto."t de clarificare viz:uali 9i conceptuale:
Fecioara se ivegie din norii care invdluiau femeia apocaliptici,
,,semnul" devine ,,imagine". S-ar putea spune chiar ci, prin
rrrolcrd arlpJ ap surw le,\ru lnlleuJ ?zeaJlsuoruep 'zefibzgpL
rnl ? €aJ errgasoaP nf, 16 (o33rc IE lnl e aridaJuo) ?lE[nJEurJ
'?q[E ?ur3ed arSarncolug prercrd ezuTd'ralnsuad
Intol pzeapar eued 'glerntcrd eaurSerur u; pcr;r1due es srJf,s
InueJ 'nolqPr plrue^ep ?s earauJsaP aPe^ es relBJnJEuJ IE IaJ uJ
',,1nuruas" rJ3ap apal as nu ueol rnJnluJlS ,,1na1o,r" ur pJ€C
ta.utodotay
ztndzytztt oglta'2t
':fizod'{todrq o ldBJ ap atsa nolq?l eJerel J ',,ereur
uruas un letgrc e-s JaJ u;" :alalur^nJ tJf,ap ezetou ps dun lnrte
B-u Inrsrleq8uelaiarec ad:aq1e rrur3ed 1npr,r '1apse aunds p rulued
'aldtun gs aurl rridacuo3 rat€lnJewl InolqEJ 'lnt[? ep ,na[oa"
un gru das arec lnrirtsJalur uJ JoI aJ? ,,rrrrnrusgld" lnny 'rur8erur
raun ?eJrnuspld ?l tJaJrpur Elsrse e ap 1nr3a1r^.rrd are erluale
IruorerJedS
'n,(arldacuo3 ?l€lnceul) rrunrlo,rap e aur8eurr enou r$
gcrrdrlecode eeurrrzt^ aJruJ rn[ntJoder e rf,rtetualgord rrSartug r
puaJs uJ e:aund pseorpue-r8 o tez\eu e zanbzgp6'elelall ?ls?ac?
6Ll sNnrzr^ rS sNrevr,{l
720 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

spanioli de la sfirgitul secolului al XVI-lea gi inceputul secolului


al XVlt-l"a in meditaqia metapicturali asupra actului PercePqiei
Ei asupra celui al prezentilrii unei viziuni.

2. Viziune Si imagine de cuh in Lumea Noud.


Raportul intre viziunea mistici ;i imagine-a picturali este
totugi'ambivalent. Dbci viziunile prilejuiesc tablouri, tablourile,
Ia rindul lor, pot provoca viziuni. Rari sint misticii occidentali
care si nu-gi fi comparat viziunile cu imagini artistice udzute
anteriorls. Drumul (invers fati, de cel ana'lizat mai sus) ducind
de la tabloul Imaculatei Concepgii la apariqia sa reiterati re-
prezintd,o problemi ce privegte cultul ;i funcgia imaginilor sacre'
ia gi raportul lor cu imiginarul colectiv. Acesta poate.fi urmirit
cu destuli uqurinqi in cadrul unui proces de aculturalie existent
in aceeagi epoci pe meridianele Americii Latine.

Era in 9 decembrie 1531, cind Sfinta Fecioari i se arati unui


tlran indian, pe nume Juan Diego, in vreme ce suia colina Te-
peyac,la poalele cdreta se ridici capelainchinati ',Fecioa-
iei de Guadalupe", la nord de^stdzi Ciudad de Mexico. Fecioara
porunci indianului si duci un mesaj Ppiscopului 7'um6rraga,
p"trtrn a-i spune si construiasci in acel loc un templu din care
ea si poati veghea asupra indienilor Ei si-i Poat^ proteja. EPil-
copui rcfuzd, Ji creadi Povestea qiranului ;i ceru ,,un semn'.
Dupi mai multe apariqii, miracolul se produse in-sfir;it: Fecioara
ii porunci lui Juan Diego si urce pini in virful colinei ;i sI
cuieagi trandafiri de pe stinci. El ii asculti porunca, aduse
trandafirii Sfintei Fecioare, care - dupl ce-i atinse -ii inapoie
lui Diego pentru a-i duce Episcopului. Juan Pi"g-o ii inffiuri in
vegminiuf siu, iar cind il desficu in faqa lui Zumdrr^ga, Pe
gesitura lui era intipiriti imaginea Fecioarei, a;a cum.o Putem
vedea astilzi suspendati deasupra altarului din Guadalupe.
Avem de-a fice cu actul de nagtere al emblemei naqionale a
Mexicqlui.
Povestea acestei ctitorii nu diferi cu mult de atitea alte istorii
plismuiri de imagini miraculoa.se. Ea. co.n[ine
despre viziuni qi -specifice.
insi gi trisituri Ceea ce frapetzd, la. majoritatea
reprezent^rilor mai tir.zii ale Fecioarei din GuadaluPe e faprul
.i^ir, ..nt.u ele expun o Imaculati Concepqie (adici o ,,mulier
amicta soleu, cu picioarele a;ezate pe o semiluni), in vreme ce
in cele patru coliuri sint dispuse cartu;e ap1rte, cate relateazd
'( gt'tt) taulroJarrrluo3
lndurr ug eruedg ul pre(ro; 'rridacuo] ralBlnJpurI Baur8erur 'atred
g\elex ap 'lS gu?r.u-errt?d uJ aJqalal areorJal reun eleulnu
teuodur e-s eued o ap :JptEA? nlqnp rnun lnl€rJnzat e f,rxary
urp lurSerur rasrolnoerru epuaSal '.alidacuo3 pw[nJeru1" o
elsa '(puecrxaru ,,adnlepenC urp pJEorJe;") prurrlnzar eaur8erur
'gt1e1ea: pugc ad ',.are1nces runrio,rap raun aleJolep alrsaJJns
rJnso€pe urrd pleurroJsueJl 'Jru€ruoJ Irrs ep ,,gt?eau preorca;"
o eta ete)'adnppeng urp rareorJag 1e 'plorueds ernpeueJlsg
ur aurarl Exe eI nJlsnJr e(ap'alaunu e1 lade atred o ap ad acey
arrrnJoluJ ap arie,rado plseaJe : nruerls ep Inlsap r$ntot eururpJ
rdey u61 'eeJeJrur rurgts ealnd reu nrtuad IEsJeArun eard alsa rou
aleun-JturJd riprrur,rrp Joln{Ja^ rurnf,oJuJ [e ElseJB InuatuouaJ
'a,.utzfueuo] e aruBru-railczlnfin]cues 'preo
- ru?rxatu JopqJeA
-lulpo ep rnlnr?ntouBs Incol ad rnca-rrad ne-s adnppeng urp
rareorJad alrrir-rede pc lnrde; at?tdarp punq ad giuapr,ra ug snd
ne etezltotne reru alal alrrpnts 'rrinJsrp ratuazard InlxaluoJ uJ
atuelJodur red as rtu aJEJ apund EAeIJJ zarurJqns ps r6nlol ear,r
3y ',,tunupru? ur rJrB n?ral o-s ?J nrluad plerpms rS gtncsounc
Bard alsa adnpprng urp aJeorJeJ raturJs rapua8al ?aJEuJoJ
'(sv'vt'ei'll) rs?olnrerltu
eaur8etrrr ards aunrzr^ E[ ep rarielsue-rl Ie ]:-tlnzer eJ JoArr{Ja
pJpJ IaFsE gturzatd as ?lBJtuaJ eaur8eul 'pstoln3?Jrtu eaur8crur
aJl?J aunrzr^ E[ aP rrJeJaJl al€ alueJJEuJ r€ur elac alelueruoru
adn1optttg ulp ptpoDal 'ntl?tap 'ad.n1vpong uxp ptpoual adryopang up ptrolraJ
I IINONV nXrSgVW 'g' ofa'nvrr oINorNv ''' olarrvir oINorNv 'c'
tzt gNnIZIA rS sNroYv{r
I22 IMAC{NI ALE TRANSGRESIUNII

*.",
.s:

g;'
qry-.{a{-

.e sw
},ff'&
,'szalrjrLlrtu cs?u
(IJISnpP? a^Isacsns uIJd
runf, ?t?I 'arJotsl ?Seejlu! o tlSaJn?I as '1J1? aP
r$ 'ar6apuldspr 1-rS lnuo,rz e:atd u?rpuI tle un 'sorculparr ltusac? t?t?re
?-s r e:?orce{ p aparc t.l 'nolger rso3e puJzp^ 'nldurs uerpul un 'la
ala.reorcrd €l sorf,urpaJc un nc raurlor InJrJ^ u! adnlrpeng urp gr?olcaC
erug5 ad gzea6riglur o 'nlduaxa ap n.torcrd un 'alrlnqq csru as e6y"
:oPunw
oakaN lap syxtou4aw eles al? uJ zognw elsn€g u?nr arlp3 eP
'rrJoda I? l?urtuunl arr€o; Inlrrrds u!'6lli urp gJuJ giuapr,re ug
snd e(ap lsoJ € rnlntrtu eerven ul Jolrur8urul Inlog 'rur8erur reun €
r$ llu rnun E ruarpur arlurrd eJ€Jnelsur €Jrqelolalr dors ec Ba,rB
saJrlsa^od 'pvnqau lnre-r3 uJ ?srJJS 'e3a4 3[ ap osssT rnlnJot
-3oo rrrnq\rre ercteler o lnrpdE e nvrll rPur uB un 'gsdrpcody
urp uuas rnlaJetu lru3ads? gns (raleln3er.ul ? eaaf,E JEAaPE-JIuJ ?Ja
oSarg uenf rnlnuerpur Baunrzrt\ g) pzee JtsuoLuap aJarJts ?ls?aJV
'(psdrprodv up a:aza-rdsrop lntrorrdec urp erialo:d ur-rd es er.rolsr
uJ ?lr^pls 'orxe61 uI prnrf dE soJno€rnu adnlepeng urp rnlnutuoq
?f,retrAJ 'errepq rar?orJal eaur8er-u1) 51sfu1vcody lap azap olnydrc
pp v4catotd al uoc p!to$!q ?ts ua rpruqalat 'onxayy ua vpnatado
aiuautpsot8vyur adnypp'nC ap soxe ap arppry pttpt[ uaBnl vl
ap uaSou'tJ:elsa ArleJr;ruuras nltrl rnr?3 'lnJncsndo pcrlqnd r$g
(luaru 1e
zar1JuES 1an8r4i,,lnl€aJnEI?JE g" oru tsa:E ul',,elsllnrewl"
raiurpuat Inlunrrr pzeeq)rern 8f9I ynue 'ru;a; poru uJ'EalseJB
al€ol n3 'rzlridaouoD al?JnJBLuI Iaun lndrqr qns o8alq uenf
Inuerpur ep ptnzp^ EJEoTJaJ ad o-pugtuezetdat a[urSerur arres
ur ?eJnpoJd arec'alueg ap oJped InueJsrJue{ errpo ap snpuoJ
'ue3rxeru Jarlal€ un ap f,saqJol alaJeolzr 'aued plle ep ed
'rrcrlqnd rele8eg ary ps
?lrJaru JE f,rxatr I ur auarJnpeur?Jlsa raJeoroal eirrcde nc ealsa,rod
1rf,of,spu e-af, Iaf, gJ nealooos 'aridacuo3 ETEInJBuI ug arua$ord nc
puJZeJJ 'rrur3sr3uu1 ac durr uJ 'eJEolJaro;d pueo;red ro1 eurlrp
ap rS e-rnperuaJtsE urp Jol ?aJrls?urru ep rrpuJru 'rirwduorarq
rrrp8npc arlpf, ap sale retu 'tzguloe-I eJrJeurv flBor uJ etezl1erl
-JauroJ nrra adnlep€n.g urp alorueds raJ?orf,al ap rrn,re.r3 rcrru
eP IIrx eP nez (oo9l rnlnue lnrn( uJ ?3 lmsounc rde; un g
lurSerur aJlurp Brelle nes
Ereun eriBua-rdns nrluad grdnl gter?Aepr o 'as-arpd 'gzealntap
as'zaqcue5 1an3r61,,rnln1€aJneleteg* pugurirede'puecrxaru
pleuoriBg eaurSeur ardsap lxel Inlnturrd lnue '8t9I IS (o3arq
uenf rn1 rrunrzrl lnue) lggt I1u? ertuJ 'sorroqel 16 lual alJ?ot
PleroPur ?rpJ lsoJ ? suas nlqnP ug areuodur ap sacord lsecv
tZL sNnIzIA IS sl.Itcvt{I
I24 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Cercetirile cele mai autorizate au demonstrat recent ci le-


genda cu privire la .femeia inviluiti in soare*, carei-ar fi apirut
pistorului Juan Diego in 1531, a fost fiuriti intr-adevir incetul
cu incetul, pini si ajungi la formularea sa definitivi in scrierea
,,bacalaureatului' Sdnchez.
Trebuie cu toate acestea si lulm in consideragie citeva fapte.
Primul privegte necesitatea de a da indienilor gi metigilor o
imagine'de cult cit -"i ln lupta dintre imagini care
"d.",r"ti.
urmeazd,, imaginea, de departe cea mai puternici, Dcea a femeii
inviluite in soare', va fi cea biruitoare. Niciodati insi nu va fi
indeajuns de subliniati importan{a straturilor succesive ale mi-
tului: locul sacru al indigenilor, numele primitiv al Fecioarei
Negre, imaginea finali a femii apocaliptice. Acestea sint cele trei
date (locul, numele, imaginea) care fac din aceasti legendi unul
din exemplele cele mai semnificative de aculturaqie.
Numele pistorului indian ciruia i s-ar fi ardtat viziunea inte-
meietoare gi care ar fi asistat la zimislirea miraculoasei imagini
de cult e, in acest context, la fel de semnificativ. EI poarti un
dublu nume: pe cel al vizionarului Apocalipsei, Ioan25 (Juan) gi
pe cel al sfintului patron al Spaniei (Diego).
Corespondenqa simbolici intre apostolul Ioan gi omonimul
siu indian a fost subliniati inci de Miguel S6nchez: primul care
a ,,vdzrttn originalul celest al madonei din Guadalupe a fost
intr-adevir, spune el, Ioan, in cartea a XII-a a Apocalipsei2T.
Viziunea indianului este o repetigie ,,arhetipald" a unei hiero-
fanii28 ;i se referi la ,,un nou cer ;i un nou pimint"2e.
Nu e interesant sI insistim aici asupra tuturor implicagiilor
eschatologice ale mitului guadalupean. Dar ce ne intereseazi
totu;i este si subliniem ci, pe parcursul elaboririi imaginii
naqionale mexicane, asistim Ia un adevirat proces de ,reciclare"
a imaginarului vizionar. Pictorii spanioli ai Contrareformei, s-a
vizut, i;i puneau probleme foane semnificative de reprezentare:
un El Grico sau un Yellzquez reflectau asupra modaltiqilor in
scopul de a efectua translagia de la ,,viziune" la ,,imagine".
Pieiatea populari pune, la rindul ei, o problemi importanti de
reprezent4re in misura in care ,,reciclarea" cdreia i se supune
congine mai multe faze. Dacd problema pictorilor era aceea a
raporturilor dintre viziune si imagine (tablou), metabolismul
devogiunii populare integ-reazd, ambii termeni intr-un ritm mult
mai complex, respectiv ritmul: viziune-imagine-viziune-ima-
gine-viziune. Pentru a fi mai clari: ,,Marele, Semn' al Apoca-
l-ipsei conduce la creareaunei imagini (Imaculata); aceasta, dupi
lrr.urop ap rararrrpr Ie ele:od un ed'(Ot '[) zer?d rauappSeTq esrc
ut 'nJdruaxa aO 'g^rl?3rJrutuas punlord atsa aurlrp rariue,r-ratur
€ gua3s ur earaund 'rJn-olo,r-xa ap ar:ed eJeut rpur ee) e-I
|1v?tcltrzt2llttw u2 ?Luflu aP
nuaptda zaun Tnduzt u! /CII ut atadp
adn1vpvng uzp ,,.poxJaJ ,osocNouI
zauaut[ otozo'J auuad olorz-xg 'gl uvzvr-Ivs I$ vuuvsr ao gsof '2y
'(at 'f 106I ulzeuVuuf onzelad gzeanles arer ulare rS E? EI
) Ir IeJ
'QV'y.1^rl?Jn8rJ Darqo r$ aunrzr,r dturr r$eJa:r ug arsa 'nlduaxa
aP 'lf lI ug J urp raruaprda lnrrSrgs fzeeqrretu
-'penqez?lrrl
a;ec rS rac ad awde eJeJ lnutuag 'pluale,rrqr.ue ptrtunue o gzean
-sgd ( r rr:n-olol-xa'a,rneioruar-rioc trn.oers) aps iariuarr-rarur a[B
alrenzl^ elrururplu :l?rurlqns qe eetse)e alpol nJ pluarl rde; un
'aJeuos;ad rruelpd ur-rd ar; ,nrpauar
1n:n8urs arsa ai eJoJEc
'apuorieu riprruelec ulrd ag'affr:af,ur EI psnd orporrad pulrJ ocllul8
-erur Earalnd :;o1a1ocas 1n3un1 e-ap Earalnd gsre,rar 1$g ,.priiuJ,ru*
prepo'adnlepenC urp Ereorrag 'aJdr.uaxa ?AalJr ap plerrsnl rl areod
,ale1f,rJal" ap saco-rd tsaJe urp a8moap aJv) erezllrtn ap eareopn
awlndod oaunfioaap ug
auntzta * aut8rutt auu! !rynuodpl pannJanatdig ,g
'runrzr^ Ia JrlpuJJ e1 gceortord arec (rugusa,r ad ptrr
-gdrrug) pseolncerr.u 'u€rpur ,ueo1.. rnlnou ?
i"ia_e."! o !ii"r"g
aunrzrl pnou o ar$arn(a1rrd'pseorrolJrn esar aJBJ urp .au.ralui ardnl
9Zl lrNorzr^ rS sNrevlrr
126 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

atirni o copie a Fecioarei din Guadalupe, in timp ce pe celilalt


perere e atitttat un peisai. Sint, firi indoiali, imagini de valoare
iiferitl: gi, desigur, nu ,tabloul'e cel care-l vindecd pe copil,
ci ,,Marele Semn'.
IJn ex-voto al lui Mateo Ponse (1878), in ciuda calitlgilor
sale mai mult decit mediocre, este inci gi mai interesant Pentru
noi in acest context. Inscripqia ne sPune ci Mateo, care cdzuse
bolnav in inchisoarea din Gvadalaiara, s-a adresat Fecioarei din
Guadalupe, care l-a salvat. DupI cum se poate vedea, in fiecare
celuli a a-cestei inchisori se afla totugi cite un crucifix. Dar pentru
Mateo prezen\^ acestuia nu era suficienti, de vreme ce el resimte
nevoiaii provoace prin rugiciuni apariqia Fecioarei nagionale.
Dreptateaiui Mateoeste probati tocmai de marea capacitate de
ac[iune imediati a acestei imagini/viziune.
'Distanqa
intre viziune gi imaginea devoqiunii- este atit de
recurenti in e"-noto-urile mexicane, incit cu dificultate ar Putea
fi atribuiti exclusiv hazardului. Dofia Teresa, conform inscripqiei
din ex-voto-ul siu (il.50), arfizd,cut timp de cinci luni de zile
firi si se stie din ce pricini. Pe patul slu de suferinqi, deasupra
ciruia se vede t"-.trrl prote.toi"l unei icoane, ea aild'intr-o zi,
graqie intervengiei salutare a Fecioarei din Guadalupe, numele

49. Ex-aoto pentra Magdalena Pdrez


'arirp€rt ?3?eJluJ o-JlurJd
al?crJrpoJ lrirrrde raun ?urroJ qns l6psug Ee gtur.zetd as atet
-rleal ?ts?ece pc rS 'alpur leru riplrpal raun 1e .leruaruSe{ uues
un 'logurs un llJep e nu eJeJ 'rau?oJr eie; u; rrunrcp8nr elro;
ur-rd reop f,ol aJE ?aJBJapurA pc aundnsard prrurl e1 rarnd re-5
IB
'r?lJ Inrol nc at6aqror nu rrurSetur areu
1n(equr1 'ales rrloq
tutW pluts xsatal n.4uad oloa-xg'og
. d. &
s,,' ,s
ICL aNnrzrA rS sNtevrrr
I28 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Oricare ar fi rispunsul, un fapt este totu;i in mod limpede


indicat in acest prin data p" o Doarte: 12. octombrie'
"*-ooro ""
i-]..U" - trebuie s-o .eamittiim ? - de data descoperirii
Americii.
O""e semnul de recunoqtingd pe care Dofia Teresa il dedici
h"aloit" in soare" mexicani este datat tocmai cu ,,dia
"f;;ii
2, lo, Americasn, atunci faptul acesta implici existenga unui
rapoft simbolic intre ,,desc operiteau unui pimint nou Et 'luero-
fania" ciclici intr-un nou cer.

NOTE
1 vedea Aug. M. Lepicier, L'Irnmaculie conception d.ans l'art
A se
et I'i-
--
conograpbie, Spa, 1 956'
of the Immaculate
fe'r" ,r.ai"'1,t. Levi D,Ancona, .The Iconography in; Monograpbs on
C.;;;;;" in the Middle Ages and-Early Renaisianie"
con-
;;;;;;;i;;y)nd Fine Arts, tII,1e57 ei 3' st"tto"' e.La Immaculada
lconografia' I (1988)'
;;;;;.;'.1 Arte Espafroi", i,,'Cuadimos d'e arte
pp.3-127.
3 A se vedea cu trtlul de hmurire analizaconsacrati de citre
David Freed-
berg iablo,rlui lui Crana.h reprezenrinduJ pe Frederic cel lnqelept in adoraqia
in The Piuter of 1989'
F;;?.;;;i 0517), lucrarea sa .lmaggs,.chicago'
si tnmrt lucrarea mea
pp.197-198. Pentru un context mai larg imi permit la
Visiorary Experience in Spanish Golden Age Art' Londra/ Cam-
b2;rt;ng and.
bridge Mass., 1995.
postrimerias del Hombre, Madrid,
+-p"dro ie ofra, primera parte de las
lgol,-i.iig, apud.,ilariadel i'ilar DivtlaFern6ndez, Los Sermones y el Arte'
Valladolid, 1980, P. 98.
-i Cer", C"lierari Conceptos scripturales sobre el magnificat, trad. Jaime
Rebullosa, Madrid, p.35,apud, Stratton (v'-n-2), P'36'
de
6 Fr. Sorian o, 5rr-6r' prid,'o'o en' el Coniento de san Francisco
Cron)io,-r, la fiesu de la'Inmaculada Concepti6n de la Virgen'.Nuestra
126'
irniona, Granadi,1616, p.91. apud Divila Fernindez (a se vedea .4)' ,p'
n'

7 Se va remarca icontgrafia originala a tabloului, in care secera lunii nu se


gar.gl"- t"C !ia."..r. F.""io"."i, Ji t'tt "p'"'entati alaruri de simbolurile
-"-il din litanii' D. Agulo Ifrigue z,"Y elSzquez y Pacheco"
extrase
;; ;;i;" totu;i 'in:lirchiyo
and' Courtter'
Espafiol de Arte,XXIII (1950) 9i J' Brown, Velizquez' Painter
Londra, 1986, P. 25 9i urm'
9 Biown (a se vedea n' 8), P' 26 {il' 32'
iin t";"'.a." fi;;;.;Pl;;i in i\' Mac LarenlA' Braham' The Spanish
-
Scbool. National Gallery Catalogues, Londr4 1970'
11 Mi refer aici.r, i"or"bi.Jla.bodegones" (cum e.Cristos
la Maru Si
care imi p.ermit o.trimitere
u.i;", i"i^National Gallery.din Londra)-p_entru i l'aube des Temps
la lucrarea mea: L,Insuriotio, du ubleau.'M1upeinture
Mo_. d'ernes' Paris, 1 993'
72Ft.,Pacheco, Arte de la Pintura (7649), editat de Bassegoda
i Hugas,
Madrid, 1990,p.672.
'rurn 16 .d
lgt
'6551 'uaqrn141 'qny puu ppg'3ur1ag'11 I 'ur.rn l$ SSt t$ 'ur.rn 16 191 .ia-,(6 ."
Eepa,^, es u) S.ragpaarg 'O,:0ll-691 'dd '(egOt) g7'sttV-xnvag sep anazpt
uI ',,suorloAoq aarleur8eutl pue saSeutl leuolloleq* 'uoq8ury'5 !.rurn ri
68f f$ 'urn ti 119 'dd '6961 lse?nwg'uotst11 atg 'zuag 'A :Eepe^ as V gt
'a4dacuoJ l4lyr?Lul '(nap,,lerlnzer'ec) aur3eurr enop E r$ (e8ugrs e1) ueol
rnlnluJJs eaur8eurr purr; etur.rd (lrgetnrsrp reru llntu .rn8rsap 'sJe,,lul Inurrup
undo.rd (g r$ 7'ou'r1951 'ouep141 'zanbze1arl 'lpr"g'y{..I 16 seunlsy.V.y,I)
llozzlY alrv,P lrrssplJ Inrunlo^ ur rrnolqel gnop roler el?rrrsuor elesrJ
laurodrurp '.16 '(erdea.rp) aunrzr,r. e1 (eSugis) nolger pl ap Ef,Eart ?s rnpuol
-urrd aundo-rd es ara8ale Elseaf,e uy4 'erdea.rp eI - upoJ mlntu{g pau rzlA
rS e8uns e1 afidacuo3 riplrrrputJ rzgtse eundxa Erpuo-I e1 ap , ra1eg
leuorteN
'gnolgpt pnop Jolaf, e alerirur rr:pseldtue eualgo.rd ?l€^loze;au pcur auru?U
'ur.rn 16 671 16'urrn ri tr11 'dd'I 'lol'696I 'pypery ,uo.rap1e3
earroJ 'A ap tetrpa (7y91) otuaBut lap aup ,(, rzapntV es Earprf,nl u1(sauotctsod
-su?tl s"solua8m) ,;taundsueJt Jolaseorua8ur' ri (rzuz[autas ,.od pzapn7p)
,,aJeugruese ug rrurinose' ue.oeJ)'g ep etvJf,Esuoc apur8ed lr;o:d nc rlrc JoA
as lxaruor rsetrE uI'(OOg'd (9961<su?d'ltZgt-rcgt)stnotszp np san&tg sa7
';aruetuog 'd),,all EueJs o J?rqJ nes nolqel un 'eur8etur o 'a.rar:lsap o nes eJrl
-sa,rod o-rturp acel 16 rqco qns aund al ru Ea '1a; arunue un-rtuJ 1gcu1 lcrSraua
ap tgE ri er,r ap 1I1? preruetu o ep elrrnrrnl gzeantd ezodKl,odlly 71
'(st.r,r81na rctta1)
,,re31nr rnln-ro1r1rc' eundo as a;r-t (suaputd rclta1),,tuapn.ld rnln:otrtn. 1e
'ucoda BrntpJetrl trnu$rqo e-au orec nc ln,rue;adurr el rrle rsapur8 pytr 91
,,'alallE rodr etu;n JoA el eJoJgr 'r.lrqopodurr rotsaJe aletsa(eut ptlnur ep rl€
tep e ar?r Iuurp Iar tsoJ rue ?r parf, '1a$u1 pur nu ?f,ECI 'so( u1 ap.lnyJl n. rrunl
e.raras 'plue;edsuert 'p;ep r$nror yoe; o-s srurrad e-ri 'prlos qo13 un elsa r$ap
'a.rec ad tunl ales alarzonrd qns ("')l apzes aleol alsad pileu1 as,.rnd atreoy
gle un ap'ocas 7r eleruroJ as"ourunl alad.roun e,rdnseap ep elalats:("') alars
ep fleuoJof,ur flnrar nc aJrun o-Jtur aurSeutr eSeartur ayf,srunJJr3 a.teo ,g1e ri
ruro urp '1e,ro a.reos un ap ptef,pJgurJ : ('' ' ) rnlnrsrlaq8uer,a e arielarr,al EJJBS nJ
gr.ulo3uof, rerrr eaf, alsa le1lnzal e ac e.lnlcrd trf,uJ Iepse lra ale atuaurleurues alaJe
eleol ap':ac ed qlrlzql' erarual Eseolralsnu ap fteJrdsur tso; e ,.rolyolfcsounJ
ea.rrt$ pdnp 'e1seaf,E Errurrd' :zanbzgp6 rn1 e (crrre.rd) lns.raurap EI crlar
-oal luaruelrredtuoce un Ef, lrlrJ r3i e aundur as oJor{f,Ed lnl Inrxal ',,?;nltrd.
u3 ariuede,,esEouelsrru' etuJojsupJl r n.rluad pte.rado arnqeJl eJ ,,EaJaJaJl.
a.rdsap 'flernlcrd pJruqal ap ruaru:el u3 'at6aqro,r rS ueol rnlnrulJs ,,eevntz
-l^' 16 rridacuo3 ralulncerul,e.rntrrd' ertuJ piuepurdap ep uoder un pzEar
-nelsur Ia :rEIf, ap areod es lro else rridacuo3 retelnf,Eurl rer;rrSouoer (ZZS-SZS
'dd) ngs Inlelprt uJ (Zl 'u Eepaa es r) ocaqce4 ap terresuor Infxat .f,uaroal
Ialru e'I 'raruSop EeJeJnelsur n.lluad ardnl ps glrueru ,,uondacuoo epelnrerurul
e1 ap erunf leaU* e 'gl9l uJ 'ea.leruroy pdnp urind Uzelu.rn zanbzglan rn1
ele unolget pnop aler pc lnrde; ap luor puri as Es ?lEIopuJ prEJ alnqarl gl
'(OS-SE'dd 'pie; ap lntunloa) 68I-S9l 'dd
'(SSe t) 5y'atqnqcsa&tsuny nt ttuqrslnz vt ,,zanbzela6uoa seuruahl uep ur
rg;ro4 saqcq8lugl pun auoaqusun){ 'sr8ag o8eurl' trrqrror5 .I .A:ruawase ap
eapel as V 'l€-5I 'dd'996I'srte4'sasoqt sal 1e floW sa7 llnecnog '12t1 11
'(p.rrorr
-arue er;e.rSollqlq nr) 'dd'96,6,1 'rerirzodxe ,zanbz4a11
I6-06 'ope.l4 lnEolerec
'oEa11g5'f lzeqruys zarad'g'v/ zVO zengu;uroq .V uJ
(tuarar
lent e t
6Zl sNnrzr^ rS aNrevr.^{r
130 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

19 A vedea: J. Amaya, La Mad.re de Dios. Cdnesis e historia de Nuestra


se
Guadalipe. C. de M6xico, 1931; S. Marti, La Virgen de Guadalupe
Seft-ora de
y !uan Diego, C. di M6xico , 7972; I. Lafaye, Quetzalc_oatl y- Gu.adalupe. La
iirmaci5n d.e la conciencia nacional en Mdxico, (1974), C. de M6xico, Madrid/
'B,.r"no.
Aires,7977,p. 207 gi urm.; S. Gruzinski, La Guene des images,Pans,
1990, p. 152 qi urm.
20 Lafaye (a se vedea n. 19), p. 195 9i urm.
21 A se vedea F.G. Rubio, Histori'a d.e Neustra Sefi'ora de Guadalupe,
Barcelon4 1929.
22Lafaye (vezi n. 19), PP. 329,322-323.
23 Lafaye (vzi n. 19). p.329.
24 A se vedea Servando Teresa de Mier, Memori'as (1822)- Apologia del dr.
Mier, C. de M6xico, 1946,vol. I, p.65 ;i Lafaye (vezi n' 19), P.352. A se
vedea de asemeni L. G6mez Canedo, Eztangelizacion y conquisu. Experencia
qi (pentn'r orice p.roblemi
franciscana en Hispano-America, C. de M6xico, 7977
privitoare la raportul intre devoqiunea spanioli ;i ceanexicand a Fecioarei de
buadalupe) Se6asti6n Garcia, O.F.M. -Guadalupe de Estramadura: su Proyec-
ci6n ameJicana", in Guadalupe,713 (7991), pp.23-38 9i A' Alvarez .Nlvarez,
.Guadalupe: dos imagenes bajo una advocacion", in Guad.alupe: Siete. siglos,
de fd y di cultura, Madrid, 7993, pp.523-533' (Ii mullumes-c Parintelui
S"bastiin Garcia de la Mindstirea din Guadalupe Pentru a-mi fi pus la dis-
poziqie
- uldmele doui articole citate.)
25 Traducerea mea este aproximativd: - . . . tales son los modos como nacen
las fibulas, y otros semejantis se les va dando cuerpo. Un pintor por ejemplo,
representa i Nu.tt." Seflora din GuadaluPe en su cerro del Tepeyac con un
d&oto a sus pies orando. Ofreci6sele a un indio simple si la V,irgen.se habria
aparecido tu d"rroto. Otro, que oy6 la especie, la prooal6 afirmativamente,
"
de ahi, cuendo lavoz, y afradi6ndose cada dia nuevas circumstancias, vino a
componerse la narraciSn entera. Este es uno de tantos modos como pudo
empezar el cuento" (apud Lafaye, p.367)'
26 Lafaye (vezi n. 79), P. 387.
27 Lafaye (vezi n. l9), p.341'
28 M. Eliade, Le rnythe de l',lternel retour. Archdtypes et rip'ltition,Paris,
1969.
29 Lafaye (vezi n. 19), p. 389.
30 Pentru aceasti noliune, a se vedea Freedberg (supra n. 3), passim.
31 Toate exemplele care urmeazl, sint luate din expozilia Amdrica. Bruid
oan de zon.500 jaar Latijns-Amerih.a en de Laye Landen, Anvers, 1992
(Numerele din catalog: 356-365).
E[ luale ele 'ietgJe e-s tunJ ete 'arct rep 'o11r-rn1A1 rn1 e ua3 ap
ernlcrd ep ?i?J Jotlolaulq Pre nu e:?f, 'ourluol?d PUIJ IJunlV
'gtez\Ieue mgarl JE al€llJ?lnrrued P$ParP rcruf,ol pc ateod r$
tlelglao ad pcr;rrep II snpou un 'rrrigirleuosrad e alelllunp PluaP
-r^a Pls?af,e ur rcr.uJol plsuo3 al?s leue FlaJJes UIP EAaJ ?J elBod
lrgcnp?d ap ?rn?J as n€s \rnrez pceo('ruadad pougupru arec
'riFcsap nzuoge8e,r reop arirzodxa ap a[Es uJ asnPe e ruluad'ales (lsru?
elauopeu alrzodap uJ EJIXa e ap epa6a:3 areo ruallruoJ nu
rnun ?nuouorzrJ eJIJIs[eI e ep precpd uJ ?suJ la]lsr ruaPPJ nN
'o,,rridacuo3
rat?lnJeul 1e rolltd" ap '?lenlueJJe llntu eard 'eautSetur
E[nuJoJaJ I-E ap eere)Je)ut nJ ?r?P o 'ltradocsaPeJ PuynJ eP Jol
-gldrugrur nu',,uJapotu" o11rrn1A1 un'lt-la;rp lelol l?rnl3ld pou un
pultuazardar'o11unyA1 l[P un r$'raru-ro1aJ€JluoD acrdrl'?pue8ed
-ord ap lut8etur rolaseorodel InJoleaJf, aP tJn19[€ 'psug plstxg
'erJol?luauoJ I?s ttrutrd lllunu ne-l LunJ '- lelouul 'leporr
grlpe ratlBarc
- ,osotod?ao ollunlAJ In[ € eunue 13 'lnlnrotcrd
e gzvl fleuorirperl IEtu Bac nrluad a;eldruaxa rugs g1_ercads es
eriuate ep r?rnJng ne-s eJ?J a:ado IaJl aJeJ aleotV) lnrde; lEPnrJ
reru tpe nJ atsg '.areorpla3ug rrurSerut 1n-sodo1 'co1_r6elaoe u;
;pzer,rrlqns r3nror t1pug3 aP p61
lngerSorq arec nJ eiuara,rasrad
'uyr9g Ia3 nrurld ?[ aP ?]uJ ?crlsruE ?rnleJal{ uJ plnJsounr
'atsruorznlr rarirpert ollunl l ad azetSatul I-?s lI3eP aJEJ nu
eJeJ aJaIJaJde gtseace uI Jol?zulJd.rns ctwru'P,loJ ug'elsa n1q
'rr.ry*pd ad;p,rape-rtuJ ryoqoJ 3 r^?ls uI snsl 9c ersardur ne trSorc
-urpeJJ rrt'uoluy InpuuIJS IIuIrf, ?3s?aln8nrc ?s ?sJeacuJ-allrpspd
'prle1 rrurp oururol?cl BturIJE olllrnlN rnl rolrrnolqer eiel u1
- -
ollrrnlN Inl ?rado uI alznll rs pr-ry
I32 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

capaciri[ile sale iluzioniste, liuda veridicitatea tabloului de altar


al bisericii capucine din Sevilla (1665-1666), aflat azi la Kciln
(il. 51), el ficea doui observatii deosebit de interesante
deopotrivi. Nimbul de care sint inconjuragi Fecioara gi Isus pare
si fie cu adevirat in biserici (oerdaderarnente parece estar dllf
la gloria6).Iar doul rinduri mai departe, adaugl:,,cind pictorii
l-au vizut [tabloul], au spus ci nu gtiuseri pini atunci ce e pic-
tura gi nici la ce distanqi si plaseze un asemenea tablou"7.
Ambele observaqii se referi la procesul de receptare al marii
opere. Prima este impersonali;i destul de comuni (aureolapare
sl fie ,,acolo"). A doua il dezviluie pe privitorul competent
(pictorii din Sevilla).
Care sint motivele graqie cdrora nimbul de lumini aparc c
;i cind ar fi ,,acolo" ?
Prirnul consti in competenla megtegugului pictorului:
Murillo - se subingelege ;tie ce e pictura". Al doilea il
reprezinrd, gtiinqa de a calcula siruaqia receptirii concrete (colocar
un cuadro en aquella distancia).
Murillo nu e deci numai un artist care stipineqte tehnica pensu-
lagiei, ci ;i unul care cunoagte mecanismul de receptare' un artist
care inqeiege si-gi verifice tablourile prin vederea privitorului.
Acest examen constant reprezintd intr-adevir o parte esen-
giald, a actului de creare a imaginii. Rafinarea tehnicii picturale
inslgi trebuie inqeleasi din aceasti persPectivi: virtuozitatea este
acea perseverenli tehnici speciali de a facilita privitorului
accerol la iluzie. ,,Celilalt" este prezent chiar la desivir;irea
materiali a operei. Imaginea existd pentru Celalalt. Pentru
Celilalt se face arta.
aici poetica Contrareformei in forma ei cea mai puri8,
Aflim
poetici, in intregime dedicati - mai e oare necesar si o repe-
iam I
- efectului imaginii asupra privitorului.
Tentativa de a explica maniera in care aceasti poetici se intru-
peazd,la Murillo gi in special in opera sa, atit de preguiti de
biografi, s-ar putea dovedi utili.
';

Tabloul J. al bisericii capucine (il. 51) ilustreazi un


moment din "1t",
viaqa sfintului Francisc, a9a numitul ,,miracol al
trandafirilor", in care sfintul, spre a se impotrivi ispitei des-
friului, se arunci intr-o grimadi de spini, unde au inflorit,
impreuni cu lumina divini, trandafiri albi qi ro9ii, pe.locul
actualei ,,Cappella delle Rose" din Assisi. Acolo ar fi avut
) so uul rnr I uSls r a unxz 1A,o -I-Ilunfil Nvsg J.sg g hto.IoJ.uvs .
Ig
tgl o.I'rrunhr rn'r vusdo NI arznlr rs yruv
I34 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

inspiraqia de a se duce in capela numiti Portiuncula, unde r-au


'Cristos i-"n tpus: oCere ceea ce-qi doregti
ffi", qi Maria,
""t6
p.trtt.t vindecarea sufl etelore. "
' Efe"tul iluzionist, exercirat de pictura lui Murillo, comentat
gi (pa4ial) fundamentat de Palomino, este atins de artist qi (sau
-"i "l"rl'printr-un demers despre care biograful nu ne mai
sPune nlmlc.
Imaginea se structtreazd' p-e doui zonei sus apariqia, jos
Sf. Fraicisc ingenuncheat. Ambele nivele se diferengia;zd intre
Jt prin giadul de realitate, cit 9i PIl"^maniera picturali:
"i"
aureola ,,manierei vaporoas"'r it timp ce Sf'.Fran-
"otesluttde
.;r., ." tilpile sale, avind-9i modelul in celebrul Sf. Matei al lui
Caravaggi-o, poate fi integrat-.manierei,,realiste", asemenea
tablourilor de gen ale lui Murillo.
Este destul Je ciudat ci lauda lui Palomino se indreapti citre
realismul aureolei gi nu citre cel - mult mai pregnant - al
Sfinrului Francisc. Existi insi o raqiune suficienti Pentnr aceasta:
realismul supra-accentuat al primei zone are drept scop exclusiv
intercesiune) aptigiei ,,gloriei" ca un eveniment real'
sf. Francisc esre'gindit intenqionat ca mediz.tor intre privitor
figurat este con-
;i grupul lui Isus gi al Mariei, lgaqiyl.ln c^resee afli credinciosul'
;;;;;'.; p;elungire a spaqiului Uiryti"li unde
lrig.ttnttih p" o ireapt'd, f;;nd-insi el insugi ,,o treaptau '
"^ri
Relpetd pozigia iredincioiului in faga akarului adevirat: este
,"pr"t"ir^t insi oblic, astfel incit o mini ajunge in adincimea
,dortiurr"ulei", iar ceaialtd'atinge aproaPe,,suprafaqa' tabloului'
Gestul siu are in primul rindfunclia-de mediere intre norul
luminos gi privitor.
sf. Francisc esre el insugi un privitor: nu al unei imagini, ci
aparigii. lntre cele doui^spaqii, cel al apariqiei 9i cel al
"l """i
privitoru'lui, se instaureaz|undialog si o continuitate. Aceasti
conrinuirare esre,,semnificari"de traidafirii imprigtiaqi de ingeri
pe treptele altarului gi care par sd ajungi in spagi-r1l nostru'
' priuirorul se afli pe poziqia unui ,,dublu" al Sfintului Fran-
cisc. El este'despdrqii de el ptin s,tpt"faqa invizibili a tabloului'
iii"a ir acelagi iimp introdus in ta-blou.printr.-o savanti regie a
imaginii. Scopul aiestei regii este, in ultimi insta-ngi insi, me-
dier"ea unei iparigii" divile. Asergiunea biografului este
aici
afirmi ci privi-
ii tr!b"i. ingeleas; ad_litteram. Elsaunua Sfintei
""i"..1
torul ar a-vea impresia realitigii lui Cristos Fecioare,
ci a realitdqii ,,gloriei".
'as?o rs auJ?f, uJ rnluolr^rJd
eluazetd psndnsa-rd alsa prueJ ap aJeoourC[ .?lernreu eurrpr,u
uJ awpal rugs a1a(euosrad ter ,atetgtepe aJlseJal raun eJrunrs
-uaulp are (ruc ?Ot x y71) lnolqel :,,rrznlr" raun [? r$ rc.,,rn1ng
-rutqJs" nrieds un JEop ernlrlsuoJ nu gJts?aJeJ ?J Bru€U
1e
ep pr?r.urrJuoc 'plerrarptur rr?ruo . u;::f:iil;lHi-;l:f::
",
,,rnJno[q-El ?aJrlud" r$,,lnlnrolelcads earrrurd.. arlurp ?aJru[JluI
'rolnrrd E[ nolqer z1 ap rS nolqet e1 rolv',rrd el ap:rric-arrf
alaqtue ur acartad as ?e '"'uud arr,rrrd o r$nlol glsrxe qwrqcs
lseJe ur pJep_rel'rnlnqturqrs 1e nrieds ec ripsug Erls?aral rf,
'prlseara; uudeaxxtd_alsa nu sa&a11o5 sp7 utp e1tlal 'rnlnolqel
?trreJ nJ '1enlrr,r urind 1ac 'aprcuroJ erEJ.ra_nsara; etner ut etes
-e1d rugs alrrn8rg '?Jrs€aJaJ uud atlr.td o nJ aJeJ e ap ruale nu
psuJ ollrJntrt e-I ''rrJntJrd e p-ro;eraur ?J urrd ?aJrlud..
,,?Jlseara;
o gs nngradns adeorde elsa e(ap asrsoloy rrraqlv
- uplader -
',,eur8€tur" ug rriprrpar e aued o Er.uJoJsu?_rr B n-rruad y6yd o
alirpuoc 'pJear eaunl urp (edncap mun ?exelr1rqrsod pralo raJlsaJ
-aJ B_tu?U 'al$eurJap o r$ ar6appr8ug o ea r?runu alec ad-.rrur8erur
rnlndrugc r$ lgc 'ralgo eo n-rrucrd 16 rnlnrolrzrrrd utunl rpe Juri:ede
eg 'awSeul (pcul) \I e gry!'eaur3?tur fllqrsod ene! are) ?ar atse
€rrnlnolqet Btu?U 'apriurlsqnsuoJ turs (erp-rrug eun csadoluoc
es ogrrnry e1) rnlnolqet eurer r$ rarsaral Brueg 'rrunl ?nop alsaJu
aJrulp tJetuo) ap euoz r$ preporor pugng .nlnrolrlrrd e eac ap
rrur8eurr Baurnl predas arec 'etuSer;erp raun
1n1oi pceo( erls?aJa{
_ zrrertseJal rnlnlrlour BaJrso[oJ urrd ledrcurrd u;
yqrsod arsa reln8urs 3o1erp lsarv 'rrla I$ atiaiud eu-ere) nolq€r
yn ap rcre_ EqJoA E'74ayd ap qulqrs e) tezeelural alsa aur8erur
r$ rolrrrrd arlurp arEJ ur grntcrd o alsa svSapag sr7
1n3o1erp
'plepororu giunuord
as nu rJolelueluoo nrurrd arec ardsap ,.ecr1a15e alairuer8.. nc
aiualradxa ep arres ?nou o adacur ?a nJ .GS .1t,OliI ap rn( u;)
orsa8al1rg se7 ep alaunu qns plncsounr purrJ
.,plsearaj EJ eJuol
-rlras gnop" gzeaSrip;ug ala erlurp plueuodur rctu ea3 .ollunlAJ
rnl aF rrntcrd lorlnu r€ru € pl€tuaruepunJ ewal .rrolgu-rn
l€rpatur IJue uJ'ernlrlsuoJ aurSeur 16 rotr,rrrd eJlurp ernrp8al
ji'
'(erreyl nES solsrr3) ra Jnrcarqo nu rS .(eluede) ,tetp^epe
n)" telpJe etse eJ €aal else InrerlnzeU 'rrunrzrl [? ArDaJe rnlnrel
4ere) EaJrJrJruluas alsa olgJnl J rnJ lndocs ,atur,rnr arle nO
9€l o'r'rrunw rn'r vusdo NI arzn.rr r$ ylxv
136 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Murillo nu este el insugi iniqiatorul acestui joc intre cele doui


lumi. Se gtie ci Rembrandt ar fi pictat un tablou cu o ,,fati la
fereastri" care, plasat pe zidul exterior al unei case, amigea
privitorii prin prezen{a sa ingelitoarel5.
Este toiuqi improbabil ca Murillo si fi cunoscut acest tablou,
sau altele inrudite16 (il. 53, 54). Ca intotdeauna, aseminarea celor
doi artiqti (gi a altora) este simptomatici Pentru interesul fagi de
jocul cu graniqa estetici. Diferenga dintre cei doi este insi, la
rindul ei, semnificativi.

53. REMBRANDT VAN RIJN 54, REMBRANDT VAN RIJN


Hendickje la fereastri Fati la fereastri

Rembrandt (il. 53, 54) se integreazdvechii tradiqii a portretului


in spatele unei balustrade, carea atins apogeul in Renaqterea cul-
minantl veneliani17. Din perspectiva cronologici, la el se gisegte
prima rupturi de tradiqie. Acesta este momentul in care graniga
isteticd s^e transformi dintr-o simpli barieri in rami a ferestrei,
iar imaginep se precizeazd ca (pseudo)fragment al realitiqii.
Jocul lulRembrandt cu graniqele imaginii cunoagte mai multe
formels. ln ponretul lui Hendrikje, aflat azi la Berlin (il' s:), mo-
delul i;i spiili"e mina sti4gi pe marginea de jos a ferestrei, in
timp ce dieapta.atinge ramalaterall'.Pozitia miinii stingi cores-
p,tttd" tradiqiei deja evocate, cea a miinii drepte aduce insl ceva
nou: este un semn al conqtiingei persoanei ca ,,figuri inrimati'.
?JaruBur uud rs au?osJad enoP € leun ?aJeJnPoJluI ulrd '(t9 'll)
PusrrPuErqurar ?tuel o ?l PssolS o lJ3aP lsoJ IJ rE nu n9s Inolq?l
'gw1 etpuyt rrop re$ripJuJ IJ r? ?t?C 'ollunry eP asnP€ IrIouuJ
allrpru urp eun rdey ap gtulzetdat rrut8etut e pSups ealnd pr€oJ
'gcedo 'gletpecur
gielerdns o-nuJ prntcrd e8eartug pulluroJsutrl 'autSeur e1
pd11c eareotgluJn ul
Insaof,? pulpuadsns 'nou utp apIqJuI areod as
'sn{JuJ uolgo un ?Ja lrurSetut e gielerdns e8rerrul'reop alure_ug
gdrlc o n3 'rrigrrlrqrsaJf,Eul ? ftuJn o rt ol.uautaut un pturzatdat
Elsac? 'pqe1 nrqrlr.{Ja un-Jtul FPunJ uIP elerueJ ap rnurJ
',,nolqtl-Ilven eJ
le llse
gzaeuoricunl Inuolq o'tnlnrolc td e,rrtca dsrad u rC'Ps rI'lJuI
lueruoru arrro uJ r; areod gJ pt?porol pJIpuI IE 'pslqrsaP lsoJ
? r€r.uJor ?JtsEaJaJ V) greJe 'rSugts IIJntE[ e aued aJ?w o ednco
arec '1nuo1qg '(rrnu6rgo EAaJ
- zzeel-II1tx IB Inlnrea,r erued5
nrluad urind Iaf, ruJs aslqruJ alaueolqo) tBtuezatdar rnlnlnotu
-
earaSale ur-ld gttnluaJJ? alsa €E 'InlnJorcrd a1e elelueuePunJ
alaurel urp Bun ateod alnlrlsuoJ ,,lnllqIseJJ?ur IrqIsaJJ? aJEJ V"
'lrqrsaf,seur auJtu?J ra3rgo eP eJEt ?^ec el saJf,B aJe InJoIIAIJd
'rrrr,rtrd as-npuuaJo droc rnun erdnse eriuafe Serle ac auuas
luls ar6or areolJ o nJ rlqopodug 'ourpe InarlooaP 'ro3 ruetun
'lrradocsap 1nde3 'rzletenutsord e 'alocas eP eqJe^'eryer3ouocr
gzreJrsnll prBJ eJguIJ 'JItoJa tnuriuoc un ?Joaa a1a 'apqr8uetur
rsmor 16 apqrzrn 'op)uxp r$ntot r.i; 7c1o ruls e1a(euosrad : rorrrd ap
pterurlqns elsa anuouoln? InlpJ e nrieds un JseInl?Jp r.rrseara; r$
InolqEJ 'nJf,nl rselace r$ lnun erntltsuoJ ,,rnlnolqBl 1nlu'rrd" r$
,,raJlseJal lnlrr'.rld" 'rolvr.rrd InlEnuIA ulued
'trut3etur F Iaf, n3
aprouroJ rarlsaJeJ .lndeds" '?rls?aJat eIglr-re es rarual fnoCl
1nzg^ leJlual tcund eJ puJAE 'aleltuaJuoo aueo; runrl
-EJ?u raun alalsruoSrto.rd luls al1'rnzg^ q e/papal ? :Jrrcel€Ip
sacord rnun ?aJ?ueJsuJ ug rJ 'ratual ?nop role) eatezllelJolur
uJ ?tsuoJ nu rnlnrolJrd lnsaralul',ateznatrrod 11 e ap auruap"
n?Ja nu soBaya8 fnop a[eJ '(or,,a.rpolrrl JolIJnJpaA ?IJoweu uJ
eterrpd $ e ep euglep tugs areuguase rS ar8r;a largJ E 'alueuodwr
r$ aleuruasug aueosrad raun ? ?lnJfJ?nuoc ernSr; :IAuIxOd")
,rua8 lsace ardsap eJ€olelJasuoc rrldacuoJ laun lrllJlod
',alqnp alaruod"
nes ,,elaruod"
- rpuBJqueU In[ allJnolqet nc allrzodo ug -
luJs nu (e S 'y.7 ,,alaJeoltlJe5* :,,ra.rlsere1 eaurSerur* al$aurJaPaJ
ollunl4 aJeJ ur Inpou psur elsa lueuodtut IBtu lge nD 'rpu?Jq
-tue5 ml alalueurrradxa ep r€U€ € ollIrnIAJ pcrp priuaseau alsg
l€l o'I'rlunw rnr vf,ado NI alzn'Il IS Yrdv
138 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

in care o integreazi configuraqiei de ansamblu a imaginii, Murillo


transformi p-ortretul intr-o mini-comedie a vizului.
Femeia din fundal sti intr-un contrast evident cu tinira fati.
Aceasta din urmi se afli in prim-plan;i in plini luminl, femeia,
dimpotrivi, in fundal gi in intuneric. Capul e acoperit cu o
basma cu care-gi ascunde o jumitate de chip. O parte a trupului
dispare in spatele oblonului, pe c re tocmai il migci (sau il Poate
mi$ca). Ea capdr.d. asdel o importanqi majori, atit in cadrul
naragiunii, cit gi in regia imaginii. Pare si fie o intruchipare a
dialecticii acoperire/descoperire. Ea este ceac re,intr-o anumitl
misuri, prezintd. fata gi intreaga imagine. Rolul siu nu este de
a se face-vdzuld, 1i (g a fac.e ttizibil. Ea insigi rimine in umbrd,
ceea ce nu o impiedici sI iaparte activi la acqiune: cu o mini
gine oblonul deschis, cu cealalti i9i acoperi faqa. Numai ochii sint
vizibili: ca;i cei ai tinerei fete, ei se indreaptd' cdtre privitor'
Privirea veseli, poate un pic batjocoritoare, risul mascat de
basma, corpul acoperit de oblon
- totul semnifici faptul ci nu
este personajul principal al piesei oferite ;i cu atit mai puqin
obiectul dorinqei.
Privirea ei necesiti prezen\a unei a treia persoane in aceasti
naratiune: ,,privitorul privit". Tabloul lui Murillo PresuPune
existenqa unui spectator, intr-un mod mult mai stringent decit
oricare alti operi de artl. Firi privitorul activ, intrat intr-un
contact nemijlocit al privirii cu tabloul, acesta din urmi ar
rimine intr-un sens radical - o construcgie aporetici' at rd'-
f'- r <<
mlne
^
,,lara sens
Aidoma celor doui granite ale imaginii- rama ferestrei ;i
rama tabloului privitorul are gi el doui funcqii, doui moduri
-,
de existengd, care sint aproape de nedespirqit: este spectatorul
unei picturi, care insi il soliciti ca actor, conform funcqiei
tabloului. ln comedia vizului se contoPesc diverse funcqiuni:
aga cum imaginea e in acelagi timp ,,realitate inrimati" ;i ,,pic-
turi", tot a;a privitorul este ,realitate" gi ,imagine'.
Jr
,i

Te-a'privitorului implicat in tablou a fost preluati de


Murillo din tradigie qi prelucrati pini la ultimele consecinge. Zas
Gallegas necesiti un privitor activ. IJrmitorul pas e realizat cu
Fata k fereastrd din colecgia Car,ras din Londrt (i1..56)23, care
alcltuiegte, impreuni cu Bdiat h fereastrd (il. 55) de la National
Gallery din Londra, un fel de diptic2a.
'sz(ls 'lI) elll^as UIP sauv stJlag selep oesnl1l eIr.ze ptEIJ?
'(gggt-Vgg1) orcptaus rt ap ua&ull Btrunu-e$e ap ?qro^ alsg
'
,g\el u-gief drr ap ?un alse aur8eur4oll^lr.d €ri€lar arec ug 'ueJ
-sIf,uEJJ nlcrc rSemlace pugurirede'nolqer lF un-JluJ lrcrldxa reu
gtEproq? else tJerrp rnpSoprp EpolaIAJ'aur8eur u!Uge as aftf,'rol
-?rpeu rnun arier8 acanad as ?eJeJruntuoc '( Ig '[1) aulcndBc ncrras
-lq F - terola e(ep r?tl? ep Inolqer u1 'prlraJlp ?rnroJ o-rtuJ
ri lazrru lF un elpep-rerqc'aseorSrlar aled alarado ug rS pruaza-rd
alse ?E 'ua8 ap prorcld'o[r.TW ?[ rctunu er6aspSar as nu'apnzvr
rrJpJrunruoc e lrlcadsal 'rrur3€urr e ateuel rrrpldacar ecrletuaJ
'lrJopeu srulur un JEop etsa
lnrotrlrrd arrc uJ'fllpl o pzeeur
-JoJ Ir '- sa8apog sp7 u! Inze) en runf,
- rnlnolqet rir; u1 grs
at rnlal DaJrp pzeesetpe rcur as nu a1r-rn8rg 'rrloJe Soprp un-JluJ
atecrldur 'oordrcar ?ldruaruoc as rur8eur ?nop ale3 'tEJnlg[B
J
Inolqq atsa srz- nrr dord p-rereurlsaq'mlno gel 1n-rotr,rrrd lf, aJrpur
rpop alsa urnlp^zap ralseJ? lnrulsurtsecl '1nugs r$ InJpr.un r-npurJ
-adocsep 'urind graunle ?rqror 'det ad ap ?rlplr 16g errg
eJeueJsur o ardsep
'ff '1 'ato(rn| uo6l urp soJorue rnlnqurqcs EInlp^
lrqeqord EqJoA atsa ',,JeleurlSop" ,rncadser rS .rotrpadxa"?J
\elgler ep V\e! lnun grroduror as rrnolqrr ?nop aler '(lncatr
rnlnJ?al lntndacug E[ ?uJd Inze) en unc) rernrple asndxg
o4saanl v1 pvg p.usaa.ral o7 utpg
o'I'IItnw Nvsarsa gwo-Ioluvrl'99 o.I.IIUnW NVSgISg 9I^IOTOIUVS'gg
6El o'rrrunrr rn'r vuEdo NI arznrl rS ynv
140 IMAGINI ALE TRANscREsruNl

57. BARToLoME EsTEBAN MURILLo, Fecioara cu Pruncul (,La Virgen de la Servilleta')

Reprezentarea in bust a Fecioarei cu pmncul urmeazi tradiqia


icoanei ca effigie a. pectore superius26. Ceea ce vedem este insi o
simpli ,,imagine", sau mai degrabl o ,,apariqie" ?
Marginea inferioari a tabloulur, care definegte portretul
Madonei ca imagine in bust, este dublati de parapetul ferestrei.
Fecioara V{aria sti dincolo de ea, dar rnantia albastri e vizibili
;i dincoace. Copilul - reprezentat in mirime naturali - se
apleac1,in faqi si prive;te cu ochii supradimensionagi la privitorul
imaginar2T.
. Pictura asgunde, in g_eneral,.acela;i mecanism. de dialog intre
imagine gi privitor din Las Gallegas. Diferenqa dintre cele doui
Iucriri este totugi sesizanti. Ele se sprijini pe tradigii funda-
mental diferite ale reprezentirii la fereastri (figurarea prostitua-
teilicoani), prezinre nivele diferite de comunicare (dialog de
dragoste/dialog cucernic) ;i presupun doui tipuri diferite
de privitor : privitorul voyeur/privitorul credincios.
'eur,rap lnrotrr'rrd ze) ise)e ug) ecnl rnlnruJJs ln-tarlal? urp raJl
-sereJ IE alsa (rc '0 nolqel urp ynradered : snds IaJtlV 'nutSpu,tt
llqao erualqord rS rc 'eaur8etur r?urnu nu 'ecn1 rnl JolrJnolqer
€aJelnurJl r6psug urrd 'adacrad lnrotrrr.lrd 'lnsundspr ry -re
ererrro lpzu7d ad alapr; ra rrraundsuene\el uI nrs '(8g '11) ,,prr
-spaJal e1" ecnl rnlnruJJs trlr ?-s r urno e$e 'r6gsug rarirrede eiel
uJ prs :plsrsrad ralelrnSrque Wep terg)'ateonaC ralurJs rnJnJol
-cr.d B\\1zod 'grnsgu ?trunue o-JluJ trard JIuotr^IJd ,,t pg^ a) eaaJ
lntuntd nJ ttvolJal
prytnd nn7 pt4tg
r rrNoNV nUTSSYI I '89
elsa eJ(' :pleluaw€PunJ elualqord gcrldruoo rarilperr ? ?iuacsru
-tuer irc(s;^lt)
ec lniade-re.I ilop"w ad o-pu3o1d"::7 l! ?-tl'J:t8
-ouorr raual e aticaiip eSiii.rrug'ap rrsolo;:,,?;lseereJ EI la,llrrede'
Inueluot urp piuacsrultueJ o arnlllsuoJ_ IaJrsaJaJ Inleo?JEd
'eJJBs rrrprubzardar tarlrpe'tl aurlrede acaJeoeP'aurluoc
nearnd l-nu ?wrn uIP ?als_aJe areo ad lueuale Yn fsq aJnPoJluI
eE 'olllrnl i Inl aF aielord aprnolq?r urp arriadocsap Taryadoce
arSar pprqns Ear? pcaeasdrl ps ared waftx(uas q ap uadnL P7 uI r
'ozeal-IIAX I? Inlores uI ?l?luazero
?Je runJ e6e .rrrgldaJal rarJoat e plerluasa aUed o eInlIlSuIOJ
a tet' (ogtvBuai ap pga&u a) :o:r-ny. e / e\znf. ?rlrrelelP
"artradocs "P el?ol nJ 'alur,rnf,
,arado apqwE u; ,pfsrxa 'alEJola ellJlqasoaP
arl€ nJ szi?l?tupJul aierqear nes aut8etu! .iP?tu aJ PaaJ alse eJn
:r61r-lnolqel ynrotrr'lrd nrlued llJnlcnrls e pptdtculrd aJEu?uas?
o ,Snroi prsi*a ''aur8ewr aP elIraJIP alrrndrt aP oloJurg
LtL o'I'IIunt^t In'I vf,ado NI slzn'II IS Yruv
742 IMAGINI ALE TRANsGREsIUNII

impreunl cu Luca, martor al apariqiei 9i, mai mult decit atit,


privitorul ideal este Luca), sau al tabloului pe care tocmai il
cr eeaz| pictorul -evan gheli st ?
t

Lucririle analizate mai sus reprezintd, genuri plastice diferite


alcltuind, cu toare acesrea, o grupi spe-
gi degin funcgii diferite,
ciali in opera lui Murillo. Ceea ce au in comun este calitatea de
a atrage explicit atenqia asupra mecanismului propriei maniere
de acqiune si inqelegere. Fiecare pune problema starurului ima-
ginii ca a graniqelor dintre ficqiune si realitate.
^tare,
Sint imagini,,meta-fictionale"31.
Desigur, Murillo nu este singurul (gi cu atit mai puqin primul)
dintre pictorii secolului al XVII-lea penrru care legitura dinrre
spaqiul imaginii gi spaqiul concret se transformd dintr-o rupturi
intr-un continuum32. Avind in vedere exemplele date pind acum,
el rimine totugi pe o treaptd mai curind prudenti a acestui joc
meta-ficqional. In Olanda avusese loc, pe la 7640, o rransfor-
mare al cirei princ ipal reprezentant a fosi inci o darl
-
brandt. ln portretul perechii Nicolaes von Bambeck gi Agatha
- Rem-
Bas (1641, il. 59), figurile ies pa4ial din raml gi par si pitrundi
in spagiul privitorului.
Faqd de experimentele rembrandtiene contemporane amin-
tite anterior, al cd,ror scop este marcarea consubstanqialitiqii
dintre rama ferestrei gi rama imaginii, noua manieri de a
zgudui graniqa esteticl infinit mai drastici. Tabloul nu
mai este o pseudo-fereastri.^parc El ni se dezviluie intenqionat ca
picturd. Figura, dimpotrivl, primeste o noui viaqi gi pare in
siruaqia de a pirdsi imaginea. Agatha Bas (il. 59) fixeazd, privi-
torul, sprijinindu-se cu o mini de rama tabloului (ca Hen-
drikje pe rama ferestrei, il. 53), iar evantaiul iese dincolo de
ramd,, devenind un obiect ,,real" . Aceste tablouri, ce aveau si
facdin curind epoci, reprezintd concretizarea extremi a unui
topos: cel al portretului insuflegit33.
Incepind cu tipul ,,portretului in spatele balustradei" si con-
tinuind cu tipul ,,portretului Ia fereastri", topica imaginii ajunge
aici la o graniqi aproape de .nedepIgit. Expunerea literarl" a
acestui topos precede transfoimarea vizuald, realizard de Rem-
brandt. Unul dintre cele mai lungi poeme din Galleia lui Gian-
battista Marino (1618) are ca remi o ,,imagine crudi" (l'imaginee
crudel). Portretul (sau obiectul acestuia) de care este indrigostit
gs JruJEpEz pJree)ur r.6 (vtna,1) rnlnolq?r etueJ urp pc6nu
a.rec trlsoSgJpuJ
lnlnraod e pcrlaod antuazatder flseaJv
n'neoplotu p,tltU a 'o?uuls
ptquo<l a 'o.tast147
'pccol uoLt o,n1v 'r1al aqc rcnt tut '?ssp7u
'eurSetur ap
Intnlers
azauopueqe rS-ps l?Jn(uof, saJrns gJg! IOIB
alsa Inlaod
- -
svg uqto8y 'Nfru Nvn roNVua l rsu '69
eb; o-I'IIxor{ rn'r vusdo NI alzn.rl IS yr.av
I44 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

imbriqigeze ,,aparilia' (l'ombra) dincolo de el, disperarea sa


atunci.cind e Con;tient cd. ceea ce atinge (tocca) este de fapt
pinza (tela), fac din Galeria lui Marino un preludiu funda-
mental al temei literare gi picturale a imaginii iluzioniste. Ima-
ginea poetici a lui Marino indici totodati semnificagia inalti
itinsl-de ispita erodce in aceasti ,,soluqie' extremi a granigei
estetice. Nu este deci surprinzdtor ci, la numai cigiva ani dupi
portretul lui Rembrandt, motivul reaPare in tablourile de ca-
binet private, in care trompe-l'ei/-ul acgioneazd. ca stimulare
evidenti a senzualitiqii (il. 60).
60. BARTHoLoMEUS vAN DER HEEsr, Nad feminin
'lnurJd ur a)nu ul e]rturl
-uot Jolelualtrala JoJnlnl eefilIouzeP gturzetd - olr,PsollltuPttut
esosK o ?J OunuolE d eP ]P';zVetJeJE) - laJuodolnB €alroP IV
'EaurSprur pJrldxa r$ pzearaldtuoJ eJeJ (Bsau
rnun ?aJEorPund IJ e aP t$ pcrFtsa eirue.r3 BzllerJuoc e ap erlcun;
rrap eJ€ EP?JrsnlBg 'laJuodolne e) ernl)rd pugrurrrSel'lezn
-arirod rnlar ?alelltuapl InF^zeP e aP Inlor aurlar rg - eridrrcs
-ur Jllu?uas Ia^ru €elloP IE rnun lc 'esrz-ntJdord rrurSetul nN
-
'rr.aunrlel l$ prurut nJc leqJfq rnun InlaJlrod alsa pc
- rrcoda p
pnrsa8 Inlnpoc tuJoJuoo - ?JrJluwas rdard ad ap ?u$u rBuInN
rrrlaruodolne un ep Eqro^ rI fi g) uaSalalu;qns ?s asel eu Ps
aJeJ nes 'rolcrd un atlpul ?s aJ?J aurSetut uJ Jrlrru r$nlot Plslxa
nN 'atunl ap uro un puJr lnurrd uJ alsa rernSrl IaC '?ralsaJe
r?rlnuq auuras ap Inuouadar pulzrlrrn'(alaruodorne 1$) apruod
ap jpuoriuaauoJ as?lJ raun auriede Inolqel 'pcrSolodrt Prrrpads
-rad urq 'rdard ad pur(rrds as grdrarp eultu JeI 'aued o-JluJ
leurlJur e 1nde3 'nps alaunu alncsn(eru nJ sIJJs e ere) ad 'grlerd
ap aper$nl?q laun alareds ultetuezetdar e$a prorcrd'lnrurrd u1
'u1g 'l\) iLg[-OLgI ePoued ulP ?olloP Ie 'se(79'll) 999[-099I
rru? urp Inun : ollunlAi ap ataruodotne ?noP JsounJ aS
'rupqerlul au ps rlriprdarpug rualuJs t er aO
'lnta.ruodolne aoEJ r$g lnrorcrd Pup IJunlB
: ,pwer urp alrsar" glelntuJoJ a aollelsa ralruer8 earr$pdap
"J un 'o11rrn1A1 rn1 erado ug 'ptsrxg
eJef, uJ tueurotu rnSurs
+
'ss.ptetJrd eie;erdns r$ autSetut" aJlurP prleds
pSurte ps Inrolrlrrd purrrdsr ' ,rczuydetele uf prs fJ g-red ps rloug
'rriagnsug ap tJre taruod un 'adsedure3 'etnlsaJ? Ialrqnr Pt?J
r-gs ;nrpuexaly'nps Inlnr?llpuetuof, elltuord g sagadV lnror]Id
'pppu.tap ou t, opol ne eluretp:Iatuel e eretuezeJdar E.rnec$tu
-uras wur eec aur,rord ( tggt-oogt) ec-leg €[ aP uoraPI"S ?t ao
'acrtseld
elaue uJ rJoaJ?rB l?_-ny r?P (Prnlererr[ uJ sap ar6asp8 es Jllore
parqo EO rnlmeruod e r$ r$agnsug rnptaruod zuat'erued5 u1
:,?Jls€eJeJ ?J Ino[q?r, aP IFUJ
r€ru EtslrlrJey'alenzrt rupJluntuoe e,rncadsrad urp ?[!Q1sod ersa
prnora ev,nle '(9g'gg 'y.'tauzodTnzlld?Q uJ rcs 'IS'1r.'saBalog
sp7 u!'pp[d ap 'ec) 'llrprdarar
- crperods - ande PuIr lrunlv
? ?ualqord ec acnalsa ralruerS eetezlteurer ar6a$pdap lu Ig
'o11rrn11 e1 arSaspSar as nu ?alseJ? aleol uIP JILuIu adeordy
g|l o'r'rrunw rn'I \rugdo NI slzn'Il IS Yr]lv
146 IMAGINI ALE TRANsGREsIUNII

62. BARToLoME ESTEBAN MURILLo, Autoportret

Figura pictorului este inclusi intr-o raml ovalI, aflatl pe o


masi. Corpul e reprezentat din trei sferturi, capul, insi, frontal.
Privirea fixeazd, privitorul. Mina dreapti nu mai este ridicati la
piept, ci se sprijini pe rama pictati. Aceasta constituie, firl
indoiali, elementul cel mai spectaculos al intregii reprezentd,ri
gi poate cheia sa.
Necesitatea unei asemehea cbei rez;'lJti din intreaga structurl
a imaginii, care e una alegorici. Pe masa din prim-plan se afli,
dispuse simetric faqi de rama ovali, o foaie de hirtie cu un desen
in creti rosie, un creion, un compas 9i o linie (in stinga), de
(suaButdap u,tnsdtas op1tn7,y) erallurlJt PlsEasV 'taruodolne un
elsa rrrapal e) eee) g) pzaelr.J1ldxa strcs rnln(esaru prnurfuo3
'purlEl aridrrosur o eP uuaP 'letcos lerls
r6ernlace urlnde gletuazatdar eueosrad r! ec'pzeasaJP? as_l EInJPJ
lnroir,rrrd g) '- Ia etuJoJ rspsug urrd - elseef,B 93ug1 ad 'aunds
eu ?E ('rrur8eur e t$ rc 'ralidrrlsut ? r?ulnu alsa nu ?qnJ ?quxl
plseaJu ?J EJrsuouap E^ ag) 'ea utrd leutrdxa 1n{esatu ri; pl1nc
?qutlt o p8ealaiul ps lrqeder 'aluapntd topal rnun rreP fz?asarPe
as BE '?ulre[ earet)ePat r$gsug eln]rlsuoJ o aunurtu _?urud
npuadxa snq
natdp sqo(z utrrtoq{ otd suaB
u1dap urnsdtas olfmry ,n'uet
:purn ulp ?lseaJ€ aunds a) gter rcpJ 'erldrrcsut
rS rrrnlord eletnqure nJ ?tuer ad atezete IIuTIuI e plua8ra,ruoc
aP In3ol uJ 9[J€ as alarlJ al€ol JseulFuJes are3 uI ?Jrllr3 euoz
l1$psu1 ua rS
''rta Inuasap 'elapd 'E1e,ro etueJ uJ lntarrrod
no punardul 'auriredB IJ sIarPJ
- xopered lnrurrd ende rcrc r$ -
arirzoduoc e?eanuyelgle1il es EE '[a eP er"oJulP_91]e es a) eee)
r$ ic 'p1t,ro eurpr uI Inolqer l?urnu nu pcqdxa eridr-rcsul 'oocrro8
-ale rnlnuatsrs F tuauala un alsa raridrrcsur 1n_dugo'(fp '[) IrlV
'ej{dxl o r$ eauqap o eridrnsur aP areotpund 16.?cnalsa piruerS
eJ
-
- epensnltq lpperrsnJrq eP oloturP el;? as eautSBtut :PluaP
-r.r.a 'lercads pow uI '(Zg'It) olore Ere ernrdnll 'el?lrpar eP gllreJlP
ape:S uriap eaurSeur tS eaJauJs 'la:uodolne lnurrd u1 r$ e3
'ue1d rnlnturrd
1n:luar urp eridrrosur eP lInF^zeP alsa aorroSale
rrpuaJsuJ trSarlug Ie puostad lnntcena 'oilunry x?rl lxt?ll
-ctd p auoBalv o alsg 'llqe[?^-l?raua8 suas un-Jlul nu rep 'lrnt
-crd e arroSafe o leraprsuoJ rJ ateod zeuopuol lnra.ruodorny
'rrJolno
"J rS lnlnuasap Inlnrpnls e aJEuIJn ec aralSeu er
',,triagnsur lntarlrod" ug'a1eod 'aurq retu IaJ IrqEIeJep'ytnlou
snPe ?-r erE3
l7 '*atoloc 7a yt ou- asxP P 4)eP llnw rBur 'eturc1'lnfi:]-eu
'ate)r1et es eJedrcuud teraprsuoo alsa lptnryu 1g InrPnls
:Eun ?JuJ olJrrntrAl rnl ?PJo3P rI ourtuoled 'rraJnttapece rarieruroJ
alaluawepunJ fcoda e$e eI purlulxsuoo 'ri?trlec alseJe p3q1 a4
'.rornpuasap eue,e(r13au e gryI 'rrrolnc eue 1er\uetsgns leurler e"
'ouruop4 purr;e tollunry :rys rr;trSorq aP luelsuoc tero,ra tde;
'eareolnc nf, rnlnuesep BaJeulqtu; urrd ELxIeJ sull? 3 arec lnun ad
EJ 'tsrlJe ?J al€ao rauIBJ IuoIJeluI uJ leluezeJdar 1ac ad csaurlap
IJ alg
'rolr,rrrd rs elsacE arlul es-PuJ[Je 'reup:ul Inlnolq?l IB elsa
nu rol prirds ?rep rtltlr '(lmot nc rsasdrl laruodolne lnwrrd ug)
ylgtuezatdar alE aleriuasa aluauodruoJ laFsu ur^aP rnlnrotcrd
elalngurv '(etdeatp u1) alnsuad ellnu reu r$ pnryd o eeuatuas?
hL o'I1runl.^r rn-r vuado NI alzn'Il IS YL.dv
148 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

se re lizeazi insi intr-o manieri complet diferiti in comparaqie


cu inscripqiile tradiqionale ale imaginilor sau cu semniturile
artistilor. ln loc de perfect (pinxit) sau de imperfect Qtingebat),
care sint formele ceie mai uzuale in astfel di cazuri, verbul e la
participiul
^ Acelstiprezent (depingens) -
marci artistiJe lingoisticd, referitoare la, timpal
reprezentirii, are acelagi efect de-goc ca semnul artistic rya.piz.l cu
mina in trompe-l'eel Amindoui vor fi analizate in continuare.
Din inscripqie aflim mai departe ci Murillo s-a pictat Pentru
a satisface doiinqa gi rugimintea fiilor sii. Autoportretul are
deci caracterul unui ex-aoto. El reprezinti icoana paterni pe
altarul artelor.
Si fie oare fiii artistului singurii destinatari ai acestui tablou ?
Firi indoi ald, cA, nu. Vocea care li se adreseazi nu aparqine pic-
torului. E doar o voce impersonald, cate nareazi,cum' 9i 'de
cen a apdrut autoPorttetul. Nu se adreseazd" numai 'fiilor', ci
oricirui privitor. Adevlratul destinatar al autoportretului este
posteritatea.
Ydzut tn aceasti lumini, tabloul se descifreazd fdrd marr
dificultiji. Rama ovali, in care apare Murillo, constituie o
veche formi a demnitiqii. Ea confirmi rePrezentarea ca
imagine memoriali. Gravurile, de exemply,-.y care gi-a ilus-
trat-Vasari Le Vite (1568)45, alcituind un fel de Panteon ima-
ginar al picturii italiene, sint roate delimitate de aceeagi ram|
6]nalA" piestigiul ei se pistreazil de-a lungul intreguluiveac al
XVII-leaa6. *outlgile de Murillo sint totugi-evidente 9i
Prima "duse ele se referi.explicit la faptul ci
dintre
simpromatice.
de a {ace cu un autoportret. Cu alte cuvinte, pictorul
"r,"i,
insugi (Murillo seipsum...) e cel ce s-a inchis intr-o formi de
dernnitate. El nu se agteapti ca ,Posteritaltean si i-o acorde,
a;a cum trebuiau artigtii italieni ,si-l aqtept":.P" Vasari Pentru
a primi post mortern r:n monument. El.9i-l.acordi.singur'
Inscripqia joacd,in acesr sens gi roluluneilegi.timiri: fiii (adic5
,posteritaiea') sint cei ce i-au cerut lui Murillo autoportretul.
La do"i"g a lor acest portret in forma unei imagini
memoriale. ^p^re
A doua nourate consti in faptul cd, raLma ovali este doar ele-
mentul cel mai important dinir-o complexi reprezentare ale-
gorici. Autoportrelul se afli pe .altarul arrei'. Este o imagine
ie gradul do'i, ,,un tablou in iablou'. Astfel ajungel la cea de
a trera Sr cea mar importanti noutate a rePrezentarii; tt2;tafe
's^IlesIJluuras alEnzIA aluePuodsaJol ?PuEIo
uI B(ep eal? ((luEuILU[nJ Ia lnrrund gturuetder ugraPIBC UIP
alelrJ sns rcur alatuauSery) erued5 ur rpJelII Plelsele'erirper;
'eurs EI ap undur as ,trlagnsug
rnlnla-ruod" erirpe.n pur,rrrd rrieraprsuoJ ?^alIC'?e[-IIAX
IE Inloras lot pulsJa^?Jt lunrsual laun IE sndo 1n1od
arnlllsuoJ
-eaf,Ieil lnrieds uJ EuJtu aPuIruI 16g 'grnsgu PlIunuE o-nug 'arec
alsa eaur8eur'?lseeJ? sreP aP
- olllrnlN In[ lnreJuodorny
'aulSeur ec (es euyu) auts ad as-nPulJeJo 'Bralsac? alairuer8
runr? ar6a6gdap lnral?^er'(guntnllgrrsearal) turSewr-opnasd
reun IB nldurs roltllrd JeoP alurcul luatuour un l€runu nJ
eauatuasE raun rnlnle;g earal
"'rEIullw aleol uIP rS 'a1a.raut
-nd rS ar; gs alnqall gcru(err. ac rdacrrd ?s
"alsace
ea ad url col rlnu e) rza^ gs '.rolqc6nur ?alercnl ';o11uau erntq.sal
rzat r-?s ec rc'rirugs o-s eo nep o-ri nu r5 'drur nau rnlnBa;lug e purldap
rqdgrs a arv) eeece r"rqc lcru 'aratual ?11? o IJlu o-surte e-u eJec ad'ctz
'elseace eulw alSaurrr4 1 rulutgd rnln8a.rrug e\e1 ad eP rollror?calnp Ie
In?lgc ad 'srz eulq retu 'nes "Blseac€ eurtu 'gutueop 'al6aun.l4-'
"rsaf,?
',,plrAud" rJ ? nJluad rc'(,,esurtd" nes) ,,3sul1€" 11 e n-rluad
EuJru ?JeJo rctu r6-nu aro(rn| 'rnlnreur8erul e BaJ nJ rnlnl?eJ
eieyerdns rdoruoc e ap raricrpretur eerezuvurel IS - oEIIulIu
1nr3o1a - JTsEIJ sodoi \nun eeteJue)
adacul saluBAJaJ n3
;rlrpc ralsace eieptd uJ o-l"Jola ru? aJ?J ad grnlua,re 'aJllalsa
ralrue-r8 ?sJnJ ug osurtd" lespl 'luapn.rdurr'ereJ aro(rn] rn1 e
"-s es
pJrr?trralqwa er\r.zod r$ pzeos-ra,rur IeJrsV 'salelrf,IPuaa ?f,IJIJ
-oA r-? nrtuad'aurSerur eug) leil ynrleds ulp Eu$rr aPunuJ 169 aruc
rnlnJolrlrrd 1e atunue r$'rougrapp3 el rlulJruJ Inlnl_Iloru lnsndo
arntrlsuot pleer eatunl uJ Puylur r$ eruer pur6pdap EuJI I
:i,
'nps .lnraJuod" r$
- lexopeJP'd - r$ ogrrnlAl rergc
e aPaA as aJ ?aa3 PJ uluas un 'aurs aP aiurrrsuoJ ralsat€ F uues
un pturzarda t gt;uret" ad as-npuruqlPo EuII J 'ar8r;a aP FIor luan$
-uor pruns? r$g arec blyrnllJ un 'nr,r (pcug) ollIrnIAI rnun Inrcruod
alsg 'gtuaza-rd tueoo$ aur8eurr o eJ gzeat)rd as olpntrAJ 'sns retu
lelnurlep InueluoJ uJ frern?J arngaJl Elseef,e nrluad arieorldxa
O 'al^ aurSetur o 'aritrede o psuJ alsa olluntrt 'P1e,ro ?tuBJ uI
' r1o.tnntd aut7pun ep nps [uetJ?r?J
r$nsug ultdgzealallar as 8rDno[qet ur nolq€l" ere)aq 's1gcu;nolq?l
aJBrarJ 'racrqo eO 'lrxop? fid e) InlnFJuodolne ? pleuodualur
6tl o'I'IIxnv{ In.I vusdo NI alzn'Il IS Yruv
150 IMAGINI ALE TRANSGREsIUNII

ln aceasti tradiqie se incadreazd,intreaga serie de portrete de


Frans F{als, care lucreazi cu tipul de reprezentare in raml ovali
qi utilizeazi totodati anticipindu-l pe Murillo efectul de
- -
trompe-l'ez7 al miinii care iese din raml (il. 53)52. Ca Ei in cazul
coincidengei cu Rembrandt mai sus amintite, este greu de

53. FRANs HtLs, Portret de birbat


srludcuss sprilad'G'IyIJ sNVuJ gdnp) 'ELl-t.j^. :{(] Nv,^, N'ei[ ig
E
I
$
p
ti :.
IgI o'rTrxnn in-l vxsdo 1\.rl SIzn'ir I3 y.ltv
152 rMAGrNr ALE TRANscREsruNrr

presupus cI Murillo cunoa$tea aceste portrete. Identitatea de


interes este insi vizibili. Ca, de altfel, gi deosebirile. In portrerul
lui Hals, mina in trornpe-l'eil se aratd ca un ,semn' al ,portre-
tului insufleqit'. Lipsesc, dupd gtiinqa mea, exemple in care mina
se sprijini pe ramd, semnificind astfel
- ca mai tirziu la Rem-
brandt un semn de contact cu graniqa estetice.
-
Cunosc un singur caz in care acest contact funcqioneazl
pa4ial: Portretul lui Petrus Scrioerius (1626) si gravura lui Jan
Van de Velde care-l reproduce. Nimic nu ne impiedici si pre-
supunem ci Murillo a vdzut aceasti gravuri sau una inruditi
cu ea. O compara{ie cu autoportretul de la Londra (i1.61) este,
de aceea, foarte concludenti.
Gravura lui Van de Velde (il. 64) il infiqigeazi pe umanistul
Petrus Scriverius (1585-1666) in rama sa ovali, in care deasupra
se afli numele, iar dedesubr deviza sa (LEGENDO ET SCRIE-
BENDO). Partea inferioari a gravurii e ocupati de un soclu, pe
care se afli o inscripqie. Portretul nu se sprijini nemijlocit pe
soclu, ca mai 6rziu la Murillo. Inscripqia, in majuscule, nu joaci
aici rolul unei semnituri se gdsegte, in cursive, in partea
cea mai de jos a soclului
- cicare
exclusiv pe cel de exergon al unui
portret. Legitura dintre -, cimpul imaginii ;i cimpul inscriptiei e
creatd de mina celui portretizat. Ea iese din rami, contopind
textul gi imaginea intr-o unitate. Textul constituie o laudatio a
celui inflqigat. Aflim ci Petrus Scriverius este un protector al
muzelor, un apiritor al drepturilor civile gi un istoric nepirtini-
tor al trecutului Bataviei.
Ultimul rind se dovedegte a fi cel mai important in contextul
discuqiei noastre. Aici se afirmi ci ,scrie mai departe cu mina
dreapti liberi opera sa fideld adevirului" (LIBERA VERIDICUM
DEXTERA PANGET OPUS). Mina in trompe-l'eil exe astfel
nu numai o poanti iluzionisti, ci gi un element simbolic. Este
posibil ca Murillo si fi sesizat exact acest aspect.
Atmosfera culturali a Spaniei permitea integrarea motivului
de sorginte clasici (aga cum s-a vdzut, elogiul miinii sebazeazd
pe o veche tradiqie53) intr-o reprezentare artistici. Literatura
artistici din Seglo de Oro incepe cu lucrarea lui Gaspar Gu-
tierrez de los F.ios Noticia general para h estimaci6n de las artes
(1600), in care capitole intregi sint dedicate problemei rangului
picturii, raportului ei'.cu istoria gi literatura, sau echivalenqe
dintre ,,pictor' gi ,,cel ce line panan54. Desi aceasti temi a fost
epuizatdin Italia de literatura Renasterii, ea este inci actuali in
Spania veacului al XVII-lea55.
ollrrnl l) Jpqaopl/lpqaBuxd unsdxas on?mryg nes (aurs ad rnc
-gy 1 wtcld ?- s olIrnIN ),,1p alI ryxut d urn s dt a s opun yy"'re€uraPoru
ecoda u;1n3o1rda rS nrur14 ?[ Inrpnlard an r51 arer'pturnp
ap asJa^oJluoJ raun lnalcnu amlrlsuo, 9Jnrputuas o-J1uJ prrsoloJ
?l?Jodtuar ?ruJo{ 'DpJnl?utues" t$ ,,ppua8a1" durl r$e1ace uJ alsa
Bridrrcsul I giueprocuoJau ?rspate gtentdnlur arnqaJl lun3
'fu1tu u; eraled nc 'rnlntapla$ eie; u; a.rede nu ollunry
'eelsef,e aleol nD 'rnpuolrlrJd roJrqco eieg ug rnproDrd lnrircraxa
IeJrsE pulrrpur 'luaza-rd lnrdrcrrre d e1 ataButdap lnqtat ar6asolo;
'p,rrrlodurp'o11rrnpr1 rnl rnlnlaJuodolne Bridrrcsul'(rorearc)
rtrlce r$ nra alsa
- leluezerdar a aJEJ uJ a]€lruluaP eP rauJoJ
?pnrJ u!- leznaruod IaJ pJ lnrde; gf,rJruues rnlnqre^ e tuazatd
rnlnlrl?rrpur eturoJ '(SnaO JACNVd) erado ?nurruoc rSJ
snuaArJJS snJled gc aunds au ?a epla1 ep u?A BT 'alwlardralur
aps elrruepgJls uJ'rnlnrolurrrd 1ruorn(e ur r6nlol aur,r Bridr,rosul
'lsruorznlr rnlnJnJl e piuer-rodur.eletg^ape pcsrrniard ps lrqedec
rsoJ rJ m (Vg'1r) lapou (rnlnlrqrsod) 1e nes rrselr n1n-sodo1
IE Jotff,sounc rottlrrd un IBrunN
'llu11tu Inlnllloru erlecrlruruas
u?Dtlq pv pcgdxa nu (tg'1r) olJrrnry rnl IntaruodolnB ad ap
eridursur 'rp["A ep. u?A ap arrq-asoep ards 'pc lrqecreuer alsg
Dxpuaa sndo rnun e eleoleeJJ rdarp palxap
plaq?l pzeriuapr,ra r$l prsruy 'aple^ ap uBA tnl rr-rn,rer8 IaraIuELu
ruJoJuoJ lenzra Iepou un azatdep€ ps lruaw lercads potu uI
?ra oJlrrnry rnl InlaruodotnB ande oJBJ uJ :eJelrl [nlxEruo3
>'gerllqernp pier,r o a1-npu;.rn3rse IS ?llqlz
-lA ?rrrlo; o al-npup 'areolrtardau ug areolr:ard rnp elrJrucnl purJoJsu?Jl
alec 'ruglrn e,rrrtodurl J?al a aJeJ teurtu !alatunuar r$ eurre3: 'elua.rede
rS rc 'eiuasa rerunu nu rrurltu gzeero]r-p rr :e;nlcrd alsa elseacvo
: oIEI J I ezourdsg orf,nT xrlag 'ogrrn111
rnl InueJodualuoc ep sun€ alse crrrSaued rnlsace IE lueurlu
-lnJ InlJun4 'e8an ap adol rn1 ersardxa enler e n-nuad (ze,llrnl
-cld rc\raz IIulJru e lrelgf raun ?eueurese a nlptaqll st? ec nu
16 attuaqcaut stp e) gtnzp^
'ariernles EI guJd leladar alsa
"JnlJrd
(rrs nuau pp op./ yp pA a su a ouput' oro,topattc oyu,),pler\lllnJ'
n?s ',,aleoleat)'|, 'oE,?uIAIp' ?uJr.u ?J rnlnrolcld IIulJru pr3o1g
'ssrnlnJol?aJ3 rrurJru
?auaruase EasoloJ o aJBJ ad'(xryonrJ un-Jlurp glenl) pprcrJrlJ?
?r{ru o nr leprd rJ r? orarC 1g'o1grnry rn1 ecoda uI ?rr4 pullmrrr
elopoeu? raun r,uJoJuoJ J?r 'rn,au1a1p ou?tun ec plrnlard luru?un
arsa o1a3uB[eqJrIAJ rnl ?uIIAJ 'rn,,a3ar rnun BuJru" ap guuap
alsa 'atelerl ap Joluolrc tuJoJuo) 'ere) IIulJru 1u 'pragrl eaunrler
ep snpuoJ 'nrlrtrax? un alsa
- ?FJaqr[ etlv - sqpnqq s,tv
gSI o'r'rrxnhr rn'r vusdo NI arzn'rr rS yJ.tv
154 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

acester
se oicta/ficea pe sine) ar fi fost formele coresPunzitoare
;;"ffii.';tf.i;i; il"i.. perfect (pinxit/fecir) .ei
imperfect
i;;;;irr/i;;;;;;) fo* s'ubliniatd inci de Pliniu: forma de
Y;:;|;i;;;li ;;i, "mai modesti decit perfectul. El susqine ci
i;i;il
;;rtirrii";; ?i i"i."qio""t, in Aniichitate' semnitura la
imperfect, pentru a ardta cd -9P.jr1 lor nu e termrnata $r
ca
oerfectionar." rorJ.auna posibili' Numai trei opere' continui
iii;il:;;il;;;;;;;nul
" orgolios qi mindru f'?f.'' Acest pasaj
ai" pii"i" citat pi
"o-""r,r"t
in multe scrieri teoretice ale
"'for,
n.""ii.lii, d"l" poiiriano6t la Pino67 sau' P-entru.1^-i:"Ti qe ".?
il;;;i"ii a" .po." lui Murillo, pini la Ridolfi6s, Fr. Junius6e,
;;; d. d"tilo. oopn "it" imi dau'r""-", nu esre insi niciieri
vorba
" de forma prizer"tt p-rezent'
sau participiu
n""rir" op"."i lui Murilb reltefeazd, aspectul surprinzitor
.a, dir, p"rru sute de tablouri, numai o parte foarte restrinsi
".1" o duzini
rne"", este semnati' Cele mai multe tezolvd
-';;i -
;;l;;; /'; i rfi, ;, b t au p in xi t b n g e b
evazivd,,in care
(s
" "u
!1, i"'l;:. -T l"t f'''
d".totipto-is "Murillo
"-"l."te'tolula
Ao"r" astfel suspiciunea unei repulsii a pictorulut fagd de Pro-
a$a cum o trata epoca t". C,t atit mai mult
iese
;ifi;;;il"i ui
il;j;il; ;;;
;;ri if i
",.,"ob
i qn.'iti a i n scripqi ei autop-ortretul
(sau
io,",dorr.r. Aici nu se afli numai inlocuirei im-perfectului
p*i..*i"i) "u parti"ipiul- prezent,. ci si cel alAceasta formei obignuite
oinso-Dinsere cu i"iti^ a[p;'g*d'piigere' din urmi
I;;t";d;;"'un plus de ambiguiiate : .depingerezr (inacom-paraqte
c1J pingereT2) iesemneazd.
na numai activitatea de prcta' cr 9r
p" i.""a" a'reprezenta. Este vorba deci, aici' de o sem.nituri
doar
indirectd: Bart.u' Uirillo seipsurn' depingens nu constituie
cum este semnitura
li-pl" semn al ,,auteniicitdqii", asa b ie ctul r ep re z e ntdrii
""
.tir, E" J"r"-"""re ir,"irrte d"'ori'ce,o
""iie. care coincide cu executanwl (seipsum depingens)'
a;Nil;;ilb"),
:k

Existi un loc, in Don Quiiote, unde Sancho ii intinde cava-


lerului p scrisoare gi il roagi si o semneze:
cit se poate d.e limpede - zise Sancho -' ca s-o
"...iscilegte-o
recunoasci arunci cind. vor vedea-o''

Quijote eziti insi.


las urma'
,-Nu-i nevoie s-o iscilesc, zise Don Q-uijote' ci doar si-mi
ie gi cum at semna cu mina mea"'73n
" "^
(alo(Inb (rsJelrl nfs
B ?Ar13r' a;tundsu€Jl o JEop else _tog
ala{unu-f3 atr6 pr nrtuad :llqrsoci sundb^?l :n8uts un PlsIXg
rl( AZCUIIIeS
?s trruale^el UYze ec aO 'lrletuStua elsa lnruatuSe-rg
()illrnW tz1 Tntautodotxy' prlnp prnnn2'Nit.tor duvHllt 'S9
,&-
99r olrrunw In'I vugdo NI SIZn'II is Yruv
756 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

numelui siu adeviraq Alonso Quijano. A semna ,,Quijote' ar


fi egal cu o falsificare; a semna ,Quijano" ar echivala cu o
,desquij ot izar eu voluntari.
,simpla urmi' a unei semnituri lasl insi cavalerului statutul
siu fundamental echivoc. Asdel poate si pribegeascl mai departe
intre realitate ;i iluzie.
l:!

Cind Murillo, peste citeva decenii, isi va fi ficut propriul


autoportret, igi va aleza numele in afara cimpului imaginii, pe
un cartug. Acest nume este gi nu este o ,semnituri'.
Cine este de fapt acest ,,Murillo": cel ce picteazil sau cel ce
e pictat ?
Inscripqia rispunde la aceasti intrebare, iar imaginea, cu mina
celui portretizat pe propria sa ,,limiti", intire;te aceasti ex-
plicagie: ,,Murillo ilpicteazd" pe ,,Murillo pictorul'.
Nimic nu este mai sugestiv decit faptul cI in gravura realizatd'
de Richard Collin dupi autoportret in 7682, deci in anul mo4ii
pictorului (il. 65), dispare tocmai caracterul paradoxal al re-
prezentirii: din mina sprijinindu-se pe rami nu se mai vede nimic.
Aga cum, mult mai tirziu, avea si interpreteze eronat Gus-
tave Dor6 in ilustraqiile sale la Don Quijote, atunci cind figu-
reazd, episodul cu Maritornes ca simpli intimplare petrecutl
dincoace de fereastrd (i1.2), tot aga Richard Collin (il. 65) il
izgonegte, printr-o anticipare si totodati o inversare a aceleia;i
operaqii, irevocabil pe Murillo dincolo de graniga estetici.
Asdel se incheie, in chiar anul morqii lui Murillo, secolul lui
Don Quijote.

NOTE
1 A. Palomino,Vidas, ed. de N. Ayalla Mallory, Madrid" 1986 (prima edigie
in: Museo P;ctorico Escala Optica, vol. I, Madrid, l7l5), p.290'
2 l) Viziunea Sf. Anton din Padooa, catedrala din Sevilla (citre 1656):
. .. .ha habido quien depusiese, haber visto un pajarillo trabajar por asentarse en
61, para picar las que estaban en una jarra" (Palomino 1986, p.292).
Pgrnetul^zuecenas,
lui Don de Nette, col. londonezi Landsdowne (citre
2) Justino
1660-1655): , .. .a una perrilla inglesa que riene junto
a si, la suelen ladrara los
perros ..."(Palomino 1986, p. 293).
3) Sf. Francisc tn Portiuncula. Koln, \D(allraf-Richartz Museum (citre
1665-1568): . ...verdaderamente parece estar alli la gloria..." (Palomino 1980,
p.2e3).
3 Louis Viardot, Notices sur les principaux peintres de l'Espagne, Paris,
1816, pp.4349. Despre .fortuna critica" lui Murillo, vezil. Lopez-Rey,
'nrz4l rBru aP ,,pJlsEaJeJ ap lnlnolqEr( elaruauela alEol rtrsrxa aJpt
u!'(gtIZ'.r51) erpuol urp l;a11zg leuoneN e1 ep (auouaprod rnl rrngrne)
ptz! ap lnlaurcd arntpsuor p rrlrpe;r relsaf,E Inrp?f, uJ fllu{ n) un ll
allrlJlp ap ruerlxe 'acprlod rarienlrs EznEr urp ,olil.rrrry
rn1 eooda u1'nere EpuEIO r$ erurd5 arlurp alelr?luoC '(€g 'y) 2991-9991'ecc
'aualrg epleurat 'uaasny41 eqrrlreets .ur1.rag ,p,uszatat o7 a[qupuag:(lS .tt)
1991 'unasn141 puorleN trrloq{rots 'g,ttsoatat q ?l?il lgg91 (urnasnnt rJEI
'(oFiO) neurnrurC 'p.usoatato1 loqtpg ! gy91 ,f.lalpg orrucrd a8a11o3 qrrr$,lnq
'e.rpuo1 'pnsyaut o7 ptp1 :grgl'alnlrlsul uy o8ecq3 ,nlu putpt u! pe1 gl
'Ol 'd '8Oll 'srte4'say'tcut.td nd atuutad ap snoJ,salr4 ap .11 q1
'92 'd 'eiuarop '?lpry'T ap 'pe 'vtu77t4 ryaq,ruegly.V '-I tI
'r€t-9u 'dd (osor) s
'fnJ tp ttr(. p7 ur ',,eJpef, np anbrrorgq.l ta onbrlorurg5- lan3uryq 'q4 ,8raq
-ua{uq) 'yq'f 'auqapg 'J: lg6L '91 '1.tv,l ap euaav : asrns ellv .C,VZ-;ZZ .dd
'6961'l'zctlotutag ur',,*su8r5 a8eul ur aplr{a^ pue plarJ> :suv Fnsr^Jo srrr
-orwes aqr^u1 'srualgord aruos u6. (orrdeqcs.W i9l€-69€.dd,I .1o,r,pr_rpe141
1asse3 I e8aug 'Iap sztqg:uJ,,orrthl lep sauonprrpay,q. lasseg I .i
1776,1 'urrprso4'tsuuy .tap atqdosopqr1 u7:ur ,,uarurlErreplrg req. "druO.g
]auul5
:rnlnolqel eurer a;dsaq 'ur.ln 1i OOg .d .lg6t .uaqcun;41 ,a$a1 .taqcnto.taltl
tllEtrtts 'uewlo1 'N'I tS 'ur.ln r$ O9l .d ,S&l ,y11tstl4uetg utol
-suot7tso(u.toy
-ete np a8o1odtC1 pun se$al uaqrsuaqsunE .iortuo,-d
sep btlErl,txg
-utox up Ezraocl'ft1,svddrn 'V'{ :1e:auaE uJ ra(uEr etuayqo.rd erdsaq g1
2961'zedo t a-tureg' a n guat v7
: artuu<l 4 acrdsa uu,q'au3urlassnol4J'y,boca1 .yt1-'y .a :t-Sei
la8roaC
'1roa na51 '!"v u! @oputy aq1 'gar1no1.3 1.ur.ln l$ gt .d .626,1 .uaqcuny4l
'suapuuqnf 6[ sap apunEauory .mz a8pntag ur ,,,ra;a1e141 uaqcsredo.rna
rap ur uaua{^lrotr I 'raplrqrelsuaJ. ,rluaao'uasrg slz llorut{rs
.V.I Zt
't961 'urlrag 'appg u,tap sn" .V : arenuuuoc
TIg ne.ralatunalg ug ri nry 11
'66e 'rv'rEO 'Zg6l zonErgl olnEuy 61
at a
'IA' Io^' q detu ouo q 1 u opql s, r q J rr r r. r::; :il3f $;";:r?ifr"ffi
' a s
986 I'ulg11' qn q1 vs uotl da z ay p uu ttv qcsua at ot
:""
ss
-$unx 'pllg ut! ls, utqtpnag ng'(.pa) utapt 1{ 996,1 .uaqcunyl ,utapuuq
-re!e[ 6I sap-2anlrry tnz uarpnls acpsnacpls?suotld.azay ,statqtonag sap
faluv nq'dwa11 '41 (a:enulruoc ug r$ orc) rzat:orr,rud-aur8eiur puodrir
a.rdsaq'trrrn 16 6ZI'd'9961 'uuro11 ,rllalse3 .A ep .pe ,pg5y ou&i1g gy-g7
'4zaua11 'tttlsturut11 ?pmS ?p alpuolllun1ul ossat&uoS III pp itlv ,orrotlg
a ?Juolay :ur ',,occo.reg a orusrlelotsrry" .angerlEr; oSrndrol,rq .g g
'(get'd'996,1 oururole4)
,,?nurlsrp ellanbu ua oJp?no un JecoloJ ru .e;n1urd ?l ?Je Bsor anb oprqrs
uElgErI ou sef,uolua erseq anb 'uoro(rp .sarolurd sol uoJara o1 opuenb.'. .-, -
(Z 'rru) Terou'ztdng 9
'('ur-rn r$ 999.d
'tl6l'pypeyl 'pu.l_apour elJlpa'9771 'zyodsg ap a{m1 'zuo4 'y .,r)
,,arua;rp
unprs pnop' eaurdps ollrJnry pc lnrde; asprrEruer efap s8ua11 IaBJJeU g
"€,96I-Z96I'e:puo1,o.ry yo,(urapecy
ye,(og;- plrpel4l 'oper4 lap oasnl I ,(Zygt-ttg) olluulA[ u?qats7 g*o1ottrg
rarirzodxa lnEolerec I5 tgOt 'pypey1l ,1ot g,optullJ',zan?rg161nEuy 'q y
'6,36,1 t1lnag'(ooot-zegt)
olr..nw eP puu?rol ErrrEg soluEs sol ep Err?II:rs i6-1 .dd
',7'vtarrElag
'186I XIO 'sr,ty-xnoag sap anazlC ur ,,oilLrnIt uo suoqcalJe)I pup siarr^.
lsl o'r'rrunilr rn'r vusdo NI srzn-rr rS yJ,tv
158 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

18 Vezi recent'W. Kemp, Rembrandt. Die Heilige Familie oder die Kunst,
einen Vorbang zu lilften, Frankfurt/M., 1986.
79 Yezi V.L StoichiqA, RIGIS: Kunsttheorie und ktinigliches
"IMAGO
Portrit in den .Meninas" von Y ellzqvez" ,in Zeitschrift filr Kunstgescbicbte,
49,1986, pp. 165-189. (v. volumul de faqi, pp.55-89).
20 la figura contrahecha de alguna Persona principal, y de
"RETRATO:
cuenla, cuya efigie, y semejanga, es justo quede por memoria a los siglos
venideros" (Covarrubias 167 4, a.v.).
21 Schmoll 7970, p.131 qi urm.; B.Ylind,Velizquez's Bodegones, Fairfax,
1987, p.729.
22-W.H. Schoemaker, -lil/indows on the Spanish Stage in the Sixteenth
Century", in Hispanic Reztiezo,II, (1934), p. 303 Ei urm.
23 Angulo lrtiguez 1981, Cat. nr. 396.
24 An[ulo lfri[uez 1981, Cat. nr. 380, Vezi 9i M. Soria .The Boy and the
Girl, Companion Pieces ?" in: Burlington Magdzine, XC (1948), p.22 1i
N. Maclaren, The Spanish School. Natianal Gallery Catalogue, London, 1952,
p. 68 qi urm.
25 Angulo lilrguez 1981, Cat. nr. 66.
26 Aici gi in continuare: S. Ringbom, Icon to Narratiae. Tbe Rise of the
Dramatic Close-tJp in Fifteenth-Century De'ttotional Painting, Abo, 1965,
p.39 qi urm.
27 Ca in Cintarea Cintirilor, 2-9: ....iati-l privegte pe fereastrS" printre
gratii iati-l se uite."
28 .Que es 1o que miro? Es por dicha/Lienzo o cristal transparente/" se
intreba .in.ta, intr-un alt contexg la Calder6n de la Barca (Obras completas
de Don Calder6n de la Barca, ed. de A. Valbuena Briones, vol' I, Madrid,
1959, p. 1254). Pasajul a fost comentat de E.R. Curtius, .Calder6n und die
Malerei", in: Romanische Forschungen,50, 1936, p.126 9i urm.
29P.. Graci6n, El Critic6n (1651), I, 2 (rrad. rom. Sorin Mirculescu, vol. I,
Minerva, Bucure;ti, 1975).
30 Doroth6e Klein, St. Luhas als Maler der Maria (Ikonograpbie der
Luhas-Mad.onna), tezd de doctorat, Flamburg, 1933, p. 60 qi urm.
31 V.P. 'Waugh, Meufiction. Tbe Theorie and Practice of Self-Conscious
Fiction, Londra/New York, 1984.
32 E. Michalski, Dle Bedentung der iistbetiscben Grenze, Berlin, 1932,
p.
- 145 ;i urm.
33 Nu cunosc o lucrare satisficitoare asuPra acestei teme' Cite ceva la
J. A. Emmens, .Ay Rembrandg maal Cornelis-Stem" in: Nederlands Kunst-
historisch Jaarboeih, T, 1956, p. 144 9i urm.; Th. Ziolkowski, Desenchanted
Images. A Literary lconology, Princenton, 7977, p.78 gi urm., trateazd
supravieluirea
-34 motivului in literatura modernl.
G.B. Marino, Galeri'a (1619), ed. de M' Pieri, Padova,7979, p.252.
35 .DiBo seior, que pondr6/ al retrato tal cuidado,/_que aun en el lienzo
pintado/ tin fuera del lienzo est6,/ que llegue tu amor feliz/ a persuadirse, no
ln vano,/ que echarla puede la mano/ entre el cuadro y el madz/' (Calder6n
1959, p.12+8). Expreiia .ent." el cuadro y el matiz" este oarecum neclari
(v. Covarrubias 7674: MATIZ: la mistura de colores')
Acelagi motiv apare la Calder5n intr-un alt context: .Fuera de la tabla
est4/ y aun estuviera mas fueral si en la tabla no estuvierea.-./" (Calder6n
1959, b. 966). Y ezi Bauer, Der Ind,ex Pictorius Calderons. Untersuchungen
zu seiier Malermetapborik, Hamburg, 1969, pp' 136;i urm, qi 176 qi urm.
17'salezuog
'f861 'pupeyrq '11r1y o737s pp 4oyrdsa P?parros 4 ua qst1r"
uruehl '['[ :grct'epeuurg 'risutp p ou?saltp ap rctutd 1E ,o8alpg .f gg
'urn rS el'd,lg6l
'PFP"I I'otg ap o1\s 1ap rtn1u1(4 ap p!rcal
o^lEO.rJ:uI ';aye.r.ra5
'Og Elou rtdng gg
'g
'(rrrc snpo.rdat) gt'lt'ge ,ytu leJ,116l ,ra51 ,s7v17 suztg,"^IS .S
lroa Zg
esap r'r anb sra.rerrs apuop ap
':;""::JJ##;1,?.",Tiii:i#:ll,:ii*J
sns ap ugzege.n e1'sora.rau sns ap EJnlxaluoJ EI asa:tru anb ered ours ,srgsag e1
enb e.rpd lop e1 so op .od;anc rru opol ap uoisasod erelua auen
"i""b"
une ru tun8p re(nur e;lo operol eq ou uarnb e .oErp .ouuur esa peruol "p "i
lopunur
,rroap :o(aur rad ,o ,oueur Bsa .uouas
Iep saJoqleql?u sol ap o8np:a,r asa
'peuroT-':OSl'd'Og6t'p1rp"y1 (?q)utry z7 ap atohnl uoq o&loptq osotu
-a&u1 7E 'saluea.ra3lgyZ-eVZ.dd.11 '1o,r !g5,1 ,p$a.rnrng ,ruazurug .i iS nara:E
ep eraf,nperl 'rqcuo147 z7 apatohnl uog oSlzptq lnrsa)sl,saruea.re3 lg
.,.urnrJarrvuerrf, rrsrrrropunuerrf, srss;if
5lc;:;li,:;;":4lGXi{"X'zr'"t
't€ etou etdus 6l
'286I 'uo(lC 'atnlutad 4 surp atnluta( z'7'boc:1'W- 'V r$
1a8;oa9 '4 gg
ur.:n r$ gge 'd '996l .uorarulr<I
'xopou4 to uoltlppu aru"srluay aqg,rctulaptdT 4xopptpd,aIoO
.T 'U
l'
'uun r$ lg.d'tg6t
t;oa ra517q)unz/uroqsepllH ,ttapunqtqr[ ./,1 utt uapu4nparN uap u2
SunyatsnpnFsunx pun supfqapsuux nz ua&un
qtnstatu2,ddrrea,i.i-f gl
'996, .zuy.I ;l)N
1'eiua.ro11'ua s nupVq n llsun X uto a 8un1u,tu,t" S sy? sp A St
'er--17,'dd '(e sot ) g 'llal ap uod u7 iut <
,,errurad np a.rnleuSrs
e1' 'alue8rg 'g ri asarqeleJ O:;I-6II .dd,186l ,59 anbttgo4 -:ug ,,9rn8r;
nE ra arual e1 p a.rnreu8rs e1. .e1eg .qC lggt-tl .dd ,9g6l .g,stttoturag jo
Trutuof ututau,V u!',,srsd1euy u?rJrrad y 13upure4 ur sa;ruru8rs Jo $norruas
aqa' 'ururyapueg.lf, 1j951 51roa ao,a51 ,aSerodsu&gya&uofuu8zg tpu.raq .[
:ug1a.rdra1ur rolesJe^rp Inl€galEur elnfnsuor rurupuruas eualqo.ld iuaiip.vzet
'gZ '1tv,l ap altoay rza,r ';op16p;e alrridr:csur rS alt.rntpuuras
a.rdsag gg
'16Z'd '9951 ounuole4 gtr
.7951 .e1y,ra5 ,pre1
-rrursre1 arirpa '(9791) ,o1ptny7 ap ptutap"rv q ap oltosnupry lg veLZV
.fiSe -d,9951 oururop.I),,..' o{nqlp
Ie ua esopurprnrsrp ou,opuoloc Iep EtsEf,
EI oqf,nru o.ro(au.... 1g
€,62'd '9861 oulutoled Ot
'tu:n r$ gZ'd'gI9L nzuatr7'....zltua) ?ap euV,T,orcr;ruog-'g 6,9
'(8€ prou 'z.t(ns) tort
-elue pl?trt 16 rnlnla-rtrod s?rgnrJelo3 ap prep rarirur;ap pulzundsaro3 gg
il 'logz-nglz.ru.lEc,136,1 zenSrgl
oln8uy :rrr1de.r ri rrdoc ar1e. a;dsaq .(UXX .d,eL61,uq.rag p-r"iunr5 .appuag
snlslaw rrc|ollrrnr J '.rale141 ''I'\/
ul g5,21 'a.l3aly IenuElAI ap urn,ter€) puro
-IJaurE prelnrrued aricaloc o-.rrug ar6aspS as (ounuoP4 ap tp3oaa
,,?llrloC ep
olErlar' Iere nr lEf,r1rlu_apl r$ purSuo rde.rp .f .lr .rEJ .196,1 zanSrgl oln8uy
li
ap leJoprsuoc) te:uodotnE pa_lrerl rlr un .uor8ury1a2l ,erpuol e1
Inaznu
pre.nspd arsa (aridycsul E.rH) ardoc
O.fln.ru .tEO .1gi1 z.t3tg1 oln8uv Zg
'e6Z'd '995,1 ouruop6
ep lero^a ,,e11rloE ap (ore.lra.l) orlo- IarE ap
.yrgegord ,eq.ro,r, arsA
9€
691 o'r'rrunhr rn'r vutrdo NI srzn-rr rS yruv
160 IMAGINI ALE TRANScRESIUNII

56 .V. Magestad ( . . . ) tomo lils pinzeles, y la paletta en sus Reales manos"


(Juan de Butr6n, .Epistola dirigida al Rey suplicando para la Academia de los
pintores", 7626), int Calvo Serraller, 1981, p' 229.
57 ....El Buonarroto de su mano/divina..." (P' De C6spedes, .Poema de
la Pintura", 1606), in: Calvo Serraller 1981, p. 102; .."Ia mano del divino
Micael Angel..." (Fr. Pacheco, -Arte de la Pintura ."o,1649, in: Calvo Ser-
raller,198l, p.378).
58 A. Roissle r, Der M alhasten, Kiinstler-Anehdoten, Leipzig/Wien, 1924,
-P.74.
59'W.S. Fleckscher, .Melancholia (1541). An Essay in the Rhetoric of
Description by Joachim Camerarius", in: F. Baron (ed.),/o achim Camerarius
Q too-l574). ili;trage zur Geschichte des Humanismas im Zeiuher der Refor-
mation, Miinchen, 7978, p.44 gi urm).
60 .Mano criadora" (Lope de Veg4 -En gracia del arte noble de la pin-
tura...", 1629,in Calvo Serraller 1981, p 438.
61 .Mano enseflada"/.Docta manus" (V. Carducho, Dial6gos de k pin-
tttra..., 7633, in Calvo Serraller, 1981, p. 286).
62 - . . ,poner los pintores en este desprecio, seria cortar las manos a la Pin-
tura", in Calvo Serraller, 1981, pp.343,367'
63 ,Esa es Ia pitura" que debe a la mano su ser' su cr6dito, su fama" su gloria:
a lamano digo, que es remedio contra el olvido ( . . .) qt" las obras de momen-
t6neas las trislada a eternas (...) les da una forma visible, y las asegura una
durable vida..." (F. de Lucio Espinoza y Malo, .El pincel...", 1681, in Calvo
Serraller 1981, p. 567).
64 Vl. Juren, -Fecit/Faciebat" in: Reoue de l'Art,26, 1974, p. 27 9i urm.
65 Plinii Naturalis Histori'a, Prefatio.
66 A. Politianrts, Opera Omnia, Basel, 1553, p.264.
67 P. Pino .Dialogo di pittura", Veneqia, 1548 in: P. Barocchi, Tratuti
d'Arte del Cinquecento fra Manierismo e Cotroriforma, vol, I, Bari, 1960,
p.
- 124 9i urm.
6S C. Ridolfi, Le Meraoiglie dell'arte, Venelia, 7648, partea I, p. 184.
69 Fr. Junius, De Pictura uetert.m, Rotterdam, 7694, p.ll9.
70 C. Dati, Vite de'pittori anticbi, Florenla, 1667, pp' 83 9i 9i urm., 111 9i
urm.
71 .DEPINGERE est verbis aut cogitacione aliquid aliis vel sibi magna cum
vie repraesentare, adeoque ornare, describere." (Forcellini, Lexicon totius
Latiniutis, Patavii 1940, a.v.)
72 .PINGERE: de rebus et colores inducere, inficere, colorire, tingere..."
(Idem,
' a.v.)
73 Cervantes 1987, vol. I, p. 304; traducerea modificati in conformitate cu
versiunea libertr a lui V.I. Stoichill; in original: Quijote, I, XXV; 1980' p. 269 :
. . . .firmela con mucha claridad, porque la conozcan en vi6ndola . ..
firmarla dijo Don Quijote
- No es rnpnester
jCuvinul - -, sino solamente poner
mi rubrica. . .". -rubrica", tradus de autor cu ourmi" reprezintl codila
adtrugati la sfirgitul semniturii. Semnrtura ca problemtr apare des in Don Qui-
jote (1, 21; I, 35 etc.).
74 Despre aceasta: G. Torrerite Ballester, El Qaijote como juego y otros
trabajos criticos, Barcelonq pp. 721-123.
1H
s!t\
ISSO(I VISlIIV{I

st,uluJw sD7
fr
't
Z-rInbZVtaA ottt(r .
";
,
i
-
&
,J t tl 01 J 1 t I ut-{s F ut rl-{y
A 11
NVXVgXnZ :t(] o-)sr:)NVu:l 6z
-J8,I't. (t RI.(t() \'tzirtnc't
sfintu/ui Iotn /t Pitrnos

|tru| , S
st8rlJEg se-1") lttsl)l{ ,/ Due! lHo(l
o-l-lluny,t NVsSrsS !t^,iolol.uvg z(
61, BAR'f OI-O\1 6 IlS'I'EBAN ]\'1U]tILLO
Au to !ortre t
1nJt,t3ot g
J.:lt:I(l NI(l XSet'{X:IA NVI t8
9'. DAVID BAILL),
AutoPortret cu ndtur; modrti
ltllladatnv
NVA t(INV)jgl\:l)l
E
t
:#
F'
::**:
rt)31)t!-sr7la.l tl )vq un
-1.:tNVt\ (l)]vll)(11 f I I
1J9, nDGAR DECAS
Cnfd das Ambdssid.urs
YaNr-rco
rNrsvwr
?l ra rur$el e 15 _llrnrputues e euaos ur ?araJnpe .drull rselace
ug 'aundrur r$ raricrprarur e pJerirur ea3a1 gJ[EJuJ arec preorradns
piro; o ap surrlsuoc (aunds as nes) apal as rnlnJolrlsa,rod 1na
ere) el.a-rBrtsrSarug 6 'lynricrJ InrorJalur ug ales rrrgnsrSerug 1e
elace 15 (rarparuo3 euadoc ad pge as arEJ ,,atueq..
laci; eauric
aprqlsep € ap aturcup fcul mlnJolrlrJ JErlrruEJ,er.unu rnun rrJerJrs
-upJl IE E[aJp :JoI earaunde-rdns r$ ea-r-ecaunle puJJo,rord ,e1a,rru
pnop ad acnpo,rd as pJeurtuou ezoldxa fJ alsa ,,e.'. rnds 1g
rJpls ep lrlrs rore-aJeo ad'asnds alaunu pugc
-
,ea ards sroru;?
I-lru
:eriuale terparur a?ette atu?O/lnJotne tunf, BSe rore pliuasg
-
,zi alu€O 'pcur a3ur1d nu
'tepez u,rcre-a8ugld nu '13'lrn snp r-?C*
:rarul?ag Ergtun ap trnp?3ug alatunu atede nuol
-73tn4 ulp XXi rnptr.t], 1e'far4,r.'rsjrd q ,i pinrr"rl plseace urp
lS 'nps Intunrp ad raod ad vnglgc ?^ IJ aturEuJ rrrB ap ete) ee)
alSalr as rS purn prp; aredsrp nr1r3rr4 ereJ ur edrlc ug :pl€rJnJf,
?uaJs o-JtuJ Jol aJe areo 'rnlerunu eruelrde (pcsearpSard ps rS)
evrylu[?s tJJap psul aJEJ nu ericrprarul 'rricrpralw reun .trol potu
ug 'sns_ r?w l?lrJ lnsJaa ur 'aundns es '(atpauoJ pu?ale fr?lnl
-rtur rri:pc euadoc ad rrr?drrlsr-rcs ursp8 [I awnu rsace) rliauaruo
alaiurr1 eteote) rnun JnJol?und.lnrotny
- rnSrsap
',,?alelarJolou"
- eurnu €JuI surl€ ne nu e[Bs alafde;
aJ?J uJ eJns?tu ug rS al$argrr aJeJ ur EJnsfu uI urruou-B alsa alueq
_
'euotsr urp aJtsn[ arunu ap ?Jrt?rrrerp earrnrr6ur ur ?Jsealugupd
giuazatd ernSurs (-rolargun ?atunl uJ el^ ?iullJ ern8urs
:P[gnP a etierr,rlotu '.eJB taunspJ tlntu nu" nps alaunu g)eq
'Ealelrluapr ytlg^zep r$-e ap plEredar eelurupSnr
e1 'nuolaSthd utp AIX IntuJc ur .alueg eapundsgr JeJlsV
,raJ? leunsBJ llnw nu eleunu rcgc
Jepez u-\ J? 'ne s-aurc aunds e-r6'
al?ru?Jur arunN
164 TMAGTNI lN ocLINDA

lumini (in text). ln spaqiul alb in care Virgiliu (,,preadulcele


tat|")4 dispare, Dantele na$te in numele siu Propriu, pe.care il
primegte de pe buzele iubitei ;i poate
- in sfirgit - s.i-l tran-
icrie ($i si-l inscrie) printre numele ilustre ale Eternitiqii,.intr-un
te*t cire repeti (sau incearci si emuleze)Ftcerea Lumii5.
Tensiunea la care este supusi,in Dioina Comedie, punerea in
sceni nominali este exemplard pentru intregul arc de probleme
referitoare laprezenganumelui unui autor in opera sa. In principiu,
numele autorului si semnicura sa este un element de .pata-
- -
text"5. Acesta se adaugi atunci cind textul (fie el scriere, picturi
sau muzici) este considerat perfect. Este un semn de ,,incheiere*
- juridicd,lcomerciali - de autenticitateT.
gi o marci Prezenqa sau
absenqa numelui autorului nu adaugi tocugi si nu scade (in prin-
cipu)
- nimic din valoarea intrinseci a operei qi a mesajului.ei.
Deplasarea semniturii din spagiul paratextual in spaqiul intra-
te*tual este un fenomen - gi exemplul dat de Dante poate sI-l
fi demonstrat - prea complex (gi prea frecvent) pentru a nu
merita o abordare mai atenti.

Ceea ce imi propun si fac in paginile urmitoare este si mi


ocup de unele-dintre aspectele punerii in sceni a numelui
autorului in pictura secolelor al XVI-lea ;i al XVII-lea. Acest
interval de timp, in care se configureazi noqiunile moderne de
,artlu si ,,artist", poate fivdzrtt gi ca o perioadi in care se crista-
lizeazdun raport, deloc lipsit de probleme, intre creator gi opera
sa. Privit in relagie cu problema semniturii, acest raPort are
nevoie, in primul rind, de o clarificare de principiu. In picturi
(spre deosebire de ceea ce se intimpli in plan literar) semnitura
gi imaginea fac parte din doul sisteme diferite de semnes. Intra-
te*tualizarea numelui autorului poate avea loc numai intr-un
spaqiu care si permiti o integrare a textului scris in textul pic-
tural. Dificultaiea ei nu trebuie ciutati numai in problema ,cum
si faci din paratext un element al textului ?', ci gi in intrebarea
,,cum si faci picturi cu scrierea ?"
ln cele ce vrmeazl imi voi concentra at'engia asupra unui
singur asliect printre multe altele - al integrdrii numelui
-
autorului: dialogul intre originea paratextuali gi funcgia intra-
textuali a semniturii intqgrate.
Maniera tradiqionali 'de semnare, cea in az (cu excepqii,
bineinqeles) pini la inceputul secolului al XVI-lea, se sustrag.e
in mod peremptoriu tuturor dificultiqilor pe care le-am-amintit
mai sus. Spagiul predilect al semniturii este un spaqiu liminar:
uef ep ruxhoutv xxios :erqala] alduaxa ?nog 'at?lrxalduor
eJ?ur rcru o'rn8rsap 'pcrldur aterSalur Joluruguruas alalduaxg
'gnop ole3 arlur ?rnpns pllqlsod o ?r
'drun r6elace ug'lS rriprrleer e eal 16 rrunrfcr; Eatunl artug plruer8
o ec ar6aur;ap as srrls lnried5 'aur8Brur uJ ?lJ? as nu rep 'rnlnrol
-Earr alatunu arnl?Azap r$ aur8eur e[ ?raJar as Insucs 'rQg 't:)
rnlnolg?l p ueld lnurrd (ruapr.,r,a arsa lnsed r$) nes (ll 'g) euer
nlot. uoq,tnl nr ioqqq ap leund'NO,La NVA NvI '99
s9L SrYhlYuNI ar4rnN
57, cIovANNI BELLINI, Fecioara ca Pruncul
?puq3o ?lrtsal tunc BSe 'rotn€ ep ?rntfuuas o ap Balrop IB uJ
rer.unu r$ roueru ap ?Jnrpuwas o ap 'pulr lnrurrd ug'roap ?qJoA
elsE 'nu?ua3 ?uuB^ol9 n3 rurJlourv ruuE^orc rnl [E euol9spJ
ep InrJe ad ,1cdg ap seuuer.{of lnrorreu" ap les?[ uuras un
-
.no1qel" rnlruJarqo p;er3orne rnlualJeJeJ € gpe^op ec aundord
as E ap atur?uJ
- atsa Fu?lou tJ" ep ra er;er8rpc nc 'ernlputuas
'rnlnluarurua^e etep ap ?rrlosul 'Qgq ryn) ,o[or? lsoJ p* ?lsaJe
gc '1clg u€a rnl lnze) ur'aunds au crdotopua alar.unN 'DaJrpur
r?runu 3BJ o J€p 'alrrnolget'rn8rsap 'Bzeauruas
15
- 1ulflag rnl E IeJ
eurnu ?nop elsecv 'pltnlxatelur arlcun;
rydg u? rnl I€ Ial -
p..atg ,21 ep ouopf II 'INI'I.Iag INNvAoIc '69
,',Ii;Xxr:l4'u
o ap ?lInJo[uJ etsa rrrnlgurues e plpn$alErBd erlcunJ 'rrurSerur p
JoIJaluI lnrieds u5 areseldap o pcqdrur rnlnlotne rnletunu ? puoJs
ug earaund :unze) ?nop elar uI :ariBa-rasqo o aundtul aS '(69'll)
$lllag ruu?aorC ep etarg q ap puoppry uer' li (gf '[) lcdg
l9l aIYWY{NI sr^rnN
168 rMAGrNr lN ocLINDA

convexi (il. 68) nu ne redi imaginea pictorului in faga gevale-


tului, ci dovada prezenqei sale efective la ceremoniel0.
ln Madona lui Bellini (il. 69) (;i ne afldm, cu ea, la inceputuri-
le secolului al XVI-lea) semnitura este aqez^tL pe soclul unei
statui antice dispirute (il. 70). Inscripqia in litere cubitale romane
(nume gi dati) trebuie cititi ca element al unei lumi inexorabil
trecute, ca un relict al Antichitiqii in peisajul care servette drept
fundal Madonei.

70. cIovANNI BELLINI, Madona de la Brera, detaliu.

Dar poate fi cu adevirat Dantrcil" o inscripqie care dateazd,


din anul 1510? Sau este vorba doar - ceea ce pare mult mai
probabil de un semn menit si arate ci anul 1510 este, in opera
- Bellinus gi prin aceasti picturi anume, demn de a fi
\ui loannes''
inclus in aura de prestigiu cu care fusese dotati antiqaitas? $i
in sfirpir o ultimd intrebar€: in ce raport se afli textul scris cu
imaginea pictati in ansamblul ei ?
Aceasti semnituri, care a pirisit rama Pentru a se proiecta
in tablou, se fixeazd pe soclul unei statui displrute. In principiu,
.nrl€tep ,uthouly .to1tlos ptau.tod' .xcla NvA NvI'g9
'r3re elEllt{Jrruv EI atznle'o1oce
?pur13o uJ aurSetur : crrnlnJolne .?aur8?urr" nJ 30( un-JluJ pJtur
Jrdolopua ,alaurnu( 'BlsaJE ep tuaJrp potu un-Jlug dup r6elace ug
rep'(89'81 'y.) sns reru rerrc lcdg u?^ rnl lnldruaxa u1 15 e3
'uayt tl.pu mututls Ec rnlnlsrlJE ?JoJBlar,u
EI pf,ruorl rS
prlnc aJelnurrl :elnurcu 'rrnlets InJol uI 'rEilEu-I erJ
ps ?rqe pzeernrn aJ?J nes'tnrpdsrp luawnuoru rnun 1n1oos pdnco
erep ri ?rnr?uru?S 'r$nsug FIIIag rnl Inr3?lnurs lpap r; areod
nu plrqrzrlur ernlEts plsBeJV 'rrn1els Ie Dtxetered* ra lnJal
-JeJv) azariuapr,ra ps ?leouJ e gry! eJnlpuues gzeetpe)uf,
"p 'r$nsug
mFolq?r 1e relnrq8unrdarp lnyybrd ?redar ?rerrlap rnl ?rnt€uep
-or,u nJ lnlJos 'epnual?Jed aps rrurSrro eetezneutel urrd aJe1 o
-rep 'ra e ptuer8atur aued Bc rrurSerur Inrouelut uI ?Jlur ?Jnl?uuas
uerurllaq InoJqEt u! 'lllxatEred un 'piruer3 o 'prnrpSeJ ap nrieds
un :nolqer ep fieJ Bru?r alsa a) eee) arnlels ep glel arsa InlJos
691 arvwYuNl srrnN
770 rMAcrNr lN ocLINDA

Un indubitabil pas inainte in cercetarea privind motivaqiile gi


modalitiqile semniturilor integrate poate fi ficut abordind oPera
lui Diirer. Dati fiind complexitatea ei, se impune totu;i o
anumiti selectiela.
In ciclul de xilogravuri care ilustreazi viaqa Fecioarei, Dtirer
iqi introduce numele sub formi de monogrami inscrisi pe o
tabuk (11.71,72,73,74). Tabuk este reprezntatd, ca obiect con-
cret qi locul ei poate sd difere.
71. ALBREcHT DURER, Banaoestire
/2. ALBREcHT DIJRER, Bunaz;esire
detaliu

Ln Bunaztestire (il.71,) ea se afli pe ancadrament, iar acesta se


confundi cu limitele imaginii. Prezenta ei pe acest prag este in
conformitate cu originea gi funcqia liminari a semnirurii. Aceasta
este insi purtati ;i incadratl de un obiect figurat aflat in inte-
riorul imiginii, chiar daci la limita ei. Jocul e complex gi com-
porti o serie de asambllri. Evenimentul Buneivestiri are loc
intr-utr ambient care devine prezent pentru spectator prin des-
chizdtura unei ferestre. Ancadramenrul funcqioneazd ca racord
intre formitul dreptunghiular al paginii 9i cadrul naragiunii. ln
ultimul plan, o alti fereastrd se deschide spre peisaj, unde, dintre
nori, se ive;te Dumnezeu Tatdl.
Acestui tip de asambler.i ii corespunde, la alt nivel discursiv,
un al doilea: in interiorul imaginii (dar tot la limita et) tabula.
Prezentarea ei (il. 72) are loc in parte^ destinati scrisului (cirgile
de deasupra), dar se folosegte gi de contactul dintre tabula qi
o €J Basap€ ptrlud a Jrlatse rnlnSerd BaraJart ,(et.y.7 rrur8erur
1e srz-nrrdord lnrleds uJ gsnporlur alsa rnleurnu eirlqgr pug3
'azarpp3urolne as gs ppqrdec re eaurSeurr
ry - areldugrug grnd
'aleod 'a rep - runr r$ ec '(y uJ 61) aralrl gnop B u?rnqwJ reun
Inletlnzal ec ea 13 aundord as ?uErraJnp eruerSouo:uir,n1nqrl
Inrorralur u; 'rr$-rggs
uJ 're Inlqtuesue uJ rrrpluazardar ,,1nipic..
nlJ?reP
paun4onzzA 'uaunq rHcaugry ''l
aaunflogztl '{gunc rHcg{slv'cl
lll arvhrYtNl shrnN
772 rMAGrNr lN ocLrND.A

pitrundere prin efracqie. In ,, VizitapiuneAu 1rn ciqelug se infurie,


iritat probabil de prezent^ acestui corp striin, de parci ar fi un
rnereorit cdzut din alti lume (il. 74)"

75. ALBREcHT DURER, Adorarea Trinitdsit

'jt
l

r'*.tw
g: i

ffir .fli.,, j
Wr
Y,l ' a /,
;-il 'q s;; 4l*
i .5s ','3.
{udi# lr

l&1., v
l!

e1
ft,,i.;

i
tJ.4
'#:

.M
.!ffi-.
-
. r-i,l'i
'(snuou.ray /arne
snuaqlv/ 80( I xuxutocl ouup lpqaxrv! ar7) Erntputuas grreod
\-ete) 3ea1s orru un ?uJru ug auri lruorcrd ' ,t$t'I) srrleJ peruo3
lnraod 'nps 1e ualarrd un ri r$nsul [ntsrge : rJolelrzrl rop 'rnlnrc
-€seru Ear€otlJ^ u!'(ll 'll '8OgI) tuqian ap O00OI rcln fy.tl
-tpW uI 'lsruetun-laod rnun erueduoc uJ ?J?o eur.rd n-rtuad dort
lsaJ? ap ar$afn1s es JaJnC ?J xaluoJ lsar? ur Anef,rJruuas alsg
'sreleteu roprpldulruJ Joln? ?J 'aurs ad gtur.zatd as n?s tetuez
I? \
-ard elsa JolrrJJs un n?s laod un arec urrd Gzeq E ?JnlpsJoluJ o
'a1arp arturrd'alsa elseacy 'vsdalarcut:arirpen pre8unppug o nc
!
I
?Jrlaod-ocuotal prnSry o rrrntcrd rrueruJel ug pundsueJr ?s {Jap
aJ?J nu lnrorJrd 'JrJolaJ ?trrar.ualuJ IEur
- paro - 16 pxaJdruoc
retu 'pleauzgrpu! r?tu etsa rernq rnl e eal '(lol'69 'p] prnrpd
-srp arnlets + prnlpuruas '[89 'BI'y.) ppurlSo ug aurSerur + ?rnt
-puwas) sns r?ru alelrJ erezne:uretotnt ap alaiuarradxe ap pi?J
'ntl?reP
7lpt1u7t1 te..pto?V
ualncl JHcsus'w'91
'([t tst]
'NIUVd SINIS / UIA 'V ONNV'IVg / AISV{ SI'].CIUON
/ UAU161 SnItAg"Iy) arldrrcsur o-rturrd ra lnroTralur uJ
eredo pturzatd au IE 'Gt'tt) rugugd ad alarrorcrd nc 'eldearp
urp 1nl1oc ug arede lnrotcrd''unreJ uJ Jo[ are pledrcurrd
€ueJs :lalru ap eiuara;rp azeleurues ?s ?suJ alruo e gtpl'1a
InJolne rderp es-npuJluezatd'alvuorlo,rap rrurSBrur lnrieds ug
prtur r6nsug lnrorcrd '(St '1y't1SI) glpt1u1t1 eat?.topv uJ 'sr?s
ernlcrd ufproqB p)ep e:eIJ r?ru urlap reJn6[ rn1 alniuaiul
ell arvwYuNl swnN
174 rMAcrNr lN ocLINDA

Iste (acesta/aceasra), despirlit de restul inscripqiei prin bigul


micului steag, ne indicl opera: ,,aceasta'18 a fost fd,cu;td, de Diirer.

72. ALBRECHT DURER, Martiiul celor 10000


aP OOO0I '(oPJ lnuxupry uJ luazeJd '- ,,elsea)e/ElseJe* 'a$!
arar{c-lnluJ,rnc aridrrcsul uI ?J tu?^Jasqo ps J€saJau alsa 'rglug
r€W 'furunl ug asnd ?trJatu eJe) rnnle t$ tralttut.rt ap alaiar raun
eiel q wrspS au 'ra ynlqtuesu? uI Brado nl lelqnPap nps lnrroder
rS (aunu ec r$ aurSeur er) nolqel uI Inlnrolne e g\uazard elqnp
arlncsrp ur tupnl A njppuua vatptopv ?l tunJe rrrlualer ?3ECl
'nr[?rop '0OOOI nlat lflutlttI! 'uauno rHOaus'Iv '81
&qii
4,,. F-i;F'
=--:.
i :i
L'!;!
"S r".
""ri ; { sJ.
1 '"f.rt'
,., -u'rr,'
\-. *a".'.
"t?*,r;
9ll arve{YUNI lrwnN
176 rMAcrNr tN ocLrNDA

creStini, aici lipsegte . Iste esteinlocuit de gestul pictorului: acesta


afiate, tabuh, dar ne prezintd,,tabloul'. Tabuh se propune deci
aici ca o sinecdocd, Qtars pro toto) ;i ca o omofonie a ,tabloului'.
Nu intimplitor spaqiul dreptunghiular inrimat,. care poartl
inscripqia, se termini cu o a doua semnlturi: celebra mono-
grama, ea insagl rnramata.
Adorarea Trinitdpii este semnati prin tabula qi aceasti re-
duqie scrisi a tabloului e semnati,la rindul ei, prin monogrami.
Tabloul igi este astfel prezent sie;i in mod aluziv gi implici, in
chiar actul prezentirii, numele gi imaginea autoruluile.
Raportul bivalent si paradoxal dintre tabula si ,imagine" e
condus de Diirer pini la limita unei contrapuneri declarate gi
programatice. Aceasta se petrece in renumita, gravurd" reprezen-
iind-portretul lui Erasm din Rotterdam din 1526,0 (il. 7r). ln-
qeleptul este infiqigat Ia masa sa de lucru, scriind concentrat.
lntre cel portretizat si spectator, la limita insigi
fictive, se afll ingrimidite tomuri groase ^reprezentdrii
operele erasmiene.
-
ln fundal, o mare tabula congine o inscripqie complicati gi
semnltura artistului.
Aceasti inscripgie ne oferi, firi nici un echivoc, cheia
reprezentdrii. Este vorba, intr-adevir, de ,Figura lui Erasm din
Rotterdam delineatl dupi efigia sa vie de Dtirer'. Textul grec
adaugi ci ,,mai bine il arati scrierile sale'. Urmeazd, data (1526)
$l monograma.
Ca gi in exemplele precedente, monograma marcheazi un
spa{iu in care numele artisrului este deja prezent in toto (Albertus
Durerus).Imaginea autorului lipsegte insi. Interesul lui Diirer
nu se indreapti aici citre tematizareainstangei operatoare, ci cdtre
opoziqia dintre scriere si imagine. Figura lui Erasrn ocupi un
spa{iu interrnediar intre marea tabuh care ii servegte drept fundal
;i tomurile din primul plan. Este o figuri ,,delineati", ne spune
Dtirer, cuvint prin care ni se indici, poat€, nu numai particulari-
tatea tehnicii gravorului, ci gi o inrudire intre pagina gravati $i
pagina scrisi. Dar adevirata problemi a reprezentdrii este re-
dimensionarea importanqei imaginii faqi de scriere.-Imaginea lui
Erasm esde ,imaginea inferioari" (ne spune tabula), imaginea
insuficienti. Cea buni, imaginea adevdratd, sint scrierile lui Erasm.
Tabuh insi;i, l;ezatd. potrivit unui efect de ,,tablou", este spa{iul
unui conflict (sintem in epoca Reformei) in care este vorba despre
umilirea (retorici) a Imaginii in raport cu Cuvintul2l.
fta,.Uodotnv p) ?rlual? Serre ps l?utuapur r$nrol lturs gW .aurpnl
-lual ?lnlosqB n3 rleporJru epunds?r .lrqeqord
.eatnd €A es nu
rarnC rn[ €rnler8 Eet6ounJ (OS .tt) urssnocl^?r?p EareqerruJ E-I
g areSoq ap uarlxa rrlrperr
reun alaJrJ ar?ot ppeorrugar r$ earete qzap e:c.t,nrzrgl rctu
loJas un
ep aurq rBlu nJ 'arec predo o-JluJ eetsaJe aleol urp euJwfJ eJ
tueptalloy uzp utsy.tg ,ur{Oc rHcaug.Iv .61
' 1Xi* ,!
,f
SSr
,1
d]
ltt al.vwYuNI gI^tnN
178 IMAGINI lN ocLINDA

din 1650 reia dialogul dintre imagine ;i nume inscris, facind din
el centrul reprezentdrii ca atare.
Punerea in sceni simbolici la care recurge Poussin a consti-
tuit in uldmii ani obiectul unor studii clre atras atenqia, intre
^rt
Fericita imprejurare
altele, asupra complexitigii acestui dialog22.
de a dispune de o documentagie validi in ceea ce priveite geneza
Aatoportretalui (c.orespondenqa dintre Poussin gi Chantelou)
ne netezegte gi mai mult calea.
Poussin se'reprezinti ca pictor doct (o cafte in mini, togl raf-
faellesci pe umir23) proiectindu-se Pe fundalul ,attein
(tablourile dispuse in adincime). Cel mai apropiat dintre aceste
tablouri (o pinziintoarsi cu spatele, sau poate' cum au sus[inut
80. NIcoLAs PoussIN, AutoPorftet
'pl?ntJalarur I$ p[BrnDId arirpe:r gSealug o gJIJTrcruJ eJE3
f r
1
aceo nu rio rncg;'raue osrad r:ptuaz ardarotne r$ l!rytuaze td urdnse
srnJsrp un alsg 'laruodolw un lJtap urind IELu llnu rS tlnu reru
lptrr atsa IE',,tuasq€ taruodolne" un elsa'ru,rn1 elzgtse 'polqer
:6a)a;o)'petc'tnzgl ne urJ?W sno'I r$ uueruqcslgg J?IsO
',,?JEIJolJne" p)teril acrro 15,,lv q aSutd'w q anal Texutd'1o at
utnsdTas" eJ alntuJoJ csasdrl 'vtgtuazatdal Inltll It BJnl?utuas
ptnod nu ,runl?uues Ino[q?l" :rps IIJosaJaPaJd ap rlnru eard
pzeatrydapur as nu urssnod 'p8nrpe JJ ar€J ad crloqrurs lerede
ln8alul ap aricensqe uarBJ gceq '(,,eruox?S ap alacnq" tursou
Inze) ur) rrrgtuazatdat Inrf,alqo rJ 'loleelc lnrJarqns at6e,r.r-rd
nu Ia :,,n1lrl" un - riarrr pcep - rJ ',,pJnlguLuas" o trn8rsap ta
nu aurnu lsarv 'teznantod rnlao aleunu pueod tvtupJul InlrpunJ
rnlnpuetu€lJ elelerilod ug 'piuerrodur ap ?rlsdll nu erelelsuo3
o EI I Esur
^ putu?apur. au u-aessog rn1 rrado nt ?eJelun{uoD
I v
'alrrieorlitu, ,lr"rr*" EI pugd 1Jt.t r1gt
rnrri e Ia ?3 r?rp^epe ep [aJ ?l arsa - parr ?s r?uIIJuJ"ttuJs runJ -
ua8 lsaoe ap ataruod aJapa^ uI ?aae ulssnod BJ?O ',,arl grnSr;'
ef, Intaruo d pny uJ pulrJelo:d 'ppun; ap erirpuoc e1 ,,1no1qel"
aSurdruS ? e[ ?uJd crldo rnlnusruorznlr alalep azateoldxa ps
tnrt6 ne '[)
- aulnJ o suas tsaf,E ur gturzatdat'( t g asnqelAl r$ srz
'uaessog uef Eal-IAX I? Inloras urp reJ sa[E rew r$ ea1-ny p
-
Inlooas urp rrzu?ru?l{
'tu?lJodur 1or un IJIe rS preo( erlrperl
',,rn[nolq?t etele uf alsa urssnod
Im€JpAapV '?rqtun ?3 'arunu e) tgzeet)etord as ulssnod aJeJ
ed lnrieds alsa fsnpoJ dat ezuyd :rcte -rn8ts a nJJnl un 'tunctrg
'aps ralurr; e glrqrsod ,,glerueu"
aur8erur eJrun 'letgtepe dqc p-rn8urs 'aleod 'alsa pru:n urp ?rsaJe
lr.urssno4 rnl EJqwn 15 alaunu -reop 'ea e4 'pzu1d ad ,,pundsuell"
I-ps erels uJ rJ re aJ?J Inlae e (areod) earedat$e ur'u,tnana pa
gturzatdat IJ nfs lntartrodolnv 'rz,InJnolqer etele uy" un rc
'nolqet un alsa nu Es .e13gg" 'gfenzrtrnd arinlos o a8ap urssnod
'ruserg rnl Inleruod urp rarng rnl I? JlteuBrSord Inrxel ug e(ap
eatgde ,,ara Br8r;a" r$ ,pleaurlap yaur8eut" eJlurp erirzodg
r',,erA €r3rya* r6psug rJ 'erBJaleo aurSrtur o elsa nu
'onualod'etsacy 'r..laruodoln€' un pJeJ ps rJap eproap 1g 'r6nsug
[e rerr.lJ azeztleet I-?s elsPrPloq as ulssnod 'nps 1e-ap tartrod
un pqre ?s Erorl arec 'nolatupr{O rnl e[? aleladar rolalualsrsur
apundspr e nrluad rS auerodruaruoJ llJnsltaJlrod earets ap
rrtunilnruaN 'urssnod rnl eiuapuodsaroc ap TBJIJITeIc g aleod au
(nrrrollag pzeauuasap p unc) ,rnlaunu1no1qet" r$ leznaruod
Iar erlurp lnrrodeg 'eridrnsur prreod (gcug prercrdau rup
'plrredard gzuTd o - serr.{u8111 rS
uueuqcstpg Je>lso
'zreuur/)N
6ll arvwYuNl aWnN
180 TMAGINI tN ocLINDA

81. JAN cossAERT (zis Mebuse), Portret de bdrbat

Expeiienqele contemporane, sau cu pu{in anterioare celei a lui


Poussln,'demonstreazi interesul pe care epoca o aratd, proble-
melor suscitate de tematizarea numelui autorului in interiorul
autoportretului. Frederik Vroom, de exemplu (il. 82), se re-
prezintd,ca pictor la lucru pe fundalul unei pinzein trompe-l'eil,
lu paleta gi-pensula in mini. Pe o a doua pinzi, care.se sprijini
inci pe qavelet gi pe care pictorul ar fi trebuit si se picteze, nici
'rrurgerur B rSpsuJ €tuet aJn8urs pz€auroI ele lercdas dJoJ alureul
rcre ep ce1'Q1ipl1uu11nipc ur 'nldruaxa ap 'es 4nqq rS ;arnq)
utptuazatdal Ie rBpI^ nrieds un pdnco r$ rnlnrotne eaurSerut
ap prriosug erse ee[-IAX IB Inlo3as uI areJ '?leutuou earvlcarord
-otnv '(lg'6t'g/'l) tuapacard Inloras ut aseurroJ as er€J
rarirpel aF ecneualqure reur alac alarcadse arlurp lnun arlcalrpard
n) tetlo^zap e r$ rep.roqe e ea[-IInX [p lnloJas pJ : nJJn[ un nrJol
-dua-rad ?zearlsuouap (gS '28 '08'1r) alduraxa alsaJ? et?oJ
p,t1,to(o7nV
HCII(\AI,LnS I^IS'ITIA'C8
'., 'aryerSolne es eprpualds ur pzeauoJl
rnlnlsrue rnladlnu ? ?Jeqq eararlerSrpc 'm1 rupluazatdat lnJluas
ren{r uJ'rnlnolqet p qp lnrieds uJ 'prnt?utuas o arsa pradopodec
plsear? req 'pradopoder o ap Eqro^ rJ re puIJ rS ec ueld wrrd
ug rolcrd ep plr-tuezerd arsa rS lntap,ta6 e(ap rrsgrpd e ezugd nes
Inolqer (e S '[) ZZgt ulp ycraral,tng ruelll/S, ep uasep un-rluJ
' s
r r(ltxut da p utn dt a s ) rrrgluazardarolne edecipur
ap 'prep ?lseaJ€ ap 'triosug srJcsuJ elerunu JBop rc 'aur8?rur o
I8l arvwYuNl swnN
'nrTelep 'ytodoag'rJ'Iao NIc f,althrxal NVf '98
ad srrarlAl Inl 'aliduJsul aP arEolPund rrieds JolseJ? e
"Jnlputuas
?Jopraurs ap eriouny tS ec'pluaredsuerl't6nlol 'atsa tlnq4lacnuE
earriutury ;rrurSeui (earaprqcug ug 'r6rcard IEtu tuIJ 9s er 'nes)
Eareprqrsap uI rnlnrol€rcads je; tsar_E uI as-r-nPulra;o 'ue1d-urrd
q {wzaie rS unecs rnun lru?lpds ad greseld alse ?a aPun
'(tg-gg'8g9I) uyr?g lar sualry su?r{ eP fPnQ ug nes
-ndelnp z grnrrirpdsap o-rrul fl?luotu alsa pleull'uou earelrncsard
"rrn1
apun'(Eg-fi:y. a1gg;.) unpluerJ ?l eP raature6 Inl Tntvdoag
ug pldurlrug a3, e6y 'r$nsul Inolq?l nJ npzeeunr" _1nlp nes
1a1
uir-rru1 arcc alaletdns ed ,g2eaxr3:' as - relnrq8unrdarp nfeds
irir-rrug pfilozt rep 'pcrdoropu?,- ernlgutuas '(tg'99'98 't8 'll)
aluesaJetur rcru elal alaluarradxe PJaJo au gzaPuelo EJnpId
'aps rrurSuo earal$eounoeJ azauna:3ug ps pJnl€u eP psuJ
elsa p[eJnlJrd erntpsal ug ra rarerSalul 'DelEu]PJUJ llJnrputuas" ?
?fQpdacrad erqe earrnleu'erdns 'sndo plod e1 'apundsaroJ IJ rolne
ap rarrrod-gJnlguuas mlntuoulq B auraJlxa upzl1?lstJJ IalsaJV
f8I sJvwYuNI 3r^rnN
184 rMAGrNr lN ocLrNDA

86. FRANS MIERIS cEL BATRIN, Duetul

spdtarul uhui scaun nu e cea a unui dulgher sau tapiqer, ci sigla


autografi a unui producltor de imagini. Ea se referd.la tablou
in totalitatea lui si este, in chiar interiorul siu, o repetiqie $i un
precipitat obiectual gi conceptual al lumii fictive din imagine,
care-l include, fie gi numai sub formi de nume inscris, pe
autorul siu.
'09'xxx'*tp!qI ,
't9-29'XXX'urapql g
'99-99'XXX '*"p!qI 7
'lZ6l 'p$a;ncng
?uo o:nueU ap plelueruoJ I3 nl(l-r3ul allrpa lrseaugtuog EauEC 'pg 'cnq$o3
aE;oa9 ep'rrror pe n' 1Z-OZ < 1y1y' 7 n uo1 e8.tn 17' azp a uto S a! CI'alueq 1
"u!
gION
'ss,,rnJnolqef e eeJ'prnsgu rSeaace ug '1$ ,,1n1
-aumu( E ?ao :pJrluetuas ?lqnp o e[ ?drolued atec ,,etetvazetdeJ<'
o alse ,,plerupJur EJnlpuuas" 'Arl?urJr:le sundsgJ un 'lruolr r$
perrpur prrp r?rr.{t 'lua;o IJ ?s red Ea1-IIAX [E Inloras urp rr:olcrd
(TspueosJed r$eaece
nJ trleurrtu drr ap gl?nlntu arlela.r o-JtuJ plJe
as (outaqdvtSoz) es eaurSetur t; (vu,touo) aueosrad raun alatunu
pJep (pu€rcruoreld) pJrleroos €areqertuJ ?'I 'nerarr letunrJuoJ
E-s flerueprJJo ?aJrpu13 arec nJ eurelrp rr.{Jea raun eare8aVep ep
'ered as lIJ pdnp trlosur alsa saco.rd tsaf,V 'aleriuasa rol eler?p uJ
gzeaztle]strJ es nolq?l ep lac r$ lgr '-rolne ap lnrdacuoJ lF? aJEJ
ug pcoda o nrtuad ptueuodrul 'pt5ull piuarradxa o aleJaprsuoc rJ
tod ,,no1qel" rS ,,eLunu"
ellurp lnco( rS plerupJur eJnl?uures
'nrlcrep lalanq
NIXTYS'IAC
sIf,gII^t sNVUd 'lg
98t srvirYuNi sr^rnN
186 rMAGrNr lN oGLINDA

5 A se vedea in legituri cu aceastl probleml consideraliile lui R. Sabry,


.Quand le texte parle son paratexte", Podtique 69,1987, pp.83-99 (mai ales
pp.88-89). Pentru numele autorului in Evul mediu, este esenqial Ei excursul
dedicat problemei de E.R.Cunius, Europiiische Literatur und. Lateiniscbes
Mittelalter, Berna Miinchen, 7967, pp.503-505 (trad. rom. de Adolf Arm-
-
buster., Bucuregti, IJnivers, 1970). O sinteztr a problematicii semniturii in
artele figurative din aceea;i perioadi este gi acee^ a lui P. C. Claussen,
.Ki.instlerinschriften", Catalogul Expoziliei Ornzmenta Ecclesiae, Kiiln 1985,
vol.I, secqiunea B. De acelagi autor a se vedea acum contribulia sa in volumul:
Der Kilnstler ilber sicb in seinem Werk,Herausgegeben von Matthias 'Winner,
VCH Verlagsgesellschaft mbH, 1992.
6 Pentru nodunea de .paratext" vezi G. Genette, Seuils, Pais, 1987.
7 Cristalizarea semnlturii de autor ca notiune juridicn este totugi un
fenomen tirziu, pe care il putem fixa in secolul al XVII-lea. A se vedea:
A. Viala" Naissance de l'6crioain. Sociologie de la littdrature h l'lge classique,
Paris, 1985.
8 Pentru semniturile pictorilor vezi numirul dedicat problemei de Reoue
de l'Art 26, 7974, gi mai ales contribuqia lui J.-C. Lebensztejn. Vezi de
asemenea C. Gandelman, -The Semiotics of Signacures in Painting: A Peir-
cian Analysis", American Journal of Semiotics 3 (1985), pp.73-108; C. Sala,
-La signature i la leare et au figur6", Po6 tiq ue 69, 7987, pp. 119-127. Nu am
putut si iau in consideraqie interesantul arricol al lui Omar Calabrese 9i Beny
Gigante, .La signature du peintre", La part d.e l'eil 5,1989, pp.2743, aplrut
cind acest text se afla deja in formi definitivi.
9 Yezi: A.-M. Lecoq, .Cadre et rebord", Reoue de I'Art 26,7974,
pp. 15-20. Pentru o disculie mai detaliatl referitoare la maniera de a semna a
anigtilor citali aici, vezi (pentru van Eyck) R.V. Scheller, .Als ich can*, Oud
Holland33, 1968, pp. 135-139; G. Kiinstler,.Janvan Eyck\Wahlwort.als ich
can, und das Fl0gelaltirchen in Dresden", Wiener Jahrbucb fiir Kunst-
gescbichte 25,7972, pp.707-727 9i (pentru Bellini), H.Beking, Gioaanni Bellini
Pieti. Ihone und Bilderziihlung in der aenezianiscben Ma.lerei, Frank-
furt/Mein, 1985 (mai ales p.28 ;i urm).
l0 Sopii Aronlfini al lui van Eyck (incluzind gi problema semniturii) se
bucurtr de o abundenti bibliografie. Pentru opinii diferite de a noastri, a se
vedea conribugia recenti a lui R. Baldwin, -The Mirror in Jan van Eyck's
Arnolfini Wedding", Oud Holland.98, 1984, pp.57-75 9i A.-M.Leco9, .Le
passage de Jean van Eyck, ou les Arnolfini encore une fois", Le Promenear
L, 1986, pp.15-18.
11 Pentru problema raporrului dintre rami gi tablou, a se vedea recentul
numlr dedicat problemei de Reaue de l'Art, 1988 (cu bibliografia exhaustivi
a lui J. Foucan) 9i Fr. EdelineiJ.-M. Klingenberg/Ph. Minguet (Groupe M)
.S6miotique et rh6torique du cadre", La part de l'eil 5, 1989, pp. 115-131.
Pentru sodlu, rami gi probleme conexe vezi: Cahiers du Musde National d.'Art
Moderne 17/18, 1986.
12 Cf. H.\7. Janson, Apes and Apes Lore in tbe Middle Ages and in the
Renaissance (Studies of the '$(arburg Institute, vol. 20) Londra, 1952, mai ales
pp.287-352.
13 De notat ci tradilia care se referl la cel mai vechi autoportret integrat
(cel al lui Fidias -in clipeo minervae") ne vorbegte qi de existenla semniturii
pe soclul statuii (cf. Pliniu cel Bitrin, Naturalis Historia, XXXVI, 18 gi Plu-
rarh, Viepi paralele, Pencle, p. 31 )
sd.ro3 ',,urssnod aP sll?JlJodotne sa1 :luasqe lre:t:od un Jns uolleuen" 'uueyq
'l:ig-VS 'dd '2861 'uaqcunlAl 'utssnorl sqorlN uoa laol'W nP qtlqalmQ
'Y 01 Paluas
'uuetuqosreg 'O :goz-ooz 'dd '11 '1o.t '2951 ntpuol'raoLoqnlK (:auso4 'q
-at4 s,bssjig, {l*trro4-;1as s(urssnod ur 3urru1e4 Jo ernlf,rd aqa*
:A6-Zg 'dd '096['ut1:ag 'uarpnl5-utssnorl 'uuew-11ne) '3. i.tzaL ZZ
'(viz-en 'dd sale rcu) (997-1s7'dd
,7751 'weptalsurv 'g-1 'tutzpotaloY luts.?l1 ufiPtsaQ llut'uo .ptado)
fzutl u,tn'sot7ryay
*rtirouoS-u1 E'rnrrrd 13 (pr1e:qa 'pcea.r3 'purrYl) arelrrs
;;;; titrul use:g '(3-2 'dd '9351 'u19..tr'Sunqtatqcsag sll
1.trrodt.t'pr-..ttp'
trun'y trr"d1y.g'"1 ,,iio-o1") druiy '41 eriuate eagprlr eu tunf, eSV 1Z
'lOZ-gOZ 'dd '€861 'uaqcun111 'uueu1o11 'r1tr ap
ua81og
rr(r.r3ug (yg51 ar:enuel 8-e86I:lrg*tto*t 11 '8rnqtue11) tsuuy ,ary 4t
iie Inl etry tza11 67
-:r teir' ttqtnT rcfivodxe 1n3o1ere3 uJ rersnqrS ')--d rnln'rotne"-eiuazatd
'rru,hr-, in,""",uiui rgr"p tfar"od nu ,,lenrurds
rutuad lnrieds (;anrpuel saqrery) ,,lEueleru ra-lnlruolne' e]atunu 'ilutlelul lruo
pr"p:rttlnrotne e plldolopua ericarord eJe aJEJ uI
-Lrelxt u1 'pr.rrod
"*r, '(.-ro( -"IIEt Prnqa^3 I]suqr lr"u'olIIaJeI{l resaIP
lnluauoru lrqeqord elsa asaf,V sep rqrerqllo^ qrrpua lEI{
p.tn 3unry,i5 ,rp r*".r"p-g Jlra,zs reP sneqselloS
1r.,"p,r"1 ,r'qr"1,^tr.; ,r,1.rrrl,pi"-or 1e iared rr ,rnln:otne alarrrnu pueod reur
nu 13.rrqi.rn51 i1-1ipiti1"rsr"cy 'rcwer vorezll""r 11 rnc'''r €-s Pyf 'gqeqo;d
1nrp1 rso; i"- 1nse4'(eruerSouou) ernlgu{ues r$ (9991) erep
es pruer ed
t"*t'ti p1qi, "iu"rtba*, ;olocy1t"'e.oac eP Erurn Irlu a nu dlpueq3 e1 ep ritqcs
"le
,r1 'rrrr&rtor y pdeta enop E o-Jlul IElunu f,ol aJE IlJnl'uu,as e ElelqnPeP
il ,.1-orne e prrdolopue ea.reseld pr 1nrdel ap ti te,tsuotueP alsa au ra,n.l
"5, 'r1e{1u1 EturoJ uJ reoP sues
I"t " ,ripl"tp3' pre'rp,r.ape o eP Eqro^ els-e PC psndns
tsoJ E erer EI eriualralut
i.i"rg'-1i" Lasp8 ri1 (ar.rei_ u1 apiard as 'e.rado
pdnp rS'rr"rq*r*rrp rdnR 'izgise ant) zyqot./ nolqtr lncof "rrlnrq8un
-rarrp' pt en nivturil ,atrto,py n-rluad rnzp,ra.rd lerirur lruerulo! u).u7lnzaJ
.3.raqu.rn51 urp ueur:a8
1euorie51 lneznl l €l }lEdasuor
eulEr uud Is (Et' 'ru
sag ''rag
'g76i'ziiiitli'1y1'antuqtszlbibru aqtnstatdny-zPrcua1 st'a1snw ulg'lua^tole
-;l S al dilpiltl3 u1 apeirqo-s rraJo o-eu a;ec ad EarElueuInsoP
elreoJ lxeruor lsare ug r1 areod Inlnolqer ruolstard aJeJePrsuot uI Enl V 6rl
',,trolgel' uJ Elulo;suerl 11 rS ,,prlnrse' ;arnq
.]nfuiluruo^e (,,ar6arsa,lod- rS) fiBtr] eisaf,e :srllaJ rn1 rn1nrsa3. riurt.rodurr
te^resqo ? rauur/r( serl{uehl ?ie; ap tariue,r-ralur lyruoel eur:n ur rarinrslP In:PE
vyuttlst t) - ppqq - iilygui 'p"lt, ." pr,,tpttr aIJ ps rlnto-rl lJ r" - sndo -
i6nror lelou aO 'Esl-lvl 'dd 'e86[ '9 pa1 ap-
"i"do 'pi"tt,t.r.,"r8 "i,r.rr",rpeut
Utd t7'i,,vor1ebuoua.l rp rrr"'3iy ra sanbrdof 'utre141 'T luecer reur ll ig'd
'996,1t,rauaS -srte4 'rrntodotnr,l 1a saoutad sa7 'xno3ruo 'O tttif_l)
" UO
Put IPaaPlPaW lo Tzutuo[',,<Lu'log agcst
'0g6l 'Ol sazpn$ arupssouay jnursiu"unll
ueqcsrnap,uap rnl sarqef
i.i{,irr; tp i'tttiu"punqiqrf"-: 9991
t5p'at.rtttp"S'r3P don : spl;C Pun rernq" 'a1un21 '61 I$ t9-6€ 'dd'z16l'lz
'ilng \tV ',,uortert;uuaPl lT?Juod uI su-alqoJd onal:uesou JeP uo^ zunx PUE
Ji 1i3 p"ruo3' 'ititl"itia' a, rnreod-ii 'rotctd a;turP lnuoder ruruad I I
rn
' ;"P,^ ,, o .rr 5',l,:i,l:';::,r::u,::l:,',::::f ;r,:x#{r;il3:? "
("ur-rn rS 1g 'd sap i:ou) Ev-SZ 'dd '0861 '711 amtotstlT P snqo.tv',,1sun11
rep uI qrl ruaP llw ,r"Sunu8eEag' 'nlcolsolerg 'f 'a1er1e a'tlur'rd '1""L 9l
'lqal 'qd rn1 erlnqutuoc 7551 'turtoq
-ura/K'q.taV,6 14au2as u, clr6 reqY nlelsunx l'O :lnunlo^ uI EePa^ as V tl
l8l rlrvv[YUNI aIInN
188 rMAGrNr lN ocLrNDA

Ecrit 5,1983, pp. 87-107; M. $flinner, .Poussins Selbstbildnis im Louvre als


kunsttheoretische Allegorie", RdmJbKg 20, 1983, pp. 419451. Vezi: tn
volumul Der Kilnstler iiber sicb selbst in seinem Werh. contnbutiile lui Elizabeth
Cropper qi \(olfgang Kemp.
23 Yezi:'ttrflinner 1983, p. 423 gi urm.
24 Bitschmann 7982, p. 53 9i 'Winner 1983, p. 427. L. Marin in schimb se
gindeEte la o pinzi rlsturnatl.
25 G.P. Bellori, Le oite de'pittori, scultori et arcbitetti moderni (Roma,
7972), edilie ingrijitf de E.'Borea, cu o introducere de G. Previtali, Torino,
1976, p.455 (trad. rom. de Oana Busuioceanu, Meridiane, Bucureqti 1975,
vol. II, p.208).
26 Ch. Jouanny, Correspondance de Nicolas Poussin, Paris, 191 1, scrisorile
nr. 747,172 etc.
27 Solulia lui Poussin nu este izolard ?n epoci. Pentru detalii imi permit
si rimit la studiul meu .Der Quijone-Effekt. Kunst und Virklichkeit im 17.
Jahrhundert unter besonderer Beriicksichtigung von Murillos CEuvre", in
Hans K<irner, ("d.), Die Trauben d.es Zeaxis. Formen Kilnstlerischer \Airlich-
keitsaneignung (Miinchner Beitrige zur Geschichte und Theorie der Kiinste,
Hildesheim-Ziirich-New York, 1990, pp. 105-140, (v. volumul de fa1i,
pp. 131-160). ln acelagi volum vezi interisantul studiu al lui A. Prater, .Das
Bild vor dem Bild. Bemerkungen zu Poussins Louvre-Selbstportrit", care
ajunge independent de mine la concluzii inrudite cu cele expuse aici.
28 Yezi Bitschmann 7982, p.62 gi Marin 1983, p. 94 9i urm.
29 Bltschmann 1982, pp. 6142 qi L. Marin 1983, passim.
30 Vezi HJ. Raupp, Untersuchsngen zu Kilnstlerbildnis und Kilnstler-
dar s g in d en N ie d e r lan d e n im 1 7 J a h r h un d er t, Hildesheim/ Zij,i,ch, 1 9 8 4,
te I I un
p. 42. Inscripqia poate fi posterioari portretului, dar plasarea ei (chiar dacl se
datoreazd unei miini diferite de cea a pictorului) rdmine semnificativi.
31 Semnltura gi data de pe perete sint din secolul al XVIII-lea, epocl in
care inscripqia de pe dulap nu era vizibili. Ea a apirut in urma unei curiqiri
ulterioare.
32 Platon, Cratylos, 431 a.
33 Mtr refer aici la probleme dezvoltate, intr-un context mai larg, in cartea
mea L'instauration du ubleau, M6ridiens Klincksieck, Paris,1993.
'u?^lozar I-?s Inqarl e^ ere) ad xoperrd un ap tulqzl eu 'r$asug
alrur8eur uJ tJoap alrurSeur gredas oJBJ elelBlJelur uJ puynJ r?ru
gzeaseld as ?elBlrleJoduat aJEJ uJ rrtlsa,rod raun elualsxe lf,ap
pugundnsard 'raruodolne e[ ap pururod pzeercqele as ar?J 'rpueq
-uaU e1 acr;erSorqoln? rrlualur raun elualsrxa pugundnsaJd
'nriar,r raun ?aJnsa,rod alsa 'er;e-rSolqolne ,rrlcadsar 'er;erSorq puIJ
ad 'raueosrad eararrcsap a (lntaruodolne lrrcadsar) Intaruod
'aseorres ligrlncrlrp ppropur prpy auriuoc arieurrJe ?ts?acv
'ocryer3orqotne
sJncsrp rnun I? tuawala EJ InlaJuodotne 'onerue-r3ord rerqc eq
'lua:eoJ IaJ un-JruJ tndaouoc e ateJ tsrgp 1n-rrd rso; E lpueJq
-rrral{ :laJrsp ptarurrzeJ'runJe ad ap 'r1 aleod porlrcads pJerueru
?tseeJB 'JO 'eeJetuazatdatolne tpueJqrlag epJoqe eJBc uJ
pcr;rcads EJerueur ap luoJ uauri fs rnqaJl e,r'sn1d uI '6eJpuel{
ug rS epuelo uJ fru?es nc rcur 'gcoda rSeaace u; prnicrd ua8 Bc
rnlnraruodoln? ?arrrogug'aued prl? ep ad'r$ ,ea1-1JAX IE Inlol
-as uJ ee gzeetoqela as unc eSr 'rnlnrolearc e arldacuof, €nou
'alred o ap ad 'areraprsuoJ uJ er es ?r?p reurnu psug arede sundspr
InteJp^apv 'aps reueosrad erdns? o-lelrJraxa rJ JE epurlSo
arec ad ?flqlrsrzaJr ericene ap 'eurs ap arsoSerp ?Alsaoxe o ap
Eqro^ e pJ r,uapaJc ?s detuat ry rue 'luatuor.u lnuud u1 'aiuapunqe
IalseJE rolearlou erdnsB EqenuJ uarnd au 'pleropuJ frp{
'lelueJrp a(euosad
Joun BJs?ru qns plurzeJd es lnrorcrd artc ur'ecrrolsr alJerqns nJ
rJnolq?l roun alerSalw ataJuodorne Elalrf, alac r$ upSnepe reru
a[ ?s alnqerl arado JolsarB re1 'r6nsug aurs ad gturzatdat es aJEc
ug rruer8 ep gz 16 auasap yy 'azuyd ap 69 respl e-eu [e (lrexa
r?W 'alaruodotne ap ?lns o ap llntu rcu letcrd B rpu"rgueU
tpu?rqrueu arJ?rSorqoln? 13 ]a;uodorny
"l
areJarl ?aJ?ru PuIryJSnz
190 IMAGTNI lN ocLINDA

88. REMBRANDT vAN RIJN, Autoportret 89. REMBRANDT vAN RIJN, Autoportret

Nu cumva demersul autobiografic invocat este doar rodul unei


reconstituiri posterioare,fd,cutd de interpretul care umple mai
mult sau mai puqin abrziv golurile dintre opere ? Oare intre
portretul lui Rembrandt din 7629 in chip de tinir berbat (il. 88)
gi cel in chip de bitrin din 1661 (i1.89) poate Ei trebuie si fie
inserati qi seria celorlalte cam o suti de autoportrete pe care
le-a pictat el ? ll anticipa pictorulin 1629 pe bitrinul cire auea
sI devini ? Va fi avut Rembrandt neapdrat,in 1667,pictindu-se,
amintirea tinirului care fusese ? Pentru a rlspunde la toate aceste
intrebiri, trebuie si examinim pe scurt felul in care inqelegea
epoca lui Rembrandt relatarea autobio graficd,.
Cum se gtie,autobiografia ap^re ca gen literar in a doua parte
a secolului al XVII-lea. Prioritatea cronologici (1542)6 o are auto-
biografia matematicianului si medicului Gerolamo Cardano din
Pavia, cdreiait trmeazd, destul de curind, cea dintii autobiografie
a unui artist: Viapa lui Benvenuto Cellini povestitd de el tnsu;i
(1558-1566)7. Atit Cardano cit gi Cellini arunci o privire retro-
spectivi asupra propriei viegi in perioada ei de declin. Scrierile
amindurora sint naratiuni continue (degi selective), caracteristici
ce se regisegte gi in prima autobiografie importanti scrisi in
Olandh,lea a umanisrului Constantijn Huygens (1596-1587). in
acest din urmd, caz, ne gisim confruntaqi cu un fapt paradoxal:
umanisrul olandez igi incepe povestea viegii in 1629, adicd,la virsta
de numai 33 de ani8. Aceasti povestire a rimas in stare de frag-
ment, pentru ci degi a triit pini la 90 de ani, Huygens n-a mai
continuat-o nicicind. Rdmine totugi foarte semnificativ ci, la el,
pornirea autobiografici n-a fost un fapt de bitrinege.
gdnp rz rr 'ru€ arde6 ur arde$ urp '1ruodod aunds tunc nes 'el1e-tlut
glSJJA o-Jturp eJecaJl o nu:?aJacattcsengt?nT 'eiurrl csa,rgrSnz n11'
:alBS Jolunese IE (esed un-rluJ alElrJE[J
?lnlosq€ o nr eunds au3retuo111 e3 ea33 g '(rnlnraruod ? rJllsual
4EreJ) rau€osJed E llSelalJns IJ?ls leun IIJaIJssaP E ?aJ uud IJIu
'( rarlersorqotne E ?JllslJalceJ?f, ) rullsalod BarBrrl€rodrual ulrd
rcru lecrldxa ry eatnd J?-u aJEJ 'rnlndrutt I? tuaulluas un ap aurl
'punrtpdarluJ as rnlnlaruodoln? ?u? tS ernltrrcs aJEJ uI 'eunlol
ruJs aricadsoJtur r$ ariearc eJeJ uI 'atierado flseao? freoI
,,'rrrur8Brur raun rrJaf,npord'rarado prriurparcug
alsa arrdo.rd ealetrluaPl 'eJ?ol?le^eJ PunJord areolea o llB(
('ora areopc 'laruod 'ytpt?nz e) 'au8lrtuolAJ piualslsur nc alSatras
es aJec ep eprntord alaro;eratu 'luecal t?IUIIqns €-s tunJ Pdnct
'ate)uazatdeJ-oln? ap r$ ararieounJ-oln? ap nrirc-raxa EJ (lcaJrPut
'arnlprrzap as 'auntsa;uoo plsees? -rerqc urrd 'atec tep',,ar1er3orq
-olnE" o al?ol ap aluIBuJ alsa nu arec rirgc laun e 'rrrucn1 aP aruaP
-aruns o ep ar6aqJol aJEJ (unasg) rirpc raun €tulut uJ psIJJsuJ
(,?aul
alse eJ eruaJA ap ?rueuodrur aunlsa;uo3 'orIJI? nrc aleod as
Baurs uJ areot purrdnc ps r$ Jselnpuy ps alsa aJEJ 'ttlulur er;od
ad acey as nu'ato,t uJ pu-npu1sp1" :pur8ed arecary e1uer3r1r; ug
atede'auSrcluopq rn1 ersardxa er? e n:ruad ',,tn1ne eaxtgt8nTo
:lerlueJ 16 pur8reru durr r6e1ac? uJ alse cr;erSorqoln? Inluaul
-ela'Z6Sl ug'es ealreour EI pugd rur8ed rou a8nepe l-ps ?tef,uJ €^
nu ltr:olne eraJpc 'IlSl ulprndacug'.psrqcsap" arec'unasg uS
'au8retuoyAl nI nlu?lasg enrlede ap ?qro^
a :cr1er3orqoln? rnlnua8 E eIJolsI €unJs ug snpord e-s
^rl?lal
aJEJ lu?lJodur aueo; ruaulruala un arieraprsuoJ ut enl JE-s nu
grep 'areolert Bs elsn( e1 trrcarde r; earnd JB-u sJetuaP tseov
'6?r.uroJ pP
IsJ rlEPoror
rS puro; pp II lnrortuJs 'Bierl r6-npun-rcsaq 'er?rrlroJ-olne
ap rS ara8alaiug-ornu ap ?Alt?tual o Bauatuese ap 1t'atezltout
-eru ap eJ€JJaJuJ o r?lunu ?Ja nu ngs InsJaruaP p] 'artcrra; urp
'gcrldxa au suaSdng 'pcr;erSolq p^lt?ruat o nrluad pluarJlJns
ariecrldxa o a.nu iuelrq tutrd un 'rier,t raun In[nunJp eatrrprun(
e1'ate1e ap a,-urs ug rlurroq 'luBlrodur aueoJ Ior un sua3dn11
rnl InzeJ ug r$ntor pceo( rue ep €€ ep ?lsrl^'acnltu ra alrrlelouoo
el?ol nO 'nru?Jls rdey un eugu?r ru? ep €g E[ ?tndacug agerSorq
-olne o '(rue ,I ep pts4l e1 inun eseuasaP rarnq) apcr;rp eard
nrdrcurrd ap etualqord aund nu aiaraun ap ranrodorne un pc€p
JE(I 'el?luaunJoP aurq luJs lJoln? IJauIl roP IeJ aJluJ alalrBl
-uo3 'rpu?Jquag ap aterrd euouotn? alaruodolne rolautrd
raurrd evp'6Z9I
InuB ?r?potol elsa 'azapuelo rryerSorqorne
16l srscsur vsuvw oNIAYuonz
192 rMAGrNr lN ocLrNDA

zi, din clipiti in clipitl. (...) DacI sufletul meu ar putea si aibl
implintare, nu ag mai sta la indoiali, m-ag hotlri; el este intotdeauna
la ucenicie gi incercarel2.'

Sub aceastl lumini, cred eu, se pot


faptele
-ffue a denatura prea mult
considera autoportretele lui Rembrandt.
- sa din 1985 consacratl autoportretelor rembrandt-
In cartea
iene, Pascal Bonafoux citeazd, pasajul din Montaigne, insi mai
curind pentru a pune la indoiali valabilitatea sa cu privire la
Rembrandt: ,A zugravi timpul ? Rembrandt nu zugrivegte decit
prezentul chipului siu, aici gi acum. Orice portret constituie o
serie de timpuri oprite in loc, gi nu o durati13."
Prezentele consideragii urmlresc si demonstreze exact con-
trariul.
lmi ingidui sI afirm cd. dacd,, de-a lungul bogatei sale suite de
autoportrete, pictorul ,,se incear cd" , fdrd,,a se hotiri* vreodati,
el o face tocmai in spirirul lui Montaigne. Din dragoste de exac-
titate, va trebui si addugim cil relagia dintre pictura lui Rem-
brandt gi scrierile lui Montaigne este firi indoiali indirecti, dar
probabilil a. Ea ar trebui considerati
aceasta nu s-a ficut
- qi e ciudat ci pini acum
ca o consecinqi a considerabilului impact
-
pe care l-au avut Eseurile asupra mediului intelectual din Leyda,
unde s-a format pictorul15.
Daci privim autoportretele lui Re.mbrandt inarmagi cu-aceste
premise, avem $anse si putem inqelege mai bine una din trl-
siturile lor cele mai caracteristice, si anume abundenla. Se gtie
cd, deja Pascal ii reproga lui Montaigne ,,prostul gust de a se zu-
grivi pe sine [...] nu in treacit, [ci] pe temeiul unui plan ficut
dinainte"16. Reprogul lui Pascal, s-a spus, onu vizeazi doar un
act de orgoliu, ci, mai adinc, picatul de deznidejde sivirgit de
Montaigne atunci cind, in loc de a rispunde morqii printr-un act
de credinqi in flgiduiala divini, el recurge la literaturd,,la arrd,,
pentru a trasa din viaqa sa o imagine destinatl posteritdgii'rt.
E acelagi demers care se reveleazd,, in toati modernitatea sa,
in autoportretele lui Rembrandt. Pentru prima oarl in istoria
Occidentului, un pictor incredingeazi dorinqa sa de mintuire
autoreprezentirii periodice.
E foirte instructiv in privinqa aceasta si luim in considerare
cele dintii autoportrete ale lui Rembrandq care se gisesc inte-
grate in tablouri mai cbmplexe.
ln Scend istoricd, pistrati la Muzeul din Leyda Ei datatd 1626,
Rembrandt se reprezinti pe sine in ultimul plan, ca personaj
secundar al unei povestiri imposibil de reconstituit in zilele
,'ozcrntle InJol u! ?w3€tul al ? ruluad Jllaod llJlds aP tndslP ?s Jesaoau
a ?l?ropur grgl re61 'rorerrads rS rolc€ 'puy ad PuJr Puua^ap 'runrstd
ayrrrdo.rd rrzurlSo uiel ug lzanrd gs r$ rzarpnls gs docs tsao? ur lrqerr;o:d
A 'Joltt un-Jtu! arr$.rr,rgsap nt aulloJsu?Jt as ?s alnqaJl 'alls?ou lau€ I?
ilueurop 1clJlp ep {l? tsace ul arunuer un ?cseapulgop gs atSarop aur3'
: rlr3 al?od as
'rnlnlagns rolrunrs?d rrrfluazardar lerJ?suor lnlorrdec W'(8 lgI)
ptnptd ap ylvocJ pl\?ul q an)nPorrlt. u['ualerlsSool{ uEA
lanwes 'rrrnllrd F uprJltaJoal rS rotcrd 'rpuerqruag Inl IB Aele
rnun ?zeaJorBP as Inuud 'aluBuodurl alxal pnop -lorn(e uJ rueA
lod au piur,r.ud ?N?aJE uJ 'aJeluazardar-olne eP ePorew IalsaJE
rrrnSra,rue erdnse rcrc uiglsrsul ?s JEsaJau r$nlol g '6rlnlnJol
lrld retu nu'eeeJe ap rS rgc'rrcodJ-e fxald
-r.uoi"'exaldwoc "iina
ep Inrsep pel?tll€ntlJrds ap 'Ppropur prp; 'aurl arec 'sretuap
rnlser? ap aseorSrlar rolrriecrldut erdnse Sunlapug reso13 e-5
'sotslrJ rn1 lndnrr ep pr?tuJoJ areo{roqoo laleu
-o3erp eleruarua e1 'purunl gurld ug greo enoP e lrqun u1 lndrqc
nJ frep o :rro pnop ap glurzatdet as lPuerqwag 'arecrldnP aP
co( un-rluud apun '(Vtgt) acnn ad ap patuoqoJ uJ ?euaruasr aP
lrrcnrc eeJ?Jrprr el frn{e'alaraq eles laJqalao arlerS yqrcsouSooar
'1nrolcrd - Jolne ap psdel€reu pleJ?^aPB o-rlurrd - aJEJ uJ
'Oggt) uar.{Juntr J eI op xxrn,o oanl1ru7 uJ arlgasoap nc 'rpuerq
-uay rnl el? arado atle uJ rS rsp8ar arebd as 'tecrldrtlntu lroaun
'r'nce (euos nd ec ateruazatdaJ-olne ep pporau frseaJv 'srJolIPIfJ
ellrnl?sPJl qns 'arrcrldrrlnu aP rJeJa un-rlutrd 'dturl r$e1ace
ug'r$ rrueu rnlnruJJs allJnlfspJt qns PlulzeJdar as atec 'rolctd
-rnlnJoln€ raueosrad ? ?ueJs ug araund aJ?olftuIn o-rlutrd pzeaz
-rreln8urs as 'rrcp8ugls ap pJuJ presaiug 'prado flseare 'trJl?tuat
€-s uo alBladar ep tun3 'ArlEJIJIuuIas IELu areod as nu tunJ
a 'lnlnlaruodotne rerJolsl e,trlcadsrad ut 'tnlnrolcrd lnsraurap
'rpuerquaU 1nI e gndo IJtulP pn gPe^ gs rleruat luJs lrol
-Bluatuof, rllnru ar?r uJ nolq?r 'uvtalt m1nru3tg Intnuery uf
'nrJelueruof, un IJIU aP alo^au aJ? I?ur nu
JorJalur urp '1a;tse uaunds gs ec 'tcrr leJaPlsuoJ - Inlnolq?l
-elleatc ug piuegodul ln:?J e'tuel)e un nps Inrqco ad aund'(droc
ap ppre8 ap 1oi u1) rnlnrorcrd lndrqc tllqo PuJsra,ren'arec pdtc
-urrd rnln(euosrad lnldacs pug Inulrd ug rupcreuar fs elnqarl
'?alsaJe aJlurJd 'sunJse laruodolne IntsaJE erdnse eduale Serle
aJ?J euruas alnunue uud tesueleg?JluoJ alse reuars Inlqluesuu uJ
pur8reu nps Into-I 'lpu€Jqwa1 piuern8rs nJ atsa '.tnot-atluoc ur
icep rnzp,r 'Upette o ep r?rp?ruJ lnrpull '?propuJ o trlu r6nlol
psel nu aruapuadepur arcruod alaurrd nc erieredtuo3 'eJls?ou
e6l stscaur Yauvw qNIAYucnz
794 TMAGINI lN ocLINDA

Aceasti {.razd, care se referl'probabil la o practici provenind


din atelierul lui Rembrandt, Pe care in anii '40 l-a frecventat gi
van Hoogstraten, ag vrea si-o corelez cu un al doilea text, al
cirui autor este de asti dati Montaigne:
.Turnind in tiparul meu aceasti chipuire, a trebuit atit de des si mi
pipni si si mI idun, ca si mi scot la lumini, incit tiparul s-a intirit 9i
iniru citva s-a flurit el insugi. Zugrlvindu-ml pentru altul, m-am
zugrivit in mine cu vopseli mai netede decit erau cele dintii ... 21"
Sau, alti datd:
,...eu mi gtrtesc neincetat, cici mi infaliqez neincetat22."
lntre 1629;i 1631 (anii in care Rembrandt a pirisit Leyda
pentru Amsterdam), el s-a pictat de vreo douizeci de ori. De zece
bri pe an, adici, fecind media, cam o dati pe-luni, Rembrandt
t" in faqa oglinzii, apoi in faqa qevaletului sau a plicii de
"^g.r"
aramd., pentru a-;i reproduce trisiturile.
S-a ieprezentat plingind, rizind, u.imindu-se sau cuplins de
minie, piecum in Jerii gravurilor datind din anul 163Q' La
interval-de mai puqin de un an s-a reprezent^t in chip de cergetor
(il. 90) 9i apoi in chip de prinq (il. 91)'
' Dacin-ir fi spus-b aut-orul Eseuilorinaintea lui, Rembrandt
insugi ar fi putufexclama: ,,eu in ceasul acesta gi cel de odinioari
sintem doi23'.

90. REMBRANDT VAN RIJN 91. REMBRANDT VAN RIJN


A utop ortr e t c4 cert e t or Autoportret ca prinP
aJeJ elalaJlJodotnv'aJerf,u?urJ elrtnze)au'rar1se5 ?etJeotu
'ai.dpou ap mlnpuou. lnsaJJnsur :tunu?rue ur Jo[ rrdnse lrdo
au e n:luad alnf,souno aurq eard rep 'aluel.todrur aluaruruela ep
gte)revr lsoJ E rnp:oDrd eier.r'atep pnop alar arlurp In[E^Jarur uI
'auarlpurrgr.uar rolataruodorne e gle:u:.1 e:ues pzearnSneur '(ge 'lt)
lro1 aaN urp {3lr:I ericayo3 uJ rzptse relye ri gggl InuB nr
l?r€p IaJ 'aia-raurl ep Erras arar1ruJ €rpuol pl ep Inolqet g)ee
'n ,tvzrt18ap" ta:uodotne un eJ prp o fJuJ leJeprs
-uof, rJ ateod Ia (,,1€rarlJug rS ,rrtrur;ap" nps rnlu€pBJEJ Epnrc uJ
'Jolronl?Jts
[aJ un-JluJ ereqJuJ o areJ ad 'luas rrSartug eurwnl ui
rul,rud I-foep tu?saratur reru rS areod arse 0t9I urp etseJE Inolq?I
'u€pralsuv el ep g-rnrord ap nps rnlnrarlale rurrolJuJ erdnse 16
eo 'qcrnqua1l61 ue.L erls?S ereSoq nJ rrJolpspf, ralrJrJal erdnse rS
-rerqc 'du11 aJluJ atrueAJns acr;r:3orq JoJaluaturue.,la erdnse rJr?
apadar ap areod es lJf, JaJl ps €arl 6V 'crteualqtua n?s lnraruod
rerqo aleod 'atnJsounJ rer.u alaf, eles elunolqet urp Inun etse
prado plsBaJE pc a:e1du1rur o a nN ',,r$nsur 1a" lrua,rap rpu?Jqr.uag
un 'purcrz ete'pzea{rip;u; au erpuoT EJ ap Inrartrodotny
'QCil lue aP €€ aP Plsrr^
Errprt?J ep tnoart Erqe rpu?rquag ad pturzatdat IJ IS Ot9 | plrzfip
atse 'p8un1 ap Jnlsap gzned o ezeatn?neur r$ aiaraurt ap rues
r8unl ralsace lnrr$-rg;s gzeeq)reur arrc 'aunlicuo( ap erad6
',FAJetuazerdar-olne nrtuad rnlnsaJalur e eJrqfls aJ?JeJEo
o leurn e-r 'ln1n-rotcrd ap arofrru alrrpdnooard urp Eun lsoJ E
lntaruodotne 'gpropul o IJIu gtpl'arcc ur 'rcodo aurrd ralseJv
u,tltodolny
Nftx NIv,\ rclNvuswgf, 'C6
lau.rodotuV
wItu Nv,r roNvrgwgu '26
961 Ausssur vErvr^r cNr^Yuenz
796 IMAcINI lN ocLINDA

puncreazl aceasri perioadi dificili sint relativ Pu[in _numeroase:


aDroxrmarrv un auroporrret la fiecare doi ini. Numai dupd
iiUt.rt Jin Col""qia Frick ritmul pare a se accelera din nou. El
al"""i tot rnai'impresionant pi parcursul fieciruia din anii
""
ultimi ai viegii sale.
Interesul penrru podoabe gi pentru masci n-a dispirut cu
totul: in auto^porrt"tol ditt 1658 Rtmbrandt se reprezinti in.chip
de suveran, bog"t invegmintat, in mini cu un scep-tru aurit; in
cel din rc6g, allarin muzeul din Kciln (i1.94), el face, se Pare'
alazie la miiicul pictor Zeuxis, care este git p9 ce si moari de
ris din pricina ,r".titeqii unuia din modelele sale26. Dar ceea ce
ne frapLazi acum este forqa de introspecqie, care merge mult
mai departe decit pasiunea penrru fiziognomonie a epocii de
tinerege.
lnci o dati Montaigne este acela care Poate si ne ajute la
descifrarea subingelesuiilor filozofice ale acestor oPere'
oEste o ispravl mai spinoasi ( . ' . ) sn pntrunzi in adincurile
inrunecate
il" din fundaiurile ei; (...) Nu-i alte infigiqare mai anevoioasl
infegigarea sinei sale (.") Cu cit ml cercetez 9i mi cunosg cu
"rrt.loi
decit
atit mai pulin mn dumiresc in sinea mea27 'n

celebrul auropoftret din Kciln, cu surisul siu ironic adresat


soecrarorului. echivaleaLzd cu un adio. El a fost multi Yreme con-
,id.r", ca fiind ultima operi a lui Rembrandt, dar astizi spe-
ciali;tii sint inclina{i si vadi adeviratul ultim autoPortret in
tabloul de la Mauritshuis din Haga28 (il. 89).
La prima vedere, oPera aceasta pare si nu ,aibi. nimic
excepti;nal. Lipseqte meiajul nelinigtitor al portretului din Koln
tablou. aParent
frl. il>. Probabil esre o puri intimplare cd acest
Laral se gisegte astdzi in acelagi muzeu cu unul din auto-
port."t.l"%arte ti-purii ale lui Rembrandt, realizat atunci cind
lu." do", 23 deani,in 1629 (i1.88). Exact 40 de ani separi cele
Joui ope.e. Ele se aseamini prin aceeagi p."\? d? trei sferturi.
i" de asemenea un deraliu: gulerul alb al cimigii, dis-
"propi"
creti cezuri intre caP gi bust.
O"f mai importante decit similitudinile sint fere indoiale
diferenlele: ur-el" pe cate timpul le-a aqteinlt pe chipul lui
Rembrandt nu au r-reooie de nicl un comentariu. Aidoma filo-
,of"t"i, care - fie direct, fie indirect, dar intr-un fel profund -
a marcat spiriml siu, Rembrandt Pate a fi vrut si ne spuni .eu
n-am zugii,nit fiinga, eu am zugrdvittrecereau.
'psunJse ?Jur sBruPJ E
suas ap arigSoq es eSea-rlur pJ paJJ ES JsauzfJpuJ JEp 'oprelard
-relur ap u?JraJur rotlntu IntJerqo rnJp] e prado ptsearv
'psetu ad ap l?JeunlE ?s ared arec .gq1e
IJ
eleoJ prl€ o ar$asp3 as 'rrnrgly 'rriar,r 1e r$ rr6arugupd ro[.rnunq
IE JolrraJl rnJnJels€J€f, Eespr ap lBurruop nolqer rusaJB EraqJ
pp 'suas aunue un-JtuJ'alEJ 'ls?rsalJg ulp InlelrJ rJoJa ?JpJ tual
- $eounceg' (aNntcyrugSao a rruor'uo -I l\lnloyrua Sao
vaNnrf,yJuasao)'svJrNVA vrNr ro IEl(wnJ.)vtwvn
SVJINVA : aridrrcsur BarEol?rxrn (aptrdec nc) pteuuasuJ a relep
e rS rrrnlputuas Brdnszaq'(aorlerl nr) IggI 'VIIIXNId A-I-1IVg
CIIAVCI :rlrc aleod as ea ad :rnlnoJqel e gtdvatp ealelnuartxa
e1'arret o ad preza3? eru${ ep ?teJnq o ad pre uuas a eradg
'gtunl e r$ rnlnuo rriprrlrSer; IB loqurs 'undps ap au?ol€q rJrtu
csarnJd JaE uI 'pcoda uI atnf,sounf, ap Inrsap rJnolq€l cnporda-r
ac rrn,re-r8 pnop rS eraled eteurne tuJS punJ urp alaterad a4
'pcug pu;3aunJ ar€uJrunl o 'rirpc 'pdrd o 'prprsdalo o 'rpyo as e
ep ale, ad rrog 'apauoru rS aqeopod'nrueJJ un 'alanlels BAalrJ
'rorcrd nc rrqed un 'ararual o purluazaJdar p,ro taruod Jrr,u lle un
16 oloce ?gB as : rr(saltuaa) ,,aunlcpua$ap" dlr ap ?u?oru pJnl?u
o 'epda1 urp uloo6 e arirperr eunq uI 'gzeavttol a.rec 'alcarqo
ap Inlal tol nJ pterpsard ?s?tu o ad rczaie'1e,ro lallrod cru
un auri 1a p8ugrs Bu1tu nJ 'rotetcads arlpc ar$a,urd arec (1n1auad
nf, ?urur lrur(rrds ap Inuolseg fdnp lnJsounJal ap ro6n) rotcrd
r?uJlun nolqpl In,rncadsar ur wrradocsacl 'pJrlels ?Jnteu ug r$ rgc
rnlnla;uod ette ur lg? (t?sJel rcrg^epe nJ purrJ e) elnlg^zep l-lu
'(ge 'y.1 IggI grclr-P'aps ap arado eseoruuJ rEuI alar urp Bu11
',fueotu gJnl€u u1 16 alaruod ug .rotcrd unq au"oJ un" ec ales
rriarr' Indurl uJ frur trnlard rsoJ e (6gf-VgSf) {llFg pl^?Ct
'9JBIJ rer.u -rerqc 'alcund alrtunue ug'16 tu?pJalsruv
e1 ter8rua n-rtsa€tu rnlaJeu e ra[a3 glapred areJlsnlr o al$aur-rd
'vp,{al lenlJalatur r$ relrsra,rrun 1n$ero urp ral ?l eJrqesoap
nc r$ 'pcoda urp uouru rq$rue ?[ sale rer.u '.eJaJarlo r$ ,?lul$"
alug rarielal €crleualqord pc rradocsap uo,r,'1a;tse pulpeooJd
euanPu?JquJeJ
rarado ea:ein6p;sap nc uerodruatuof, JrlsrtJ€ Inrpaw ug eacartad
as aJ ?aal ap tuoJ urauri. ps ArlJnrtsur alJeoJ a pJ Jsaspo
'alBs
runlcrd e acryozoltJ rJnlJaJ relseJe EaJeoA€; ug ur(rrds rdarp drurr
r$e1ace u; ri 8o1rda rdarp rrr-ras eatnd rv eteJ elurlnf, EAalrJ Snepe
ps r$ntot ear,r. $y 'nr" araqouJ as ps ealnd rE rpueJquag e1 ar;er8
-orqotne r$ raruodolne artuJ rarielar erdnse alau alulcalJaU
16I ausrsur vs{vw sNi^Yucnz
198 IMAGTNT lN ocLrNDA

Prima problemi importanti se ive;te in momentul in care


luim in seami aspectele cronologice. Tabloul dateazd, din anul
1651, cind Bailly avea 67 de ani. Cine este arunci tinirul pictor
repfezentat in tablou ?
^ Se cunosc autoportrete ale lui Bailly anrerioare anului 1651.
Intr-o colecqie particularl se giseste, de pildi, o operi datati din
anul 1642 ce-l reprezinti pe anist in virsti de 55 ani (il. 96). Se
recunoagte fir; nici o dificultate ci acesr portrer este intocmai cel
care figureazi intr-un cadru oval in .Deperticiunea' din 1651.

96. DAVID BAILLy, Autoportret

Pictorul Bailly e deci prezent in aceasri operi a sa sub


- -
forma unui,,tablou-in-tabloua.
Daci se compari acest portret cu tinirul pictor, vom fi frapaqi
de similitudinea trisiturilor, a pozei, a coafurii qi a vegmintului.
Dar daci aceasti observaqie este corecti, cum putem- explica
strania risturnare de timp conrinuri in aceastl operi ? In cazul
de fagi cum si explicim faptul ci, spre sfirsitul vieqii sale, Bailly
s-a reprezentat in acelagi tablou de doui ori: sub aspectul unui
tinir deci, care {ine in mina sa propria lui imagine de bitrin ?
Cred ci tabloul lui Bailly poate fi inqeles numai daci il con-
siderim in intregul siu ca pe o alti fageti a demersului rem-
'drun rselace ug arlerSolqoln? r$ pueotu ?rnleu
'laruodotne EJ llllc IngeJl re are) nolqel Inun € 'tnlnolqet e
erar1r ?nop e o gtur.zeidai pqp ereoJ.plseare'(,auntcpue$ap atsa
prdr eaunropirp6ap;') rnlnolqer e8raxa rS (''(peg
plA?O" "olt.tntcpua6bp
) rnlnrorcrd alatunu asrJJsuJ Jsas?b as aJeJ ao PIBoJ
iie3-',,iniltulu" Pge as er?J qns'aps apurSeul el aJnPar as Ie
!, 'il1trJr-iu e giu5rede o :e_op arsi lnuo Ec ^IlIuIJaP ul aunds
o rJreP e nu [E
itgig 'rop inperS ap g\uazatd 'rrur8etur e aut8reu
'iiiq" ri si'tdt a lnip,tape r$ 'rnlnrcarqns e ,plr$pdap 16 plncatl"
.arelardralur_o nJ pzeele^tq)e aJenlaJ
areis o pturzatdat Inolq?I
plsBat€ pc pitrrrodoaP l€rp^aPE else 'au3te1uo1A1 lnl arnasg utP
Anour tsaJe eIaJ .(lll"g 9J 'looos uno pdnp 'tetptape e 9)eq
,'rran:,d gs eacqd €A r-ac ea;ugdrl
nazauurnc rnl ?ultu tnP lcs?arulJd gs ere8 'gsrtcsau alj€3 o alsa InuO"
: au8reluopq Inl In$41 e1 PrcerlP eJalltulrl o
ace; 'gslqcsaPeJluJ alJeJ o-Jlurp surrdsap IJ es ?s a:rd ac'areo;
gttirtt pt eziodt lrlu zasuele gs rseuzprPuJ 'lnolg?l sndns lsoJ ?
areJ eI ar?lardralur ap alrJrf,JacuJ aleol ur aJaJpl qns lnf,aJl alsa
lsarqo lsarv 'rs?ru ad ep aoa.tt p ps ureS ared pulc edqc ul gsurrd
-rns nIuErJ qns aP ?qF EIeoJ aP Eqro^ g 'In1nolq"t e perloqrurs r$
plEruJoJ ?auIPJo ulP IaJ aurnus un-JluJ asal eJ?J lcarqo un Plsxa
;tt po1{"r e rldeetf iat:r"d uJ ?l?Fle ,,eaunlrplraiap" ?teot u1
, r€'" PacuIJ
a.rds r3 rrlr;o a:ds pu139tr 'ar6ororr' aruaSo(ug,r Bwud ulP ?lnz?cs
-rS
rlrr- i"'*ung eac eitu-eartts irga,*rdnu Ba'rl6a'; alaul 1aiu11; ar$adpr
r'rntu't6 rr,l"!t..tg",, elseace eau'tgt?nz a. eaac atrtdoap Puls?1"''
'nps p nasZ ve1op IE eP Inlar lnrpduc-e1au8retuol1
rn1 lnurdsns ap
r1n ur ea'r d p zeit fidapuya s'nu leru o d tnlsace e riec
rJruu a s' gzeaue 1
as eluolJ JBr nIuEJJ un gzeeuoJl aJEC uJ ,rJllels e-rnleu' aP-
pt1"1"", ap ri 'pier,r ap uqd rfuJr aP drqc ug prn8r; urrdord
"rrri
rp trrJd,i 'pild as tunf, r?luel{ '?ueotu rrnl?u rS ta'ruod-dturt
"p
,S"1"r" ug'1a;rsdaunds e ruruad la d11pg Inulrlrq :punlpdarrug
as',pu€oru-?r4teu' rS .larlrod" pe lnldeJ uJ I?LuJot gPrzer
nolqel Inlsaoe InsaJalu gt and as lur 'rg 'aueotu IIJnlpu ? eaJ
,r1 ls'rrtitttraruod Bu? uI rolrrd'unq un ad ec dlyeg ed nernlard
,rtootr. alarurrd-pc
jorulsrt,r
uriruttu?er eu rs Inrue..,oru g
"iriri' n?s Ina n, J?uF n?s Ina lnrp 93u91
ap 'rn1-1nPuy EI'ace; dlreg
Inun puJund'pcruorculs graluetu o
bl*ci 'irurt ug preoSpysap ai arec arcruodolnB aP ?s erras urrd
'pcruorcerp ?ralu?uro aP alq n eaeJ 'u€IrPu?Jq
lPueJqlueu
661 stacsur vsuvhl cNIAYucnz
200 IMAGINI lN ocLINDA

ln mod evident, gindul morqii face parte integranti din


aceasti operd33, compusi din imagini gi simboluri juxtapuse,
care se desfigoari de la stinga la dreapta, dela un trecut sim-
bolic (imaginea pictorului tinir) trecind prin portretul de
bitrin, pini la un viitor-limiti, semnalat de prezenla craniu-
lui. $i firi indoiali, nimic nu este mai semnificativ in tablou,
decit faptul ci cel din urmi obiect in aceasti mare naturi
moarti este tocmai instrumentul ce misoari trecerea timpului:
clepsidra.

NOTE
1 Asupra autoportretelor lui Rembrandt se va Putea consulta_: V.Pinder,
Re mbraidts S elbltbildniss e, Leipzig, 1 943 ; Chr. \(right, Rembrandt, S e lf
- Portraits, Londra, 1892; H. Perry Chapman, Rembrandt's Self - Por-
traits,Princeton, 1990. A se vedea deopotrivi: M. Bal, Reading,Rem-
brandt' Beyond tbe Word-Image Opposition, Cambridge/New York, 1991,
p.247 urlr:'.
- 2 CfSi. A.Pizzorusso,
-L'id6e d'auteur au XVII' siEcle" in Milanges Paul
Bdnichou. Le statut de la litt|rature, Geneva, 1982, pp' 5549.
3 A se vedea: V. I. Stoichild, L'Instauration du tableau.Mdtapeinture i.
l'aube d,es ternps modernes, Paris, 1993
4 Intenqia era evidenti incl la Diirer, dar realizarea ei (din punct de vedere
cantitativ, desigur) rimine mult mai modesti.
5 J. Starobinski, L'G,il ztiaant II. La relation critique, Paris, 1970, p.83.
6 H. Cardanus, De Viu propria, Basel, 1542.
7 Manuscrisul dareazd din anii 1558-1566, dar prima edilie a apirut abia
in 7728, Ia Neapole.
8 Autobiogiafia lui Huygens a fost publicati abia la sfirqitul secolului
trecut: .Fragrnent eener autobiographie van Constantijn Huygens", editat de
citre L A. '!forp, in Bijdragen en Med.edeelingen'uan het Historiscb Genoot-
scbap, 78 (1987), pp. 1-121.
S Cf. FI.a. Hbfman, Constantiin Huygens (1t96-1657), Utrechg 1983,
pp. 19-49. A se vedea de asemeni; St. Greenblatg Renaissance Self-Fashbning
from More to Shahespeare, Chicago, 1980.
1O M. de Montaign e, Essais, ed. stabiliti de A' Thibaudet qi M. Rat, Paris,
Gallimard, Bibl. de la Pl6iade, 7967 (traducerea citatelor urmeazd Montaigne,
Eseuri, trad. rom. de Mariella Seulescu, Editura gtiinlifici, Bucuregti, vol I -
1966, vol II - 1971);11,382.
11 J. Starobin ski, Monaigne en mouoement, Paris, 1982, p.43.
12 Montaign e, ed.. cit. lI, 372. A se vedea in aceasti privinqe observaliile
lui G.Pouleg Etudes sur le ternPs humain, Edimbourg, 1949, pp' 49-40-
13 P. Bonafoux, Rernbrandt, Autoportrde!, Geneva, 1985, p. 8. De acelagi
autor: Les Peintres et I'autoPortrdit, Geneva, 1984, p.720:.Autoportretele lui
Rembrandt nu sint porrettea vielii lui, nu sint jurnalul siu. De la autoportretul
din 7626 la cel din 7669, ceea ce se scrie nu este o poveste."
14 A se vedea cazul aseminitor (dar nu analog) al lui Poussin, studiat
recent de E. Cropper, "Poussin's Portrait for Chantelou and the Essais of
:ul',,ar^n:r\ s?rrup1 s.{lpE{ pI^EO or eruaraJeg ur Pu?lloH l.rnrua3 IIAX ul
Sunure4 aJI-IJIpS sErrlre1 pIrE arrurrtlrod;1a5" lpnlson-raddo4 'N'JC Og
'9551 'srrr4 1 uaeS'apqts
nr anlutad z1 supp s?1tupy sa7 tatltzodxa IB lar l$ OZOt 'ep,{a1 'uapacl
"IIAXup ppqlapfi ratirzodxa
laph 1n8o1erec lf,alqns lsare n.rluad EaPO^ as V 6Z
'Zgr-BZl'dd 'uc 'do'uewdeg3 d;.ra4 'g '13 97
'969 'II'g9€-99e 'I ''t!c 'Pa 'au8retuo141 17
'09-6r'dd'(SSO1) 8Z'qcnqtqzf -
zt u quy - loq 2A i u!',,snuluua1 s<lPuEr gurag''rlcorsoprg' I t* gg71g7' dd
'OVO) 2 ,Qnl.unl ?.ry : u1 ',,snfuJoruaq - lPuErquraU' ',u'oqoal5 'rr(\ : laePoror
Eepal as V '6€,-Zt.'dd'El6l'e8e11 'taplaC u"a'g '[ uu.toctutv unqv
:ur',,dlnrag IEapI puE swnaz lpue.rqutaA" 1;a1ue1g'V:EePe^ es V 9Z
'tu;n tS V'd'qtdo'urwdeq3 d;.1a4'11 r$
D-6, 'dd'(Oget) ZL'e-qae u1 ',,aEua1eq3 uEIIETI ur o1 asuodsag s<lpuerqueg
:ur/)N Jo .rnd5 aqa' qEuof aq 'A : furat plseerE e1 a.rraud nr ?ePaA as V 9Z
'urrn ri 69'd'qt 'do 1q3r:2tr'rq3 eP ?rlnlPrle tPuErqurag rn1 .lolataruod
-o1n€ E pc€olouorc etsrl rr;ord no ?llnsuo3 patnd ;e-s ?iuraud vtseaae uf 17,
'o€9'II '*tpI EZ
'gge 'r'uaPI zz
'€6t 'II ''t!c 'Pa'au8reruo141 17
'o1l-l1l'dd vc'do 'ueurdeq3 l.ue4 '11 r$ 'uun I$ SC 'd
(o8rcrq31aqtz74J aqt pup otpnls aqJ'anlianuV s<1Pu?rquaf,'s.rad1y '5
'996,1
rn1 alrriea;asqo ?epa^ as e 'gural PtsEaf,E ad 'Olt-6Ol 'dd'8191 'tuep.rauoa
'ruoqtapyqcs np epoqrs aSooq ap p1 3utp,h7u1 'uate.tls8oog ue1 'S OZ
'OS1-73l 'dd 'E16I 'urlreg 'Suuqcuog-lpuptquay
tuz aBzntag axalg'(uotrpa) qclay 'fTuosurt5 uo^ O :u1 ',,tpue.lqura5 raqn
uorpnls uaqcslqde.rSouo{r uaranau nz ua8unl.ratuag 'tPuerqrua1 raq PIaH
.raqcs€err sle repuns :aq' 'ntrolsolelg 'I lSS-OZ 'dd \rct) 91 t* 971-96'dd
'(SSe t) 91 'ua&ux1uturlsisuux ta8tnqu'og np qcnqtqz[:ur ',,1puelgua11 nz
a3errrag eqcsrqde.rEouoll' '1adwn1 'rI{O :'turn l$ tt'd '2961 'erydpPrlltld
'1adso.g aq1 pur ipu?tquay'ryoo11 l.ressr1'V'1N : salE IEIU EaPe^ as Y 6t
gyd 'vc'do'ueurdeq3 .,fu.ra4 'g :EePea as V 8l
'(cru1o.l.au ri $e1 drqc uJ ?rEoru f s
rJ3ap Inl Ealrpr pl?ol ug ar$apu13 as nu Ia"') ,,a.r,rq uos lnol :ed ruaurallour la
ruawer{.El rrrnour p.nb asuad au (au8retuoy{) II
.''' :€9'ru'saasua4'1erse4
'ruaruese ap eape^ es V 'OE 'd 'Tuautaauotu ua auEtrluo1;g 'r1surgo.tels 'f I I
Gt'd
''l!t 'pt)',,aurs a.rdsap tlnu eerd atsag.lorr. ri p6a,rod atlnur ea.rd aucs* :pc 1nldrl
pzee$o.rda: es r arBr ul'g9 'ru '(29'd'196l 'r13a-gnrng lcr;durnS EJTIPA '.PIqO
ncuvl aS.loag ap 'ruorpen) '79';u '(Scuqesurug 'Pe) saasued '1ecse4 91
e re
1
) eze )ue r re qiur 1 u1 rirpo a a.r e., a.,ru u d',
Jro:'&;y#:illtl:i ::tt'"#il:
au8reruol4l rnl e.lado utuad seratur elareu'aued ptle eP ed'l1z-lll'dd'9161
'eptlel'ttatua2 qiuaaluaaas at1l ut ,Cltsnuun uePnT:ut ',,1coJeg Pun aJuEs
-sleue)I uaqrsuilz rarrqalatpsrartrun sp snrsdrl snrsnf''qora;atsag'9'P)
epdal urp Ealelrsra^Iun ap:osalord 1a.1n141 auloluv nt
EI ?Ierour agozolrJ
Ernurlsns piuapuodsa:oc o lnurla.nur r euEreluol4l 'aps rriara.lndurn u[ 9l
60g-g8t' dd'266I'urragurar1tr
(BuerzuaFf ?cetpollglg .lap urntsodur,(5 saleuorteuraul'Ela71.
'536,1 'euro11
utautas u lsqlas qtrs nql! raFsunx ng'(pa) tauulr(\'h[:uJ',,auEreluo141
l0z sEscsur vauvtil oNIAYUcnz
202 rMAGrNr lN ocLrNDA

Pantheon, XXXI (1973), pp. 58-74; S. Alpers, Tbe Art of Desuibing, Chicago,
1983, pp, 103-109; M.'Wurfbain, .David Bailly's Vanitas of 1651", in Papers
in Art History from tbe Pennsyloaniz Sute Unioersity,lll (1988), pp. 48-69.
31 Montaigne, ed. cit. II, 351.
32 Montaign e, ed. cit. ,lI, 76.
33 Studiile consacrate acestui tablou, deja citate (a se vedea supra nota3O),
au atras de altminteri atenda asupra similitudinilor, de formi gi de conqinug
cu gravura lui Aegitius Sadeler dupi imaginea memoriall a lui B. Spranger
(1600), creati cu prilejul mo4ii soqiei sale. Portretul de femeie pe care se
proiecteazl o luminare stins{ din tabloul lui Bailly, 9i acela care, in palimpsesq
reprczenta aceeagi femeie, aratd cA gindirea lui Bailly era srrins legattr de cea
a lui Spranger.
urp arapa^ ap lnrJund:€s Brado rs lsru€ erlurp rnlnuod€r a[?
eredse len zeztleue ?s undord I-J gzeeurrn arec alrurSed u;
',?uJapolu'
?trwnu proda e8earrug nrluad prn8neur n?s lnJalf,?J?J tau?W
rn1 erado gzeele^er 16g rnlnrorne eluezatd 16 eiuasqe arrurp lnco{
ur rrtucol go nrtuad'lueuodrur Dadse un nJ rf,re aJ?J e-ep uralu
?J Baueuuase ap ared ag 'ra rnJuotne Btuardue 'tuaredB ullnd
reru nes llntu rcw potu un-Jlu1'pa:asuoc
reun l?JrJraJ lJn{
- a^rlJnpord rl?trance
IB - eaurSeur aJ?J ur Inpow r; e a-red ru;
1a nnuad crlrruotdurls Pnt
'leu?W rn1 rarlearc € ?Alsnlcxe e)reuJ
?J pl€Japrsuor r6nlol ry areod nu eartcaJ? rrr?drcrtred eiuasqy
'z,la[]ns are-u rep 'rolcrd €J n{ro arr Ia igrerq alelrpuosrad
o elsa leu?tr J( ?J rounle ad ap ?Jur n?elocos rreoda re drtndar
reur ral rrJrlrJJ urp lnun 'pcne:uret?ord eraprsuoc o-Balnd
ur? aJeJ ad prarueru o ap prepnle J?rqJ alse ales roJlurSeur
?awnl nJ rnlntsrue e glrrtca1e rrirlaa 'Jrpunoas IoJ un trJap eJrl
-
-u?tuoJ rrcoda Dlnr,usraltJarqns" nJ sale IElu arieredruoc uJ lsrl
-
-rB lsaJe eI Weo( nu cr;erSorqotnu lnrcadsy 'lauery rn1 rarlearc
'1ipr1ncr;rp
IE ,AnJerqo" lnraloe.re) elpre!$ es eJa erlurp €wud
ep ?weas o ap gleropuJ grpJ ar$aqzr es sreluap Baueuas? u1f
JolsaJ? Bri'rrJruues rS pcrrseld eaur8erur uJ Jor?eJJ ,"r"J;:;
alarurn 'a1es alarado ?[ ap pururod'apur,rdsap ? ep puJrnJ reur
rc 'taue1A1 rnl ?at?lrleuosrad srz-nrrdord ecorta ? ap e nu aletu
rrJ?leJJeJ lndocs rcpc 'rur8eurr raun EaJEol?^ rloap ?suJ aJ?-u
tetnunrdtuJ InlllJ 't1a ardsap lfs rollualarrd a1e-ap trrlultuu
r$ r6nsug tauery rnl el€-ap asnds ?rl€loel funp? anc '9761
uJ ?tecrlqnd'alrec o p[ ap rrnlard alsa lortlJ? tnlsaJp InplJ
r6nsug Ia erdsep teu?tr J
204 rMAGrNr lN ocLINDA

care se rcalizeazd, producerea imaginii, modalitigile de auto-


r epr ezent^re fi guraiivi ( autopo rtretele) gi, in sffrgit, modalitigile
de inserqie nominali materializatl prin semnitura autorului.

7, Punctul de vedere
Definirea originali, personali, a locului din care se produce
luarea imaginii este o constanti pentru ,,noua picturi' al clrei
iniliator a fost Manet. Eseul lui Edmond Duranty care poartd
tocmai titlul de Noua Picturd (1876) aduce clarificiri in acest
subiect:
oPunctul nostru de vedere nu este totdeauna plasat in centrul unei
camere, cu cei doi pereqi laterali fugind cltre cel din fund; el nu redi
totdeauna liniile gi unghiurile cornigelor cu o regularitate gi o simetrie
matematici; el nu-gi poate de asemenea permite totdeauna sI suprime
marile derultri de teren gi de pardoseali din primul plan; punctul de
vedere e citeodattr foarte inalt, citeodati foane coborit, pierzind din
vedere plafonul, adunind obiectele in partea de jos, decupind mobilele
in mod neagteptat ( ...).
Personajul, la rindul siu, dacl e prins, fie in camerl, fie in stradl,
nu e totdeauna la o distanli egali de doui obiecte paralele, in linie
dreapti ( ...) Citeodati, ochiul il cuprinde foane de aproape, in toatl
mireqia sa, impingind departe, ?n micqoririle perspectivei, tot restul
multrimilor strizii sau grupurile adunate intr-un loc public. Detalierea
runrror acestor decupaje ar fi infinite, dupi cum infiniti ar fi indicarea
tururor decorurilor3."
ln acest elogiu al multiplicitiqii punctelor de vedre posibile,
elogiu a cirui componenti polemicd la adresa picturii in per-
spectivi nu poate scepa niminui, un lucru este clar: imaginile
,,noii picturi" implicd o instanqi privitoare a cdrei.prezenqi.in
captareaimaginii va fi statornic subliniatd.Fagd de pictura clasici
obiectivi, atotgtiutoare gi ,,atowlzdtoals" -,,noua picturi'
-serealizeazl dintr-un punct de vedere personal ;i ocazional, ba
chiar accidental.
Una dintre marile probleme pe care istoria artelor ar trebui
s-o abordeze consti in stabilirea felului cum se manifesti in
operele diferiqilor pictori,,impresionigti" subiectivitatea Puncte-
lor de vedere. Un studiu de genul acesta lipsegte din picate, gi
ne vedem confruntaqi cu o situaqie paradoxili: problema punc-
tului de vedere, problemi exclusiv ,vizaale" , a fost in profun-
zime tratrti de isioria ;i ieoria hterarda, dar a rimas, inexplicabil,
neglijati de istoria gi teoria artei5. Aceasti lacuni neputind fi
acoperiti dintr-o datd,, md"voi limita la citeva observagii privind
punctul de vedere la Manet.
?rJolsl( J€II'{f,
?[ rS 'etu?urwlnJ ales elaluewour
- la^ru llE un
",rau?uJ - rS 'lnrolelrads 'lnrotea-rc
pzeat8atw p igzeegolSug arec lrerqo un a tauery rnl InoJq?J
'rrur8etur rnlnroldacer a[E 16 rnlnrorpcnpord ale elrq?qurqcs
-Jatur alunloJ ad arieunsqo ?lg? n) tezlrn E-u lauetr l ?[ ?uJd
pleporrru rep '6lnrolercads prp nes IaJ un-rtur recrJdur B Inolq?l
'ruolsr ales rrSartug ln8unl e-a(I ',nolger" a-rdsap aridacuoc ppu
-r8rro ap lntsep o ppe8pr ap piurrnd p.rp; ar$ap.ar'op rdr; rserv
'leuetrAJ rinsug ep pr?iunuord r; rnrnd r;
JB
- s,iel?ry - 'netu lnuaruas 'nl - 'rrunip; Jolrlr, 19" - arrc1
-ePn?g rnl BriecoluJ 'rarlEerc 1e 1ac ad pzeeJf4J.et I-aJEJ rrrpldacar
Intte uJ Brq? prsaJrueur as Jo[ EaJrurldru; gc nrlued ',,aleurru
-ral* plepororu luJs nu lauery gnl alarado 'sues lsere uI 'eJEot?aJO
raluelsur € ?lrqrzr^ur. e\uezatd pzeeleler rnlnolq?r JurunpJurp
earrurrrd 'ra.rado lnrleds uJ rnlnJot?tcads r aJarJrsuJ o gzeeJ
-ado arec uJ luauoru r6elace u1 'rnrdp;ug as ? ap apr ad rarado
eiel uy rnJn:otcrd rarirzod eatetadat rpap a nu atrurJ rarado elel ug
rnluol?tJeds erirzo4 'rarado € araJnpoJd ap rarlenus F xalJal un
rroep psuJ a nu rarado e a:eldacar ap arienlrs ?lseacv 'GOf '66
'86 'll)1a ad ar6aarrd p lnolqer r$ rc '1no1qer ar$a,rrrd [a rerunu nu
: Fvz1L lSnsu;
[a apa^ es Inrotenads 'lauepl ap azugd raun ele; u1
'arpJrunruoc ap xnlJ un-rturp arred pugcpJ rlarqo un BJ ?t€reprs
-uoJ e erado :?lrrunu retucol rsoJ e rri?JrJruuas eJlurp BrurJcI
i ra erlecrJrur.uas
atsa ar?J 'rGpt?g uap snp Tllg) rnlnolq?r Inlun?1urp earrrrrrd
gtuezatd atsa 'atq8tag-saxpl pl tpg A aua1t1 ?J ?uJd oldut,Qg
.rreu aps alarado al?ol uI .llul8?tuJ
$ 7,q,to1 ad Tnuntaq e1 ap
eie;erdns ap aoeoJurp ar$asp8 as ac lnrleds arlpJ gru(rrrp atsa'rn1
-nolq?l lnrieds utp 'arec earr,rrrd alse elEutues elsacE eJluIP lu?l
-rodur rEur [aJ 'rrJpJrunuroJ [E xnlJ un-JtuJ eaurSeur gzeat?iatur.
aJ€c eJeuruas uriuoc lauetrAJ rnl alrrnolq?l urp au?d erctu mu EaJ
:leuorlBtuazatdat-etaut rdarp el\ylw earnd tue-l arEJ ad'rrra;rp
lalru un ?l pz€enrp as BlsaJ?'aps rarado E ?lu€lsuoJ o ?J l?Japrs
-uoJ rJ ?rBod !s aruc ,rrur8erur 11r;rdeo" rlur,rrrd ug cr;rcads un
?lstxa gceq ',,tn1ulual e rraprard" etunue raun roJ pp JulSeur
JolsaJ? 1e ,,lueur8r q" ep Iualr?J?J ter'ur1d sot3 un ec 'luldorde
eu?oJ erepal ap rcund un-rlurp elrnrlsuoo luJs 6lgl-glgI
rrue urp suncuoS-gto7 pugruaza-rder elunolq€t rEoC 'aprlrz
-oduoc aundns r$g arec E[ EaJEJtuaJ uI sele r?ru plsaJru€ru as
(rorpla$ug) usrJeuorirp?rl lsecv 'gpuorirperl ?ruJ luarede praru
16g laueyl rJo allnru retu ela3 eC
-etrr o ap ,,alrur8evl.gzeatdec"
SOZ rSnsNI 'rs audsss rlrNvw
206 rMAGrNr lN ocLrNDA

Pentru a scoate in evidenqi cu mai multi claritate latura


,auctoriali' a imaginilor lui Manet, va fi necesard analiza
citorva exemple.
Opera de tinereqe Nimfd surprinsd, datind din 1861 (il. 98),
prezinti intru totul caracterul unui ,tablou-laborator'10. Dato-
riti citorva mirturii scrise, unor fotografii gi unui studiu
pregititor (Galeria Nagionali din Oslo), se cunosc azi toate
fazele prin care a trecut aceasti pinzdll. Aici avem inci de-a
face cu un pictor tinir in lupti cu arta mae$trilor. Ideea iniqiali
a fost aceea a unui tablou cu subiect istoric, reprezentind
Gdsirea lui Moise (11.97), tablou pe care ,,nu l-a terminat nici-
odati, dar din care rimine o figuri pe care a deprins-o din pinzi
gi pe care a intitulat-o Nimfa surprinsd" 12. Tabloul intitulat
astfel este, in fapt, rezukatui unei destrucqii. lnsi intre tabloul
actual (il. 98) gi tabloul iniqial (il. 97) se plaseazi incd o fazd,
intermediari, documentatd prin fotografii de epoci ce atesti
ci, dupi ce a decupat figura feminini din Gdsirea lui Moise,
Manet a adiugat in dreapta sus un cap de satir care, ulterior, a
dispirut. Trimis la Sankt-Petersburg in 1861, tabloul a fost
intr-adevir expus sub titlul Nimfd Si satir. Pentru ca, qase ani
mai tirziu, in cadrul primei expoziqii personale a pictorului
9/. EDoUARD MANET, Studiu pentru ,Gdsirea lui Moise"
-slpul rrrr^rrd euref pzeaProqs rs gtllqlq ?aunli?rEu BI ?erBlunuar
piia'jiit- tttps tl ft*lN'?rrs€[r arirpe.rt u1 'arrlsa,rod-aur8eur
o '.cirolsr nolqel" un era (U'lr.) asloy lq Pa4s?C'llur8eurr
E rJ?uJnlap leun InIcIAJas ut asnd luJS ?eJ?urrdns rS 1n(edncap
.
g) trrgztle er e,rr s a r f, n s rr ? .x r oJ s u t r,
.
;:::rff,lffiJ :iTl?", "
-nrrp qns ebp azatnslJ ps Inolqe t'(tggp :r*1yi""p i"oa j lauEtrAI
psuufuns plurtltl 'tlNvtN cuvnocg '85
IOZ ISnSNI 'Is sudsso raNvlI
208 rMAGrNr lN ocLINDA

crete, care e reprezentati in imaginea insigi (capul satirului). ln


Nirnf,n surprinsd (il. 98) satirul dispare gi privirea indiscretivine
de dincoace de suprafaqa imaginii.
Daci in tabloul final mai subzisti inci urme narative, acestea
se cristalizeazd,intr-o minipovestire pe care o constituie Punerea
in sceni a unei intrigi vizutle.ln versiunea definitiv5' relaqia dintre
crearea gi receptarea imaginii e deci cea care devine Povestire.
Daci in Gdsirea lui Moise Manet este inci un ,,narator* de
tip clasic (povesteqte in imagini o istorie din trecut cu care nu
are nici o relagie personali), in Nimfd surpinsd el devine un
narator care poveste$te evenimentul intrind in pielea unuia
dintre personaje (satirul)13. Mai mult inci: rolurile invizibile -
al personajului, al autorului gi al spectatorului - interfereazd
intr-o asemenea misuri, incit e greu de spus unde incepe unul
si unde sfirseste alrul.
' ln uzanqa ,clasici', privirea trimisi in afaratabloului de citre
chipurile reprezent^te inliuntrul lui nu constituia decit o moda-
litate de a-l implica pe spectator in imagine. Nimfa lui Manet
rdmine inci, tipologic vorbind, in interiorul acestui cadru
tradigional. Doar analiza operelor ulterioare permite si spunem
ci, in fapt, aici e vorba deja de altceva, de o alti tematici: cea a
implicirii procesului producitor, creator, in produsul finit. $i
numai o interpretare retrospectivi a acestei opere de tinerele
poate justifica afirmaqia ci Satirul constituie un releu al pic-
iorului (mai curind decit al spectatorului) in acest tablou.
Punerea in chestiune a raportului dintre imagine 9i autorul ei
poate fi urmiriti la Manet pas cu pas, mai ales in operele din anii
t6O.
Dacd Nimfa marcheazd drumul vertiginos care duce de la
tabloul de istorie la punerea in povestire a relaqiei producere-re-
ceptare, etapele urmitoare nu se vor lisa indelung agtePtate. Un
ajutor nesperat ne vine de data aceasta de la Manet insu;i, gi
mai exact de la titlurile pe care le-a dat unora din operele sale.
LJn an dtpdt Nirnfa surprinsd, Manet a creat tabloul intitulat
Domnisoara tn costum de ,,eryada" (i1..99). Imaginea
_Viaorine
aratd, o tinird femeie in centrul unei arene, linind in mini capa
gi spada.'ln planul doi se observi, redus prin PersPectiva
desiul debizard-, un picador in plin elan gi, mai departe inci,
un grup de privitori. Riportul intre figura centrali gi fundalul
tabloului cu greu ar putea fi mai artificial. Ai impresia ci mode-
lul a pozat in faqa unui decor de fundal din atelierul unui
fotograf de bilci. Aceasti impresie nu este intimplitoare. Manet
'rtrnJnolq?r JnJopId atunuE PuIrJ ?J lEcIPuI elsa ?s eaJIAud
nJ pzeeil! JJ Jepotu lsaf,? aJ?J ad Jrqrzrlur Jn(euosrad'gzeazod
er?3Iapou un plere
Inolqer fJ Pullt tep 'np',(ruosrad".aurzrap
lnroiny 'uitzoduro5 rrSarrug e ,tellele aP Brlentrs" glunuap
5;ec nlc,pur un a8nep? as fs aur,r '1au?141 rn1 tarlearc aluIBuJ
urnre ap rrlsrral)eta) 'aPl?g l,uaP snp lrqg I;oe e1'pzeazod
as aJBJ uJ puaJs o tr 'gptroc aP pleal ?uaf,s o uePel nu fJ : ngs
InltrtuJ relc aunds aJ ?eac eprnrcrd aceol(ru urrd pzearaSns
ep tunlsuu ut auuopi\ o'tooltutuoq'rgNvl'{ auvnoqll '65
"p?pdsa"
602 ISnSNI 'Ia lludsso rgNvl^l
270 IMAGINI IN OGLINDA

1OO. EDouARD MANET, La Pire Lathuile

un ukim exemplu va fi suficienr pentru a dernonstra, cd pind,


gi operele en pleii air, in care situaqia de atelier este absenti,
,irrr'.or.,..pute plecind de la un scenariu care inglobeazi procesul
creator.
Tabloul intitular La Pdre Lathuile (il. 100) este pictat in 18v9.
ln gridina unei beririi, un cuplu ^sezat la o masi e cufundat
i.rti-o tandri conversaqie. Ochi in ochi, ei au lisat lumea si
dispari in jurul lor. Perionajele nu pozeazd, nu privesc in afxa
tabloului, scenariul reprezenterii pare la prima vedere negat.
Abordatd insd cu mai multd arenqi;, imaginea va revela o foarte
pu[in canonici Punere in pagini: cupiul ^r.e a poziqie des-
ientrati, iar rnasa e {oca\zatd de o manieri asimetricl in raport
cu axa tabloului.
Motivaqia acestei manevre se inqelege fira .dificultate: in
spaqiul rimas disponibil in exrrema dreapti a ta.bloului, Manet
introduce ,r., p"rior"j secUndar care vine si echilibreze compo-
zigia.Dar *""it^, un chelner qinind. o halbi in mina dr-eaptd, ate
un rol inci si mai important: el e incarnarea acelei priviri
dinliuntrul tabloulu; (nl;cn aus dern Bilde). Asemeni unui
(7yl€JrJtur r$ xaldruoc era alauxuaW
ur eJeJ'aracnpord ep InrJeu
-af,S 'eJnlJrd et6eu es EJoJgJ eiuanguoc €l rruar.uJal lugs earrarrd
'elnsuad 'elap4 'runSry erdnse Arsn[Jxa gzeez\Iao1 as eJBJ '?s
eeteluazatdar urp rnlnrerlal€ lnrieds rS aJalapou epnlJxa lau€W
'psug zanbzgla6 ap errqasoap ardg 'auJnr o pzeeq)reur
erurdo gdnp ,,reurproerue nolqel"
- er?s
- zanbzgla1 Inl apuuary
?raJpf, InrpEJ ug 'aorselc rrrnlcrd e arinlos o rJrB EreJ tauew
'lnrotord ?xrJ aJ€c
IaJ eJa Inlepotu alruoriuaru ,rorr
-atu? alrJnolq?l uJ unc e6e '1n1aporu pzeaxq es EeJrArJd 'auJap
-oru rriar,r lnrorcrd giualaoxa urrd rore alsa tauery 'dec ed erry1gd
nc 'Sero ap ptnuli uJ teJprquJ 'aurs ad etuazatdar es e ap apc ad
'rnlnlapour eiuazatd aundnsard laruodolne lsao? 'rnlrlsuoJ es
e a'p irp, ad utptuazardar eie; ul rnlnrorcrd eiuazatd aundnsa-rd
leu€W ap nolq?t atuo pJ€O 'autBpu,tt n lntonrd alsa 'rur3?rur
raun eaur8erur alsa tuapal ac ?aac ?c JelJ aunds au etdeatple8ugrs
Bar€sralul 'Bal-XIX F Inloras urp rrrolJrd nercrlauaq erEJ ep
adeu:o; ap lndrr r$nsug urrd lrqrsodur lapp ap n-rtnl 'rce8ugls
lsoJ rJ rE lauery gc lnrdr; pzeauoriuaur nu psrns o IJIN
pl?uJntspJ es BaurSrrur ro
',,Jaue711" etsa nu grete es ru aJ EaaJ 'pSugts Bulur uJ elnsuad ri
prdearp ?uJru yI etaled nc re$rig;u; 'l6psul eatetuazatdar ap lelelar
alsa eu ,eatpde runc E6e* 1) ',,eie runJ ESe" leluazaldal E-s nu
tauetr pc
J lnrdeg 'p:zur8r-ro alienlrs o ?uaJs uJ gsuJ aund elsacy
'rrta-ruodotne -rn8urs un J?p 'rrnolqet allnu tetcld E lauery
'aps rarado Inlqtu?sue nc rurSeur ralsaJ?
lnrroder E[ pJaJaJ as
ala aJlurp lnruud 'rrrpluazardal € rJrJolal raun al? unl?Jls atJnr.u
r?ur rore etuazatd tuIS'l€xoprrd tcarqo un atsa lauetr J rnl IE Jac
16'taruodolne arrro ef, '(tOt 'l!'6lg1) nrcnl el rolcrd adgrclr-
I-ru aJeJ ruapuadapur ta.ruodotne rn8urs un ap ruaundsrq
'ea urrd lera8ns durr rielar? uJ purrJ 'lrgrzr,rur euJrupJ rru
-r8eur lruol?aJJ :pJoJetatu ap Suer nc piuazard o'lauery rnl Jo[aJ
-ado ealelrro(eu ug'alsa rorpcnpord-rnlnfeuosrad eluezar4
ptuazatda.tonv 'z
'i
'i 'rrur8erur
lnrpec gzeexq ete)
rnlal E reuaJs lnrieds ul eiuaza-rd prinp,rzap e Elsaf,E InJaJ uI
.'eaur8eur apur-rd a;ec lsnsug rnlnJoleJ
-edo Batelr^rlJ€ ap leandec'lf,exa rcru nes 'rraparr. t?nl ep €Jerues
ap eJeoJurp acarrad es eJ €eal ap te,rndBc 'reueJs [? rurlur InJal
-Jere) pulrnqlnt 'nrpec ug ppa$ar3 urp ?J sun-rrpd e 1a 'yer3oro1
rnun €aunrice ap n?s tulrJ rnun BaJ€uJnr ap tB8lrlur JolpraJl
llz rSnsNI 'rs sudssc JsNvhr
212 TMAGTNI lN ocLINDA

101. EDoUARD MANET, AatoPortret

la Manet se vrea eliptic gi, aga-zicind, ,,deconstruit'18. Sarcina de


a-l face complet ii incumbi spectatorului gi presupune un efort
de integr,are; la confluenqa privirii cu pensula gi paleta se gisegte
,,ceea ie e dincoace", realitatea pe cale de a deveni tablou.
Un ultim detaliu vine si completeze retorica acestui Dauto-
portret". E vorba de caracterul siu neimplinit sau, mai exact, ,,ne-
terminat'. S-ar putea vedea aici doar un rod alhazardtlui, dar mi
indoiesc cd e cazul. Singura po4iune nonfiniti a imaginii este mina
care qine pensula. Ea este prczentatd ca o haotici materie picturali.
IrDsad 07'rgNvy{ ouvnooa 'ZOI
'erJolrurJaP Is PWJluaJuOf, gJaIuBtu
o ep pzeelodrocul o p1a4to{olnv ere) ad 16 rauelq In[ €redo
?1301 nJluad ?,rrlecrJruuas PunJord areolearJ
pzltlss o nc [aFs?
?.e| e-aP rua^V'lnJolsredo 16 ea-reurnlspr'1no1qer'1n1ear - grel',
-unJ rol EJltu?urp uI- pueos ug aund arBc t$ loceroads auIAaP arEJ
arajnpord ap rrienrrs raun eie; uI IJIe ru?[JE all ',,lt,r1rd eIJ ?s
eacgld rg" rninrolctd 'durl arlug 'pc 1nldel 16 - ppuqSo / IaPou
alse
7 rale,ra$- IIod IeJl IaJ arluJ IntnJorcrd p oul^-al-nP PJ?
rerr5 1n(esed ul,rrlerrllutuas rBrg tS pcu; areod req_'rrzur18o InJol
-n(e nc rrurSerur InlorruoJ rarado elt$nar nrluad leluetuePunJ
?raprsuof, lrul1 €p oPreuoe-I gr fPIId aP eIlS as :aqca^ rinror
a BpolaI I 's7ElS?ecB ardsap JsagJoA aJ€J asJns allnru IBIrI flslxg
'rrpq8 ep fp ?puIISo luelsuoc Poru uJ EasoloJ lauEtrAI P3 lluds{
eP
"'er?ultu
epurlSo ul ?leu:ntspr eautSsul artpc rode 'laporu a-rrgc lndec Pulcrolu!
'ngsrnlnraltla6 urdnse as-npulcalde lr,rrrd ar1 9s eacpld lJ lau"W ln'I'
lnJcnl aP Inl ?Po1au pur,rrrd atJnu?ru plu?uodwl
o seurpJ e-eu Inlnrolcrd le r;erSorq ttutrd aJluIP, lnun €[ aC
'(arrg,r un-rrug ec r6gsu1 ra e-rdnse aJJEoluI es
erntcrd'lnppqetuazatdat ?lltuq e1 '16 .ap apc ed" ?u$uPJ 9s alnq
-eJl lJe rsacB 'ercrd ? aP Flc? r$nsug alsa IsIe letuazatdet aP aJe aJ
?eaf, {clulu; 'eruazardarolnB as e aP lylcres.eie; uI Equrooqns r?
'aluelnraxa iles mrqru @l?lnuaJue eJ pug8un(e'1n-rorord unc rS e3
el7 ISnSNI 'Ia atdsao r:INvhI
274 rMAGrNr lN ocLINDA

Iatl-ne acum in misuri si enumirim insemnele de autor


identificate pini in prezent la Manet:
1. Pictorul are un rol fictiv. El e o prezenld,.exotopiciu , dar
face parte dinr-o povestire dezvoltatd prin imagine (ca Satirul
invizibil in versiunea finali a Nimfei surprinse, de exemplu).
2. Prezenta pictorului ca ,,operator de luat vederi" e sugerati
prin imagine (Domnigoara Victorine care i;i privegte maestrul,
chelnerul care tulburd captarea imaginii).
3. Pictorul la lucru se arati en figure, ca imagine a unei
imagini; caz unic gi paradigmatic: Autoportretul din 1879.
Acestor trei modalitigi de autotematizare,li se mai poate
adiugasioap^tr^:
4. Pictorul este o prezengd, ,,endotopicd", dar care se arati
exclusiv ca personaj (gi nu ca producitor al imaginii).
Cea mai veche dintre operele in care se manifest| a patra
modalitate de autotematizare, este La pescuit (1861, il. 102).
Aceasta aparline epocii clasice a lui Manet, 9i nu e intimplitor
ci, in catalogul expoziqiei personale de la Pont de l'Alma (1897),
ea figura in poziqia ultimi21. Cici acest tablou era intr-un anume
fel ,,semnittrau expoziqiei, care atesta trecerea lui Manet in
rindul maegtrilor.
Pictorul insugi imprumutd aici trisiturile lui Rubens ;i-i
atribuie Suzannei Leenhoff trisiturile Helenei Fourment. Com-
pozitia e inspirati de maestrul flamand. Sensul siu alegoric
rimine ascuns, dar semnificaqia generald,apinzei e totu;i claril;
Manet se reprezinti pe sine ca pe un Rubens al ,,timpurilor
moderne".
E semnificativ cI aceasti primi ,,autgfroiectie endotopici"
a lui Manet echivaleazd, cu o autoproiectare in istoria artei. Aici
Manet este un ,,personaj", dar acest personaj e un (alt) pictor.
Acestei pinzeit urmeazd curind Concert tn grddina Tuileries
(7862, il. 103), in care Manet se reprezintd. ca ,,el insusi". Alituri
de Baudelaire, de Fantin-Latour, de Champfleury sau de Jacques
Offenbach, el e unul dintre reprezentanqii intelighenqiei
partziene sub Al Doilea Imperiu. Existi doui elemente care fac
si se inqef eagd cd autoproiecgia a fost ginditi de Manet ca o
aporie. Primul element consti in poziqia marginali a pictorului.
El apare in colqul din stinga pinzei (adici, respectind ordinea co-
dificatl de secole a lecturii, ,,in deschiderea" reprezentirii), dar
pe jumitate tiiat de cadru. El se afli deci in acela;i timp in tablou
si in afara tabloului. Putea foarte bine si qi lipseasci, insi el e
iocugi acolo. Inscrierii persoanei sale in imagine, ii corespunde,
l-n
:
L.
pledo rl ryrsrrut lpg'J.gNVrI o{vnoog'toI
Inlserqo 'nolq?l uJ IIqlzJ^ lnr?J arse nu ([nlorElrads 'lnuaruor)
Inpll fiunue aJ EaaO 'PArleJIJIutuas alif,rPeJluof, o aPnlJuI nu
- (saya17n1 xnp anbrnyy) saya11na vutpT,tB u! uaruoJ - arado
Ialsare Inprr PoBP wpqenul au ps emgar1 'lcund lser? u_J rSunJy
'r6psu1 eeteruezeldar ap sndnsa-rd rcap
atsa 'aued eJeI a::u) urp rrJ?luazatdat ? aJeor?Jnpo-rd piuersur
'.Jrdotoxa tausJAJ" un 'rnlnolq?l ,,eleJeoJur.p" pzeaxr; a(euosrad
allnru reu :gtuelduaruoJ nesTrS gtue,rado eluelsur aJt?J ,aplqJ
-sap as" arec aurSerur o atsa saxrafnJ autprt8 u! uaJuoJ - pJIs
-e1c'tnzgt' rue runJ pdnp '?cuJ prado - rncsad p7 ap aJlqasoap
ard5 'rnlnolq€l p cnarode luaruela eellop IE aurlralul lrl€ IS
'Joln?-rnJnrolcrd .alatunu* 16,ern3g"
'.tau?11 rop" n6ace arlug greoi?Jsap as eeJetuezerdar prrol
'Erntfutuas 'nps rnlaunu BaJarJf,sug'razugd 1e rpdec rl?FIeJ ?l
9lZ IsnsNI 'Ia sf,dssc raNvJ^I
276 rMAGrNr lN ocLINDA

reprezentd,rii picturale il formeazi publicul, in timp ce ,scena<


e conceputi ca spaqiu al producerii acestei reprezentlri. Prins in
acest joc de spagii, pictorul este o prezen\d oscilanti.
Trebuie, cred eu, si-l recitim pe Baudelaire, el insugi perso-
naj al acestui tablou-manifest, pentru arealiza latura declarativi
a operel:
,...toate fenomenele artistice ( ...) denotl existenla in fiinga umani a
unei permanente dualitiqi, a putinqei de a fi ?n acelagi timp tu insugi gi
un alrul (...). Artisrul nu e anist decit cu condigia de a fi dublu 9i de
a nu ignora nici un fenomen al dublei sale naturi22.o

ln 1873, Manet a rea,lizat a treia si ultima sa pinzi in care se


reprezinti pe sine ca personaj. Spre deosebire de Concert tn
grddina Tuileries (Musique aux Tuileries), tabloul Bal mascat k
Operd (il. 104) nu prezinri datele unui portret colectiv. Prezenga
autoportretului pictorului in p^rtea dreaptd, a pinzei este cu atit
mai semnificativi. Pozigia acestui domn cu joben, cu barbl
blonde gi aer ugor melancolic, oscileazi
- s-a spus - ,intre cea
de participant la bal gi cea de observator al scenei*23.F,le pierdut
in mulqime, de care se distinge totu;i, privirea sa pitrunziltoare
fiind singura carefixeazd cu insistenqd spectatorul2a. Ca si cele-
lalte figuri din sceni (cu excepqia lui Polichinelle in extremi-
tatea stingi), Manet nu este deghizac Firi masci si necostumat,
el rimine totugi personajul unei mascarade.
. .Interpretirile cele mai recente ^v ^traspersonajul
atenqia.asupra dialec-
ticii acestei reprezentdri, deschisi de citre Polichinelle
(vizut din spate gi tiiat de cadru in partea stingi) gi incheiati
de citre artistul insuqi (vdzut din faqd, la dreapta). S-a speculat
chiar asupra posibilidqii unei duble prezen\e a autorului in pinza
sa: o dati ,,mascat" cu infiqigarea lui Polichinelle, a doua oari
in mod deschis ,,el insusi"25.
Prefer si abandonez supozigii, inci neverificate, in sta-
diul acesta nesigur, pentru^ceste
a mi concentra asupra unui alt aspect,
mai important in cadrul cercetdrii mele. Am mengionat faptul cd,
in aceasti apatra;i ultimi modalitate autoreprezentativi, ,,pic-
torul este p prezengi "endotopicd.rr, dar se arati exclusiv ca per-
sonaj (;i nti ca producitor de imagine)'. Aceasti afirmagie se cere
acum nuan[ati.
E perfect adevdrat ci in nici una din celelalte trei pinze Manet
nu apirea ca ,,instanqi producitoare" (cu pensula in mini gi pe
cale
- pentru a impinge lucrurile la extrem - de a reprezenta
sau de se reprezenta26). Cele trei opere conqin totugi semnale
^
'orr6nsug
lnsnpord uJ IIJaJnPord rnlnre l$nsug
e ?ueJS u1 araund pJlloqtuls o nJ rf,eP pzeeleuq)e llrnl?uuas B
?ue3s ur eeJaund 'rr,,(rnlniunua InJolfJnpord) rotpiunua e1 re1
-norued ug r$ (rnlnsrn3srp earacnpord ap lrgesuodsar (eqrurl ap
InDB purrJ ec) areiunua e[ aJalrulJl o laruel ]saf,E ur eluezatdet
e,r 'rn1no1g?l luaJnPord alaiuersulnoJlJ e1 ri rotne E[ aJIJaJaJ Ef,
'ernlputuas '(snpord lnsrncsrp) lunua un ?J l?Jnlcrd ptxat ?JePIs
-uoc urol pJep" :?uaJs uI Bs eeJaund rS rnlaunu IIJetJOsuI e gprdrc
-ur.rd eatBtrrorratsod aJtuJ aunlzIIot ep Jo1r.tnzv) lniuelrq rncpl
n? e[E 'szrrJnlputuas alEJJesuo, lso] ne alueuodrul IIPUS ellntu
r?ru 'luoreg 'rarado € rtasulJlul rIJo[eA e-ldnse nu 'aJerclatuo3
ruo[€A erdnse eiuangur ateod es eiuasqe nes eiuazard :prado urp
pluerSalur atrcd atel nu ea ntdtcurrd u; 'alIuIJ ?r?Po rarado rtrlel
-lnreJ pour uJ g8nepe as are3 Jotnr ep gcJ€tu o alse Brnlguuas
pupl4l tl tnlaunu lutn{t
'rz,,lnlol a IJIV 'lnlng eelezrlenuac t$ earer
-odBrra' ' ' " : ?ls?eoe eiurrrrrd ug rS e,rac etl$ 'ared as 'arrelapneg
'euJeporu rrcoda IIJoz uJ Inln-reu
-r8eur rrJntnoJ Ie luetJetu uauoual un ad ec 'laueyA1 pzeando
o aJ?f, ad 'rolnu ap Jolaruardut E puats ut Baraund ?JaPIS
-uoc ratnd e nrluad aluaunS;e alualolJns tEunPB tue ?, PaJJ
'a::-tueze tdaJotnr rS lnlawnu
eriducsur erlul eaunr\tuo( gzeazrl?ar lauew '(rc1 '[) lnsput I?g
uJ gr ru?zrleat'(Egy 'y.) sauapnl auqpy8 uJ uaruoJ ug luezard
,,a[unu"-,,?rn8r;" 1nfe,rr1c u1 wrpug8 au pJECI 'InlnJosasod earard
-orde u1p-rnrguuras-mlnnpq erirzod ap plellllrBJ a Earcrlllluapl 'arlJ
-nuapr I-?s IS alner l-ps erngar p:orercads erec ad r$ grpluezardar
In-rp?J ug ar$asp3 as aJ?J aueosrad laun alarunu r$ntot sIJJs a
Ieq ap Inralrq ad
'Inlnolq?t llrarnPord ecnru alsa '9zutd ?lseaJe
feet) v eJ rnleJ e)tew atsa ,leu?tr J" l.r.rgluezerdarolne lnxopered
aurs ur aurluoc grerdar6eau fJnlpuruas ?rs?aJv ',,lauetrAJ" :atunu
un ErJrrsep ateod 'atdorde es Inrot?tcads pceq 'Pq aP lellq
un ar$asp3 ,as 'ppuolg ?Qreq nJ InlnuuroP elareorrrd e1 '1os ad
JBITIf, 'r$nrot 'errala-r al pruare gzrleue O 'nu 'arapa,r eurrd e1
qytadg rl lprsput lpg u! rS aracnpord ap auruas ar?o PlsIxE
'nps ,,elaurnu" nJ cIrJal?IP'.lJoder ug ?s ,BueosJad" eadacuoc 1a
'poug tueuodrur reu '(rnlnrpec EaJar?l urrd) ardoroxa ards art6ar
o era8ns 'ngs rnlndun € ?lrnrcalelul Batunl ?l aps raiuauauedr
erdnsB eriuare eeBgne 1a'saua1tnl rutpy8 uyuaruoJ uI 'suaqng
Bra tau?W yncsad p7 uf 'rolcrd ec rolctd el arznle )eI ate)
42, ISnSNI 'Is audsaq rsNvhl
218 rMAcrNr lN ocLINDA

,,Ce este arta p:urd, in concepqia moderni ?' se intreba Baude-


laire in ale sale Curiozitdpi estetice. Pentru a rispunde: ,,Este
crearea unei magii sugestive conginind deopotrivi obiectul gi
subiectul, lumea exterioari artistului si pe anisrul insusi31." Inte-
grarea numelui pictorului in spaqiul operei nu e, firi indoiali,
decit un aspect marginal al acestei magii. Putem totugi considera
modalitatea prin care Manet abordeazi problema insergiei auc-
toriale nominale ca fiind caracteristicl pentru calitatea sa de
,,pictor al vieqii moderne'. Foarte rar se intimph ca semnitura
sa sI rlmini exterioari operei: o singuri dati doar ea e pusi pe
spatele tabloului32, niciodati pe cadru.
Se pot distinge trei cazuri de aplicare integrati a numelui
autorului:
a) Semndtura este inclusd tn cimpul materinl al irnaginii, dar
ea nu se integreazd reprezentdii.E ceea ce s-a numit ,,semnitura
flohnti*33: aplicatl in mod tradigional in colqul din dreapta jos,
ea di impresia de a fi supraadiugati si marcheazi ,,inchiderea"
lecturii imaginii3a.
La Manet, ,,semnirura flotanti" iEi schimbi uneori locul: ade-
seori ea poate fi gisiti in stinga tabloului, alteori chiar in centru.
Atunci, cu toate cd-gi pistreazd, caracterul de adaos, ea intri in
relaqie cu imaginea;i din ,,flotanti", devine manipulatl Aqa stau
lucrurile cu semnitura in tabloul Concert tn grddina Tuileries,
tradiqionali prin poziqia sa marginald, dar totodati pusi in scenl
prin dialogul sdu cu autoportretul de la cealalti extremitate a
pinzei. Complexitatea acestui demers la Manet poate fi ilustrat
gi de alte exemple. Mi limitez la cazurlle extreme:
- Tabloul Sparangbel datind din anul 1880 (il. 105) congine
o semniturd ,,flotanti" care, in ciuda conciziei sale (un simplu
,,m" trasat liber cu culoare mov), este bine pusi in evidenqi in
colgul din dreapta sus. Pentru a-i intelege semnificaqia, trebuie
si cunoastem intreaga istorie a tabloului: in acelagi an, Manet
pictase pentru Charles Ephrussi Legdturd de sparangbel3s,
pentru care a primit un onorariu mai mare decit cel pe care il
ceruse. ln semn de mulgumire, Manet ii trimite aceasti a doua
pinzd,, ilrsoqind-o de un bileqel: ,,Lipsea un sparanghel din
legitura (lumneavoastri"35. Daci prima naturi moarti (Legdturd)
era ,,un Manet" (semnitura e plasati in stinga, jos), a doua
(Sparangbelul) este un ;m". Acest mic tablou este in realitate o
mare sinecdoci.
- Portretul lui Theodore Duret (1868, il. 105) este semnat in
colqul din stinga, jos. Insolitul semnlturii este dublu: personajul
'terdo:de aueoJ aJapel ap rcund un-JluIP plenl 'tuaru8erl-aur8erur
o',,auJaporu rriat,t" B autSetut o alsa (SOl 'tt'tl8l) ?Jnq uJ
'atelrrnlrlu ap rs eradb ug
aapr pls€et€ lau?l1J tereoldxa ? uInJ uePa.{ ps ArlJnJlsur elsE
'crdotopua r$ crdoroxa durt r$e1ar? ut Joln? Inun sJJEuI alsa
ee ',,1etrelur un ad" gtezaty 'erirredas 'e1trut1 '1n3erd Vzveleu
-uras Ea :?Arr?JrJruruas etsa 3e-rd tsace ad rnlnrotcrd tnlarunu
e\uazatd'lear Inrieds r$ rrrpluazatdat lnrieds anug 1n3o1erp ed
retrrJol pzeeztvr lnolqel pr nrluad'euoz ?noP e Yare.redas
"t I?eP
fzeanlrs es eJntpuuag 'uodns lsace ad grcrct? IJ B aP etsa-ldtur
puJp rnlnrolord trntguuas 'grlerd ap pperlsnltq o ad pur(rrds
as arer lrdor un pturzatd au (/OI'll'8S81),atat? nr wx?g -
'aiaraurr ap alarado uJ leu?trAl aJtpJ ap
ppuorirpe-rt ?s ?trIJoJ uJ ?l?zIIIln alsa r$ 6saL{Jel e ePo-laI J ladamd
uu ad nes fttppr slal un ad.placqdv a aa :1,1atieds ps oiualua
-?qutp ad ?zpazru^t T,wt7alut ptnl.puutas aP zpJ eafo7 M G
'ecllglzll Erqe alsa 'laueytq In[ Inolqe] ug'tnlnrol
-crd alaunu ?rpurrJ 'r.(og rn1 lnldruaxa ap g\el giueuodur ug
gSrr6gc'1no1qrr Pulurnlsgr lJcaP ?llllJ r; areod nu aref, 'tlnlpuuras
relsaJ? le lr.JlrS lnJelf,BJEf, rcp 'rre(og ?l aP ur^ IaPI alaquv
:sop ad
?srJos-alsa Ba 16 arlseou tatiuale pz?al?uruas o letuazatdat
leqSuvuds 'raNVr^i oxvnoos'90 I
.SS1'4*
&-Ylt
6lZ, l$nsru1 ra ardsao rsNvhl
220 TMAGINI lN oGLINDA

106. EDouARD MANET, Thdodore Duret

107. EDoUARD MANET, Bdiat cu cirese

Din barci nu vedem decit o p^rte, ocuPati de un cuPlu. La limita


inferioari a imaginii, se obsirvI o Por{iune dintr-o banchetl de
lemn. Aceasta preia rolul vechilor ParaPete' care in picrura clasici
(la fel la tinlrul Manet), separau sPaqiul rePrezentilrii de spaqiu-l
real (il. 107). Aceasti dublurd interioari a cadrului pare aici a fi
un accident, dar nu e aga. Ea marchezS'prezentaproducitorului/
receptor in jumitatea invizibila a b;rcii gi serve;te de suport
pentru semnitura pictorului (la extremitatea dreapti)- .Fndo-
iopia liminari a pro?ucitorului este in acest fel dublu subliniati:
prin
^ E punctul de vedere ales gi prin numele inscris'
lnteresant sI notim felul cum Manet a dus si mai departe
acest ioc. ln tabloul intitulat Argenteuil (iI.109), cate dareaz|
din acelagi an, el impinge ,,graniqa esteti-ci' in imagine q.i igi
plaseazd.personajele pe aceasti graniqi. Asrfel e pusl in chestiune
insigi sepiraqia celor doud nivele de realitate, iar punerea
semniturii pe aceasti limiti relativizatd' are bineinqeles o valoa-
re simotomatici.
1r.r ,.ru-"t, se poate spune ci Manet, deloc interesat de me-
-adru,
toda semnirii pe ibordeazd totugi semnitura pe- un fals
cadru, dublure interioari a cimpului pictural, obiect delimitind
{ 1.&
-fr
pteq ul'raNvr^t ouvnoca .gol
'eriecr;ruruas ?{rJsap a1 e n-ltuad
'rolrrnlguruas e gdnr8 pts€acB uy gzeando aJ?f, rolrigrrppotu
erdnse arr,rr:d o JunJB vs pzeauJJn aJ alaJ_ur undord rul
'?ado ol trrro* 1rg "tuiduJ I"q "p prrrp{ ad rilruorcrd ajaunu
:loorlJ? rntsaJe e at:r-d etur-rd ur nlduaxa un e(ap l?lrJ ruv
'Arl€Jn3rJ rnlndrugc
InJorJatur ur fuacs ug asnd tugs 'rnlnolqer efu; ur ,,Elo1y e'.
ap Jol ur 'aJ?J alrrnt?uruas aleot grrur gdnrS glseaf,e u1 '(c Inl
-nzeJ I? ,,Juunur{" ze) urr laJlse r] e,r q lnzet) lttpututou aildtnsut
ap aryllppota wa/1 p pJ ?rytaptsuoc tt aryod atayuazatdat utp
?lup,(3alux aupd acvt auc paxqo un ad 7,1oc11da a,r,n1puu,tag (c
-
'rrrpluazerda-r pugurl-rede
elJarqo ?leporor purry 'lezlrrrleleJ .nJp?J" rnun aleuJJn luJs
tau?W rn1 alarader?d 'D?lrtuq' ap eaapr r$psug arlnosrp uI laJrs€
pu;und 'rrur8erur lnrorJatur JBrr.{J uJ surdul a nrpeJ slBJ tsaJ?
'aurarlxa elrrnze) uJ '('Jta ?teqru€q 'ppensnleq) eantuazatdat
IZZ ISnSNI 'rs axdssc raNvr^r
222 IMAGINI lN oGLINDA

1
i
$

1 09. EDouARD ir4.rri"{!1i", Arp e nteuil

ln majoritartea cazuriicir' semnitura e pusi pe un ohiect inte-


rior reprezentirii susceptib;l de a purta un nurte: in Portretul
D-lui Pertuiset, utn,itar de lei un nume (Manet), insoqit de o
datd (1881)ae este gravat in scoarqa unui copae I in natura moarti
reprezent?nil un irytrc {i\ 110) rscilitura se ptezintd ca un
grafimi, trasat pe zielui Cin spate' in ambele cazuti, actul de a
i"-rr" esre disimulat sub un gesr non-auctorial (nu artigtii sint
ebtdeJ 'L]tNvyL cxvnoog 'ol I
IraJrPur arsa ?polaru Pls€aJ? uIJd 'nolq?l uJ l?luazeJdal nolqBr
un allc ad alanrnu lJoeun eIJtsuJ r51 raue141 'etele eD '?uB aP
prado o rJJap ?rtu?urues o eund e ap tde IBru patqo Plsrxa nN
'16gsug ?prnrcrd qlralew uJ lezttul alsa Ia ?J sraPls
-uoJ eauaurase ep ateod lnrorercads '1utsr3ar PuJqLur.{Js :r-p'pr.z
ad lBse-rr ared alaunu'a1a,mdaJ pugruazarder Inlnolqel Inz€f, uI
'1a;rsy '?rnrJe[ ap ale^Iu ?noP atereSns ar; au Ps snlJxa alsa nN
'(riarad ad nes rJoqJB ad alatunu auosuJ t$-ps osatnu6rqo arec rao
t$nsNl -ra audsgo rgNvw
224 rMAcrNr lN ocLrNDA

semnati opera in totalitatea sa. Semnitura este in acest caz


impinsi intr-un al doilea nivel al ficqiunii, printr-o ,,telescopare"
a reprezentirii. E semnificativ ci semnitura pe un tablou din
interior se poate gdsi uneori chiar pe o operi a lui Manet insugi
(ca de pildi pe tabloul Torero mort din 1864 reprezentat in cadrul
pinzei Cititoarea (7866, iI.111;+t, dar gi pe opera unui alt aftisr.
ln Repaus (1870)42, Manet isi pune semnltura pe o stampi
japonezd, datorati lui Kuniyoshia3. Acest din urmi exemplu poate
fi considerat ca un fel de ,,fals' programatic: Manet ne declari
astfel ci-gi asumi japonezismul ca pe o condiqie personali.
Unul din cazurile cele mai frapante de punere in sceni a
numelui pictorului ne e oferit de Portretul lui Emile Zoh (tt6t,
;1.112). Opera a ficut obiectul mai multor srudii limuritoareaa.
Se gtie asdel ci aici suportul pentru semnitura lui Manet il con-
stituie brosura De care Zola a consacrat-o in 1867 artei lui
Manetas. lnlreg tabloul este de altfel o punere in scend a picturii
lui Manet: pe peretele din fund, o stampi japonezd, si o gravuri
de Vel6zqu ez flancheazd, o reproducere dupd Olympia. Aceastd
capodoperi scandaloasi, cireia Zola i-al:uat apdrarea in brogura
sa, era astfel integrati unui muzeu imaginar, care ar apar.ine
mai curind lui Manet decit lui Zola. Scriitorul e reprezenrar in
timp ce risfoiegte Istoria picturii a lui Charles Blanc, operi de
referinql in epoci. Tabloul are deci ca temi integrarea lui Manet
in Istoria artei graqie eforturilor \d Zola.
Frapant e si descoperim cum aceasti compoziqie se sprijini
pe o schimbare a ,,paratextelorn46: titlul unei cirgi (,,MANET')
devine aici semndtura unei picturi. Semnitura :uz:urpd deci titlul,
si neindoielnic nu e o intimplare cd Zola detesta tabloul acesra.
O oarecare aseminare cu acest joc al semniturilor din pinza
ce-l reprezinti pe Zola ne e oferiti de o pinzi anterioard,: Por-
tretul lui Zacharie Astruc Q8A67+2. Pe cartea japonezd, din pri-
mul plan e inscrisi o adevdratd dedicaqie: ,,poetului/2. Astruc/
prietenul siu/Manet /1866*. Gustul lui Manet pentru figura
retorici a sinecdocii este foarte bine ilustrat aici: relaqia pars pro
toto nlr putea fi mai clari decit atit; nu e nevoie de prea multi
reflecqie pentru a realiza ci Manet ii dedici lui Astruc nu ,,o
carte japonei.z.d", ci un tablou care ,japonizeazdu, Cit despre
Bucbetul de violete din 1872 (i1.113), el reprezintd cazul extrem
al unui tablou-cadou. LJn evantai, un buchet de violete, o scri-
soare, iati tot ce reprezintl'aceasti pinzd,. Pe foaia albi a bile-
tului deschis se poate citi urmitoarea inscripqie: .Domnigoarei
Berthe/(Mo)risot /E. Manet". Aici, din marginale cum erau,
dedicagia gi semnitura devin centrale.
'(o4aqaty u1 unlaq lnolqer ug)
pqle ?sBLU ap pi€J o ad nes '(*698I'au3o1nog el 3!O lnolqer ug)
prnpu?uea8 o ad '(sy!7laH Inolqel u1) asaru raun eautSretu ad
elaunu lau?trAJ srJrsuJ €-rs arlour e3 urP aurPnlruaf, nc PlsPoIJru
aunds 'pplld ap 'ealnd tuoa nN ',,alueJlJluruas ttiualur" al?1f,
raun earalS?ounf,al alnured nu 'rarado InJorJalul uJ ?c al?ol nf,
:trrnlguuas ea-reseldue aJ€f, uJ ,.tnzw p,rtrrodoap pist*e -leq
'lSpsug erado ap gsndur rrurSerur ? rorlnauaurJaq
reun ?a[€J eprqJseP e e[ aur^ar lnllB uI lpaP PUFnJ r€ru rnlnolqel
F ,o[ eurnu? un-rtuJ psnd atsa eJntpuuas af, ap ruprrcrldxa gs
EtngJ V 'atetuazatdar rrlglrlear ecr3o1?l?rnqlm arJ ps els?ace uud
eJ gJgI'rnlnrolcrd rrJntfuuas E ?uaJs u; eraund ap riprrpporu
eetlte lol tuls Fq ap relrq un ad -rerqc nes '( g p I '[[) arzosr-rcs o ad
'Qtt 'l) eu?r o '( 'll) nolq?r un ad rnlnroln? elaurnN
"d I I I
,attojxltC'rgNvII oxvnoca'I II
SZZ rSnsNI 'rs sudsso JaNvI^r
226 IMAGINT lN ocLrNDA

La jumitatea drumului intre semnitura comuni qi cea care


pare a nu fi decit fortuiti, se afli exemplul celebru al pinzei Bar
h Folies-Bergdre (il. 114).Pusdpe erich;a unei sticle,la extremi-
tatea stingi a tabloului, descoperirea ei nu poate si nu stirneasci
perplexitatea.
$i totugi, am putea incerca o interpretare pe care, in chiar
principiul ei, o autorizeazd. caracrerul evident inrenqional al
112. EDoUARD MANET, Emile Zola
eetgd ?elnd J? alJrls raun Eteqorla ad Inlaunu eaJeJI[dV 'gpxop
-end ErntJnrls gzeelarLuas 16g ezugd 'pler8alur rS prueproqap
'ptezrleu:elqord rS pJrr€ruelqord aur8reru ?lseale ad preuua5
'llqlzl^ a r?ur
nu rnlnrolf,rd alarunu ?pur13o uJ r?p '1epun; ug aredear elatunu
ptwod arm ?lclts 'are;8alut o ap ?l?[qnp erdnstap ad alsa ,,ar€p
-roqap" plsear? 'rnlnolqer p lop 1nue1d uJ a[IqIzI^ rrzurlSo 1nt]aJa
urJd '?aJeluazatdat ,,pzeeprogep* guoz ?lseace ',,elelr1eaJ" r$
,,aur8eLur" artul'plnuJl ?[ gles?ld
'teuoriuaru efap rsoy e (ZOt 'lt)
lauery rn1 e:ado uJ IoJ totg) 1e 'rrnproq Jolrqcal e giuacsru
-rural pturlln o else 'lrl?JlsuoruaP-rsE^3 Potu un-Jlug pur(r-rds
as rarirzoduroJ J? I?Jtuef, 1nfeuosrad aJeJ ep 'proruleru ap ?Je[d
'rnlnolqet e piq urp earred pugdnco ?treou] fJnruu ar?ru o-Jlurp
atred e3BJ lJerqo lsaf,V 'tJargo un ad ?l?xrJ a 'grr,rrtodrulp Bg
'.al6a1n1d" nu EJnl?uruas rf,re pJ r?tunN 'al€lrJeJ o tunJeprJru
arnlnsuof, nu so( e8ugrs urp 1ni1oc uTpzuyd o euuras V 'rrJ?luez
-ardar BaurSrBru uJ'leJ aulnue un-JluJ'alsa rrrnlputuas InJo'I
'alEs
runlgurues e gur7ed ug rr-raund eiur,rrrd ug 'laueyq ap lua^oaJJ
ap lJt€ alecncerd'alecrllsra,up eueoJ ,,auures ap r;noo(" Jolsef,e
alaloxa ep laqrl,9 'LlNvt^I cuvnoca '€lI
IZZ IsnsNI 'rs sudsac raNvl4l
228 rMAGrNr lN ocLINDA

Ia prima vedere o simpli extravaganqi. Numai o abordare specu-


lativi ii poate descifra sensul.
Numele (Manet) este insoqit de o dati (1882). Aceasti dati
semnaleazi, la nivelul operei, anul creaqiei sale. La nivelul sti-
clei, trimite la vechimea vinului. Sticla (,Un Manet 7882') e
pusi in raport sinecdotic cu reprezentarea: tabloul, este la rindul
lui schimbind nivelul ,,un Manet 1882'.
- -
Va fi fost anul 1882 un an bun pentru .producgia Manet"51?
Pinza Bar la Folies-Berglre este ultima lucrare mare a pic-
torului. Cele trei mari teme autoreflexive se regisesc aici la
apogeul lor. Punctul de vedere al instanqei operante este incor-
porat imaginii. ,,Producitorul" reapare intr-adevlr in operi in
postura ,,consumatorului". Imaginea sa este o imagine virtuali,
vizibili numai intr-o oglindd. $i totugi, aga cum e plasat, impins
in colqul superior din dreapta printr-o perspectivi, cum ade-
-
seori s-a remarcat, mai curind incorectd
- acest personaj tdiat
de cadrul tabloului marcheazd,,punctul culminant" al discursului
pictural. La celdlalt capdt al diagonalei tabloului, in unghiul infe-
rior din stinga, un obiect aflatla limita dintre imagine gi reali-
tate poarti numele pictorului.
t',-

Nu e cu putin[i si incheiem aceste consideragii firr6, a ne opri


un moment asupra uneia dintre mirturiile cele mai importante
privitoare la aceasti problemi a numelui pictorului. Este vorba
de ex-libis-ul lui Manet gravat de Bracquemond (i1.115). Povestea
e cunoscutd. La 24 decembrie 1874, editorul Poulet-Malassis ii
scria lui Manet: ,,Bracquemond tocmai a terminat ex-libis-ul
dumneavoastri; am vdzlt placa de gravuri. Nu gtiu daci el v-a
spus ci eu sint cel ce l-a inventat. Am gIsit, fdrd s|caut prea mult,
subiectul ;i deviza ..MANET et MANEBIT>,, ce joacl in latini pe
numele dumneavoastri, care in aceasti limbi inseamni: rimine,
iar la timpul viitor manebit, adici: va rimine52.'
Emblema lui Bracquemond demonstreazd, fdrd, echivoc im-
portanqa.jocului de cuvinte privitor la numele pictorului in
mediul siu cel mai apropiat. Sint posibile doui lecturi care,
departe de a se exclude, trebuie, dimpotrivi, privite ca fiind com-
plementare. Prima, care este cea obiqnuiti, prive;te mesajul
polemic al acestui ex-libris; Manet este un artist care, in ciuda mo-
dernitiqii sale, ,,rlmine qi va rimine", acest destin fiind inscris in
chiar numele siu53. Al doilea nivel al lecturii este mai delicat,
rrlgtrl?uosJad e .rrles" ap elnlel 'rnlnloorue e aued eurrd ug
trgJol we eteJ ardsap 'mlnlsrue ele a^rxeuaJolne rrnco( roJaurrd
erdnse p^rleJrJruues purtunl o ?tppoap ?JunJe ?rnrf,el grs?eJv
'aJrlsnu?z ap lf,? un ad ec rrrnlcrd
lntce lndacuoc
IJ € ap 1nrde1 uud ,,aunupr e,r r$ eugurgr" aruc 'laue11 rnl ,,€al?l
-r1rue;' el erunle o eJ ptllrr eeuaruas? ap €rnqeJt (ftgaI{VI/,I
IE IANVI{) eztt'aq'gzaoueq gqrull ap rorercads/rolrlrr .EleJl rnun
yJ1u ze) af,rJo uJ 'rnupruru edpcs luaprle poru uI eatnd nu
e eueosrad e1 'urte1 nldturs rnlnJolrrl elieurural urrd plnuriuoc
er.znlv 'lezrpnxas cruralnd era 'alernlcrd rariearo elatuatu
-nJlsur nf, pJoJE ug'ln1n-roDrd alarunu'gleurSrro EaunrsJea uI
're,lelaldruo3sap"
- 1a eaunds - trlurs e-s aJ?J 'laue1A1
rnl alersalord 1ap1e ep trurJrs e e) eeeJ',,pJrpeuo3' etapd 16
,p41ef elnsuad erpy'aunrsra^ ?nop v o lerIeeJ e puowanbcerg
tycuT'vtpzn;rp arrdo-rdrul pteraprsuof, eaur8eurr rS pseorqrcs
?lnoros tsoJ e aapr pls?ary 'alnsuad rS praled urrd rcre lrnooluJ
a .purppr8 ep lazn nSace ?l Irqrzr^ eun?aptol '1rrr,r lnue8ro
PJ All"srJruures a 'sElligrl{rrluv rB rrrJ?J Jolrlopr erlrpeJl ug
'crcrurag dlgrs rnun EuJoj qns 'or.purp?.13 ap naz" ap drqc u; rer
-uazatdat ?-l 19 'rolcrd nes rnlnuelarrd aurq rcw [eJ €auaauoJ eJ
BaaJ ,llnru eatdetngc e pry! asrspS" plnJsounJ-eurq etso lsrueqc
16 uerprurou rqral ap plsru"tun frrulnJ rnrpJ ?'srsse1e1A1-talnod
'rezraap ri rrurSeur casurJtur IntusTloqwrs at6e,urd 1a pc nrruad
J Ig3 NVI^I IC lauvW aquad syqn-x7
cNonanbcvra'911
6ZC ISnsNi 'ra audsao rsNvr^r
230 rMAGrNr lN ocLrNDA

creatoare a lui Manet, care se manifesta dejain Nintfd sarprinsd,


atinge aici stadiul de emblemd,.Ea,va,fi completati, cigiva ani mai
tirziu, prin portretul literar pe c^re l-a flcut Zola vechiului siu
prieten, in prima parte a romanului Opera, in care Claude
Lantier ca dublul literar al lui Manet. Pasajul care ilustreazi
^p^re
raportul intre pictor si modelul slu in timp ce executi tabloul
intitulat in carte ,Plein-Air" (de fapt, Dejunul pe iarbd) este
cum nu se poate mai limuritor:
,Claude avea chef si inliture paravanul 9i si priveasci. Aceasti curiozi-
tate, pe care gi-o socotea stupida" ?i sporea proasta dispoziqie. ln cele
din urml, cu obignuita-i ridicare din umeri, iqi apuci pensulele...
bilbiind iiteva cuvinte, in mijlocul unui figiit de lenjerie (...). Dar ceea
cevizu,il fecu si rimini imobilizat, grav, extaziat (...): tinira fati, in
cildura de seri care se revirsa prin ferestre, diduse la o parte cearceaful
9i, toropiti de osteneala atitor nopli ftrri somn, dormea, sclldati in
lumind, atit de incongtienti, ci nici o unda nu trecea peste pura ei
nuditate (...). Toati tulburarea lui, toatl curiozitatea lui carnah,
doringa cu care se luptase, sfirgeau acum in aceasti uimire de artist, in
acest entuziasm pentnr frumoasele tonuri gi mqchii bine modelagi
(...) Acum, el implora, agitindu-gi lamentabil creionul, in emolia
coplegitoare a doringei lui de artist57."

Emblema lui Manet in chip de ,,zel de gridini" isi gisegte


in acest pasaj cel mai ilustru echivalent narativ. Emblema gi
relatrrea nu fac, Ia nivelul receptirii operei, decit si incheie bucla
deschisi de Manet insugi, care incepind cu lucririle sale de
tinereqe (gi mai exact cu Nimfd surprinsd) s-a prezentat
(derobindu-se in acelagi timp perceperii directe) ca parte activi
intr-o intrigi vizuald;i erotici, metafori a creagiei picturale.

NOTE
1 E. Moreau-N6lanton, Manet racontd par lui-mAme,2 vol.,Paris, 7926.
2 Albert \flolf, in Petite Presse, 77 aprilie 1876, dupi G. H. Hamilton,
Manet and his critecs, New Haven ;i Londr4 7969, p.796.
3 E. Duranty, .La Nouvelle Peinture", Paris, 1876, in: D. Riout (ed.), Zes
ecriaains deaant l'Impressionnisme, Pais,7989, p. 127.
4 Mtr limitez si citez dou; texte devenite clasice: lV. C. Booth, .Distance
et point de vlre" (1961), in R. Barthes er al., Podtique du rdcit,Paris,1977,
pp.85-1 14;i G. Genette, Figures III,Pans, 1972,pp.783-267.
5 Existi totugi excepgii: a se vedea'W.Kemp, Der Anteil des Betrachters.
Rezeptiansiistbetiscbe Studien zur. Malerei des 19. Jahrbunderts, Miinchen, 1983
gi numtrrul consacrat aceslei probleme de revista Carte Semiotiche, 5-6 ( 1988).
6 Dati fiind absenga unui corespondent convenabil care sI desemneze privirea
pe care unul din personajele dintr-o picturi o adreseazi spectatorului, prefer
expresia germani creatl de A. Neumeyer , Der Blbh aus dem Bild.e,Berhn, 1964.
'GZ t:' SZ'su ''17t'do 'urersuapll/N-uenoU) nie;ado
rderalare Inpor ruJs ereJ laurhl rn1 a1e aie;eurr ap a.rado ?nop prslxa IE1I 8[
'(OS-SS 'dd'ptel ap lnunlo^'^) 68[-99[ 'dd '(SgOt) el
uol <seuluahl> uap ur tgruod
'alqctqtsa8tsuny n! lttqcsllaz u!',,zanbze1a6(eirqcrotg'I
saqeqSruol pun alroaqusunll :s€a11 o8eurl' 'A :pepe^ es V ll
' Il'd \'1or"t1t'do'uotue1a51-neerory 9l
'pirqcs o er puynl reru teraprsuo) a (UZ ru'916l
'eaaua3 'altltosl?t au8o1elr2 '1au/W pfinopE'uratsuaplrrlX 'g r$ rrenoa 'q)
o.{1oa El ep rletuaprrro ErrV ap Inazny{ el ep Inrorlrodorny 91
'9y51 'e:puo1
'rydut,(,1g : jau/J4[ '#tu 'qI : EaPeA as y 'rrurldtug rde; un era 'lapour aP lrruple
'aur8eurr uJ rnlnJolEarr Eaunrznrlur'(tOOt) oss€Jld Inl nes'(eggf ) urnSneg rn1
'(OZgt) avuezeJ rnl alErolep'(nldruexe tsaf,B EI elurnzer au e n-rruad) 7a1du,C76
elrrpta.ld.ratur uI 'rrtiu.re 'apeda: ep Imsep prul ri 'sundsp.t ne-ay upco,ro.rd
JolseJV ('ge 'd-'ln'do <e^aqle-I pnde 'g9g1 erunr 'a1n7ty,7 ur 'artarr13
salnf),,1zrdurd1g ad aturzetdat o-s eriuata.rd ar? aJE. 16'sa1nc apun ar1$
auro Iepou'uaqp8 ra lnraruld nc'ppqrued prsrlepo ?lsEaf,E nf, r-a3' :?f,uJnES
'(Z€'d'6Set'srte4'asatd z1 lu?aap salsqoqut,Cs 7a salsruuolssatdutl'ety1la1 'l
ep tr1rtr g98I arunr ,Zrrlp lasuarun tkalluory ur'.rar1neg'qa) ,,yeac.leac
un ad surlur lapour AEJIJ un 'atsa ar eaar rdarp o-purnl JeII{tr nru 'a.repa,r ap
tcund un rcru urp pcrydxa as ru ptdu(.1g" :rea-rasqoau rnrarl ? nps Insues J?p
aue.loduretuo. pu? ep rrJrtlrc e aued ?unq o ap lef,JetueJ rso; e lnrdeg 'e;lsnlr
reru alaf, ales alrrira-rr Erprunu as aJEJ a.ltuud 1aue141 rn1 ale.arado ap euas g8unl
o-Jtur eluazard ruls ,,purzod IepouJ" e:nre1 ri ,,.rar1ate' ap lnrcadsy y1
'1e.laua3 Ieur JolaeJeJ un nf, alEnzIA r8ulur raun € Euaf,s ur
ruaund pJoqrl epl usgl e nrtuad 'rnlnfcargns Inle^ru e1 are;3arur es er.rdord lapse
purloruersa '(yn(ruos.rad) auuezns 7 (1n1apour) euuezns Eaunrxeuo. EI plrrEJ
aratnurrl arrro tetorue3sa e 1n:olcrd 'r5ntol '(tSV'd'tOZOtl '-IIXf, 'autzz8ty4T
uolSut1tng aqJ u! ',,<sa:tule4 sap arIotsIFI> s<ruelg puE lauetrAl' 'JJaU'tIJ
I$ OgZ'd 'g651 er;qruorco-arrgurardas'1tl,,1 ap tuoutv<I ur '3ur1.rar5'q3)
suaqn1 lrll e uun?q * zuzzng punnpo:dar p:n.,'.e-13 o-rlurp le.rrdsur e-s
ezuld 'drur1 rielace u1 '(ge 'd'Zrcl 'uarlcunlaq 'nuoly punopT'a;ae.r9-.rara141 'f
ap prtlEler lyoquaaj-r11eo){ uog'I rn1 errnr.rpru) rnlruotord e arios pareollll
'1;oquaal auuezns ad lapour ?r lnl? e psuudtns ol*lN'rpp E-l r arec ad 1eur1
ur.ld lenuale'cr;e:Sorgotne luauala un ri auriuoc prado grseacy g1
1n1rrr
'9g|d'168r
snur'aqcurlg auaav 17 ur',,sxua^nos 'tauEtrAl prenopg' 1sno.l4 'y 71
'672-9Ce'dd
'Grct) IIAXO 'autzr8z141 uot8ut1ng aqJW ',,pasud.rn5 aqdrud5l s(rauEtrt'
'ssner;tr'A purlesoU :rSl-6Vt 'dd (eEe t) Lyl'suv-xn?ag sap aliazpC
:uJ ,,X suoder sal te tauetr I ep asr.rd.rns aqdurd5l E-I' 'Iurperro3 'p II
'(eg'd'e86['sue4'sie1e4 puerC np srleuorleN selraleC'(€ggI-e€gI iau"W
erirzodxa e1 1n3o1ere) ug) urqce3 asro5uerg rn1 auri.rede rg ersa;dxg g1
't56 I'slrtd'pars1cur1;tr suarprrglt
'npalqq ,tp uotl"t ltlsut<7 ee."r eeue) elllerap n-rruad.ty(T
f i;rt9,jilIfr"n
'e,r:aur141 'aprddrlq4 n;puexelv ep 'ruorpen) ltut np suad sa7 '196l
'sr,re4 'aper914 e1 ap anbqqroqgrg'sat41dutor satanD'alelapneg selreq3 8
'0661 'slred
1aur147 apn8at a1r'uouagreg auluehl rn1 ayrie.raprsuot ri 721-1yI'dd'186I
'uolaouu4 '1tV ue so Suttuzrrl'urraq11o2tr '11 rn1 aprieraprsuof, papal es v I
ItZ rSnsNI 'rs audsac rsNvlt
232 IMAGTNI lN ocLINDA

19 J.E. Blanche, Manet, Paris, 1924, p. 55.


20 A. Prousg Ed,ouard Manet. Souoenirs, Paris, 1913, pp. 40-41. O lecturi
emblematictr a motivului oglinzii in opera lui Manet a fost propusl de
G. Mauner, Manet, peintre-philosophe. A Study of the Painter's Tbemes,Uni-
versity Park, Londra , 1975, p. 149 gi urm.
21 La numirul 50 al catalogului (a se vedea A. Proust, op. cit., p.54).
22 Baudelaire, op. cit. p.993.
23 L. Nochlin, .A Thoroughly Masked Ball' ,in Art Joumal,45/l (1985),
p. 190.
24 ....the only one conspicuously facing us" (Th. Reff , Manet and Modern
Par*, !flashington D.C., Gallery of Arg 1982, no. 39).
25 H.O. Borowitz, .No Strings: Some New Sources For Manet's
Polichinelles", in : N ine te entb - Century Frencb S tudie s, 15 (7986 / 1987),
pp.425a51.
26 ln Musique aux Tuilerier, se poate decela o trimitere la actul picturii,
ce-i drept destul de ambigu{ cici obiectul pe care il gine Manet in mina dreapti
este greu de identificat: penel de pictor? baston de plimbare?
27 Baudelaire, op. cit., p.1277.
28 Mi limitez sl citez numirul special din Reaue de I'Art,26,7974 (cu
deosebire important studiul luiJ.-Cl. Lebensztejn, .Esquisse d'une rypologie",
pp. a8-56) gi articolul lui O. Calabrese/B. Gigante, signature du peintre",
"La
in La part de l'eil, 1989, pp. 2743.
29 Calabrese /Giganre, op. cit., p. 27.
30 Pentru modalitaqile acestei puneri in sceni in arta clasici, imi permit sx
trimit la doui din lucririle mele: .Der Quijote-Effekt. Bild und Wirklichkeit
im 17. Jahrhundert unter besonderer Beriicksichtigung von Murillos CEuvre",
in H. K6rner (ed.), Die Trauben des Zeuxis, Hildesheim-Zurich-New York,
1990, pp, 125 gi urm. 9i .Zurbarans Veronika", in Zeitschrift fur Kunst'
gescbichte,58, 191, pp.790-206 (v. volumul de faqi, pp. 131-160 9i 90-111).
31 C. Baudelaire, CEuares Cornplbtes, Biblioth6que de la Pl6iade, Paris,
1967, p.1270.
32 D. Rouart/D. \Tildenstein, Edouard' Manet. Catalogue raisonn|,
Geneva, 1975, vol. l, nr. 279.
33 J.Cl. Lebensztejn, op. cit., p.48
34 M. Butor, -Les mols dans la peinture" in: Rdpertoire 1V,7974, p.73.
35 Rouart/Wildenstein, oP. cit., nr. 357.
36 A.Tabarang Manet, Histoire catalographique,Pais, T93l, p.3.
37 A se vedea: E. Du Gu6 Trapier, -Only Goya", in Burlington Maga-
zine,lO2,1960, pp. 158-161 gi G. Mauner, Manet, peintre-pbilosopbe. A St&dy
of the Painter's Tbemes, Universiry Park-Londr4 1975, pp.104-108.
38 Pentru detalii a se vedea: T. Duret, Histoire d'Edouard Manet et de son
@u.ure,Paris, 1926, pp. 38-89 Ei Tabarang op. cit., p. 183.
39 A se vedea: A.-M. Lecoq, .Cadre et Rebord" in Reoue de l'Art, 26,7974,
pp. 15-20. i,

40 Rouart/Vildenstein, op. cit., nr. 365.


41 Punerea in scentr a acestui tablou in tablou mi se pare semnificativi s,i
dintr-un alt punct de vedere. Ea teynatizeazi problematica -fragmentului", a
imaginii tiiate, atit de importante in opera lui Manet. In pinza intirulati Citr-
toarea (il. 111) nu se vede decit un -fragment" de tablou. Se gtie ci tocmai in
acei ani Manet decupase ;i pinza intirulati Episode d'une course de Taureaux
(Salonul din 1s64) in mai multe fragmente, dintre care unul este prezentat la
'(SeOt) 1'sanbug.torl saqtnqray ur ',,a;lual a1 'alal
e1 'o.ranp.1" 'pirqcrot5 'I Jorf,r1 ur at6asp8 es (esed ltusare e aurzunlord u1
prnlf,al O 'll-gl'dd 'V76L'sue4 'p.rerqg 'V ap 'pa 'atanp,7 'tloz'9, lg
'yp 'd 'vc'do 'uolpnog '4'f : eape.t as V 99
'srssPlel l-ralnod rnl plnf,sounr era lJ PleloPul rrrj
a.lec r$ atelrqf,lluv ul purd rcrn ec 'atitperl p8unl o ap e(ap EIf,IJauaq ,,etuJeq
ua' lnla.rl.rod pr piur,rr.rd plseare uI lelou eq 'tIZ-e 6l'dd '986I 'sue4'xnarp
sap sdtoc ,7 '('pa) rnrpnel€I I 'O 'rueura1 'd-f uJ ',,ral3 aursrqd.rourodorqr
-uE(l ep salrurl sa1' 'xno.rrncl-rsnuor{ 'J li 986l 'zura141 'I 'apunqsutnuatlv
tnz a8vtttag uultJ:ur,,arurall ellrue aI(I''aper1tr'Il:Eapal es V gg
'
rn-e7' dd'9161' lZ'1.rv,l
ap arraay ur ',,puoulanbce;g .red n^ tauetrAl' 'uo11rnog '4-'f :eape,r as V
' gt€-€ g'rttlruta1 qu7 ur',,.dsa?erul rI]EIuel gtug s.teuvhl
'g
I €'dd'gg6 ['
ur d:orrsue-rl aqt pur leurell aqa* 'rauneyrq 'g
ap psndo.rd e.rnral t
ti, U
'116l'sved'satann sas ia 1au"W:lu?J?gel 'y ap psnpo.rdal e EaJEosutS Zg
'rq1eg ad rnluolcrd
alaunu '(nng.radns plEropur prpy rsaS un-.rrur.rd) ea ed sucsut E rauel I EuC rcp
?teuruas atsa nu r.rad6 'rr.rnEr; ,,ta.ruodo1ne' lS ,,nolqel" ?leporor tugs (eraled
'a.raq ap eqleq) ateruaza;dar alalralqo '(l8I 'ru ''1!r'do 'uratsuappltrua:enoa)
palzd o a( olozalv ?qvH a;dsap Eqro^ E 'aref,raf,ul ep nltrl nr lnzp,rard
lsoJ rJ ps a.red atTStag-sat|og pl ttg ezuTd ap rody terlo.,r.zap
^rxauaroln8
lnco( a;eo uJ rauEI [ rnl lE nolqn Inrrru tEtIf, atngel] 'lxatuol tsare uI [g
'(nolgerTazqd raun lnrpec uJ,,egle azu1d" laun Eereuluas) ,,uea9ur.re1eu' lca;a
un rrrE snpxa elsa nu'(rZ '.ru'11 '1o,r'uratsuaplrTpn.renoll) pqle ar.ra(ua1 o ad
nes (1g7'Otl'Cg 'ru ''11r 'do'urarsuepllrrr\arenoU'yr) fqle EsBw ap piey o ad
EJnl?urues aund 16r taue141 arEr nf, eiuatsrsur purlJ ctep :gzatodr o epnzeq r$nror
aleod as ze) ploirJn urp lsaf,? ul'g€l 'tu ''1!J 'y'o'uratsuapl/X\/uenox Og
'gtt 'ru ''1!r'do 'uratsuaplrrr1/u€no1 6'
'rnlerunu E pltleluelso adeorde ea:ezrlerftds atsa ',,te1d' nolqer
lserE ur 1$nror pzrade{ tJ BaaJ '98I 'ru'.t1t'd9 'urelsuapp,ltr/trenoU 8}
'186r*p"d'spnasiafTaua"'","r,.1301"":11;'.ilf ij'::5$J"f.'1'"iii
'1981 'sFed 'anbntp la auhqdrtSotq apwg laupry 'pg'epz'i g,
'W- ne' dd'916l' 711'autzz8zyJ
uolSutltxg u1',,e1o7to rrErlrod s.1auey41' TJtU 't :selE IEIU pape^ as V t'
'9 'u 'g€ 'd'116l'1.loa ,ra51 'aar,11, uatg aq1 'sat1'J 'J :Eape^ as V gt
'gg['Ju''l1c'do'uralsuaplrlr$Jnrenog Zt
'tlpztteutet aurrrd raun lrutratqo
EreJ rs a.red ptuapuadapur pue ap p:ado o rua^ep e ep eleo ad ruaurSe:; Inlso.E
Inrreta 'eatoolt1t3 uI'ltout 1?qryg lnlln gns (Zggt) €urlv EI ap erirzodxa
rsnsNl 'rs aEdsac rsNvr r
e€.2
arin-rosrC Nr
INIevr^rr
,,aJapal ap InlnrJund" rJ 'solusoJoJcEur rS sorusocoJf,rr,u eJlurp
raluapuodsaJoo gzeeJotep es nu ea 'aurpro o plsrxe pJBCI
'EJolsace e gJnle)lJeJ o ftrqo nes 'pirlsBd o
puruelap 'tinyzounc * y,l,ta ap rrrndrult nlapuqpJ ? plnelntunc
etueqJs prada-r ',,so3oJ ap rJnu pnop" r$ ,,6n1d ap eluaueuJo nJ
rJroJs urp ppotuoJ o" ',,riruetualns lr(e-rqo nJ" n-rlad rnlnlu$S
E arntels o 'AX sTnoT unlsoJ ug tartrod un 'ueluoJ Seyocres
un-Jlurp elatlt aJluJ plsuoJ a-rec 'rrnln{Jel nJ ppel o ',,1ne2ny41..
'z,,tELePE
1n3a-rru; eepal ps aJ€J '-rolrrnrcnl Ie lerunzal un.. ezelcepaJ
ps unl-rodo csasg8 'al1astaatup atqdadolg uIp es?rtxa Joun
e r$ pue5 a3roa5 'serung 'Docg rar[B/N rnl JoleueuoJ ?Jntcal
pdnp :ro1 x?tflaznu ra-ren6a pdnp erros o-s pz?auoriuatul erec ed
earnsar'.od nc r$ aoarlad as ac Ffdrugrul as Jol erlcaloc nD .[nsJe^
-run nou urp eJrdruoJ ? ep raiuro,r InpoJ
pur-rdartug e) eee) lot ?J
- ,,rl$rdol.. rop raJ
- else areuoricaloJ ap Eal?lrArDV 'f^nnl
-rtsuoJ urnJeJ?o psdrl o '(urprog rauuEop Eu.zlL E[ pJ€Anog
etrr?lf,xa 'n8ot pt 'aurpro purind JEC") aurpJo ap ra esdrl urp
aur,rord raqlnJ?d r$ prrr'nog rnJ raricaloo ruani
1e [nJotJErEJ
' vzaa dott et
lnJolprrrrn
',,sndxa" lJarqo lnturrd ap uiaqzt al :aiuapla raun sndxa
apal as InJot?lrzrl'nezntu-rasec ln8erd ep lnleJl ErqV 'rnlnlol
-rdec lnrndeJuJ €[ ep JerqJ pluazatd a traqn?[{ rnl EruoJI
,,'r[?lau] aP arJarqo aP uEr.uJoru
un ep grcdv4 ela earr,rrrd rode '(ueruor-o1e8 Suyoc;es un) prrerd
ap qeagS( un ap rcegzr. ar 'ln8erd rBaJeJt ac pdnq.. :,,naznru..
autlep rol EseC 'rreuoricaloc guraap ps os?r?loq as rr6rdoc
116o; rop lat laqcncg4 tt pnanog ulp ealnned 1e lnlorrdec u1
Ilrt6a?ur rS se8ag nes
,,?J?OrUrPO ?J PUrrdOS"
238 rMAGrNr lN DIsoLUTIE

pe care ,rezumatul lucrurilor' il implici.: ,,P6cuchet -vedea


toate aceste minunigii din pat, gi uneori se ducea pini in
camera lui Bouvard, ca si le poati privi ;i mai bine, mai de la
depirtare3.'
Devenim astfel martori ai unei schimbiri semnificative
privind situaqia in care este perceputi ,,ordinea lucrurilor". Privi-
torul care a trecut pragul colecgiei este izbit qi frapat de aceasta.
Existi un singur punct de vedere din care ea poate fi perceputi
cu pldcere: este patul lui P6cuchet (la care se poate adiuga un
al doilea care nu-l modificd prea mult gi anume camera lui
Bouvard).-
-
,, Asezarea in perspect iv d' a colecqiei (p ersp ectiv a fdrd indoiali
stricati) ii creeazd, o continuitate iluzorie, transformind-o intr-un
fel de ,,paradis artificial", care se apropie de caricaturi. Cici si
nu uitim: ,,lucrul cel mai stragnic [al colecqiei] era o statuie a
Sfintului Petru, areza;';d in dreptul ferestrei [ceea ce inseamni
..inrimati> gi in acela;i timp "pusi in lumini" !] ln mina dreapti,
inminuqati, stringea cheia raiului, de culoare verznie4."

Este semnificativ (gi nu a rimas neobservat)s, ci atit ultimul


roman al lui Flaubert, Bouvard ;i P6cuchet,inceput in 1874 ;i
rimas neterminat, cit gi ultimul roman al lui Balzac, Vdrul Pons,
din 1847, oferi o imagine a lumii ce sti sub semnul taxinomiei
muzeale. Este vorba insi, evident, de doud moduri diferite de a
-prezenta o totalitate de imagini 9i obiecte.
Pripastia care separi lumea lui Flaubert de cea a lui Balzac
e similari celei in ale cirei adincimi sint de ciutat riddcinile
a;a-numitei priviri ,,moderne". Colecqia lui Pons consti din
,,capodopereo, ea dezviluie un sistem semiologic, care (con)duce
in mod necesar la catalog. Catalogul reprezintd, visul oricirei
colecqii. Este colecqia ca ibstracqie, coleiqia ca pur concept. ln
catalog, muzeul lui Pons posedi locul coerenqei (coerenqi
ciutati in zadar de cei doi copigti ai lui Flaubert ;i inselitor
gisiti in punctul de fugi conducind la patul lui P6cuchet):
z. portret pictat pe marmuri de Sebastiano del
"Nr. Splendid
Piombo, 1s+0 7..-l Mi se pare superioari portretului de Baccio
Bandinelli din muzeu, care e cam uscat, pe citi vreme acest cava-
ler de Malta e de o mare prospeqime, pictura pistrindu-se mai
bine pe LAVAGNA (ardezie)6."
Deoarece colecqia consti'din capodopere intretesute (a ciror
ideali intertextualitate este oferiti de catalog), este ea insigi o
capodoperi absoluti: ,,Dinspre pafiea lor, Pons gi Schmucke
au curiqat gi au gters de praf muzeul lui Pons [...]Fiecare piesi
'6,pJeorurpo Er" BrdoJ ? nJtuad (cro-ra B,rao r$ aJe €a4J?lorl JBI)
1c ',,ro11rnrJn[ IE lewnzeJn un aunduoc e n;tuad n51_'piruad e1
13-pJeaurar nJ eretxrlgJ e1 '(greporcru rde; ep prasrs?rgd o-u arec
ad) pprirur rol Elrasau eleere)reoruJer :pJ?tuatuepunJ erFproq
o ner rrBuorsuad rreuoricunJ Iop rec .rt6euaruo raiuirr$ eseld
s.rlni ieru rialdruJ B ap ar?rracur ro1 elirnu, pdnd .pstialaiug'rS
gwSolew'pruroy o-JluJ gleuJru r; areod reru nu .rotrrrr ur ?raun1
EJ gzeansuouap JoJ ralrt?luat ea;en$[ 'prerluareJrpau eaJ€[
-nurnJ etse uagn-?lJ Int rolrore InFapI .raqrnJ?d r$ pre,rnog rnJ
ftaznu urp csasdrl ?nopurtuV 'suod rn1 p reur8etur rnlnsJalrun
alE e^rl3_ullsrp auues ?nop ales luls ,,1n30181?c.. 16 ,,a1aru€g..
',,rolaradopodec lJasuoJ" rnun aleurnu ug (prrporor o-pur6pdap)
Je
Jolaur€J Euas gzeelnvrnJ aJ EaeJ atsg .rotrdrlcs no[Er1 un
_
nc a1a:adopdec preo(uoJuJ er?r nrieds un,a1tacn1i4s arej niieds
un alsg 'xatnp 7o uautouat un r$psug ea atse areotezrlelo.l_eJ?Jn]?F
ro ericalo3 'nolqel rnJpJerJ ptnp 'snds 1a;rp ,arsg ',,eladopod?J..
raun e 'aleazntu asard rau_n e aralSeounJal ap poc un-Jturp
'tezleg nr.zJ{t yeur gtutza;d o-au unc e$e ,aued aJBJ EruEU
-ruJ r€.., erer urp prrun aricaloc o rr$rgs
(AIX srno'I (111y srnol aruer ,prueJ?"r,^"l1'Jl"{:frtrt"#
ep aruer .drunJs ur,ual
ap aru?r'soueqe ap aur?J:Sap1r1 nc.laprs nc,pruel? nJ (JolrsoJ
nJ elelsnrJur uJof, ep etueJ'alr?u rrn8rl nc auerura8 r$ apueueg
auBr'aleldlnJs ar€uaqt e\auzgtpur nJ alorueds auer tin-$r1l
Js.alunu rnSrlJ? e) eeeJ urrd alrqecJ?rual auerlElr avtet ,1ze ap
rrfazalSua e[runJJq ad ap alal e3 rJeur aluaru€uro nJ auariauarr.
atueJ : alrJnros aleoi ap ndra 51auer rer .areo1e,r psuetur ep grueJ o
?aJn[pJls nolq?t rnJpJarJ 1n.rn( u;" :Jo[ alaureJ pcrpe .areop^ ap
arrotgund e\uazatd raun Jnralcer?J prnJpJalJ pJaJuoJ aJ tueru
-ala ler€ urrd suo4 rnl Inaznu urp alunolqet ar6auilap rezleg
rn :l::::!W'g,Hi
Jrr
r l nr nr o s q y'.r o $ r w rqr l? le t": rXlTJ I;$
'raJoquary nrluad rupurlqns
tlpor era runo ese roi;rlpiqetot
InPgr Ia nrluad alsa Jno[q?_1-:adn5 ' ,teue JnlnlosqE" ?[ 'prBtueru
-qdns aral$eou4c o nJ 'E;rdse 'nps ppugr ei reun6-ri,rug iotptacrac
'suo.4 'JJuntE gqgd asnzpl aJ ratJ? ?rrolsr areo ad Jolunolqer
EeJrs?dap rs EaJelrturse erntnsuoJ ps lrnqaJl r] JE nolqer-radns
rsarv 'Gzul4ad r,rolnc IS lyll ap ,,ppa1p3zJy o r; e'ai$aparop
es rrrnsaaod 1n1eur; ug arec') noiqer-radns rnun eaietngt
uJ ?Je JaJor.{ueJ.,{ 'al.nJsounrau tatadopodoS lnon .rayoquarg
InlnuJrrpq e prn8r;ertuor o e: lr,rrrd r; areod suo4 fnrpn
D'lr3tznru rc riaod lop ap rep 'aradopodec
ep uaJuof, lsaJe ur uol uJ era r$ Bs EruJoJ uJ el?JFI as aued ur
6€Z YrvorNrco Yc oNrrdo:)
240 IMAGTNI lN ptsoruTte

Semiologia copiatului infinit este opusd celei a crealiei


absolute. Evocind-o, Flaubert atinge
- aga cum nici unul dintre
contemporanii sli nu ar fi putut-o face punctul vulnerabil al
culturii epocii sale.
-
Jr

A ciuta o cale de acces Ia un artist acesta Degas


-in cazultemerar.
intr-un context literar poate fi, fdrd, indoiali, -
Dacd o
facem aici e pentru cd el apare, ca artist, din pripastia istorici
ce se casci intre lumea lui Pons gi cea al lui Bouvard gi P6cuchet.
Cind apare Vdrul Pons (7847),Degas i;i descoperise deja
voca{ia de artist; in anul in care Flaubert incepe si lucreze la Bou-
aard Si Pdcucbet (1874), participi la prima expozigie a ,,impre-
sioniqtilor'. In acest interval de timp se situeazi anii de studiu
gi cllitorie.
Pozigia sa faqi de lumea imaginilor, care se formeazi acum,
incorporeazd, ceea ce s-ar putea numi a treia cale (poate cea mai
interesanti, pentru ci e o parte a cursului concret al istoriei
artei) in cadrul risturnirilor observabile in cea de a doua
jumitate a veacului trecut. Nu este deci surprinzdtor cd inci din
7872 Degas devine un personaj literar. ln Le Peintre Louis
Martin de Duranty, unul dintre criticii cei mai sagace ai noii
;coli, tinirul artist care da numele povestirii descoperi, in Marea
Galerie de la Luvru, ci ,,lingd el, confruntindu-se ca ;i el cu un
tablou de Poussin, se instalase Degas, artist de o rari inteligengl
gi preocupat de idei...(10.
Aceasti primi apariqie fugitivi a lui Degas intr-un text literar
(ii vor urma curind altele, culminind cu Monsieur Teste al lui
Yal6ry gi Elstir al lui Proust) este, in sine, foarte semnificativl.
Ea zdruncini cunoscuta imagine a pictorului impresionist care-gi
aEa,zd, gevaletul in naturi, inlocuind-o cu imaginea, aparent mult
mai tradiqionali, a copistului de la Luvru. Ar fi eronat totugi (;i
superficial) si vedem in fragmentul din povestirea lui Duranty
o simpli al:uzte la metoda academisti, care recomanda ,,imitarea
maestrilor". .
lnsi;i conciziunea cu care este prezentat Degas la Luvru
con[ine o trimitere la faptul ci aici este vorba deryre altceoa.
Pictorul care se ,,dueleazd"'.cu Poussin iati o imagine care
-
vide;te o anumiti agresivitate. Ea sugereazd,lupta birbiteasci
intre elev si maestru, o controversi in care penelul devine spadi
;i paleta, scut.
eiunueJ e ep saJSuI rnl €[EeuzfJpuJ ''alurcuJ rruarep BAalrJ nJ
elap sar3u1 ea8ugld es ,,ilaeJEU A zanbzgpn.ollynry-ad aunrsed
rSBaacB nc rr$aqnr es 'gseonrlsuoru rS prncpld aJrgnr aJ iqV..
'gzeldot unr ep
rS rc 'se8aq pzerdoc ar_ep retunu nu tuoJ uauri ps alnqarl .areq
-a{tq plseaJ? e1 apundspr e,nrluad 4,,rn1ntsrdoc* 1e rctnt seci
se8aq EI rJunl? leconord e ec 'ptrscalJe aru€ru o a nu g)ec-
',,al€rdol IJ E ap autuap
alapou' ap 1n3uer e[ ?ruJ prasasun(e nu (rapsrql( ?uJd rlne]
-lr9C €l aP) rlllv 'raruaPmv rnlnuoalued nunle ad"[ neauruedB
nu (oru-roluod e[ Iule{ pl ep) pzeaqSolerp ar?r nc ,rolrl$rue e
aued arBru g ',ro1rrr6aeru eaJElrtur" pur,rud Jrtuap€Je rnlnuoueJ
aundns as e_ ap arredap el.lto! rra se8aq gc gzeaniuouap
aJEJ ad
- JEJtrqr? dnrartug o"'lJul1 - alsrl ralsaJe eiuapunqy
?p opJeuoal';eruossrall'auarad
-wod alarsa{'(esl.I e1 ap uitou.t 1nlu,tnu1) IulE{ .ouruerSnure4
'r1neclrgg '(,a1a3urs ec n$or rS nr6nuat 'JotrJnl?rls r$ sourn-r;
aseuoJe4 un "'asauoJa1 'asauoran"' " ) asauore6 ,orqccrrnlurd
ue4'lpuerquag'(,"'pp,p,ra1ds arrolnr o ep ?qle arruptu
"lr{C
o eaAB Inrot?uop"'') uou8nv ulp qlard ralrunu e$e
InrlsaetrAJ
'r1ozzo2'ocrla8uy rrg'ra1tsrq1tr'e1n3oru rrloc6 elrJnl?rurtu
'Qzgle1ap mto8apy onrg) FIIIag ruuelorC ,ourlarv o11aurd5
'Surpuayq' (toynt a * n1finyt a olt oB aTV) eu8aruryq .xroicepq
'sar3u1 'ourluelorJ ossox 'oturoluo4 'qrre3o11 'uerira 'or33ar
-ro3 'o1a3ueleqcrllJ '1ae;eg :aued reJ Ia urq 'rorcrd un ap frep
-oeJA l?srl DJeurSeur nazntu.. leurSrro r$ reSoq rcru IaJ epasod
se8aq pJ Epe^op ureae'airqcs ap elereJ ep 6 elal puroJsfg
',ruAn-I el ap rrr6aeu rTtlJaA riol ad" lBrdoo e pc at$eouncar r$nsug
Ig 'arns ase6 11 gJlplr as alerodtual aradar ?nop alsac? arlurp
rruaf,ap pnop a[eJ ug rn6aeru pdnp awzrlear rolairqcs
lnr?rlnN
'r,eu8aluery
pdnp 1$ oqword Iap ou?rls?qag gdnp rrdoc ace; reru .roJrduors
-erdwr e rrirzodxa raurrd ealurpuJ ru? rop n),Zlgl uI .rnlnrlnT
re rrSrdoc"ap ltrnsria, uJ eursuJ ,gEii qUr"dd z rr
"t."d"q
es ealaraurl urp rnln-rorcrd p laJcuoJ
:areqan.rg
Inwnrp upurn'ps r$ reralrl prxal -irprld ps arnqarr
?lseaoe e1 apundspr E ruluacl g
se8aq nrluad erdoc psuJ arse aJ
'sns
rclu plelrJ aJarJcsep ?srJuoJ uJ fJsurpJlar ps rrd aps elaluranJ
ler'rruordg asasnds 'nDtutalnd rac ad e)ete fv ap eluriluar arr
ruapl eJ?f,alg" 'se8aq rn1 rrlprrleuosrad e ?JnuBtuoJ ?JnlpspJl
?lrtrrnue o ?[ rJ 'tusrruaprce ?[ roap gleler es nu lluernq
Itz YuvorNrso vc oNrrdoc
242 IMAGINI lN DIsoLUTIE

la tirania modelului unic (Rafael sau Michelangelo, Rubens saz


Poussin) devine la Degas imposibilitatea de a se impotrivi
renraqiei de a-gi insugi prin copie - intreg universul arristic.
Maginiria odati porniti pare si poatd funcgiona vegnic-(,,Nu
mergeli in Italia, ii sfltuia un prieten, sau veqi fi pierdut pe
vecie...").
O ceretare tipologici a ,,muzeului imaginar" al lui Degas
rdmine inci de realizat. Ar trebui si facem odati diferengierea
intre ,,studiu" gi ,,pastigi", intre ,,copie" ;i ,,parodie", intre ,,citat"
si ,,aluzie"14, pentru a putea clarifica mai bine maniera prin care
pictorul r" tif.ti.;t" cu tradiqia. In a;.teptarea unui studiu mai
temernrc, o prrvrre mai rapidi asupra demersului propriu despre
;i cz imaginea s-ar putea dovedi de o oarecare utilitate.
Ca pri- poate servi interpret^rea dati de Degas
"*"tttplu
Meninilor lui Veldzqu ez (rl.116). Alegerea nu se datoreazi cu
sigurangi intimplerii . Y el6zqtez tocmai fusese definit de Manet
drept ,,pictor al pictoriloruts,iat Las Meninas era capodopera sa

116, EDGAR DEGAS


Omagiu lui Veld.zquez
112, EDGAR DEGAS
Pagind dintr-un caiet de schiPe
rnl ep rrnolqer pnop ale3 'lauery 'prnrrd ap nps rnJn8aJoc r$
rnlnualarrd InzeJ uJ ec 'uo1es ap nolq?l un pl reJrqo ep arnp nu
,,roprt6eeu p lsrdoc.. ap at?lrler ug seSeq ap Ernr?qgrls ee[?O
'aleuosrad runrlrr utp pwzlleeJ
psso13 ef, reop rJ ',uoJ?s ap psard.. ec .alrlpryrqeqord areor pdnp
'tndacuoc lsoJ u nu aJBJ 'gleurtu-ralau Arl?lal aJels o-JluJ tespl
'ze) e)uo ur leuosrad au€oJ nu€tuauroJ un .erdoc o tJJap nrJul
-uaruoJ un pqe-r8ap relu rJap alsa uar.{Junl{ ?l ap prnlcrd ecr111
'lepunJ urp rr$n ?araprqrsap u; (pur8rro ug) grs arec .(orar51 gsof)
raur8ar rnlnuopJo (etu e eat ad .prurn urp elac ur .BraJ zanbzgp 6
rnl eeurpnrllv 'AI dUA pl lndeo nr {oo3 ericaloc urp raruod
-o1n? Jnsndnsard pulqtuJ rc 'ope-r4 E[ ap ernrrld ulp lar elsa nu
1nde3 'al€lrc ap Jalsaru? rnun Inlellnzal alse rnlnrsrue e;n8rg
'lenluertrE lrcrldxa a:Bd
,,rrJnlJrd p iurrd.. ep nllrl rnrpJ Ie
,,zaib
-zgle[e a8euuollo un-rluJ le]lse ?ruro;suerl as lnolqLr Barru;
'e1rre8rery ratueJur eiey ug gleaqJunuaBug purSrro ug ,oruarwre5
egop ad ar6arncopg o arer rarirzoduof, Inrlual urp leaqcunua8
-uJ InJfuJr '(euosrad nou un eJnpoJlur .qurqcs uf 'alelrsuelur
nJ ?JuJ rS areolrr,r elarado ug sr8aq rnl I€ Arserdx5 lnrror-radar
urp 'rSnlot 'alred aJq ro^ (retcagar InoJq?t r$ nolqer uJ Inolq?r)
a^rlour pnop else^Jy 'rnrpdslp ne sputuaw spT urp [nJ?punJ
pzaerorep ar gpuqSo erqalao r$ uncard.,,no[qel u1aprnolqe;..
zanbzgp6 rnl Inolqer sndns tsoJ e ar€r
?[ ?eJEr.uJoJsuBJt pi_u1-ln6n nc ruat$roun3al ps alrwrad ,uagcunlAl
eI lze prrrrsgd 'se3ag rnl e rrpmnl IIrSu erdnse arra.r-rd g
'osseJrd rnl
,,a1rrpnls" 'JBaA un alsad'lugs aldruaxa elnJsounJ rptu alat aJEJ
Jn
arlurp' zanbzyla 6 rnl olqer p dnp aprnrcrd .roprgtardralur Brras
'sralsaJE
IeFsE aPrqssep Ig InrsaJru€w n3 rsJa^oJluoJ o-JluJ SBJIB
t?spl €-s se8aq
- a3rse[J raue elutrd?J Br,uoU e1 pc rolpzurrd
-Jns rJap alsa rctu n1g 'r,r6psug aJrsEIJ -rlrpluazardal E ?uaf,s ur
Baraund'an6 as runc pdnp'lnzpte-s spuxuaW sp7 uI.,,aur3€Lur.
'.alelt1ea;* t,atitpe:1" t.laporu*'.lst1lp* aJlurp e:nfg8al,etele
ec rrrnlcrd yrtoe pzeezrleual eJBo noJq?l un ep EqJoA alsg
t nPuluaw I" JrlsrlJE_EFru
.prs .[a€J€U
Inralrer?f, r6nsug ug'earu eantpd pdnp lnsundspa In[
aPzuYlS ezelPn$ ps rol ul'zanbzgle^ ap oJor? lEdnJo e-s seSag
purcrrd aJ?J urp 'aletdarp punq ad 'egartug tuarnd aN '€ruoU
?l al€s rrrapai lndurr urp 'ggg1 urrd ap pzeewp arplardralur
gls€e3? pc lnrdey Arlef,rJruures alsg 'aretardralur o pqer8ap reu
'ardoo Enop E o ep ,o[ ug pu;uriqo 'ardoc pllr o Udnp en.f ) lelp
-nls €-T 'lnolqet pl?porrru rSntol tnzp^ e nu seSaq .gltclepSaur
ebz YuvorNroo Yc crNrrdoc
244 TMAGINI lN DIsoLUTIE

Manet cafe an provocat cel mai mare scandal la saloanele ofi-


j- Olympia (1865) 9i Dejunul pe iarbd (1863)
ciale pariziet
" paradigme a ,coPiei' ca metodi creatoarel -
apatqin aceleiagi
Olympin imprum-uti dil Tiqian gi Goya, Dejunul pe iarbd din
Giorfione q1 Marcatttonio Raimondi. Sint, cu toate acestea'
tableiux, ininqelesul deplin pe care epoca il didea cuvintului.
Uneori, Degas cedea)d totugi tentiqiei exercitate asupra lui
de tabloul'pictit pentru salon sau muzeu, ca de exemplu.atunci
cind pictea'zi poriretul Familiei Bellelli ( 1 858-- 1862)t "71 fac ca
gi cind.af picia un tablou; a;a 9i trebuie si fie, vreau si dau
aceasra lmpresre sr am o pofti'nestipiniti si pictez pinze,.astfel
incit si agtern totul pe tublou, ceea ce Pentru .un cop.il, cum
mi considera{i, esre un vis ugor de iertai totugi' (sublinierile
lui Degas)17.
EstJvorba insi aici de o excepqie. Marea ambiqie a lui De-gas
a fost de a creatablouri care si stea, intr-un fel sau altul, in afara
ordinii muze?ile.,,Tabloul" e pentru el in primul rind un obiect
de studiu, gi nu rezultatul obsiinat al travaliului artistic. Tabloul
poare fi subiectul cerceririlor sale, transformindu-se adesea
in,r-.rn tablou in spaqiul unui alt tablou. Rezultatul va fi insi

118. EDGAR DEGAS


Pagind dintr-an caiet de
schipe
eluauof, [-E ap Eaapl 'nps rnlnualettd el\:zodsrp e1 'lrqrqord
'o-snd e ate) ad rS rauepq 1-li.lle ?qn? ad m1uun[acr E gsrns ?nop E
ap ?eJ arnlrlsuoJ arec'rpuoturcU oruolu?JJery rn1 ern,rerS Eauaru
-as? ap epasod se8aq pc an$ ag'(1nun[aq') ,,uo1es ap 1no1qer"
e1(1wtacuo3) ,,nazu.u ep Inolqef el ap leuel J rn1 erlrzuert e1
Szrrpd rsoJ rJ gs seSaq Er ?suJ snlrxe alsa nN 'uerirl-auor8
-rolg rnl Inolqsr pro(eru fsrns ?f, puJ^B '?qrp'! ad untaq Inlru]nu
-eJ uOI?S eIilz.41 IsuI Iue e,rrilc aundxa atec 'lauep11 rc ',ttSroap
lnsed r$nlol eJel eL Ia nN
',,gua1qord" ep nrpels ur euJtu?J
csauadunc fqnruoJ audordB 161 se8aq aJEJ uJ ?Jaruery
'rnlnrorcrd rnlnroteroqel re rirr;odeu niadseo
Iapse purua,rap 'nazntu ap rnlnJrlqnd re riuetuazardoJ rop a?ene
'tunrsoc ep alrpnls g3u11se3aq rn1 p rurStul ap
IE lnrrzodap u1
teJtur e csauadu,ttc l?4taJuoJ'rnlnler?J e pqp ErEoJ rJ 'rnlnazntu
alunprz gzeatnglul nu rur8tur rarl rolal [E unuoJ InlepunJ
'rolcrd ap teuJeJ un-Jturp rrpnls JBop rc
'alarad ad nets ar rJnolq?l gturzatdat nu elA 'ptueJ o rJru nB nu
erdnseap ap alairqc5 'se3aq punds au ?s EerA gt a:r"d'nolqet un
ap ?qro^ e ItlV 'pruBr urrd rernSg rde; 'grlqasoap pluerrodrur o
ap aurSerur o 'pleorradns earred urp alairqcs ap ?iBJ 'erntnsuoJ
(uerira nes) auor8rorg rnl lnuaruoJ'lrqeqord'elle r$ eun r$
g seSaq rn1 p
,,J€ur8erur rnlnaznru" le rirropau rrolelcads luJs nts 'raradopodec
eie; ug plernlelu€J runJaJ?o g:nrsod o-JluJ se8aq ap r$urrdrns
'rn1nr,rn1 te uofelrz\rt nldurrs r$ rnd luJS t naznur ate) re61'oaz
-nr.u uJ gtrzrl o BI
- aJrelapn?g snds r; JE urnf, 'tuacaq - rzaq3rnq
tuJS 'ezaluauof, 1-ps IS gcsear'rrd 1-?s pugrpd'gturn urp Erntsaoe
eiel uy n?ts ararueJ o rS reqrpq un
- - a(euosrad pnocl 'nran'I
eIlc9e 'auorSrorg ap csauadu.nc lftuaruoJ pdnp figcs o'p-reou
-egur eaued ug'arec$nu rS runlsoc ep rrpnls pnop 'rrur8ed e plr"ou
-adns eaued uI 'auasap arlnru r?ru p^Jesgo aS '?luete retu arr,rrrd
o ?tlraru at,rriecrJruruas nldruaxe un aP IJI€ eqro^ E'(8II'll)
airqcs ap lerer rnun ? purSed o-rluJ'098I e1 ad prep eurrrd
nrluad ande eA 'al€s raue ale al€luauepunJ elawet urp ?un
aurnap puraJqbrd Frsearv 'pue ap erado nr rnlnrrlqnd rarlBla-r
erualqord e1 pQrsuas preads potu ur rg e arfeparrop as se8aq
rsrun{r un''' i rs,.u*rr rnun lruor€r" 0", ;3tX1t'J}l
"r(
:*IiitX?
t aJtseou Jolunolq?r lnrn( ug ruerueo neJeu tuJs aJ ep iaur,ueoC
'6") gteporf,ru pf,s?asprgd 1-ps rnqerl rB nu 'l""pl zeJ un-JluJ
'atet ed 'r$nsug [ua{are rc'edzodxa n€s Ineznu else nu se8aq rn1
,Jolunolq?t-rlu?o leunsap lnried5',,nolqel-Ilu?" un Eun?eplotuJ
svz YuvoINIdo v3 oNIIdo3
246 rMAGrNr lN DIsoLUTIE

pe Giorgione (sau Tiqian) intr-un ,,tablou modern" merge poate


inapoi la Degas, chiar daci nu a dus-o el insugi la bun sfirgit.
Caracterul gocant al operei lui Manet gi scandalul suscitat de
tablourile sale expuse la salon sint prea cunoscute pentru a mai sti-
rui asupra lor. E totugi semnificativ si remarcim ci problemarecep-
tirii lui Manet devine subiectul uneia din caricaturile lui Daumier
(il. 119), ce pare a-si avea precursorul direct in caietele lui Degas.
O familie de ,,bicani' rimine inlemniti in faga unui tablou
de Manet. Tabloul (in acest caz Olympia) nu este vizibil; tema
schiqei este efectul produs asupra publicului de acest ultim mare
nud din istoria picturii. Ecuaqia privitor-tablou, inaugurati de
Degas in 1860, s-a transformat la Daumier, in 1865, in ironizarea
directi a reacqiei publicului fagl, de,,noua picturi".
DupI aproape douizeci de ani de la schiqa Concertului cimpe-
nesc,in faga cdrtia stau in contemplaqie doi burghezi, Degas reia
tema vizitei la muzeu ca simptom invers. Astfel ia nagtere seria
de imagini, dintre c^re ce^ mai cunoscuti o infigigeazd pe pic-
toriqa Mary Cassatt impreuni cu sora ei, Lyda, in galeria de
picruri a Luvrului (il. 120).
Cuno agtem i dentitatea personaj elo r r epr ezentate numai graqie
mirturiilor contemporanilor. Nimic nu lasi si se ghiceasci pro-
fesia de pictor a femeii care se plimbi cu umbreli in mini prin
faqa tablourilor. Acestea din urmi sint gi ele obiecte anonime,
pete mari, dreptunghiulare, imagini sterse, care se legitimeazd, ca
,,tablouri" doar prin ramele lor. Peretele cu tablouri a devenit
un simplu ,fundal"tr, un motiv pictural in cadrul unui alt tablou.
Degas il surprinde pe vizitatorul de muzeu intr-o rami de ugi.
Tabloul siu capitd asdel trdslturile unor ,,evenimente intimpli-
toare". Maniera in care pictorul se joaci cu motivul uqii deschise
(matrice a unui anti-tablou) frapeazd, in special in seria de
gravuri in aquaforte rezlltate din pastelul inigial.
Noutatea eEti tentat si vorbegti de ,,modernitate" demer-
sului lui Degas- este evidentd dacd luim in considerare - tradiqia
pe care se sprijini. Tema vizitei la muzeu s-a bucurat de o
anumiti p.referinql in arta flamandi a secolului al xvlt-lea gi a
cunoscut q, ultimi inflorire in prima jumitate a veacului trecut.
Degas cuno$tea bine reprezeitd"rile din ,,Tribuna" de la Uffizi
ale unui Fortun6 de Fournier, sau altele inrudite.
ln ,,interioarele de galerie" obignuite (i1.121), redarea fidele
a operelor reprezintdprincipalul interes al artistului. Tablourile
sint reproduse la o scari redusd, recognoscibile cu toate acestea
pini in cele mai mici detalii. Personajele aflate in centrul lor sint
'pJnsfru plp8a ur rnlnrolr,rr-rd 'An?JrJrurlrasau a l"ufrurau
Fdlqf,
Inolq?r !,,aurs ur grulo;" eJ gtner ep €uneaplorug adeorde
pqJol
a r6ap 'atetuazatder tuapunqe'ateor ap elurEuJ 'lu1s roprnolqet
alarxer n-nuad elrrpnls 'atelcarord alrrirzoduoc n-nuad eJ?otrlpa
-ard alrrpnls ap leurJsey rr6a 'airqcs ep eps alelereJ pur^rrd
'arrale8 ap rnlnrorJetur
Ie leuorirpe-rt rnlnua8 ? ,,aricnrlsuocap"
ap IaJ un pcrrcerd 19 'se8aq E[ ?alsar€ al€ol urp r5ulN 'gue ap
rJolposounf, n?s uolcatord ap ro1 eawrlv) uJ pz@Jqalao r-al ,,rnlnl
-sli:e Ezvezod" ete)'epuosrad rJntpspJl nc rierlsazuJ rzrlrpur
teupry op t olqtt zrlun vlvl u7'v.aunovo glvrsnc '6II
lvz YxvoINIoo v3 dNIIdoD
248 IMAGTNT lN orsorurre

120. EDGAR DEGAS


I-a tr,uaru
ep leJlsuoruap) ,,tuaur3€r1 un" ',,(ednJep" un JEop a tuapea aJ
eea3 'lrurJur uJ plJB as p3n1 ap rcund Ietp) Ie'a:eolpla6uJ tu€lrrr
?,rrtcadsrad o-JtuJ riern8rJ lurs - nolq€l r$ -rolelrzr,r * Iopu$lv
'al?lnuapr ap arrsdrl luJs elunoJqer'drqc n€ nu se8aq rnl rrJolel
-1216 'u?ruor n?s Inrurlln uI uaqnEIJ ap pteznewalqo-rd *; suo1
rolratue gtezrlevrat eltuotoqlP ul p$a-rq Etullln
fqryu!)ezleg ap'.p;ntcrd
gzeez\eu ElsaJV AnoLu" un-JtuJ euJoJsueJl as neznru
ep lnrieds nranT ?l ap ?r€orulpo ap ,,[olSrdoJ* se8aq e1
-
'lnzaq8rnq -
lrurn at$a,rud arEJ uJ lnSoprec ug'3o1otac ug
(prsr1 o-rrul arzrtsr8arug ?1durs er rc 'nolqer eo nu) r$ntot plsrxg
',,rnlnJpeJ etele ur" Jartun€C eIpl1e es tau?W glrldutt1g
-
rrrplduaruoJ Inloarqo 'rerurn?Cl m[ F lrluru]? sns rctu rnlnuasap
-
eaurSrro ?l ?tseaJv
- rrrnteJrreJ Jnueld .u - era arelqnpep.,,rn1n3oplrc
etntcel" l.nurSerur eareldtuatuoJ" ug ?aJelqnpap urrd a8unsrp as
aruc 'aurapotu rr:gldualuoJ e fuaJs u; ruaund eie; u1 wflJe eN
'ptm as aJ?J uJ lnSoprec ap trradoce pri-red a re rrJoJns p arerpun(
ad reop sJoluJ Indlq3 'rrnolq?t nc alararad al?f, as-npulrda-rpug
'rnlnrolrrlrrd alareds arrrolur uesse3 .,fur11 'QZt'I) gzeaurfir
bete) nn,rer8 ap ?rJes u1 r$ uncar d ntanT vt ?t!z!A lnlarsed u;
r l a, q u o t' p.t o a s n o e 4a l s e
E N,,' 1 7 11 t.r' q
q aq3 ) J
", " t rT( ! ii!n\T#r( T: { ",
"r
6VZ YrvorNroo vc oNrrdoc
250 TMAGINI lN DIsoLUTIE

2. EDGAR DEGAs, La Muzeu

ramele ugilor, obsesiv rePetate in gravurile in aquaforte) al unui


,,text nesfirsit", al unui catalog ,,fdrd.limite", in care privitorul
modern
- fie ,,artist" sau simplu ,,burghez" - este condamnat
sa rataceasca vesnrc.
'rurn ri 09'd'n eilqrs ap lruor
-Er Eeueruese ep rza1 '(21 ercu'e,tdns),,nolqet ur lnlnolqet' ln^nou nrluad
tnre nps InsaJetur purdnrluB 'Iltiltg 4llutry
e1 a:r,r.rd nr 'gggl '^otr lZel
n?aJohtr rn1 se8aq ?uf,s rJ',,elunu urp sar nu-nu aJEJ lJnlepunt prsrxgg 6,1
'tV 'd'(gt6t) IAXXX-I sltv-xnpag
sap anazpC ur',,se3aq ap slory sap a.rrot.leda1' :ur^as asro5ue.rg g1
'e8z'd'(oget) (I ultailkg uV aqJ ut ',,se8aq Jo sraxte'I peqsrlqndun
a.ro111'JlrU'qt uJ'898I 'lI'lZ 'nea;o141 eletsng arlpr ereosrrrs ll
'Le-61 'dd '9961 'spe.I'sasoqc sal ia slout sr7 :rlnprnoJ Iar{rlI I 9l
'gZ'd'9!61'eirauag 'ataaut-tn1 pd xa stutp sas tpd aluot"l. laupry gL
'(e ZAt) IZ'ltv,l ap akaav :luaf,ar1 tl
'oo[-66'dd
'6061 'sged 'acuzpuodsa.t.toz autt sqtdt,p sa8u1 :(pa),rr?yv.p .la,{og g1
692-09Z 'dd '(rSOt) ILJ aulz
-zBry7 uotSuqng aclJ iu! ',,satdo3 s.se8aq uo rq3r1 ,raaN" :tlaU 'r1L Zl
'7,9t .d,XI 'lo,t
'5251'etpuol 'pueqc.re141 'V'-I ap 'pe 's1rutnof pup snnaT 'uo.,(.rg pro-I I I
'Ogg-9lg'dd'(tggt) sitv sap str4 a.1
: u1 tecrlgnde r '(ZlBl) 'a1cyg a7 : ur ',,urue1y'q srnol a.rturad np ara alduns 11"
'.(tuern11 puorupE) ,,"'segpl.p gdnccog.rd 'ecuea8ryyarur arEr eun.p alsrlJu
'se8aq gllEtsur 1re19'urssno4 el Jns rssne tuErulJrsa'lnl rp gtgJ p"'" Ot
6,
'WZ,'d ''fitdo lragnelg
'El-7,1 'dd 'vc'do'cezleg g
'12'd ''ttc'do 5ez1eg 2
'
ItZ-gtZ' dd' t96l'r1$a;nrng
'ncsaturqreol eJopoerll ep eJef,nperl 'suor1 7nu11 'tezleg ep gJouoH 9
'ur:n r$ 99'd',sato
-nzd nuatorlo sa1 n tzzlzg:u1,,anbpeur91qord np a:n8g atuuroc suod uonJel
-loc E-I' :rsplg ep 'W-'d :tg-tt 'dd'(73et) gg aus2luputoy ur ',,uollcelloo el
ra tar{Jnrad 'p;eaoog tsuo4 l unalnoJC no runasntrAl" 'J g
;t '95'd-'uata,r,a.ranqrs
tragnelg I
-''t\c'do
'15'd'7c'dolraqnelg g
'
2'd ''rc'do lraqnelg 7
-sarof, E ruruad ,(nvappc li3 sqco
"r:r(:ty);:;Infi:: )1::,7;T:r:r::t#J*
-3e.r1 ug plerurpotu alse Earernpe:r 163'd'gg5,1 'rt$a;nrng'urporrre141 eurrl
ap eJernpErt '(e '1o,t 'audg) laqrutad * p,trauog lraqnelg e^Elsng I
gION
l9z Y{vorNroo vc qNrrdoc
Motivul
.t
privirii filtrate
gr lnceputunle Plcturlr rmPreslonlste

ln 1874, anul primei expozigii impresioniste, Edouard Manet


trimite un tablou la Salonul parizian (il. 127). Rumoarea stirniti
este, ca de obicei, mare. Cigiva ani mai tirziu, inci mai este
comentat:
,Calea feratd. Tabloul infigigeazi o fetiia care privegte printr-un grilaj.
Sora ei mai mare sti lingi ea. Nu existi nici o cale feratdl.'

Titlul anun{A deci ceva ce nu se regise;te in tablou. Nu in


sensul ci nu ar exista calea feratd, imaginea ei insl este voalatl,
ascunsl, ficuti inaccesibild,. Tn zona de tensiune dintre ceea ce
afirml titlul gi ceea ce (nu) arati tabloul trebuie si caute privi-
torul sensul acestei picturi.
O femeie gade frontal in faga noastri. Privirea ei se indreapti
direct spre noi,degi puqin visitoare ;i ginditoa.d. 9 fetiqi sti
Iingi ea, intorcindu-ne spatele 9i conduc?ndu-ne insistent in
imigine. (Jn puternic grilaj negru ne ?mpiedici insd accesul cire
firndal. Aburul luminos,,nebulos al unei locomotive se ivegte
pe neagteptate. ln planul median al tabloului, grilajul gi aburul
alcltuiesc o ceatrd, ce trebuie inteleasl gi ca cenzuri. Fetiga
apuci grilajul cu mina stingd, virindu-gi aproape capul intre
dbui bire. Curiozitatea de a vedea, ca gi frustrarea ei, sint evi-
dente. Privitorul tabloului este hirquit concomitent de cele doui
,,configuJaqii vizuale". Imaginea este divizati gi in acelagi timp
unitari cu ea insigi.
Faptul ci Manet a trimis acest tablou, in ciuda invitaqiilor
repetite, nu la ,,expozigia".im.presioniqtilors, ci la Salon, trebuie
interpretat ca un gest simbolic. Tabloul este un ,,discurs", care
se rifuiegte co.ncomitent cu tradigia vizului tematizat si cu
poetica impresionisti.
lD ruC pa tp l,.nd''(,szue^ras sO. JJtp orrs a€hJ" ) lt tl.toN v nurs:tvw'€Z I
aJdsurp JSeArJd ?alsaJv 'a(euosrad Gn Vlete as aJlsaJal IaJPJ
e[E ?l
(arrpgp o grcxrazardar elsa rauets 'ssolslJ3 Inl
InFPunJ uJ
alrurred gzeeteu a::uc 'a11apa'td leun e etnd o alsa eaut8eul
'GZt'll'OrtI eP m{ uf) Ezlre^rasso(llaP zauals mllulsaetu e sonlJ
mA :otua)orrtin| wp nolqet un nt EaunlsJnf,ur uadaoug_g5
'priecr;rutuas rsnlsap lod rr areldugrug E[ asale aldruaxa
? alJJ 'ratJ? Ialrorsr 1n3un1 E-eP alellJeJ o IJ e qry!'ateSoq
rctrr tlntu rJn€r.ualqord taun In:PeJ ug plcads ze)_un alnlllsuoJ
rrpprSug Inlnzg^ eenluazatdaa 'aurSeur ap rnlnrda3uoJ - Bar€l
-ntuJoJ -rrrqc ateod nrs - earardorde puueesuJ lJallturn lalsac?
eaJer;rcseq 'rrurSBtur earelduetuoJ eJlpJ eJalltulJl o Eun?aP
-roruj auriuoc rnlnolqer lndwp uJ l"zlletuat lnzg^ PJ ?turIJE rSnlol
areod as ap
oloJurc 'r[uolplaJral ?ruJ prdearfu r$-ac
'psdr1;prieeJ?
?tual o ernlnsuoJ prnrld uJ l?zll€ual Inlnz?A eareluazardaA
1
'rn$ruorsard*l
- rJeult IELu lps rr8aloc ap ?renlard lsoJ ? alel
-nou flseeJe aJe) uJ Inpou ri erlrperr puJoJsueJl lau?trAl eJef, uJ
?raru€ur euleue B ap :nlqnp docs un n? eleru ayrleraprsuo3
egz grvuJ..llJ IIUIAIUdInAITOW
254 TMAcINI lN DIsoLUTIE

fundal scena, care este pentru noi un ,tablou". Experienqa lor


nu corespunde insi contemplirii tabloului. Deosebirea fun-
damentali conste in doui aspecte: pe de o parte, privirea intern
tematizatd se produce ,,din spate'i pe de alti parte, ea este pa4ial
impiedicati de o bari mare de lemn.
Din ce motiv a dorit totu;i artistul si le figureze ? Pentru a
ne apropia de rispuns trebuie si formulim alte intrebiri, cum
ar fi, de pildi: de ce a reprezent^t artistul tocmai trei personaje
ca observatori ?
Luind in considerare conexiunea dintre cei trei privitori gi
acqiune, rezultd ci ei ne fac atengi la trei Dsecvenqe narative' ale
Purtdrii Crucii. Femeia din stinga i;i intoarce capul cdtre grupul
Mariei de sub arcul porqii din Ierusalim, personajul din dreapta
privegte citre grupul fariseilor care deja, pargial, partea
dreapti a scenei, in vreme ce copilul ^pirisit
din mijloc este singurul
care se concentreazd, asupra momentului principal al eveni-
mentelor: suferinqa Mintuitorului. Naraqiunea continui a
Maestrului dell'Osservanza este astfel descompusl prin sem-
nalele con{inute in imaginea insigi. Artificiul poate fi urmirit mai
departe pini in cele mai mici detalii. Fereastra din stinga gi cea
din dreapta sint previzute cu obloane pe jumitate inchise, semn
al importangei pa4iale a secvenqelor periferice ale tabloului. Bara
mare de lemn, care ingridegte atit de mult privirea intern tema-
tizatd, mic;oreazi, pe de alti parte, accesul optic al figurilor
marginale la acqiune. Numai copilul din mijloc nu se lasd peftur-
bat de acest element de cenzurd.. Mai mult decit atit, locul siu
de observagie conqine drept accent nu obloanele, ci gtergarul
ce-i atirni deasupra capului. Bara de lemn figurati in cimpul
ferestrei constituie o repetare intrerupti a barelor de dedesubt.
,,Continuitatea" gi ,,discontinuitateau sint asdel semnalate meto-
nimic. Totul trebuie perceput de privitorul insugi. Alte semnale
ii vin in ajutor. Dintre lincile figurate in cimpul median, una
singuri se indreapti spre copil, celelalte fiind divizate in doui
grupe, accentuind pozigia celor doi privitori laterali. Acegtia
observi ,multimea", copilul, dimpotrivi, privegte fix, de;i
anevoios "gi stingherit, Unicul ;i Esenqialul: Cristos.
Cei trEi spectatori reprezentati rezumi intr-o situagie in
oglindl ceea ce se contempla in imagine. La rindul nostru, tre-
buie si abordim intreit nara{iunea tabloului: la fel ca femeia de
la fereastri, trebuie si p'ercepem disperarea Mariei, impreuni
cu tinirul din dreapta trebuie si insoqim mai departe proce-
siunea crucii afari din imagine, asemenea copilului din mijloc,
trebuie si ne concentrim asupra figurii centrale a nara{iunii.
elenzrA ruesundpJls B elulluolauj e3 ?zEauollcunJ Ea '(nJlad
(pl?cIPuI alse apdrcurrd elapu
,n1 p'3djrs lnirrq ap '1app aP
-o8e1p arlurp eun) rrur8etul rola[Euo8erp ea-rarplaJruJ-?l fres?[d
'rnlnolqer lnre*ro; 'teturolap ?f,EP rerqo 'gtadat pwnpd ?rlseeraJ
'iSjsuj irrytuazatdar alellr?lr iraJuo_J er eear 'rrutSetur Inlnrol
-r,trrd''noca aP Jol er.\\zod uird'pundsaroc pluatsls" ulP a1a(euos
-rad '6euntiereu ip arri:?dsep rilc rugs rep 'aur8eur ug arern8r;
rrigrruntuoc uruede a1g 'rrrr-r8 nJ ?JlsEaJaJ o-.rlurrd EuaJs pn-las_99
irec'a(euosrad r,ratlc )sargz as Inlnolq?l ln_lePun] u; '(Fcrrsa8 r$
pJrrurur ap prcads u1) rrurSerul E ?JIJolaJ e8eartul
-eP
flenluaJJ?
aria ti.rnrieie.t lntpec uJ Plerluat es erirzo4 'rarlrzodtuoc pcol(ru
uJ rnltr.roll m.td gten as Inlnl?Ilug ern8rg_'PJIU?u]oJ.PJIJasIq
o nf, ?u?tueas aJ aJIPflJ o-Jlul pue3s ug psnd alsa eauntieJeN
'8Jol?f,IJIpa nlduaxa
rdarp 'piur,rrrd plsrer? ug 'r,r:as aleod (VZf 'y.'OgtI-OirI ec-r1c)
raleAno uB^ uaqlev nl e qzt7 xnl Panxaul-eiruerS 'aut8tut ardsap
p.tr"poi, tac r$ pien'atij." eridacuoc arlulP EI plJB as
a;ec alarado ap aJappoard nc a1?rlsuouaP ruJs €else3? areoJ
'nlieds r$ aunricB aJlurP rriplrun ealellsacau ?^alaJ
arrolsr ap nolq?r lnou'ezuea:essO.[aP InlnJlseBIAJ e snnrC YxA
u! ec ieaur3eur pulzrl?ual eraPa^ aP rolalsund e - a[B^aIPau
pcul- IIJpuIquoJ InJol uI 'eleoleztleJtuac arlcunJ o nc ?lllsalul
elsa ?s ernSr; 'autSetur aP aJEf,aJPo Potu un-Jlul lez\leutel
alsa rsnsul lnrbrr,rrrd pugc rcunry 'arelrasqo aP plerluaJ.arirzod
o 'nolqer ep g\e! 'adnco ?s arngeJl arec 'tnlnrotelceds e\uazatd
aundnsard ?prrricadsrad aursBur BnoN 'r,,lueftdsu?Jl PItIls aP
ru?e3" r$ ,psrqcseP ?JrsEaJaJ" ec pu;apou BaurSerul leuuasaP ?
ruaqlv ElsrlEg uoal ,pug ul 'alsrluaJsBuar lrnolqBl eP alres o
ap l€rtsuourep elsa ario.r.i; o- 1$ n13a11,rrrd un gtwzetdat alrorsl
af rrnrcrd laun InlP?r uI tunriereu taun earadacrad gc lnrdel
',,rual?dsue,rl rn1nzg,r"
rtrt,rrrd
lnrorn(e ug '1eur; ug 'uur' rrur8eul earaundtuocsap r$.
iarrpfi8ul 'piep6ror gzarnue r$ araqc rdarp pzeauorlce tvzr3
-Er.rral .soio,raue lnzg71" 'ttutSerut 1e rotvtrrd aP ?Jlseou eUIJJ?s
plsuoJ ec uJ'gJrpur au ttw8rurl ? plsJoqela erJ?oJ fJIJolaJ O
'9?relsaJ?
aF nota-Jo1rrn3r; er\rzod'pluau I€tunu pJ?P rell'{l 'e1ard 9s 1$
aur8erur ug pirnddirerl es ps Jinqa.rr rnpolqer lnrotrard'(erlducsur
r$) raur8eurr lf,aJof, ntc ealnd e nrtuad Pf, alsa ?Iznlf,uoJ 'UbdS
eu?ruoJ au8rsut lalnJsounJaulq E ?pur13o uI EeJaIJJS ?suJ arsg
'(Sabu) aridrrciur o alialrc as nSor ln8ears a4 'r6nsuS pnzr,r 1n(eq
-ru[ ap ptera8ns ?t?P o ftuJ elsa arrpurlSo aP adenrrs PlsBaoV
992, ATVUTII{ IIXIAIUd TnAIrOfll
256 rMAGrNr lN DrsoLUTrE

124. AELBERT vAN ourFATEx, Invierea lai Lazir

determinati de imaginea insigi. Asemenea personajelor din


asistenti, privitorul tabloului este martor la evenimentele ce tre-
buie percepute exclusiv optic printr-un ,,cadru". Spaqiul tabloului
este inviolabil. La fel cu figurile de ecou, sintem implicagi in
evenimente, rdminind insi despirliqi de ele. Suprafaga tabloului
are, in acest c z, funcqia unui ecran transparent.
Privilegiul privitorului in raport cu figurile de ecou este insl
evident. lntreaga sceni se indreaptd cdtre noi gi numai citre noi.
Martorii reprezent^gi pot si o perceapiabiadin ,,culise' ;i obsta-
lrrtol? z elo g up o I ffirrults f atplldo) a cl
olc9vAv)tv3 vc Isluaw o'Ia9Nv'Ig Hctvr' gzl
(alEuJEJ
?suJ auJr.upJ lJads€ un o arnlnsuoJ nu noJe-JolrJnSrt
prpauralul ulJd plBr8atw Earr^rrd rrratseueu FSun[ ?-ap rSaC
'rJrnlu$rr raudoJd
IE uues un gp?A rs erngaJl Eaturilnl.u tgze-I
In[ ?aJarlur ur :lenzrl rnlnlnotu ? pcrJeJSouoJr aunrl€J o .giuer
-n8rs nc 'psug plsrxg 'eledec elJnr.u retu nJ pueosrad o ec aurSerur
uJ psnlJur purr; 'pteulldrcsrp alsa earuriJnu :edcrperluoJ azenualg
fs pJreeJug piuarsrse urp Jolun8r; eareruazardag 'earurllnru
rolrarrd sndnsard BJ puJ^B rS rnlncqqnd lrunsap .gprces aricun;
o puJ^B arrolsr op noJq?l un pzeaen 'aued plp ap ad rer ,pnp1,r
-rpur mpuorllg6 ggqrsaJJe luaraoJ aJeJ o e ruluad'rrurSuruieuacs
azazlle0uec ps atruaru 'aFrieds Jo[rrflaJJec ap rrrradoJsap rou
retrr alar ar6asoJo; aued o ap ad;pxopend Darqo un ?r .plur,urd
plsEaJE ug 'lrnlnsuoJ ?-s JalEAnO uea rnl 1no[qeJ 'rurllnu
reun lnrpauralur urrd (rrunrlereu e nes) rrurSetur eere,r-rasqo r$
'a1arp attuS'pzeaznBual I[ 'pJerluasa r$nlot eug.u?r ruJalur Jo[rJ
-olu'ud ericung 'aur8?tur w asun3sE luls nu Jo[ Ealec urp alelo]
l9z gJvurrrd llur^rrd'rn^rron
258 IMAGINI lN prsolurtE

126. \PoLFGANG HEIMBACH, Naturd moartd

esen{ial: figurile din asistengi apa4in aproaPe intotdeauna stratu-


lui secundar al personajelor tabloului. Imaginea supravieguie;te,
sau ar putea supraviequi, iconografic gi compoziqional, chiar
daci ele ar fi absente. Rolul figurilor de ecou inscenate conste
in explicarea conceptului de imagine fiind, ca urmare, important
doar in meta-zona operei de artd,.
Abia in secolul al XVII-lea, tern:.. tizarea vizului devine un
motiv obsesiv al picturiilo. Ag*, de exemplu, la Caravaggio,
motivul spectato.ului aJlat in spatele unui grilaj este Pus in slujba
unei regii grandioase a imaginii. Aproape o jumitate din Tdierea
caputui Sftntului loan Botezdtorul (1609; tl.125) gi-ar pierde
sensul, daci cei doi intemniqaqi curiogi nu ar fi reprezentagi in
cadrul unei ferestre. Imaginea constituiti pe o puternici dia-
gonald are in fapt o temi originali: perceperea evenimentului.
Dacd, in tablourile discutate anterior prezen\a figurilor de
ecou constituia o anexi a iePtezerrtdrii, ea s-a transformat acum
intr-o parte integrantd" a acesteia. Meta-zona este astfel inclusi
atit de pregnant gi esenqial in imagine, incit igi piede meta-carac-
terul insugi.
o prese[d elsa_€s eie; u; 'rerJ ap nr8au (eJrr3 un ap rnJnolq?t
F
uurpatu 1nue1d ug_rupq!-rrs a nurSeur ynried5 .glecrpei aiiernru
o 'r6nlor 'gTulzetdat (nf '[.) lauery r.n1e ynoni oaia3 .ia.rery
ande purc 'r,auadorna eJrlsrlJe rauoJs erienrrs era'etleacy
II
'noca-toprn8rl
ea.lnol(rru urrd rS r€rq3 Ilur8eur ea_lelduatuoc ards rrr.unJpuJ
BuneaploluJ alsa jleunar8ur
- alsa nu aur8erur
[a fleporlru Jolrl
-r:d rnJnte:g^epe [nseJJ€ :lrqelsatuoJur auJupJ tcadse un-,sns "[ r?ru
srf,uoo ap areod as lrJ fletuazald .,,rn1nlrlour rarJolsr..
lrupeo uJ
' vtpfuaza dalt lnJtueo aurlap ln.r?punJas
Ee[-IIAX Ie rnlnlo]as lnlndacur ?l a)arpoap .rrpprSuJ rnlnzp^
eetez\leLua1 uJ ereuJolsu?Jl o r$ pcrlruruas ee[-IJAX
Ie InJ?aA ur
purd aurapou rrooda rrroz r$ nlpary rnJn^E prrsrgs el ap eur8eui
ap rnlnrdaJuoJ ?aJ€urJoJsu€rl pJ €ruJrJE ateod as (lBuJJ uI
'(nps,,rn1nl3a1r,rr-rd.. erdnse) arrqasbap
ales rarirzod erdnse 'Iezetr1ue Inrpar.uJetur urrd .reuoiiuare
pt€potor. pullJ_'aurSerur aretuarurJdns rJel
_E[ InsaJJ€ n-rruad
-l{1rt at6awrrd 1n;orr,rrrd'(cta aueolqo .alesra,rsue-rr ireq,i(e1
-rr3) locersgo-eluauala ap leuna;3ur alsa'rrur8eu, ea,"rniiereu
el crrd,o rol InsaJJE pur3 rJuruV ',,noJa-Jolrrn8ry. ,roir,urd
lnior
n;tuad 'gceo( a1a 'rn1no1qel InlepunJ uI elEJEJJalur 1gg5 eatseJe
pceq 'rrur8eur ea.retdaca: n-nuad JBuruas un eun?aploluJ ernlrls
-uoc 'piualsrsp urp rolrrn8ry e .rnlnolqet Jruoualur uj.eiuazar4
'lezr.TeLuel rnlnzpA Euolsr uJ rrunrsJnJur
Jolrrzn[3uoJ E Elrl?tunzet eJetueza;d o urnJ? punrrodo atsg
'lnolqel lrrt-nsuor alsa eJ€J ad elareuopJooJ pzee;n8r; ,e.rerl
-sru; 15 ?Uod'aricrptalur r$ arelduaruo] .rnFolqet rnlnrolr,rr-rd
E aJelqnpep flenur^ o 'drurt r$e1ace ur .ernlrlsuoc aJEJ
-r^Jas (euosrad -rnSurs un nc a-rnsa.,lod o alsa 'p^n?JrJruruas - EaJ€olJEp
-
'psrJuoc alsa aur8erul uI ptrry:r- Errolsl .psru ad al?Fla elalepueJ
-n:l e[ 'rJ?LuBf, raun e rrlerS nc EJ]seeJaJ urrd,plrn as eJ?olilJas O
'rrJpuef,suJ e ptrcolfruau piurcasuoJ o EJ psealalug arnqe$ EtsBaJE
'aunriereu o r6ruot aunuoc qtpquraH rn1 e ,,gcrtels Eml?uo fJeO
zLIIJarJJsap ?u?.(,luecal
teJt_suoruap ?-s urnJ e6e 'pls aJn?ts rrJnteu ezeq q,eaunrie-reu
alrdord alse_rJ auolsr ap lrrnlold ac dwrl uJ .euolsr ap rrrnlcrd
'ua8 ec 'aundo as €lsEeJV 'pcrtels ?Jnt?u ap rirnrcrd pzelri-arur as
'r r[assey eI Ize lrnspd'1no1qe1' OZf -V, g 19 1 euyc I ecrrc )
r1rpqturaH 3ue3;1o2tr ap prnrord o ap t?rtsnlr r; areod - OW .ee[-IIAX
I€ rnlnJoJas rrl6rlre alef, ?tseaJe ad sun(e ne ar:edap ep IJD
692 AJVrrrrJrr{r^rudIn^rrow
260 IMAGINI lN olsot-uTte

{atd care se striduiegte zadarnic si priveasci prin el. Aburul alb


al locomotivei mirest e cezlrra interni a imaginii, introdusl de
ei;f";t*. ln opoziqie cu ,,figura-ecou', folosiia tradiqional, fata
into"r"" rp"t.l" privitorului. Identificarea privitor/pefonaj din
imagine ttu t" p"1."ce in oglindi, ciprin transPunere. Privitorul
,eclipseazd' p^ersonajul; pirsonajul este nn reprezentant, figu-
rat in imagine, al privitorului.
Tinira iate a luiManet poate fi caracterizatd c ,figuri-filtru".
Nu este vorba, desigur, de descoperirea lui Manet. La baza' ei
se afli, de asemenea, o bogatl tradiqie, ce nu poate fi comentati
aicils. Dintre contemporanii lui Manet, Degas a avut o preferinqi
evidenti pentru figurile vdzute din spate' Aq dori chiar si su-
gerez ci lManet a pleluat qi dezvoltar aici motivul favorit al lui
b"g"r (poate Berthei Morisot). Cu toati prelu-
"u "bl"botarea
,ro.rt atea Cdii ferate este izbitoare' ln aceastl imagine,
"."X,
figura-filtru este o parte dintr-un sistem, cdruia ii aparqin gri-
lajul 9i aburul.
'Tabloul lui Manet este o imagine descompusi. Primul plan
este clar gi accesibil privitorului. Privirea ce se indreapte spr€
privitor are o funcqie'de apel feri echivocl6, asemenea, de altfel,
gi figurii vdztte din spate a tinerei fete. Odati ,,intrat" in tablou,
privltorul se izbegrelnsi de mari dificultiqi. Grilajul gi aburul
iocomoti,rei alcituiesc un perete-e cran, care impiedici intr-ade-
vir privirea si il stripungi. semnificaqia sistemului de.tiltre la
Manet devine mai explici td daci ne apropiem de reflecqiile con-
temporane despre sensul gi structura reprezentdrii anistice.
ln mod surprinzito r, tematizarea (si problematizarea) vdzului
apare mai frecvent in literaruri decit in teoria arteitT.In eseul siu
i,'Enor, din 1866, Emile Zola, marele romancier gi unul dintre
primii admiratori ai lui Manet, medireazi asupra artei ,,realiste".
.Orice operi de artd e ca o fereastri deschisi asuPra creaqiei; in per-
.t
f"r^"strei e montat un fel de ecran transparent, prin care Zdrim
"zul
obiectele mai mult sau mai puqin deformate, suferind modificiri mai
muk sau mai pulin sensibile in liniile gi culorile lor. Aceste schimbiri
lin de narura ecranului. Nu mai avem creatia exacti gi reali, ci_creaqia
modificatd dg citre mediul prin care transPare imaginea sa ( '"')' Vedem
creagia intr-o operi, printr-un om, printr-un temPeramenq o Persona-
litate. Imaginea produsi pe acest ecran de o. specie noui este
reprezentar;a obieirelor gi persoanelor afTate dincolo, iar aceasti repro-
duc"r", care af putea fi fidele, se va schimba ori de cite ori un ecran
va veni si se inierpuni intre ochiul nostru 9i creagie (..').-
Ecranul realist^este un simplu geam de sticli, foarte subqire, foarte
clar gi care are prerenlia de a fi atir de perfect transparent, incit ima-
urp ?ruerSatul eued arEJ nrllIJ-ErnSrJ 'arlts?ld aleu€ uJ snPoJlul
aJarpau ap rnp(euosrad 1e prcads ILralJ?Jec artunsuoJ IJ Inlnour
',n-n1ry-grn3$" 'lxaluoJ lsaJe uJ 'ra;ard pJeO
'o
2,, Jolra[Jar-prn8
"p lntdaouoc11" ap lnrdacuoc u rrd etEzr.tet)ete)
uo ellntu rctu ala, ep ruJs a(euosrad alsaJv 'u€uroJ urp (euos
-rad rnun ,l5IJo urrd" glndacrad emqer eJ eJaIJJsep o prrcol(ru
'?plrotcne piuerur ec 'auntie.reu uI lf,aJIP
IaJ$E elsa rr mpuolrll3
rualJalur e grgl'B,raJ ar-r3sap ps eriualul aJe InJolnE puJt lounl?
alueuodruJ eJrqasoap nJ luls 'a1erluac IJoatlE 'actra;rrad lJoaun
'11irrede elsarv '(uoxes-o13ue lnrieds ug) sauef drua11 rn1 e
nes (eiuerg ul e1o7 rnl rruntierev vlJv uI 6r,,aJeIPau ap rola(euos
-tad' eriecrJuruas rlntu ep lertsuouap E rrJnreJalrl EIJoeJ
'gue-rodualuoc ?JnleJelrl aJeJaprsuo, uJ r.upnl p]€p
glrqrSrlarur rer,rr eurlep a-rec rrur8eurt ? pJIJolaJ o IJIE ErsIxA
',le[EOA rnlnZg,r' rrJgzrletual erdnse ?l?JlueJuoJ
alsa tauery rn1 earrpulS g) gzeensuotuap 'rnlnolqer B asuntse
reuoz erdnse eriuate rrcrldxa a?ene rnlnolq?r Inprr ?J 1nrde1 r$
wncard'aur3€tur u1 rolt,rrrd ad aSerte 11 rtur8eur InJoIJaluI urp
ateds urp gtrrzg^ ernSr; gc lnrdeg 'nolqel uI Allotu ec teluazetd
-a-r r5 lezrleJrp€r gsuJ alse ,,lerllrJ lnzg7.^* '(pcr;erSoro; rnd arad
-acrad o ap nlqw€sue ap eaurSerur gzefiuany.p arBJ ,,araqlnd pug
o" ap rlntu [aJ rqro^ eatnd re-s) ,,le1eoao alsa Inolqel Sarrug n1g
'eloz lnl alrrieraprsuoc ap prrdas IJ er rS unuoc ere e) ata[nJIJIp
grpJ p^rasqo as tauelAl rnl Inolqer purtunl plsearr uI pul^Ird
'el?lrleal el ,,le[Eol" secJe un
rerunu (rnlnrotrlrc nes) rnlnrolutrrd etago ',,glsr1ee:.' eal l$ -rerqc
'gtrc ap prado ereJetl:rxaluoJ rsaJ? uI ?priuasa arsa (pre1eo,r
piuare dsue n) a 9 7 q n ott g up du'tt\ ap eaunrioN' Inlnrsnre rrl?trleu
-osrad B gJoJetau o alsaolet" lsaJv 'Ee uI snpoJlul (,,1nuerca")
.1n1p,r" lr '1a ruluad g[e$uasa alsa ,,?rls?a-ra;" n51
'ftrcrldxa lEJPeLur
nesa ur ?suJ eur^ap arirpen plsea3? ep epz rn1 eareupdapul
'euJapou rrrntord alaluauepunJ eJrulp lnun 'an$ as tunc pclnp
'pulnlrlsuoc ',gsrgosap ?JlsBeJaJo ec rrurS?tur B ?JoJ?latu ?aqJaa
e[ ap (rue,lalarau 'piuelsur Erullln ut 'elsa r$ nnSlqrue aulutupJ
-
ac eaac) luaniuocur nes tuarlSuoc
- atSaurod pc lnrde; arsa
AwJrJruwas reru rgru n3 'prauaS uJ aJnsrue rupluazardal EcIlEtu
-alqord 11 rc
'acr$e1d alarre E[ EraJer as nu ?[oZ rn1 alrrgraSn3
,'8r?tslxa nu adeordv gc eeel.e
atsa alelrl"c ?ledrcur.rd lnr?o e uer.e un tzezlretaeJeJ ?s IlolJIp .rn8rsap
arsg '("') ?luarsrxa eudo.rd g8eau 161 rsIIeaJ Inu€rcg 'ar,r r$ ?racurs
"ptcexa araonpo;dar o:rJolnr IS llull u!aJsclJrpotu o rcru (1a;tse'?lsrxa
nN 'alelrlear ro1 e8ea.rrug 14 lode cnpo.rdar as rS pzeasra,rerr 11 alur8
L97 A.I. I.II{II{IAIUd1n^Iron
262 rMAGrNr lN DISoLUTIE

sistemul de filtre tematiz^t, care mijlocegte perceperea imaginii,


sau a unei pilrgi a imaginii, ca obiect neclar. In arta nara[iunii,
figura-filtru, acolo unde apare sporadic, nu mai clarifici o
,,descriere", ci inviluie in mister intimplarea, sporind tensiunea
acqiunii. DouI exemple sint sugestive in acest sens.
ln romanul Nana al li Zola (1879), ,,societatea veseli" a
frumoaselor curtezane face odatd o excursie. Prostituata de odi-
nioari, Gaga, recunoa$te mogia bitrinei Irma, una din colegele
ei de profesie:
.- Drace ! Bine s-a instalat Irma ! zise Gaga, oprindu-se inaintea unui
grilaj, in colgul parcului, pe drum.
Toli privirn in ticere desiqul enorrn c.Ire asntpa grilajul. Pe urmi, pe
o poteci sub$rici, urmari zidul parcului, ridicind ochii si admire arborii,
aleciror ramuri inalte sustineau uria;e coroane de verdeaji. Dupi citeva
minute, ajunseri in faqa unui grilaj; prin el se putea vedea o peluzi lungi,
unde doi stejari seculari aruncau pete largi de umbri; 9i dupi alte citeva
minute un nou grilaj le deschidea in faga ochilor o alee imensi, un culoar
de tenebre, in fundul ciruia soarele deschidea un ochi viu ca o stea. La
?nceput, priveau ticut-e, apoi dupi un timp, uimirea le ficu si scoati
exclamalii entuziaste. Incercare si ia torul peste picior, nu firi o umbri
de invidie; dar, hotirit lucru, bogiqia bitrinei Ie impresiona. Ce fo4i,
Irma asta ! Asemenea lucruri le dideau o idee mtrreaqi despre puterea
femeii ! Arborii mergeau mai departe gi intilneau mereu in drum mantii
de iederi, alunecind pe zid, acoperiguri de pavilioane care depigeau
coroana arborilor, perdele de plopi care se succedau cu buchete uriage
de ulmi gi de plopi tremuritori. Oare n-or si se mai sfir;easci niciodatt ?
Cucoanele ar fi vrut si vadi locuinqa, plictisite si intoarci intruna
capetele, firr si zdreasc.tr altceva, la fiecare pas, decit genuni de frunzig.
Prindeau barele cu amindoui miinile, sprijinindu-gi fala de fier. Un
;i f;cindu-le
simqdmint de respect le coplegea, ginindu-le asrfel la distangi,
sI viseze la castelul invizibil in aceasti imensitate. Curind, nefiind
obi;nuite cu umbletul pe jos, resimgiri o ugoari oboseali.
$i zidul nici gind si se sfirgeasci; la fiecare cotiture a drumului
pustiu, acelagi gir de pietre gri se prelungeau la infinit. Unele dintre
femei, disperate ci nu mai ajung, propuneau si faci imediat cale-ntoarsi.
Dar, cu cit plimbarea le obosea mai mult, cu atit deveneau mai respec-
tuoase, mai pitrunse, la fiecare pas, de majestatea regali a acestui
domeniu ( ...). Dintr-o dad, la ultima cotituri, ca gi cum s-ar fi revtrrsat
in piaga sarului, zidul se sfirgi gi castelul apiru, in fundul unei curli
principple. Toate femeile se opriri, incremenite de grandoarea trufagi
aperoanelor largi gi a celor doudzeci de ferestre ale fagadei, de amploarea
celor trei aripi, ale ciror ziduri de clrlmidn erau incinse de cordoane
de piatri (...). Nana, sufocati, scoase un oftat ugor de copil2l'.

Existi in acest pasaj o figuri-filtru colectivi : societatea care


se plimbi. Abia la sfir;it, cititorul realizeazd. cit de importantl
era ciutarea pentru eroina principali a romanului. Mai mult
rS preraqcuJ else .e1\etuazatdar' pcrpe
- Dtxott luatpdsup,tl"
eurlep ,,xnatxpl iuatpdsupti al" (l ,ep prr$gdap ?suJ IJ ateod
nu ru?{rrsap Ber€rlnJryrq 'lerired '1a;r1e ep'ptezqear 'auuas ap
rnlnrnalsrs EaJe{rf,sap uJ plsuoc ?s ,,EIJoleC" 'Jtl?tuoluvl lr.l1nzar
un nJ l€lun:JuoJ ersa (ra3e5 eJp ?apal areod aJ l?urnu ruapa,r)
nlg-1n(euosrad'pseoualsru areldwgrug o rtluaru8ery ?reo$gJsep
es aJ?J ur 'aurrtuotued raun € Jol n g&IeSaau rcre puu;
epznl ErJlsar?ru - auures ep rnru dulc- un eJ gtetuezerd alsa
au pls?eov 'srl-E-sra ap rase3 Ie ,,xnaflpl iuatpdsuptl" lace ad
acartad as eJ ?AJasqo ea ',,ro1a1aprad alareds ug" :n1gnp aJllIJ aP
ruatsrs rnun pleuopro(qns) arsa (ra3e5 erp) nrrp;-ern8rg 'ezeloZ
rn1 erado pr?ol urp glenz:.^ rnd arcuotds ap IntJe e[ arBolt,rtrd
arel?lal ptueuodur retu eeJ lrgeqord auriuoc tuauBer; lsaJv
b'zza a) 9P?A ?S
?cnp as gs 'areogoc rs ?lIgIlsIZaJI EIolau eapur.rdnc o 'aleuop.rozap ap
grele alre tnp meue^ep IS aulq rclulqrallul as alaranlls pulc 'olocut tt141
'ecuaurglJ ap err eurfgrd ad r$ o-alln'le6ococ ad rS 1-arrn er lpre,reg
a p p u r
r' ? q er e e q e o c r1B z,';:Tr'
i:"" :1, ;?iif # ii5l:ff ::i ;
undn:l ap rdrlzap as e nrargd ac rieto,rocul ,.,irun
""l: 'aseorulu aladec
"p
ap 'rfu1.rrs ruund ap lnSauleq-Sau.rler ul 'aul"q gdnp '.rpd gdnp 'rulltu
pdnp ala.rqrun lcs?oun el gs asun(e ?uun ?l puld 'rrEI Eun al?r e1 aund as
oloce rJ ea ?asoJrry'ea8utls as InueJca ac puld'?u11asntu ap alalaprad
pdnp grec6ruau neautl o lln-rgugc urp asur.rde apincsrp pulprrr 'apunq
-ynJ lS alnu rrnpJord arsace 'rolgzuud;ns poru ul r.rndroc ap asuudsap
arqruatu elserv 'leapr arle,uesqo ap tsod un asrsp8 169 ?ulrr?q Bt?J
'a1r:ndn-rt Wsealgz as II ?s g.rp; 'csn-rq n?apultu! as ac atuJoua alale:q
nc 'lrqns nea.rpde ac at?pJocul rc1?; rS uns?u nc '.toltutuop alalanlls
nqarlar as orec ad sordgl u?rra rnlac? eiq u1'o1ocy 'arlanorld €perrs
r{ eapgp ac rairugrugc p rreul rarlsaral I€ t?tu lntuea8 ad as-npulplord
nuan) rnl eJlnu ra eJlspalal el ap ncsounsar ra8e5 erp'?reas o-rlu1"
:lnJol?tuJn alsa re ?a1?lr^I13? ?[ JolIJaJaJ
sale In(E$d 'rolaleH Inraluer rol uJ alltSa^ gzeauodlo) are) ee)
alsa eg 'ararpau ap ?rJdlr prnSrJ o rrl? arsa ta8es ?reo6ruwoq
'Gtg) lnl?tslrpd apraruld Inu€tuor urp elsa nldruaxa ?alrop IV
'aJrJoSa[E adeorde rJntpspJl nf, ?lltsa^uJ elsa aJ?qluqd eSearrug
rJJuJ IaJrsE 'nrieds r$ drurr uJ ?uaJs uJ snd alsa ('E'6(eIrB ap areq
/l[.r.rln ap aSEun araqcnqTrdold ap alapradT(e1IrB 1l€lunPv/lnfuI
-rrSTruroua 1n$rsap) artpJ ap tualsls sorpuer8 un '(llqns/puynr
/n\ztg rcur alnurur e^e[)/pdelelnunu EAa{J rdnP) plEnluaJc?
lrsnJsr p^Rereu aunrsuel o rsuJ PuJA? '('e'6 ppe,r ?s llrJ^ rJ J?/rn{f,o
puprPrJ/nea,rrrd rior) ?crldo PJtu€u aP alse BaJ€ln?J
^rsnlJxe
'elJeos aps rarrdord erualqord nJ pl€lun{uoJ alsa ?uEN
puJf, rounle 'araqc-1or un puJ e) eftde ?uaJs ?lseaf,E 'rgre tgcap
"
t97 lrrvurrr{ rrur^rud ln^Irohl
264 rMAGrNr lN DIsoLUTIE

2) dacd, ac[iunea se anime in aga misuri incit ,,reprezenta\ia'


devine haotici. Absenqa sau excesul de acqiune determini
sfirgitul metodei de observare.
Cele doui pasaje arati maniera in care literatura deceniului
al optulea s-a apropiat pe cale narativi de tematiztrea vdzului
ingridit. ln Nana pofta de a vedea este urmlriti pas cu pas de
la obstacol la eliberare.ln Ptntecele Parisului, dimpotrivi, este
reprezentat vdzul anevoios de la eliberarea pa4i^Ii pini la eguare.
ln final, este semnificativ ;i faprul cd Zola, c^re a teoretizat
,,vilul' ca metaford, a artei, a conferit motivului vizului impie-
dicat un loc esengial in opera sa.
Astfel ne intoarcem inapoi la Manet.
Ln Calea feratd vd,zul ingridit constituie tema tabloului.
Naraqiunea insi este absenti. Manet
remarcat-o frecvent
- criticii contemporani au
a avut un interes foarte limitat pentru
-
elementul narativ2a.Ydn:J inscenat introduce totuqi o oarecare
tensiune in imagine, in special datoriti faptului ci rimine frus-
trat. Tensiunea gi frustrarea se extind asupra privitorului, care
este invitat si eclipseze tinira fati gi sd se transpuni in imagine.
Asdel apare un nou miracol, ,,modern", care se intrupeazi in
acest tablou intr-un mod necunoscut pini atunci.
Rezumind, se poate susqine ci aici
tradigia
- in contradicgie cu
dificultatea vizului este extinsi intr-o manierl poetici
-
asupra privitorului implicat:,,privilegiul claritiqii' dispare.
Aceasta se intimpli insd exclusiv in planul tematic al imaginii.
Spre deosebire de opera teoretice a lui Zola, ,,ecranul' nu i;i
pune amprenta asupra intregului concept al imaginii, ci doar
asupra subiectului ei.
Intilnim insi aici elemente ale unui limbaj vizual care dacd,
il interpretez corect- se referi la ,,noua pictur|"zs ce tocmai - se
crea.p.e atunci. Noua lume industriali, noile ipoteze ale per-
ceptiei optice, noul viz inocent, dar curios, toate acestea sint
inscenate de Manet in tabloul siu pe care l-a prezentat la Salonul
oficial, ?n timp ce colegii sii ceva mai tineri se grupau in prima
exPo zrqre rmPreslonrsta.
trn acest context se impune o privire asupra expoziqiei impre-
sioniste din 1874. O parte a criticilor de artd, contemporani au
caractenzat exact noutatea ei:
pictori sint "impresionigtir, deoarece redau nu un peisaj, ci
"Acegti
impresia evocati de un peisaj. Cuvintul insugi apa4ine acum limbajului
lor: nu peisaj, ci "impressioz" (impresie) este denumit in catalogul
expoziqiei Rdsdritul de soare al lui Monet26."
E[ sTasndxa a[IJnolqel PuJlaJJaJ '&,]r]rnleu earelard-ralul uJ Inlna
rrJapnlJur € piuasqe €l?tol" uud pzeazr.ret)eJeJ es leu"I J InJ ?u€
'918[ ulp FtuatuepunJ txal un-rlul ?turEII?I J aueqdgr5 Brreurer
unc e6y 'eiurpuar ralsa3e ?ur?Jls l€ruaruepunJ auJufJ lauery
rn1 e aur8erur ardsap erldacuo3 'rri?rrlear ? alllcalqns 'a1enpr,r
-rpur rarldacrad lnrerlnzat rcpei;e alsa ftsluolsa.rdut eaurSeul
saunndoS sap pteaalnog'raNolt gonvlc '8ZI
992 SrVUrrr{ rrf,r^Ixd 'InAIrOilr
266 TMAGINI lN DIsoLUTIE

acea ,,premibre exposition" din 1874, se observi ci existi chiar


;i un tiblou care temati za ,,1'tmpression" ca rezultat al ,'stripun-
gerii vizuale". Este vorba de Boulevard des Capucines al lui
Claude Monet (il. 128). Ag dori chiar si susgin ci este un ta-
blou-cheie al intregii expoziqii.
O vedere a Parisului privit printr-o fereastri udi constituie
tema acestuia. Este introdusi asrfcl in imagine nu numai prezen\a
subiectivi a pictorului, ci gi o anumiti situaqie de inregistrare
vizuald. Zola o denumise prin cuvintul-cheie de ,,ecran". Con-
textul apariqiei imaginii (fereastra udi) este prezent in tablou
fiind infegi;at ochilor privitorului.
Tabloul este insi semnificativ gi dintr-un alt motiv. El se inti-
vtleazd. Bouleztard des Capwcines gi figrtreazd, vedcrea Pe care
vizitatorul expozigiei o poate percepe, intr-o zi ploioasi, printr-o
fereastri a localului expoziqiei (35, Boulevard des Capucines)2e.
Existi deci in tablou un meta-discurs subtil ce reuneste situaqia
genezei gi situaqia expoziqiei.
- Rezumind, se poat" confirma cd in 1 874 apare ,,vdztl limitat",
intrupat pe de o parte prin tema tabloului (Manet), iar pe de alti
part;,i.r concepiul de imagine (Monet gi impresionigtii). Pe de
-o
pan. (la Manet) avem de aface cu un tablou pentru Salon, care
se desparte concomitent de tradigie gi de arta contemporani.
,,NouIviz" temat:tzat de Manet conqine, dincolo de poezia ima-
ginii, o concepqie radicali: grilajul qi norul de abur transformi
iistemul de filtre intr-o baricrd viztald imuabili.
Pe de altd, parte (la Monet) este prezentat un tablou ,,altcr-
nativ" (il. 128), intr-o expozigic ,,alternativl", o imagine carc se
autodefinegte ca privire filtrati, obligind privitorul si-gi veri-
fice propriile experienqe plasticc si reale.
Este iificil de demonsirat dacd gi cum se instituie aceste doui
direcgii cu adevirat ca fundament al unui dialog. Absenqei docu-
mentelor ii corspunde in mod fericit - $i semnificativ - o
abundengi de documcnte vizuale. Ele dernonstreazd cu claritate
ci artigtii s-au ocupat constant, in anii imediat urmitori, cu
coincidenqa acestor doui tcndinqe.

III
Calea feratd a lui Manet a fost inceputi in 1872, in strinsi
colaboraie cu Berthe Morisot. Tabloul pictoriqei intitulat
Pe balcon (il. 129) dezviluie cit de apropiaqi erau, pe atunci,
rnaestrul gi eleva. Nu este dificil de inqeles cit de diferit s-a
(ales laleutunJ r$ raualarrd
o-JluJ gtratuezerdeJ alse ea eteJ uJ 1e
taruod un lrlord e 'rLBl ut 'aJEJ lauBtrAI aP lnJsouno aurq lsoJ
IJ Es alnqarr ac rde; 'rr,,a1ertz1t rrra8undprls( Etual aP ?leJatu
-JaJ luelsuoo res?[ rJ as ?s arBd tostrolAJ al{uag 'EalsaJE al?ol nD
'orlueuodtur r?w llnur IoJ un ttut8Btut E auJelul IaJaIJEq PuJPJoc?
rS ,,nrt1r;-rr.rn8r1" I€ [aJ nJ lnlnrotr,rrrd IE aJaPa^ ap lnrcund pc
-rp?J r€r.u puruneJ'uo1es ap r.rnrcrd laun alluntsuetulP ?[ rnlnolq?r
lnr?r.uJoJ rS-npurrpru 'Eurel tSeaacr t$ eun ap tau?IAI terdorde
uulvq ad',rosluotat EHruag '6Zt
197, ArVUrlI{ IIUIAIUd1nAIJohl
268 IMAGINI lN DIsoLUTIE

poze foarte obignuiti, qinind in faqa chipului un evantai prin


care privirea se indreaptd ca ,filtrati" spre lumea reala (il. 13oyz.
lntr-adevir, in 1875, la un an deci de la apariqia acesrui Portret
,,emblematic" ;i de la expunerea Cdii ferate la Salonul parizian,
Berthe Morisot picteazd un tablou (il. 131), in care ,vdzul
ingridit' devine tema principali. Imaginea infiqi;eazlun blrbat
(Eugbne Manet) care privegte printr-o fereastri perspectiva ce
i se deschide in faqa ochilor. E figuratl acolo promenada por-
tuari de pe insula Vight. LIn ,,sistem de filtre" foarte complicat
(obloane intredeschise, ghivece de flori, gardul, rama gi poliqa
ferestrei) ingreuneazi observarea. El descompune silueta unei
femei, precum gi figura vdzutd, din spate a unei tinere fete.
Aceasta din urmi (o altd ,,figuri-filtru" introdusi in adincimea
imaginii) se uiti in depirtare. Privirea ei este ca gi ingriditi de
o barieri de stilpi, astfel ci orizonrul abia se intrezire;te. Sis-
temul de filtre se prelungegte prin ecrane succesive pini in pro-
funzime. Spre deosebire de lucrarea de salon al lui Manet,
intregul tablou al Berthei Morisot a devenit un ,sistem d-e filtre"'
Artiia reahzeazd astfel temattzarea propriei picturi. ln 1876,
trimite la cea de a doua expozigie impresionisti o serie de
tablouri, create tot pe insula \Wight, dezviluind totodati noua
,,impresie", concisi, voalati, mediati (il. 132)33.
130. EDouARD MANET, Berthe Morisot 131. BERTHE MoRIsor, Eugdne Manet pe insula Wight

4r
E[ riuat€ aiEJ aLI 'rnlnpod sPerlsnleq ad trurfr"rds 'r:npu58 ad ',;,1
JotrJuRut un 'pldEaJP eaurS:eu tr5 'ttutSeul Saur3utpe ut 'a-1en *
-rteadsrad tt:g:o5:tu Jnrpeuratuiurrd 'te-ln3r1 arsa rnlnpod iu
'urapoul Inlnslted € puelpllor puats o elsa 3s
Iaio ap Inla[aq]S
'Lrua1-'(ig | 'y.) vdotn7
l?tpocI :pseorirqrue otrao!
p.rntcrd o plutz
-e-rd 1a 'rr(U_gl) prsruorsa;drur aritzodxa elaJl e aP ?aJ 3T -'*5r
G
'Ec,,lapl ap reuoricaloc" lurl:odrur un rS fsol E 'psut ratu eara:9d
?d"O roirrd ap eal nJtuad rgrap reuoricalol aP EalElIAIlce n-rluad
F
eujapolu ralJ? ?rJolsr ur lncsoun, rEur alsa Iu 'rt(v68t-SISI)
etloqallr?J aAElsnO rsoJ E ?llqerJIlsap :o$_n rEuI [aJ elsa *.. ;
EI
i".:. ''
iaueyrl"inl uiuanl;ur ares ?l lstuotsa:dui rn1ndn"r8 lnrdapy
;^:
-*- {
I
e{
a.
tqBqyl vlnsut ad ap atapaTt'rosIuoN gHJ.x-:Is 'Ze I
tr.
''.it
b'
h*a
-dd
ffi/r ***cnqq -'Y
a ;l r,s*"i" *-frl
irt!. -. t
692 srVUr-IIi IIUIAIUd'InAIrOhl
270 IMAGINI lN DISoLUTIE

133. GUSTAVE cAILLEBOfTE


Podul Europa

134. GUSTAVE CAILLEBoTTE


Pod.ul Europa

priveligtea ce se ofere privirii. Mogtenirea lui Manet nu este rme-


diat recognoscibile, deoarece preluarea lui Caillebotte seamini
mai mult cu interpret^rea unei idei inigiale. Ea este insi dez-
viluiti ;i chiar radicalizati intr-un alt tablou, apirut totin 7876
(il. 134). Caillebotte creeazd,in aceastd varianti pulin micgorati
a Podului Europei, una dintre lucrdrile saie cele mai originale.
,,Ydzul limitat" al omului modern se intrupeazd, aici ca expresia
sa cea mai desivirgiti.
Este imperios necesari demonstrarea manierei in care a fost
preluati aceasti direcqie a problematizirir vdzului de catre cel ce
v?
gLe
{#ri
\i ffil
'ffi4
X.{ is&
'
'r .)i
'e.ls
ert?r?oloj lallrg putu uud e.taPe4'v'toz Ettt^tE '9€I
'eJllrJ eP Inualsts nJ ePIJuIoJ IIuIS?ur eie;erdn5 'alBol
-luln awlnr o IeuIJ uJ 33uI1? euoqe[[I?3 '(sgt '[) nolqer eallerl
'lnJllrJ nJ ?unarduJ ?rErllIJ EaraPaA aurnue 16 'tupc
lE eP IaJ n3
-J?rueJ nu llnuslqo Pottr uJ eJ EaaJ Jolll'{Jo EiP}_uJ ?lulzaJd as Iu
(InlnS€Jo ELxPJoued u?rdaJeJ drzrleual rS
rrur8?rur re riorr,rrid BO
iieirlduii rrbrr,rrrd e3 'g:iuazard rsnro_r alse al?s rarlrzod efiLza1
:ar6Jincop; e teluezerdar lnrotet
1! inrorr,rrrd :psul rnr?dslP
-cadg 'arapa,t rseaace edeotde pzea6rip;ug '(rct'V) nlzrJl leur ue
un reop rri:pde 'tarres Ie nolqEl €apoP IV 'Inlnuosleq 1n(e1u8 ap
psnduocsap prired eaJaPaA:sn1d u1P^af, pJuI r$ at$a,rtr.d e_J EaaJ
r.urlrJd 'pperr-s irds sof u!'rnlnuocleq ?Perlsnpq aP lrur(trds 'p1tn
as'$iro ap unrsoc uI t?r?rqtuJ x?qr?q un '(9€I 'll '0881) uoc1vq
ad ryqr?g nc adacug ar?, Irnolq€l aP alras o aP-l?JlsuotueP
arsa lirrdeg 'artlrJ eP ualsls _un-rluJ Inluollllrd earapnlcur
gceo(-uJ lJoaun iS- crreuerSord lr-rguln e rinsug alloqailI?3
'(tgt 'U) euoqallre3 In[ Inolq?r UIP mlnutuoP e ?er
nJ ereol?uptues€ arirzod o ?trreJuor elsa II Inlruolllrrd '(Egt 'tl)
cruratnd nnlt; .tn-irurrd arnc!; irigs ayr;er3o1oJ ?esaPv 'rrpuetod
-rualuoJ ernlcrd nJ lJeluoJ sulJls un plsale nluauoP lsef,e uI
aps alrJpJraJuU eJlulp allnry 'rar;e-r3oro; rollnrpls rctu aJ uJ aJ UIP
-'eloTall.ugluolllrcs
grlpep as [a IIzrF lluti q eP Eqro^ atsg 'eued
nc rS €-s
lnrulano nr ?lTqIsaJJE p)el o ?s llnru IEtrI IaJ rlnPgrls
ll7 grvt.I.lIJ IIUIAIUd In^IroJ^l
272 rMAGrNr lN DTsoLUTIE

136. GUSTAVE CAILLEBOTTE


Bdrbat pe balcon
137. GUSTAVE CAILLEBoTTE
Un balcon paizian

138. GUSTAVE CAILLEBoTTE


Vedere prin gilajul unai balcon

Pictura ajunge intr-un plan ce ar rimine de neinqeles, daci nu


s-ar presullune existenqa unui nou concept al imaginii. Acest
nou concept era deja anexat tematic in pictura lui Manet
(il. 127). Este insd esenliah sublinierea faptului cI seria lui
Caillebotte (asemenea tentativei Berthei Morisot) oglindegte
aproape narativ eliberarea noului concept al imaginii prin inter-
mediul unei serii de tablouri. Astfel este ilustrati istoria viziu-
nii impresioniste despre imagine.
'BaurSerur adeorde apunos? r8uarc
ep en€epradgcep rerqc'alarcuof,'aJeunurlard ra elrrlrpuoc r$ rc
',,arseJdurr" o JEop pt?rpau alsa nu rJrE pJ lrqerrqnpw arsg l ue1d
lnur:d urp rSuoro ap En?apJed nes psunrse ?aJapel :aur3etur ur
Friuasa &Jg^epe nJ atsa aD 'p[EJnt?u prerJrq o-rlurrd tetuazatdet
gre,rpur.rd ap 1n(rsrad ap prrirpdsep arsa (lnrorurrrd ,lntsrye)
gzeanslSatul er€r eiuersul '(Oll 'tt) t&uan auuttd ?rpa?uud
lelntrlur alsa 16 glgl uJ l€erJ tsoJ e €tseov'teuory apnel3
ap nolqur un u]nJ? 3a1e ps rrop Se nldruaxa turlln rdarq
'5s,,leuoriueauoJ eesap€
aretcrd 'ateprlosuoc cruralnd rugs" (1nd[!rs ,cedoc ep lnrqJ
-unrl 'epensnleq rcre) arerdo-rde alaluawala se8aq E[ pJ ,lJul3
-?tul B gzrleue ES ?lrrqns etJeoJ u; aiersn( nJ teJJ€ruer e duay
3ue3y1o2tr 'raridac-rad rnlnco[ E pturn ec r$ lertsnlr alsa rup
'aurSptur ug'rdarp r-ac'p1;e as 1g ',,arlrzuetl ep auoz* raun auil
--rede rrurSurur Ie uralur arpeJ ap Inualsrs,(6e I .1r) se8aq e1
nc auruxauoc ur rlcep ar?rar€r aralcergo apa^ nu tu *o*?ffff,"1,pffi"":
aJed 'rou ap fiuerslp flr{unu? o e1 'aurd o-;lur lrlurie .rulsou
Inlqco
"'pury qp I?c arrpc pur3ry rlerat"l ria.rad rop rec nc ,aratuec raun Irul
-uac ur teseld euneaplol alsa nu arapal ap rulsou lru3und .r-rndrqc ap
ntu tn al?trlsal ul algrzrlardur tuls Jolruaru?o r5.ro1rrn:cn1 alatcadsy.
:(se8aq rnl eiuangu.r qns areod) gtgt
UIP prul ftuern(l puotupa ap srrrs ?npld pnoN erdsap Inlnlp
-nrs JaJrlE ap epundsaroJ Btsaf,V 'aJrlrJ ap r.ualsrs un rcr? lrualap
e (lnrprc-opnasd nes) rrur8etur lnrpe3 'rrur8etur InrpBJ uJalur
?zEaIqnP ullrJ-alueuale alsacB p3 elsa AneJrJrutues ap rua-Ilxa
'rrurSeur eatBidacar dtun 1$e-1ace u1 pcrpardrug rS pzerpau
-
cedoc un r.s urual ap dlgrs un .uua1 ep pperlsnpq
^ep Jqrunrr
g 'aurSeur uI etuezerd alaruauela ap ?rlnplzap alse eft^Jasgo
ap erieurs pt r$ lelrull 30[ un-rturp acarlad as ?eJ?^Jasqo
gc lnrde; alsa aur8eur ptseer? uJ rolrqzr l?rparur alsa eJ ?aeo
'IIIqerIJIluePI luls erqe r\uazard riplrac r$ elardralut JEt 'aleds
ulp uaJuoc ap euacs uf^resqo 'se3aq rnl rrunrzrl JB [apour
un arnrrrsuco (6€I'll'gggI) stnappsspquv sap 9[a3 ppxe4
BJlsn[I ro^ o ',,unlord rrou* 1e rledrcuud ,i,r"rr"r"l]t"t*r11r"i
eleJolep 'alduaxa pnoql 'Jol ?rsrl rf,re rurr.uJoruJ ps sosrrd ap g
'?ls€aJB el snpuoJ e alv) eelel l.neteu rnplzap e prg!.,trppr8ug
Inzg!\" 16 ,lelrurl InzEL" arrug eiuaprJuroJ urp car,uJ€; lnrrd
-otd pzeaaro r$-arec alsruorsardul arado rS rn8rsap prsrxE
glz srvurrrJrrxr^r{d'rn^rron
274 IMAGINI lN DIsoLUTIE

;,1

140, CLAUDE MONET


Pimdaara printre arbori

sors leJ r.bres, dort les branchei balancent en


rlthnes d'encensoir, sous la mobile pluie des rais de
sleil, les Amantilort yenus s'asseoil. Dans lcs grise.
ri* de la lumi{'e, *r cheleu: blond3 se nus0cent d'un
pile rioler. L'{tolIe ldgtre smble rre ptau Faclice, ur€
pudcur ddcoratire. Un nqam!re pe$e daos les lroddai-
141. CHARLES HENRY, O patd

Modul in care partea conservatoare a lumii artistice a receptat


problematica vizului filtrat poate fi demonstrat printr-o cari-
laturi (il. 141)ao, apiruti in 1886 (anul ultimei expoziqii impre-
'9g-9g'dd'996,1 'duray '/N :?ts"ef,e n.rtuad leruaurEpunC €l
'9951'o8ecrq3'tCtnlua3
c7aaluaos aqt u2 ttv cplne 'Suqtnsag to uV aqJ's.rad1y euelra^S ZI
'ur.rn r$ ZgL'd'066I'('ssery) aSpr.rqure3 '3ut7u7o4 a*7 il?is uo s,Cossg
.tao{ 'paqooltaoo aql w SutqooT'uos-,{.rg 'N :luerar 'Els€eJE a.rdseq 11
'€661 'syed 'sautapou.t sdutal sap aqnrl.l ?
au1utadma?,1J 'nr'alqq Ltp uortltnrltu.,7 \\ltprots 'I 'A :qsEef,e aJdsag g1
'69-19 'dd'II 'lo^ '9961 Srzdral-uerlrunt l 'a1.rao1g suell ep pwuuaE eraf,nperl
'2191 'ta7z74J uaqrslnap pun uaopsrpu4upatu np uaqaT srg :1zar,) rnlnrol
-rrd ?eletrlpurSr.ro erurlgns rapuel I uE^ IarEJ ebp gt lerrerual psuJ ernqaJl
'$nog >1116l lnl e ?lrseld eridaruoc tueprle :cte pzeetnrn reler$,no ue1 6,
'QV-OV'dd prcads
uJ) 99-69 'dd '(OSOt) 111y'uuapng uV aclJ ',,llqds aurunqrJl aqr Jo ralsel4l
aqr pue rateano '1 '3urrure4 Jo Ioor1JS rualreel{ dpeg eqa' 'rop.{ug 'g'f
ri 'urrn r$ 5,19 ''uun fi; 7y7'dd 1'loo'116I '1:oa a.a51 '(SSgf ) 3u7ue4 qstp
-u"y,aq1aN t7og'.{4s1ouEd 'E :'^'p,rrlcads;ad r$ rale,ro.ng ue,r a.rdsaq g
'rnlnolqEl E ?lEurJ elu€uE^ uJ ?lrgrzr^ era
rrtu nu psul ElsEaf,y 'Jals"J nJ eu{r{ o ad a.rr1 ap raia: o-.tlurrd ?parrcads;ad
eatvtuazatdal ul JeJnO ap nrzrg reru EtEruroJsuert tsoJ e ea'(un1aa) rnlnp,r
r 'rr;aqyy ap Ererogele tporaru r$ alsa plur,rr.rd glseare uI plrlecr1ruruas '(g€tl
'ztny1r1 z17aq 'ntagly 'g'1) ',,aruarnlsuerl o:lel' ',,euade ErlseurJ' I
'duray Sue8ylorlg ry ap renle.rd erse InrderuoC 9
'ge [-O€I 'dd '6861 '1:o1-,uep 'OOtfgarl puals aru"sssrpuuay ut Swtuto4
aq1 'e4y1ens uopuerg'3 ri rarurltr 'g '1 'uasuerrsyqf, '){ :tuarar1 g
'soloJ aJeru ep tsoJ nE-ruJ eJer !ue1 plseace ad alueuodrur rriea-rasqo aurluoo
'9951 'uaqounl1l'si.tapukcltclp[ 'gt sap tanlpW trrz uarprrls eqrnslaq$?uotl
-dazay'stalqcrtlag sap faiuv ng dwey 3ue3;1o7ttr rnl EetrEJ 'lg1-tgt'dd
'9961 'uasneqSurplcag 'ta8rg qc74n {yqcs?srjr uJ ',,tsuny uepueplrg
rap ur suaqes sep 8un11ars;E6l alp ragn ua{uepag' 'ralatunaN 'V t
'tu.rn ri €d 'ld'9g6I t.,r.auag
'gggI-il81 u.tstuotssatdutl '3u1tuyr1 @aN aqJ ''e'6 uago141 'S salrerl3 €
'ru;n r$ OVL'd'186L 'uolacur;4 'ltV uz so 3u1utzr1 'unaq11o2g '11
16 lpe t 'urlrag 'ap1tg u,tap sil" q)qg ug'n.tawneN'V :elseare a.ldsaq 7
'6ZE'd'596,1 'sr.re4 'au.ctuuo$satdtu1,7 lueaap sur"aurg sa7 '('pa) lnorg 'C
pado'(lggl arunr 91) 57'sutrto(utetuoC sa7',,1aue141 prenopg' '.rnesdureq3
uarcqag) ,,'reJ ap urruaqf, ap sed e d.u 11 '9rgc t lsa rn;os apue.rS a5 'a1p:8 aun
srelert p ep:e8a; rnb a1p1 alrled eun aluasarder ep3'n! ap urutaqt a7' 1
gION
'elso3ErP eP ?uers
rseorunJJ rEr.rr ?aJ eurS€ur rS-€ aP InuoJa pJEJ ?s arnqarl lnJol
-rlrJd'un6rurtun116 rcedoc nJ aJnppd o gz@rn?q- erelsao€ r,uJoJ
-uor ere) (gleeurar ap rarad alareds uJ :ppua8al o ap ptliosuJ
alsa
- pluaJdur?
- ?ArleSns o ad ainerc reun - ?Jnl?JrJ?3 'aneSau
suas un-JluJ rJr€ alez:oeural luls (arsaJrP rrJr^rJd ?aJrppJSuJ rs
rnlnJ o I ee rezoa r d'alenpr,rrpur rarsaJdul I eriBuardns'aunrl?l?u
e[ ?eJeiunuar) .r-rnlcrd rrou(( a[? rriEJrdsB alaFdrtuud '(etsruors
9lz srvurrrc lrxr^r{d 'rn^rrol^r
276 rMAGrNr lN DrsoLurIE

14Yezi: H. Ran4 Manet's Conternphtion of tbe Gare St. Lazare, Philadel-


phia, 1987, p. 82 9i urm. 9i J. H. Rubin, Manet's Silence, Londr4 1994.
15 Cercetarea s-a ocupat pe larg doar cu -preistoria" acestui motiv (Vezi:
Margarete Koch, Die Rilchenfigur im Blid.. Von der Antike bis zu Giotto,
Recklinghausen, 1965). Despre semnificalia sa in secolul al XIX-lea, impor-
tante observalii la V. Kemp, 1983, p. 77 qi nrm.
16 Vezi:'W. Iser, -Dei Appellstruktur der Texte" (1974), in: R. Earning
(ed.), Rezeptionsiisthetih. Theorie und. Praxis, Miinchen, 1975, pp.228-252.
17 O excepjie o constituie textele de teoria artei ale literalilor: St. Mallarm6,
.Les Impressionnistes et Edouard Manet" (1876), in D. Rioug 1989, pp. 88-104
gi E. Duranry, .La Nuvelle Peinture" (7876),?n D. Rioug 1989, pp. 108-134.
18 E. Zola, ol'Ecran", (scrisoare citre A.Valabrbgue, 18 august 1864), in
B. H. Bakker (ed.), E. ZoI4 Conespondance, Montreal-Paris,l979,vol. I, nr. 88.
19 V. in special: Ph. Hamon, Introduction i. I'analyse du desctiptif,Paris,
1981, p. 186 ;i urm. qi id,em, Le Personnel du Roman. Le systime des person-
nages dans les Rougon-Macqudrt d.'Emile Zola, Geneva, 1983.
20 Despre aceasta: V.C. Booth, The Rbetoric of Fiction, Chicago, 1961 gi
F. K. Stanzel , Tbeorie des Erziiblens, G<ittingen, 7979, p.4.
2l E.Zola, Nana, in rominegte de Valer Conea, Bucuregti, 1972,
pp.185-186.
22 E. Zola, Ptntecele Parisului, in rominegte de Sanda Oprescu, Bucureqti,
1968, p.763.
23 Despre aceasta: Naomi Schor, .Zola : from window to windown, Yale
Frencb Studies, 42, 7969, pp. 38-51 9i J. C. Lapp, -The Jealous !0flindow-
'Watcher
in Zola and Proust", French Studies, 29, 1975, pp. 766-176.
24 Considera{ile lui Castagnary (1869) in Saloanele sale (1857-1879),
Paris, 1892, pp. 364-365.
25 E. Duranry,7876.
26 Jules-Antoine Castagnary, -Exposition du Boulevard des Capucines.
Les Impressionnistes u7874"", in D. Rioug 1989, p. 56.
27 V. insi gi: V.I. Stoichigi, -Maneg par lui-mGme", Annales d'Histoire d,e
I'Art et d'Arch6ologie (Universit6 Libre de Bruxelles), XIII, (1991), (v. volu-
mul de fall pp. 203-233)
28 Ch. Moffet 1986, pp.93-142.
29 Problema despre locul intregistrlrii a procupat critica de arti contem-
poranl chiar. V.: J.A. Castagnary (7874),in: D. Rioug 1989, p. 54: .A la verit6,
je n'ai pu trouver le point d'optique pour voir son Boulevard des Capucines;
il m'e0t fallu, je crois, traverser la rue et regarder le tableau des fenGtres de la
maison d'en face."
Important nu este ci autorul nu a glsit .le point d'optique", ci cd l-a
clutat. DupI pirere a me4 Bouleoard des Capucines trebuie abordat in cone-
xiune cu unele lucriri mai timpurii ale lui Moneg si anume trei tablouri care
au fost pictate in 1866 de la fereastra Luvrului sau balconul Luvrului. Despre
aceasta, J. Isacion, -Monet's Views of Paris", Oberlin College Bulletin, 24
(1967), pp. a-22.
30 Rlmine discutabil daci ideea tabloului se datorezi lui Manet sau Berthei
Morisot. V. recent: Ch. F. SruckeI, \(/. p. Scon gi Suzzane G. Lindsay, Berthe
Morisot Impressionist, New York, 1987, p.45;i urm.
31 Yezi: Marie Louise Bataille qi G. Vildenstein, Bertbe Marisot: Cau-
logue des peintures, pastels et aq uarelles, Paris, 1 961, nr, 26, 45, 125, 1 60, 1 8 1,
472. E.a.m.d.
'ZeE'd '686I 1noryq rn1 lnldruaxa zaroleq Ot
'
19'd' lg6l'uaqrunlAl'strss E -olog'duray'61 6,9
lzt'd'9lyl'lruvlng'X 96
'6161 'slrei;aqdo&orcq4 4o7 'uusseyl $ e1o7 'a tg rca n 7g
'u;n r$ 98I'd'996t 'e's la;;o1zq'qO 9€
'QeC-eZZ 'dd piey ep lnunloa',r)
16,51 'sa9.r8ag 'apausta an&ulut,1 1a afioqailtpJ tirqcror5 'I'A :rza1 gg
'2951 'e:puo1 ri ua.,r.e11 mayl'anoqa1fpJ aaqsnC
'aopeu.ren'y l3 tge t 'syse4'atloqante aa"$nC lneqr.lag alrBI I IzaA tg
't9 I3 e9'rN
'1961 'uralsuepprtN-alpeleg 16'A 'urrn tS *I'd'986L'e'$ ragoyrq 'q3 €g
'981 'Ju '7951 's1te4'satann sas ta taupry luelrqea'y 79
llz srvrrlrlr rrur^rud -rn^rrorr
Caillebotte
gi intrig a vizuald,

Pentru Joris Karl F{uysmans, cronicarul ,,Expozitiei Indepen-


denqilor" din anul 1880, tabloul lui Gustave Caillebotte intitulat
Interior (il. 142) era ,,pur gi simplu o capodoperi". Descrierea
pe care o fd,cea tabloului cu acest prilej rimine una dintre cele
mai bune:
,subiectul? O, Doamne! E cu totul obignuit. O femeie sti cu spatele
la noi, in picioare, in faga unei ferestre, in timp ce un birbat, aqezat
intr-un fotoliu, din profil, citegte jurnalul in preajma ei - iati tot ( .. . ).
ln fundul scenei, dincolo de fereastra prin care se revarsi lumina, ochiul
surprinde casa din fagi gi literele mari, aurite, pe care industria le caliri
pe balustradele balcoanelor, pe pervazul ferestrelor, in aceasti privire
fugarl asupra oragului ( .. . ). Cuplul se plictisegte, cum se intimpla adesea
in viaqtr (...).E un crimpei de existenli conlemporani, intregistrat ca
atare ( .. . ). Cit despre execugia acestei pinze, este simpli, sobr5, ag spune
chiar aproape clasici. Firi pete tremurate de culoare, flri focuri de arti-
ficii, far; intenqii abia punctat e, f5.r5. indigenqet.'
Aceasti descriere nu epuizeazi desigur tabloul. Ea deschide
insd o cale de interpretare, chiar daci de o manieri mai curind
negativi. $i cum execu{ia pinzei (,,facrura") este ,,aproape clasicd"
(,,non-impresionisti"), iar subiectul ,,cu totul obignuit", in-
seamnd ci punctul tare al operei trebuie ciutat nu in ,,factrtrd"
qi nici in ,,subiect", ci in punerea in sceni a unei intrigi vizuale.
O remarci se impune din capul locului. Caillebotte conte^zd
printre spiritele minore ale mi;cirii impresioniste. Nici vorbi si
polemizim aici cu aceasti opinie, oricit de justi sau injusti ar fi
ea. Mai important e si inqelegem activitatea de pictor a lui Caille-
botte in relaqie cu ceea ce a fost autentica sa voca{ie: aceea de
colecqionar. Or, tocmai aici imi pare cd rezidd' centrul de interes
'piualsrxa ap ru? a)ez eP llnu rctu (OSSt
ug ruaruls) ppp e$e e1 e(ap Etunsul arec rricagar laun earulnJ
aiBod r$ earrurJdwl ?r terePrsgor IJ areod elloqa.lll?J In[ Inolq?I
'rrrurrrd eatiziiewat : alerntcrd tottaod IIou ale ,,riurgter;" rctu alaJ
aiaicirnd utp in.tn pzeeproqe auoqalpe3 'mlntouatu1 [[zer u1
.r$asu1 rr:nllrd alaluauntsur nJ gzeeluaruoJ al
le eJEJ acl 'alsluols
-'ardur'iapr ap rriuoriceloc rnun e eao elsa es ernprd : rn1 rarado 1e
nuetul'guoss'I1rvc SAVrsng'ZlI
6lt Y'lvnzIA vcIurNI Is srross'I'IlvD
280 rMAGrNr lN prsor-urre

Dar si ne apropiem la rindu-ne de tablou. Un birbat, aqezat,


citegte ziarul; o femeie, in picioare, privegre pe fereastrl. Nici
unul, nici altul nu sint vizugi integral. Punctul de vedere al pic-
torului (gi prin exrensie, al spectatorului) e foarre de
personaje. Cadrul tabloului opereazd. o tiieturi neri"proap"in spaqiul
viegii. Nu vedem intreaga camerd" in care e plasati scena,-chiar
rupul actorilor rlmine parqial in afara cadrului. Ceea ce vedem
este un .fragment*, dar un ,,fragment* cu atit mai elocvent, cu
cit pune in sceni (abia asrd,zi o ingelegem) chiar esenqialul
reprezentdrii. A citi/a privi, aprivi/a citi sint activitiqi care se
opun gi care interfereazi.,Lizibilul' ca qi ,vizibilul" devin ,,re-
prezentare" sau, mai exact, problematizeazd reprezentarea. Jur-
nalul desficur, fereastra cu perdele trase nu permit spectarorului
decit un acces pargial Ia secretele imaginii. Dar deosebirile intre
obiectele desfi;urate in centrul abloului sint notabile. ln timp
ce pagina imprimati ne rimine aproape complet inaccesibili, fe-
reastra pune in sceni un joc intricat intre ,,vizibil* si ,,invizibil".
Motivul ferestrei esre cu arit mai important cu cit el oferi o
dedublare a imaginii chiar iniuntrul tabloului2. Cadrul ferestrei
e paralel cu cel al pinzei. Dreptunghiul virrat din planul doi este
inserat in suprafaqaincadratd care consrituie tabloul. Marginile
lor, la extremitarea sringi a reprezentirii, coincid parqial-. Fe-
reastra este o ,,imagine in imagine". Ea mai este, dupi o tradigie
care urcl pini in Renasrere, o metafori a picturiis.
Dar aici e cazul si nuantim. ln timp ce penrru L. B. Alberti
punerea in perspectivd, r realiriqii era comparabild cu ,,o vedere
printr-o fereastri deschisi"a, in epoca impresionisti vederea prin
fereastri, chiar pistrind rolul siu de merafori a ,"prezenTetii
picturale, igi schimbi sensul: dacd ea rimine o emblemi a ,,noii
picturi", existi pentru aceasta doui ratiuni. Prima consti in arbi-
trariul decupajului operat de cadrul feresrrei, a doua in gradarea
vizibilitlqii oferite de fereastra vitrati.
Doui texte celebre formeazi substratul teoretic al tabloului
lui Caillebotte. Primul, darorat lui Edmond Duranty, a apirur
in 1876 cu oFazia celei de a doua expozitii impresioniste sub
rirlul Noua p'iaurd:
,Ochiul nostru, agintit intr-o parte, la o anumiti distangtr de noi, pare
ingrldit de un cadru gi nu ved'e obiecrele laterale decit in conexiune cu
acest cadru. Diniuntru, comunicdm cu exteriorul prin fereastrl: fe-
reastra este un alt cadru, care ne insoqegte neincetat, in tot timpul pe
care il petrecem in casi, gi care nu e deloc neglijabil. Dupi cum sinrem
?rlJluue_s ee ete) ur eJnsptu ur ,pluarlcole alsa apprad Jolelqnp
e\uezatd r6nrol 'purJesnru elalaprad r$ 1ay-ef .alerrpa3i"g
_ep
tsoJ n? EaJIIBJ ep a1ar3 alrrraderp :aluaredsuerl aruSe-r;erp ralsaJe
I? t€rrJrrerts rn[nJatJBrec erdnse glueprla aracpld o nJ flsrsur
[e rJpJ 'fleropur o rJru nnuad rJrE rol ?s?l nu luorcrd .EJlsEaJ
-eJ :ullrJ-lnrrarqo g?nepe as r rrerueJ J? nrrlrJ-rn1n(euosra4
'rnlnpurn( ?rnrcal uJ
t?punJnJ_lnleqr?q ep lrnlrlsuoc,rn1no1qel,,lnJnqueard..
lntol
nc adBo-rde urptrn ?s au-npuJcpl,tetuazardar inprieds apurzun;
-ord ards pJls€ou earrr'lrd aBene gc ruruad.pu8rru rnun
1a 1n1or r$
er? retu ?lsaJ€ yn[euosra4 .arapal ap lerrurrl ra
lnrg8un uprdope
ps 'ra ?urcadsrad rJrJls reru tlc rugrdope ?s rietrzrur rueluJs 'nJrlrJ
rnun Inlor auriap
- alareds eJJEoluJ au aJ?J ?reueJ - razu;d li
I€rluaf, 1n(euosra4 'sns r?ru ep elarxar ur asndxa roliapr 1e ctrsefd
AnelaroJ un eJ glurzatd as ?lsaJ? r€O .Jnolqel sndruoc e-r6 pugc
IJunl? qpzlnlap r$ druernc In[ alrrie-13p15uor elurur ug aluazard
nu nes ?aA? JnrolJrd pcep eurpnlrueJ nc aunds areod as nN
alsa ar'lrr ?c ?1e d1c urrd I rc u?ro e un, ;rf,lt#;: ;l"1l#l*if;
!
arsg '("') gluarslxa eudord-eg8eau r5r lsrlear InuEr3A .arrr i$ ?racurs
'?lcexa a;acnporda; o :rJolno tS 11u11 ur eJ?crJrpou o rcru ,laytse ,glsrxa
nN'alelrlea; ro1_e8earrug ug lode cnpo.rdar as rS gzeas;arreir 1g alur8
-ELUI trcu!'tua;edsue;l rcayad ap trle IJ B ap eriuara.rd ate a:rzc r$-ir1c
aueoJ 'arrlqns eu?oJ ?1c1rs ap ruza8 nldurs un alsa tsrlear
Inuerca
(;;
.r or e a,el, B er u1 e a.r jde,; J
r J i,'J,'i, ;HTfi l'li,il :Tfi ii ;g
?Jls?aJaJ_lcep 'rrie:edruoc Enla; ? ruluad 'rnlnu€Jca eJnteu ap ,rGprrra
'uri Eclrdo ap uawouaJ_lsace ul cnpo:dar as aJeJ ,Eunrcurlu tarew.ro;
-aO'("') ?ue ap^g;ado o-.rtu1 giurlndru nc rcap alse ?toexa earerll
-".aU '("') es raur8eurr a;edsuerl arec uud Inlpau erlfo ep ?tBc$rpotu
rrlea;c rc 'prlear rs gloexa etrean [ueAE r?ru nN 'rnlnu€Jca rrntru ap url
rJ?qrurqcs alsacV .Jol aluolno rS alrrurl uI allglsuas urlnd reu n?s tlnru
t€tu rJfcrJrpour_ pulJaJns .aleu;o;ap urind retu n?s llnru retu alelcargo
urrgz eJer urrd 'tuaredsueJl u€rca ap IaJ un l?luoru a rarlsaJal
lnzuid
ul irarlea.rc e;dnsr rsrr.{osap ?rls?aJal o ?r a ?uE ap prado ici.r6.
:fu?Dg lufiurlu eloz gl IE nesa lnrurJrns ep ?gro^ elsg
',,glsrleeJ" srz-e6e f{lsrue eeretuezerdar nlqruesue ut atsa,rrrd
reP ?lernltrd Bcrtaod nt tf,arrp uodBr un aJ?-u rxel ealrop
IV
a;ec (lnaueruelsur .arelau?^ €rurJrrl r.r-,",0.rr;Sl:]t;::r"",l!fi :ifir::
-elcads rolpqwrqcs r?ru_Jac rf rerdar$eau leru Iar Inpour ,! !z"r'dirJ"p
raJlsaJa}Iup"c 'areorcrd rn nes rleza$B .adeorde r?tu rcs aurdap rrur
L8C y'rvnzrl vcrurNr rS gllosarrrvc
282 IMAGINI lN DISoLUTIE

dificultatea accesului la vizibil. Un al treilea strat urmeazd': e


f"r".r*" insigi, geamul. strat de asri dati transparent, care lasi
orivirea si treaci, chiar daci tulburind-o, aidoma ecranului lui
Z"l^.lifine, dincolo de sticla liptoasi, o ultimi barieri: grilajul
micului balcon, care urmea zd sd cenzuteze toatajumitatea infe-
rioari a viziunii.
Tot acest mecanism filtranr - e aproape inutil sI o preci-
zim se adreseazi mai pu{in privirii personajului, cit privirii
-
spectatorului. In ochii spectatorului,.personaj ul. insugi face. p.arte
d'i., ,irt"-ol de ,straruri?: sintem invitaqi si privim ,cu ochii lui",
in timp ce silueta sa impiedici libera circulaqie a privirii.noastre.
C" fri"r"a lipiti de fereastrd, doamna din tabloul lui Caille-
bott. oede siguranqi mai mult decit vedem noi. Silueta ei
"u
dubleazd,cadrul firestrei gi aceastl mare verticali se incru cigeaz|.
," U"i"r,r"da balconului. in felul acesta viziunea spectatorului
J.-" acesrui sistem de alternanle nu e numai limitati
"or*"zigul
de cadru, ci gi divizatd.
Rolul'femeii in econo mia reprezentirii poate fj apropiat firi
nici o dificultate de aga-numitile ,,personaje-reflectoare."7 sau
J. ,p"itot"tajele declangatoare*8,-de care literatura- epocii - de
la Jlines lazola- a gtiut sI profite din plin. cu diferenga ci in
iitlr"t"tl personajele focaliiarcare sint neapirat gi personajele
."t. -l fiocalizate ale povesririie. Pictura a cunoscut, la rindul
ei, mai cu seami dupd Degaslo,.o predilecqie pentru aceste apariqii
care, din marginea ieprezentdrii, introduc spectatonrl in.imagine.
La Caillebotie care urmiregte totugi indeaproape o idee a lui
-
M"rr"r, concretizatdin Calea ieratd (1'872/!973) -, "personajul
f".ie.", al privirii"ll a cucerit centrul tabloului. Spectatorul,
inpe .. mai intii cedase.forqei sale.de apel, pirisindu-l pe
Joill"rrl din prim-plan, se lasi purtat de forqa privirii sale, piri.-
,irrd, l" rindul lui, personajuicentral pentru obiectul privirii
sale. Cu to"t. *."rt"a, Caiilebotte intioduce aici o disjuncqie
subtill dar import CA,ci existi o amintesc un decalaj
^nti. - -
intre ce vedem noi qi ce priveste femeia'
C"." ce vedem noi, prin filtrul ferestrei,. e o porqiune din
fagada casei din fatn. ochiul este atras mai ales - o remarcase
incd Huysmans -'de cele cinci litere aurite ale unei firme. E
fnre indoiali semnificativ ci in cadrul ferestrei lizibilul (ocultat
in frim-planul reprezentdri.i de indoiturile ziarul_rli) reapare aici
intr-o dimensiune gi sub un aspect hiperbolice. E vorba,
intr-adevir, de un ,,lizibil" devenit exclusiv ,vizibrl", pentru ci
succesiune aintretilatd de litere brtiazd sensul inscripqiei, lisind
'ra
Inlqr.uesup uJ rrJpluezarder E ,,ppurl3o ur aJaund o.. nJ trlsal
-uooeu ap pJelnJads erientrs o nJ laJls? riBtunrJuoc uatuJs
'(gtt'g) feuosradTalapradTueaSTn-rper snd
-e;dns aJt[rJ ap lntuelsrs J€Jtuor sues ur rS grnlerunu ug ptada-r arec
'srl-e-sr,r ep raJtsaJeJ p tua*dsu?Jlnuas pnlSunrdarp aJrpJ Barl,rrrd
gzeazrleue) rote6ue lcap - 1n (euosra4' Jrq rr daorad ?rqe rerparxJalur
nrieds un reop arsa r$psug ep?Jrs 'piu; urp Inprz ap prrrdo tsnrq
alsa IJ 'srqcsap nrieds un ards gsnpuof, e nu rnlnJolelcads ea-rr,r
-rrd prlsearal ap o[oJu1p fc 1nrde1 ur aprzer ps ared eiuara;rq
'p:ado pls?aJe uJ raJtsaJal
InloJ uatrurJl etsace uyd ezinda e
?suJ pJpJ'rr,[o3 rnlnprz p rrsrlcrld xrJrrnJJ a1aJeru.. ardsap ?r.uJe[
-lEhl Inl InsJeA ?auauas? ep ?Jolur ateod as ,nolqet rnlsaJe E
,pve11oz" nes ,,pueruaqnelJ" fJaJsor.ule o ap rqJol rnSlsap areod a5
'sJeuap eauaruase rnun alalrturl rupzrleal ,nps rnJndurl rrJnlEJ
-alrl FpuoJ ad auoqalll?f, Inl Inolqel wrlrr ps rup3recuJ pr?O
'lrrJarJJsap
Iaun ? Arr?JEu InxnlJ uJ EeJacnpoJlur nJluad arlcalrpard ap
1nco1(ru alsa raJlsaJeJ Inlrrotu uelloz rnJnueruoJ ertuouoca uf
'Iarlsaral InrppJ ap oJorurp epurtuJ as errf, srq3sep
lnrirds arrgJ
rnlnuoFs n?s reraureJ I? srr.{JuJ lnrieds urp poeald al?J .rura.ud ?
pu_eJs ur araund ap auer.lf,s reun eie; ur €un?aptol adBorde atses
-p3 es Inrolrtrr 'e1o7 e1'urnJ l?-nsugwep r uourH addrlrq4_
'atetuazatdal ep Jol ec'1enz1t ueld ug
aJru[guJ o al$arn(a1rtd atec guaf,s o ec 'gl?orraue eaurnJ aJlpJ Jou
-alur wp arap-n{3sap o e) pta:eprsuo, euneaptor adeordB tsoJ E
€JtseeJal 'ila1doq ueuo3 r$ n,saulef Lrua11 urrd pugca-n .e1lsnor4
BI PuJd erlloZ 11 ap 16 zrrraqn?lJ el a61'rrrnrcid Tlrlrotsr arlff,
ap lrqecqdxaur poru u; pre(r13au tsoJ ? -rep .ea1-y1x
Ie rnlnJoces
rrJnleJe_lll JolrorJotsr e gtuaraduroc eriuale ap terorJauaq € pJlsEaJ
-a; urrd (aururua; rrrr,rrrd IB aJrgasoap nc li) rrrr,rird Inlrtotr [
. 'role6ueJcap-rn1n(euosrad eerra.r-rd gzeaftlp as arec eJtfJ
pturi Bcrun g, e aJtr"d ?Jrs?aJeJ flsEaf,€ rupz\Ieil o Brq€ urnrB
-
pr nrluad els?ece r$ 'rapeie; e p1.qtz:.^/pllqlzll pie;erdns eSeanu;
-
earrr'r-rd nc srncred e ac pdnp rcurnu aJBJ o 1n-roiercads arec ad
'p,rrpier arrradocsap o e ?ts?arv '?ten[rs o nps InrpBJ uI ?pE^erluJ
as ps psel prrseard; p-rnSurs O 'pllplz ated ,eldearp e1 .erurrln
'es?Jl alalaprad ne 'e8uns urp 'pnop elaurJd .aqreo arjBd a-retu
r?ur ea3 u;'arlsara; ep pulr un preoSgysap as so( reu (era u6
'Ienzr.lr ra .(aJB{rJsap ep aanEluet
InDaJa nrluad {J
raJfJrJo asue$ aurind aueoy ?s€[ , "'n ru ...IN'.. .. Eaunrsacons)
rnlnuues E pJrlueuas EeJ?o[?A uluad tg? nu arierauar, ep [aJ un
'e-ratr[ EJ ralalrl earalnd ep gle! arieraua,r ap IaJ rnun ?raqrl elBJ
tBZ y'rvnzr^ vorurNr rS al.ross'r"rrvc
284 IMAGINI 1N DISOLUTIE

143. GUSTAVE CAILLEBOTTE


Interior, detaliu.

Aici iarigi e necesar un efort de interpretare. Tot a$a cum


descifrarea inscripqiei (,...NT...RBU...') se izbegte de difi-
cultiqi insurmontabile, ;i descifrarea vizibilului incadrat are
pu{ine ganse de a fi completi.
Aceastl temi cunoscuse deja in literaturi manifestirile ei cele
mai elocvente. Micul poem in prozd al lui Baudelaire intitulat
Ferestrele (1863) marcheazd aici o culme:
,Cel ce privegte din afari printr-o fereastri deschisi niciodati nu vede
atitea ca acela ce privegte o fereastri inchist. Nu existi obiect mai
adinc, mai tainic, mai fecund, mai tenebros, mai orbitor ca o fereastrl
luminati de o candeli. Ceea ce poate fivdzut la soare este totdeauna
mai pulin interesant decit ce t. p.tt.". ?n dosul unui geam. ln aceastd
bortl neagrl ori luminoasi triiegte via1a, viseazd via1a, sufertr viala.
Dincolo. de talazurile acoperigurilor, zlresc o femeie virstnici
brlzdatd, siracd., vegnic aplecati pe ceva, gi care nu iese din casi
niciodati. Cu chipul, imbrlcdmintea, gestul, cu aproape nimic am
reficut povestea acestei femei, ori mai degrabe legenda ei, gi uneori
mi-o spun mie insumi plingiridu.'

Ceea ce face pentru noi interesul maior al poemului lui


Baudelaire este raportul pe care-l introduce el intre ,,viziune"
adrorde nes rlol 'nea,urd o sauaruasB ap aJec 'IIieqJ?q eapqd r$ atBoc ad
glelatazal ?atpls 'zaulw?xa o-s tezn:uure ue-u tlruacul nc ltuatug trode
lprtseara; ?l aurut rS ec atezaSre era gc precoS aueo; r$ grersn8zap rsoJ ure
(colaP
lJtu! r?ru lgreaqcoap ?leJ o ?Ja ?c l?^rasqo ure gr"Pu! aP rBP EluI
uresnz?A o nu !no1d lol Eunl o ap tun r$ i alrz ap ?unl oar^ ap ?tel€tsul
'prelecol rnou o era !araural ad wtatSounc o-N'Aotu ?rel?ol ?atu ?seotu
-n:; 1116 'Aoru ur ureJa ne !n*o: ug arewal o trrsea.ra; e1 gvzate aleuaJ
grle easpS as (plepoaq
'rrz?;ls e aued ?rl?l?et ap 'qc tecJ€tua; ure
irJar EJa souruJ
ao rlSalurwe ri1 'rpdseo:d 1n-rar tue:rdsa; f cturu t1 ueapug8 ju nu r$
gsrr.lssap e.ra e.risea.ral : Iarlsaral lnrdarp u! r€l?tsln ag llu-?s ruasruao aJ?c
ouJp? lnun€.s ad grezale ru?ra rJar IcaO'("') pugcarr lluetu?o csa,rud
gs ?o ?rlsearal e1 zai;e ?w ?s ?lu?w w? ?r rrr$ !a.ltze1-lul?S sP?Jls
a.rds rgrug lpru Ep 'euneaprol adBo;de nels er?o ug 1ac 'uo1es neur Inclu
?c IIrS :natu lruuatueuedt aurq r15oun3 '13?xa nr15 rew nu 'altl?tunf IS
ruted nes '" rured alaro erl?c '" gllz Insrnf, tq rrar reldtulruU ?-s ItrAI'
:l?rnrJrd InsrnJsrP nJ ?i?J r€ralrI InlnsJnJsrP
eiua8ra,rrp r$ -rep 'eiua8ra,ruoJ le(unu nu [rIglPJE ?s allruJed eu
ee ete) uJ ?Jns?tu uI ?ArlJnJlsur rJ J? luess?dn?w aP ale^nu raun
? r$ arroqapef, Inl rnlnolqel e glele::-d ?rnlcal '?rlua^aulq
rJ ?atnd JE rrtoda EJnl?JalI[ uI aunlsJnJuT o
(snldOuJ
?fBP O
',,alrlsalod* eur,rap aJEJ Ie3 a
rf[euorlcunJ IJ?sJaAuI eP tualsIs lsaJ? IEtuJor'rg 'pundseroc r$1
erEJ JolelueJ?dsuErl e ?ArsaJsns ?ajePn[Jur aP PrEJaSns pJEInJeds
arlrnlrs o reop rc'ppurlSo o If,Iu ?lsrxe IBtu nu (Oggl) rouatul
polqer uJ 'eslqrsaP arrsaral raun [ntuEe3 era pturlcelJer plEJErdns
EJ EuoriJunJ a3 ?aa3 'ea[-IIAX IB rnlnloJas ? azaPu?10 rrrntcrd
e arirperr eunq uJ 'or(gtg.t) p.usvatal q qull Inolqel ur rorrlq
ep lezrlrln asasnJ rcw co( nlqnP lsa3v '!?qpaL[at IE EIar? ad Is
niuatpdsuott lnnsr?ar ad durr r6elace ug recn( IJ e ap Inrd?J uJ
?lsrsuoJ euoqellrEJ In[ eal?lnoN 'PJJ?tueJ o aundut as IsIV
'r$nsug 'lerlulwnP
Ie uI ?tralJar es auoqaille3 Inl Inolq€J
snedar r$e1ace ep Ernonq as E ap elEJ ad 'reqrpq un aleod P[Je as
ra alareds ul r$ 'aurpnlB? rs?aeJ? uI elaural Pr[B o ?[Je as eIsaJaJ
ellelralar InrP?J uI ]lntu nolq?llsace ur:d ruaJs ut ?snd Pre[n3ads
Brlenlrs r?r,uJot alse e(rl3au ?suI Ia ateod nu ac ?aa] '(arrtsa,rod o
plsrxe ?r puJundnsard) ?arrlsa^od e3eJer B eP rl?rlFPotu aP aruaP
-auns o ap rnSrsap eundslp InJofBlJadS 'lu?uodl'ul ur(rrds un aP
eDoqallr?3 eI gzepll?uaq ?^IlBr?u ariBurSerur aP rroJa lsaJv
'rnlnJolElcads rc 'ln1nf?uosJad ]P-rgLePe nc PsuJ
aurlrede nu (,,epua8a1") errorsl ',,atJolsl" o ?lntu al?od as aJPJ ad
(,,1ncnulu-aduorde'',1nlse3"',?alunupJpJqwJ") alnu auuas ep
ple;erdns o etsa luaredsuerr lnrqSunrdaJq 'IlJrtsa,rod ln,rnou
eurlap reJlsaJeJ lnzeuad u1nrn8ry egleil EaJapeA',a.rllsaaod" rS
ggz y'IvnzIA ygIurNI t$ g.r.Losarrtvc
286 IMAGINI lN DIsoLUTIE

toli (...). Nici nu-gi pogi inchipui ce nostim era si o vezi ficindu-ti
jocul, sau mai curind meseria (...).MIintrebam: cum reugeste si se
facd inqeleasl atlt de bine, atit de repede, de total. Oare adaugi privirii
un semn al capului sau o miscare a miinii ?
$i, ca si-mi dau seama cum proced eazd, r.r'i-ar..,:' luat binoclul de
teatru. Oh ! era foarte simplu: mai intii o ocheadi, apoi un suris, apoi
un mic gest care voia si spund: <urcali!", dar un gest atit de ugor, atit
de vag, de discret, ci-gi trebuia intr-adevir mult gic pentru a-l reugi
atit de bine ca ea. $i mi intrebam: *Oare a; Putea si-l reugesc gi eu,
acest gest de jos in sus, indrizneq ;i gingag?"; cici era foarte drngug
gesrul ei.
- m-am dus si ?ncerc ln faga oglinzii. Draga mea, inchipuie-gi, il
$i
reugeam mai bine decit ea, mult mai bine ! Eram incintati; am revenit
la fereastrtr22."

Nuvela lui Maupassant (1836), cu titlul elocvent Semnul, se


intemeiazd, pe o semiologie mimetici, in care intriga vizuali este
dusi pini la cel mai inalt grad. Situagia speculari nu e P\9a
depilriatd, de cea reprezentati de Cailleboce (1880), iar apelul la
oglinde din ultima frazd, a pasajului citat clarifici lucrurile. Existd
lJ Maupassant un du-te-vino implicit intre fereastri gi oglindi.
Existi de ase-enea recursul la un instrument optic mlritor - bi-
noclul de teatru care focaJizeazd 9i face inteligibil ,,semnul"23.
Aceste doui
-
instrumente (oglinda, binoclul) lipsesc la Caillebotte,
sau mai exact nu sint prezente intr-un chip declarat. $i aceasta
pentnr simplul motiv ci intriga vizuald rimine la pictorul nostnr
intr-un stadiu pe care l-am putea numi ,,para-narativ".
Dacd e de-ajuns si citim un singur pasaj din nuveli pentru a
ne inchipui nuvela in intregimea ei (mica baroani va adopta preq
de o jumitate de ori rolul ,,fetei deocheate"), ne-ar trebui in
schimb toati puterea imaginativ1' a unui Baudelaire pentru a
inventa o ,,povestire" in cadrul tabloului. Fereastra lui Caille-
botte nu este scena unei intimpliri, ci locul de aqteptare, de
veghe asupra vidului de unde s-ar Putea ivi evenimentul. Dar
acesta nu ie ivegte gi nu se va putea ivi. Tabloul este o reprezen-
tare cate frtzeazd non-semnificagia,;i a-i reconstrui ,,sensul' ar
fi o operagie la fel de temerari ca gi acee c re ar vrza descifrarea
rebusului auriu inscris in centrul imaginii.

NOTE
1J. K. Huysmans, -L'art moderne", in D. Riout (ed.), tes 1ctioains d.eoant
l' I rnpr es sionnism e, P ans, 1 989, p. 258.
i 1. R. S.h-oll zis Eisenwert, .Fensterbilder. Motivketcen in der europi-
ischen Maler ei",in Beitrage zur Motiokunde des 19. Jabrhunderts, Mtnchen,
'tg7-gt7 'dd '( tSe t) 't1c 'do 'uotue11 'I{d €Z
- 'l1l-g1t 'dd '11 '1o,r 'tP"l9l.I e1 ap anbqgr
-ollqlg 'sue4'sayaonou la saluoJ u1 ',,au8rs a1* luessednelN aP 't 7Z
.Oi2'jJ. t dO t-. sui a
'- -- 4,ln &as p n p as,Cl ruo,l 4 uour n p otlu 1'uourc11'tld. t Z
'dyit ioee t t.tpuo17ua,r"H reaN 'anoqaqn3 aatlsnC 'eopeu
-rEA') 197'tu '816I 'sye.I 'atailP uos 'ala n 'anoqa11o3 lneqrrag 'yq 67
'- 'i(g'z:a 'tzeilus"tttrt g 's'raarul 'n-rsa3'roa' 't 'ruo'pett) 8l'd '1961 'q3
'.prlgl.I e1 ap anbqqrolqlg 'ly€<I 'sat41dutoc satanD'a;relapneg 6t
' s 2
sa a1 uI
f EZ- 68 t' dd' I 16l' 77's a nzSurt! aP'o ? P lr'uo'1zut
uort"uossv.l aP snrqpJ u1 ',,9urtge141 eP s?rreual sa1' 'uqo3 '3 '11 8l
'V'd '(eSe t) 'tP'do 'uourg'q4 21
'6e l-Olt 'dd'g'[opo1 srnaod ug ',,satu1o11 lrolraqs uI sr$'oP
qrerdr3' 'sqo8re141 'g tri 'q[ 9l
1oaga5
-ul,u' Jo srlronuas 'elotluod s<oIUeN
'lz-92'dd
'096l ,ra1q'act;ard IEf,llIrO 'latuou aqi to tn aq1 'satuef '11,91
lro1 '6V-8e 'dd'916L
'f '3 i1
'UAX'I 'nataay ctuotaoy u!'u,(:41eat 01 saoPura' s.lsnoJd' 'dde1
'lg-8€ 'dd '79'satpntS clrua+J alpA u! ol rsoPura' ruorJ
:e1o7' 'roqc5 'N :SSet 'e,rauao 'uzutot up Tauuos.tad z7'uoure11 'q4 91
",',r'opu1',$.
'itt-sot 'dd'1'satpng clruaq ttnlua7 cltuaa!
'1S 2 'g:19-29 'dd
-aut17 uy'-xoPuIA aql ePr$no lr""og eruepelrl' 'u'(qnv
.995i,utirr.rir4'.1'tr'Uru'Uta1 pu, sauaqT to t?r! t :tnqntp to slaoo^u eqJ
'
1-raquo.rg* L: EEI-€CL 'dd '7gOl 'sue4'uotlnlltutts 7a auuog :essnog Z I
'l
' :ioild .gg6t t,rauaS 'uuLuot np Tauuostad a7'uoule11 'q4 11
'gs-sz'ii'gg6l-'utqt.rt 1r1'statqczn ag saP f a1uv'laq'.'druay',4tr I1
' atana.l
h' d't86t'sue4' anotanq't14
su"p uozpnlptu? la dlxdJ'uoureg
1a atc1uptgtq 'stna1z11 ;afo7o9p1 6,
'iZt'd'U6l'syed'flcat np anbugo4 ''1e n
saqueg'1 ut',,a3euuos.lad_np anb€o1orur9s lruals un lno4o 'uoureH 'qd 8
'1951 'o8errqT 'uottng to ruolacly aq1 'tTtoog '3'/(\ I
'68'g/;:di'9761''i{gnuotlt 'i't"" '(rai11eg 'g aP 'Pa) 'acuapuod
-sauoJ 1p2'g, u1 '(anEq:qr1e1'V arrpf, a:eosr'ros),,uena,1" 'v1o7'g 9
'&L'{'4r '7t\i,, rnorv "qi u3 '-arnlurad ella^nou e1' 'lrwrng
l}.fra,
'r.reg'(uosdero 'O 'pa) yo&|ol atadg u7 ',,"rnnld €llao' '*"tl1rf_lrl.UU
'dd'0661
'o171,u1,y u7 u.ado u! arznf * TttV':9\e1 aP Inurnlo^'^) 6gI.-90.1
'1ioa ,ta51-qor.rn2-tuiaqjs?PllH 'srxnaT saP uaqnpq eKI '(Pe) raurgy'H
u! '.J.t""p sb1yr.rn1,,q airiiBtrqitttl$r"g. .la.repuosaq rarun rrapunq'rqef
'll utl lre{qtlplrrrt1 Pun """ PII{ 'l{eJJg aro(rn} rag' 'phqcrols'I'A(qalluog€ 'f,
'186t '{ro1 ,ta51 'l.ry ul cLoPurA rqJ
19251 'zadotT-tu:rag'aaguat 4 :innn1 4 aczdsa un,CI'P ra 1e3'loa9 'd.:016l
l8Z Y'IvnzIA veIxrNI IS srross't.Ilvc
Giacometti
Mina, vidul

ln anii 1932-33 Giacometti este stipinit de un motiv reperar


stiruitor: mina. Mtngtiere (1932), Mtnd prinsd (1932), Masa
( 1933 ) sint exemplele ce-l ilustreazi elocvent. ln 7947, dupi mai
bine de zece ani (nu un interval temporal oarecare, de altfel, ci
o pribegie prin pustiu pentru Giacometti), aceasti compacti
succesiune metaforici este urmate, ca pandant, de Mtnd. Primele
trei opere amintite formeazd" o serie. Ultima este, din punct de
vedere cronologic, spagial si conceptual, solitari. Este eventual
posibil, degi temerar, si o readucem la seria iniqiali. Aceasti
incercare inseamni o traversare inversi a pustiului stribitut de
Giacometti in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial. In Mtna
din 1947 (an in care apdrea gi Ciurna lui Camus) existi o cores-
pondenqd firi opreli;ti intre titlu gi obiectul reprezentdrii. lnqe-
Iegerea titlului nu adaugd nimic, nu metafo rizeazd intelegerea
imaginii, nu o face mai dificild si nici mai facili. Este vorba aici,
similu, de mini, La Main.ln lucririle din anii 1932-7933,
omina" este reprezentati vizual, dar figureazd, doar o singuri
dati, in titlu, gi atunci in coincidenfi cu imaginea: Main prise au
doigt (m1ni apucati de deget). Este cunoscutl importanla pe
care Giacometti o acorda titlurilor, ea mirturisind o evidenti
stridanie de a uni opera gi conqinutul.
Titlul ins{qi este pentru privitor o trimitere semnificativi. El
apar{ine arsenalului de mijloace artistice improprii, asemenea
intr-un cu totul alt plan soclului, menit si uneasci volumul
-sculpturii -
cu spaqiul privitorului. La Giacometti insi, dtlul, ca
gi soclul, constituie o unitate cu imaginea. A le separa ar insemna
si le distrugi. In acest context trebuie si ne apropiem de o operi
centrali, creatdin 7934, care se afli intr-o legdturi indisolubih
("tr,pl^ puluri rurJ4<) I?q?zlary palqo.:'.:.:-s.t ocvrD oruas:.v .rtl
'vNIt^I'Irrgv{ocvI5
Y'

290 TMAGINI lN DISoLUTIE

cu seriile de mai sus. Titlul este dublu: L'objet inoisible sau


Mains tenant le vide. Este o sculpturi din bronz de 153 cm,
infigi;ind o femeie gezind (il. 144). Caracterul hieratic, egiptean
al figurii se imbinl cu o simplificare extremi a datelor anatomice,
supusi legilor simetriei. Raporturile de simetrie sint insi con-
tracarate de doul elemente, a ciror interdependengi trebuie inci
precizatd,. Acestea sint ochii si miinilel. La ochi, asimetria nu
consti in poziqia lor (ei se afli la aceeagi distanqd de nas, care
alcituiegte axul feqei), ciin direcpia privirii. Ochiul sting, holbat,
privegte vrijit in depirtare. ln ochiul drept, depdrrtrea insigi a
pdtruns, pdrind a-l face sd implodeze. Obiectul acestei duble
priviri rimine aga cum ne-o spune explicit titlul - invizibil.
-
Cea de a doua asimetrie a operei provine de la miini. Gestul
este incert, in suspensie. Bragele au renunqatlapozigia hieratici
a egiptenilor, fiind surprinse la jumitatea drumului, intr-o
elowenti nehotirire. Mina deschisi, degetele desficute determinl
un spaqiu firi formi precisi, un nucleu ,,informal" in centrul unei
mari reqele geometrice de raporturi, constituitd prin cadrele de
metal ale sculpturii. Obiectul acestor gesturi rimine nenumit:
este
- aga cum indici al doilea titlu - vidul. Cele doui titluri
date de Giacometti aceleiagi opere sint reversibile ;i interqanja-
bile: ochii se comportd fagd. de invizibil ca miinile fagi de vid;
invizibilul acgioneazi aspura ochilor ca vidul asuPra miinilor.
Existi, totugi, 9i un al treilea titlu, care iese la lumini din
aceasti ,,simetrie cliditi pe asimetrie". El isi are originea in
tradiqia calamburului, cultivat cu atita pasiune de suprarealism
(9i de Dada). Mains tenant le vide (miini ginind vidul) se Poate
citi gi ,,maintenant, le ztiden (acum, vidul). ,,Maintenant le vide"
(acum, vidul) acordd aparigiei vidului/invizibilului o dimen-
siune temporali (tocmai ,,prezentul"). Sculptura creeazd, con-
cilierea unui maximum de concentrare temporali (acum) cu un
minimum de precizie spa[iali (vidul). Aceasti operi se afli in
punctul de intersecgie a celor doui feqe ale lui Giacometti,
luprarealistul din anii '30 ;i existenqialistul anilor '40. Fiind
axatd,in titlu ;i in configuragie, pe motivul miinilor, este impe-
rios necegar si urmirim aceastd stiruitoare metafori, care ar
putea constitui cheia posibili a unui univers incd insuficient
Lercetat. Pentru a specula aceasti presupunere trebuie si facem
un pas inapoi. Anul t93z ne oferi cele doui variante inigiale ale
temei. Prima este sculptura in marmuri intitulatl Caresse
(Mingiiere , il. 745)2. Forma ei neregulati este
re mirturiilor contemporane
- daci ddr::, creza'
reducqia plastici a pintecului
-
'Arlse8ns r$
Iqrzrzr.
potu un-rtur'Ee ug gsnlf,ur ?QerSap rctu purrJ 'rarado e ppr-l|rcurrd
Erual rcrp r$ntot atse nu EUJW 'ln[ earadac-rad rS earearc uellnturs
gzeeznesrel eJeJ prado o rS rc 'Arloru rnlsaJ€ EleJrpap arJas
o-Jlurp prado eurl-rd rcurnu nu l?eJf, ? rnatuoJ?rg '(rrrnureu e
r$ rnlncatugd e ararg8uyr) rr.rar13uru etuardtue pulrlspd 'l?ns!,u
foN {; guq Tnlndatul urp rnlno e prrur8rro BuroJ - An?3rJ
-ruuras
- EreJ a-rec rS 'lrpdrd nrtuad rpurJol pteen'tqto n4uad
?mdlnrs o 916I ur eaundxa a.rec 'r6ncugrg ?l rcre rt$epuJ8 at nu
ps nar8 atsg 'unldlnJs rar?f,rJo arrdord'lrlcBl lniurs ap arrcol(lu
rrrpldrualuo: Inutues gturzatdat ?Jnr.uJ?ur ad -ro1 ?rrrJn 'rnlnlsrue
alE n?s rnlplEl allullru ruls pc?P lue^alaJau g 'asrloqurs rJnr.ureur
ralsao€ elE al?Jalel a1aia1 ad alrqrzl,r tuJs rurru] ap atuardue pnoC[
'plerqarra^ BuEo[oJ gzeara8ns atdart uJ eripururat lapr,re;8 reun
ata434 7,y'Ingwoovlc orxaslv'9' I
L6Z'rnCr 'VNI.W'IrJ.?wosvrc
292 TMAGINI lN DIsoLUTIE

Trebuie si evitlm a-i conferi un conlinut univoc. Aceastl


sculpturi poate fi priviti ca intrupare vizuald, a unui eveni-
-ent aneCdotic (viitorul t^td" dezmiardi pintecul viitoarei
mame), sau ca alegorie a nagterii sculpturii (artistul care
mingiie opera), sau, de asemenea, ca metaforl a perceperii
sculfturii ie cltre un spectator anonim , care ar fi rupt tabu-ul
ce inconjoari orice piesi in expoziqie (,vi rugim, nu atingeli*).
Cele trei interpretiri se completeazd probabil reciproc, 9i a
alege una dintre ele ar insemna si diminuezi grosolan bogiqia
de sensuri a operei.

,rr-; /y-41 aP
/Anv+Q-**a+.-t.
c/ee,z ?fufrz-aLo

146. ALBERTo GIACoMETTI, Desene dintr-o sct'isoate cdtre Pierre Matisse

Mina ca simplu contur este o urmi pe aceastd ,,piattd'insirci-


nati". Contactul dintre mini gi piatrd este conceput ca pozitivi-
tate absolutd (creare/percepere). Fatd de marea sculpturi in
bronz din 1934, ne aflim la polul opus, deoarece Mtngiiere ar
putea primi ca subtitlu programatic inversarea tidului bronzului.
Ea s-at putea numi pe buni dreptate 9i ,Mains tenant le plein"
(Miini gi"i"d plinul). Contrasrul dintre sculprura in marmuri din
i93z ;i's".rlptura in bronz din 1934 este total, a;a cum ar trebui
si fie'gi accesul nostru la opera lui Giacometti. A face aceste
opere (gi altele) sI comunice intr-un dialog imaginar nu
r-eprezintd, o simpli toani de critic. Artisml insu;i (a se vedea
sciisoarea citre Pierre Matisse din 1947;il. 146) igi privea opera
ca o gesituri de corespondenqe semnificative, ca un-intreg.deci,
in caie fiecare sculptuii formeazd, un ,,nod", invizibil, ce-i drept,
ochiului simplu, dlr recognoscibil Pentru o privire atenti. Con-
fruntarea dintre Mtngiiere ;i Obiect inaizibil poate gi trebuie
dusi mai departe. Urmirind in continuare aceasti ecuagie,
descoperim
^dintr"
o poliritate care se manifesti in diferite planuri'
Unul coi-tt.ast" este:esenqial pentru a putea inqelege oPera
lui Giacometti ca intreg. Este vorba de relaqia fragment/totali-
tate. Bronzul din 1934 (i1.144) evidengiazd' ceea ce, conform
tradiqiei, constituie obiectul par excellence al sculpturii: forma
? s uyd lu! W .u-ray{ocvrc orua{.rv .l} I
?uoduroJ es InraSeO 'arsrr.usu?J1 ap eaJnJ o-JluJ leJnde a Inra8ep
'pleirurualuJ alsa BuJI I 'areotpiuruauB 15 ppJnsqu ar.rpur6etu
o-rluJ psulJts arsa rS pr6nc o-rluJ ?[J? as (urqoaueu rnun) EuII I
'rolr,rud ad pcsrar$rur1eu I-?s 16 azaqro$ [-?s lrueu ',rolp8urdsar
lf,arqo" ap IaJ un ap rrr? ?qroa alsE (7y1'y) osut.rd ?ryW
'grrldar w 'ZE6I'ue r$ernlace InsJnJ ur 'al$arurrd ata43ug747
'?u? ap rarado Insuas
'pury ug'pururruratap'ealelr,rrsardxa Ezeeraua))e a1 (pruardue
e) eurur/tuauSer; eo uu1ru) IIulJru E araJnper ?lqnp ar€J uJ
areuoricury eP pPotu ruaSalaiug fs lu?uodtul r?ru llntu alsg 'elrol
-e8rlqo nu r?p 'gurtr3a1 ze) tsa)e uJ IJ r? ?Jrtrlrueqrsd aretardralur Gf+-e
O 'prsrleererdns erirpert sndur ?-e[ tunJ eie'atezllenxas suelur
atuauSery'lxetuof, lsef,? ur'glsrxg 'Brarual a$a tepun)a; prarugd
(lnreqr?q a$a eu\N 'rol ealelrletol uJ BraueJ/lnleqrpq eurrrdxa
rod InJalugdleugrtt ;eolo1 otd sted n?s pJoPJaurs aP eaunrlou {
nJ pzeeuwasep o ecnaod arBc ad Ins ep ernSr; nc alSopue urrd
pzBauoricunJ [A'a^rse-rdxa ayiprr cedec ?JrJrsualur r$ gzearrsgd r$;
pruauSerl'ntaruoJ?rC ?T'?ruouotne gtuatsrxa e1 prdarp re8rrsgc
e-r$ 'urpog nc pugdacuy'atec r3rtetualqord raun fzEaJp?JuJ as
eg 'ruauSeg u4 arsa (Ett 'tt) Z,eil u\p ?rnr.urEu ug rrnrdlnc5
'g)\ztJ €s ?et€l
-rpar csasgdap ac runrsuaurrp aproJe l-ps IS nrFrep tse)e azelozr.
?s lnrolr^rrd pu13r1qo 'tnln,rtlotu E ff,rloqtuls e.reraSexa o eJnp
-o-rd'prnsptu plrrunu? o-JluJ 'atet lac ?qerSap rcru alsa InlllJ
',lnpl^ pupll rurgu pnop'
(rerunu) €alsaJe alpol nf, gturzetdet nu ?rnlels 'lulJru e[ rnluor
-erads earrr'rrd aJnpuof, er"r lao erse (eapop p) lnprg 'puurun
t67'rncrr^'vNlrl.rrrawocvr0
294 rMAGrNr lN DIsoLUTIE

148. RENE MAGRrrrE, Dificik trdaecare 149. ALBERTo cra,couxttt, Masa


ALBERTo GTAcoMET'rr, Masd

fagd de miniasemenea miinii faqi de corpul uman. Acest corp


este insd absent. Mina gi antebraqul sint concepute ca o fiinqi in
sine4, ameningati de mecanism. Este posibil aga cum s-a pre-
supus
-
ca filmul si-i fi inspirat lui Giacometti aceasti temi
(,,omul- gi mecanismul") si, mai precis, faimoasa sceni a ma;i-
niriei din Timpuri noi al lui Chaplin. Faptul pare si fie con-
firmat de o operi care se raponeazd firi echivoc la film (in prima
scrisoare citre Pierre Matisse sint citate impreuni) : Pointe h
l'eil, care invoci inceputul vehement din Ctinele andaluz (1929)
al lui Bufruel/Dali. Ochiul si mina sint inci o dati prezent^te
impreuni in Masa din 1933 (il. 149), lucrare ce poate fi consi-
deratd., prin caracterul siu de ,,hommage" (amintind in primul
rind de Magritte) ca un punct culminant al suprarealismului qi
totodati ca despirgire de acesta. In pictura lui Magritte (7926,
il. 148), cu care Giacometti dialogheazi manifest, mina manechi-
nului gine o pasdre mare, neagri, parabola negativi a miinii lui
Dumnezeu care dd drumul porumbelului Sfintului Duh in lume.
ln opera llri Giacometti mina este goali. Ea este un fragment
care gi-a pibrdut orice legiruri cu transcendenga. La celdlalt capdt
al Mesei, fragmentul din Coloana infinitd a lui Brincugi pare si
se cabreze sub propria-i greutate. In Mtnd prinsd braqul era
inchis, blocat intr-o cutie mecanici. Spagiul cutiei si masiniria
mecanismului ,,qineau" mina captive. Ea nu mar addposte;te /sal-
veazd (ca in Mtngiiere gi, de asemenea, pe un alt plan, in Mtini
?lututl'pu314'ntautoc?rC ouaq1v'09I
'rrupdsapau ep oloruJ LunJe ap rigirpa-r larl erlulP DaJ?olpldugul
rrrrulgul' e ererlarge o IJ e nd arut{ut nupoloJ ap arr$nqprd
alrJnJJJA 'Ilnlels I? It{Jo rn8urs un nJ lndec 'rnlnurqcauetu
eu;u (ap8aur 'areotrrd nnBd a:c) 996l uIP pPrnsqe PSPW ed
'lualorl'cr3el pow un-rlul Vl1qd7,ls 1 pslqrul e$a p' (7np7a Pqull
967'rnCIA'VNIII'IrrawoJvlc
296 IMAGINI IN DISOLUTIE

lntre 1935 Ei 1947 Giacometti nu expune. Cind reapare in


public dupi aceasti lungi tlcere, gocheazi prin siluetele sale
sleite, filiforme, fantomatice. Spagiul reduce forma umani la un
semn desclrnat. Mtna din 1947 (il. 150) reprezinti triumful
sinecdocii. Este un fragment cu rang de totalitate: un exponat,
susqinut pe soclu cu o bari de fier. Existi aici in mod absolut
statuia unei mtini, caracterul ei fragmentar trecind astfel pe
planul al doilea. Aceasti operi are mai puqin caracterul unui
fragment, cit pe cel al unui semn: o cratimd. Capitul sting se
unette cu un corp invizibil. Capitul drept, cu cele cinci degete
desficute, este o proiecqie tensionati in toate direcqiile spaqiului.
Mina lui Giacometti poate fi priviti cu ochii lui Sartre, ca pod
suspendat intre ,,fiingi* 9i ,,neant".
Ea poate fi considerati ;i ca o variaqiune pe tenna eroici par
excellence a artei europene, crucificarea: ca braq smuls dintr-un
crucifix, sau, gi mai bine, ca prescurtare, care are propria sa capa-
citate de expresie, suficienti sie;i. Bragul si bara ce il susgine
formeazd, un mare Tau (t), litera sfintd a jerdei pociingei cir-
cumscrisi intr-o bazd, pdtrati. $i, in sfirgit, Mtna poate semnifica
forma apariqiei extreme a unei metafore revenind stiruitor.
,,Mincati" de spagiu, aruncati in vid, zdrobiti de un mecanism
invizibil, ea reprezinti o posibilitate ultimi a sculprurii,
aga cum ar spune Giacometti
- ,inainte
ca lucrurile si dispari'.
- -
NOTE
1 .Ceea ce se simte cu ochiul ;i cu mina avea si spuni mai 6rziu artistul
-
nu se poate exprima in cuvinte" (cf. Alberto Giacometti, Basel, Galerie
-Beyeler,1966).
2 Prima varianti in ghips purta titlul Malgrd les mains (miinile urmau si
dispari in varianta in marmuri, v. Christian Zervos:.Quelques notes sur les
sculprures de Giacometti*,in Cahiers de l'Art, 7932, pp. 337-342).
3 Trebuie evocate aici inci o datl mirnrriile artistului: -Particularul mi
mic detaliu ca ochiul pe chip sau mu;chiul pe copac. Dar nu
fascineazd.
- un intregul,
mai mult decit cici cum se poate deosebi detaliul de ansamblu ?"
4 Sau ca tin animal in pericol, aga cum o dovedea titlul inilial al operei
Courrounou U Animal.
-
s.LEzrrvnrxaI
INrcvnrI
-nrc as?A no t"f,Jfcur crlue talnq rnun e ?s€orcnl rS preldlncs e6ruroc
?urrunl ap arurl o nc nepz?rq 'etared ap ?rei?3e ralele3 ap aSoreld
raun Inceluld ad nturS.re rw;nrng 'gtecSor ?rgtun ?ts?ac€ ul 'nrapuude
atIJ?lfJ r:rdrlos elalrc J?p lr.radgcuS ralsel alaJaq8un urp aseocauruur
allulJulpe e1 fuld ea8un(e nu 'aqle nurl ruted-ra:l J?op neapa^ es eJ"c
ad rS rale,ra6 ad psurlul gzuyd o ad glerluaouoc 'ra[z ea:rcnlfrls 'uelel
ul l?xrJ criueaS un-Jluud ?ulurnl earuud sngJod rnln-rotcrd 1n:aqary'
:srz-nrJdoJd rnlnolqer Jo[ a33] ? nJlued
'p,l,rtrur;ap eeunrsJaa uJ ?l€unurla elsa aunrsa:3rp pls?aJe pleoJ
,'r"'atetrlac aJ?JaJ?o o ap ntJa apn8ry 'alruosaoce '1n;erd
'alaiuenu 'a1rurun1 apun 'rnlncol Etej q aurw ap ?rmg leln u1 g.rnlcrd o
ap rirqnSgd 'earu ea8ai ad'rJ riarr 'ealsacp punJ at?p 'tgcur vatar:csep ra
azatalduoc ?s eriuatard ne ar?c rolrJolrtr3 zleasrlcrld ?l?otooos e1 aund
te:uregJeJ 'rncg; ap arolaue ea.ld tlnu-r a ?unq aJarJcsap o rer.zeS?r un
lolu ?p au nu ratd eallsarrod .rep ! snqro4 lnlrutsaeu Iruarlet? ruarrrsap
?s '?crlsrue giuenu nc clJotsr nrl"tap un 'Iqecreuar rucnl un r; .ry'
:etual Pls€eJB ad eso13 Jezleg
'rrrnsa,rod e plerirur €aunrsJaa uI 'pJnlf,rd o alse r6nsug lnrarl
-atv 'rurSpurr reun ln8e:d aoaJl as rr$n e nJppJ-euJoJ urJd
'raJor.Iuarc
JnuJrrpq nr atrnuoJ ruru[FuJ
arierS epunJr?d urssnod InrpuJr p8unl prprs o ale8e eserrn eJ
(snqJod rnJnJolJrd -
?dnp - epun 1n:arlare arntnsuoJ aJEJ eal elsa
€lrrrJd 'rrundereu elp eJEdrJuud a(euos-rad raJl rolal puJzundsaJof,
uadpJuJ Eauetuese raJl nf, aJnselod uJ aJEJ E-ap rualr 'rde; aq
'(a1naq anps pl)
,,sns ap EaJad€JUr( ap elaunu gns rz?euuasap c?zpg a, EeaJ ur
alEol Jol nE rlJllsalod ap araqc-alaluauoW 'roJrrieds e arirzodo
?lau o Pl.rcsounrau YfidoPodpJ rela^nu ege-rSouacs uJ ?rsrxg
rnlnl?rmcrd ?ar€luezard r5
,,?lnsSOunCeU ?JedOPOdBS"
300 rMAcrNrrEXruALIzArE

date, sau impestrigau cu puncte scinteietoare urzeala griungoasi a unor


vechi draperii de mirase lesute cu aur, aruncate acolo in falduri mari,
ca model. Ecorgeuri de ghips, fragmente gi torsuri de divinitagi antice,
lustruite driglstos de sirurul veacurilor, erau presirate pe misuge gi con-
sole. Nenumirate schige, crochiuri, in sangvini sau in penip, acope-
reau peregii pini la tavan. Cutii de culori, sticle cu ulei gi terebentini,
sclunele rlsturnate nu-!i llsau decit un drum ingust ca sI ajungi sub
aureola aruncati prin luminator, de unde razele cldeau drept pe faga
palida a lui Porbus gi pe craniul de fildeg al ciudarului bitrin. Curind
atenlia tinlrului fu captati de un tablou celebru inci din acele timpuri
de tulburiri gi revolugii, gi pe care veneau st-l vadi cigiva din anigtii
perseverenli cirora le datorim pistrarea focului sacru in vremuri de
restrigte. Aceastl pinzi frumoasi infljiga pe Maria Egipteanca pre-
gitindu-se si pltrteasci pentm trecerea riului...' (p.277).

,,lncdperea de sus" a lui Porbus cuprinde toate accesoriile


atelierului tradiqional. Avem de a face intr-adevir cu un spaliu
in care se practici ca disciplini institutionalizatd. $i nu doar
instituqionalizatd, ^rta
dar, deopotrivi, sacraltzatd,, de unde ;i im-
poftanqa simbolici a ,,geamlicului fixat in tavan" gi a ,,aureolei
aruncate de luminatorul de sus" in jurul lui Porbus gi a bitri-
nului; pe cind Poussin, infiqigat de citre autor de-a lungul in-
tregului prim act al dramei ca ,,neofirul*, rimine pentru moment
in afara centrului luminos si ,,numinos" al atelierului.
Dar atelierul-imagine nu este centrat doar pe figura pictorului
(sau a pictorilor), ci qi pe cea a operei. Atelierul este spaqiul care
ingJobeazi in acelagi nucleu luminos 9i pictorul, gi opera sa.
In aceastl primd ,,incipere de sus" a povestirii, opera tpare
intr-o dublA ipostaz|:
1. ,, .. . o pinzi intinsi pe gevalet Ei pe care se vedeau doar
trei-patru linii albe"
9r:
2. ,,... tabloul celebru inci din acele timpuri; capodopera
destinati Mariei de Medici ) pinza frumoasi [care] inflqiga pe
Maria Egipteanca pregitindu-se si phteasci pentru trecerea
riului".
Poate ar fi de prisos si insistim asupra importangei
totul evidgnte a binomului: ptnzd abia trasatd capodoperd,- cu
-
dar nu cu totul- inutil si ne oprim un moment asupra celui de
al doilea termen al slu, cu atit mai mult cu cit el va forma
obiectul dezbaterii critice la care vor participa Porbus, Fren-
hofer gi Poussin.
Capodopera lui Porbus este o capodoperi comercial|: ea
poate fi vindutd, poate fi cumpiratd (,,destinati Mariei de
Eaur Ernlord" ; ,glue ap [eF[e'< o aundord JeJoquary 'alrqrpur,r
'apqeno3au'alrqezodxa alJarqo ap eJeolfcnpord'?leuorirpert
elerrlrlJ? e) grnzg^ prr? o pcrlcerd snqJod ac dturr u1
'rrrrlsa,rod
le Dfl Iru?JpAapE 'gtuln urp alaf, ug'euiro;
err r$ aterynJTlrp puaJlxa o ap IJ EA
- ,,?lnrsounJau eradopodec"
ar$arsodgpe anc anfucug- roDrd rnlnuyr?q E ,,sns ap earadpcul"
aJl?J lnunJp :pJuJ llnru reru aunds earnd JE-S 'a[Es res?c B ,,so( ap
EaladpJur" {Jap rfs rolriadseo apn{3sep nu Inuylpg 'aunrsnuord
p[durs o augugJ eA JaJoquaJC Inl ? ,,sns ep earadgcur" 'rarueJp
le ne rnlnrurrd lnsrncred tot ad 'req 'ra;oqueq rnl elurncol
ug rS rnlnsr::.d elrzgrts ad rS enurtuoJ BA pJnrrJ eeleteqzae
'ef,rlrr3 rr3e1r-qzep p reurSr-ro
lnrleds r$ rc '(prncpl r;
E ap al?J ad) ua{ ut rcndo lnrieds 'rariearJ lnrieds reunu rJ EA
nu rnluerlare lnrieds 'elsar? Inlal uI 'pt:r- ep prado o ep eqro^ a
r
puJt rJunle,,l? re gJu r " ap rar-r o8ate c'ealelrn8rqur? puJz t" tt 7J o u2
aprnlcrd rJnrJc reun Ealelrllqrsod EJlsuouap ?l 'purtu ug erapd
nt 'aJ?J JeJor.{uaJd rnlnuytpq erluaa:alul uI Intuepued ar$esp3
16g ppuorlrpen BuB ap pie; rapre8uele €awpnrrl? pJsBelunue
-
nu Es areod nu eJpJ
- prado uJ ?lernrq arluarr-ralur prsEaJV
'' atrgcod Jolaral e aJsolcatoJd ratur;s
"'
glprsnur pcBJ r-?s r(ap grasecnde rrleplo5 .''ngs 1n(e8eq ug o-pugund
fluaulur a;a8n:tsrp o ?l ap rzuld g,rlrs arrelrtJ? ap uerrdgc un"''
:?l€LuJoJ
es eiurrsqns rS rc 'rarlerSouocl lnlnurluoJ retunu at$arrrrd
nu reradopodec eateuryord'rrrrlsa.tod e pJerlrur €eunrsJel uI
.J01?UEJ
-ord corl un B[ atursuo, Irlpary ap Err?W 'lnolq?t puJzuJA
'lJIpaW ep Brr?tr J : rnlnolqer e grenrrdord eurrd rS ecueatdr8g
Errrhl alu; ar$a1rg?ls as ere) ee) e ?Jrloqrurs p.rnrp3a1 ptlr O
',,alnJsouncau raradopodec "
eete\Ierres el lnsacce auriqo B nrluad 'arra11rg es etrqnr ad
apura EA o urssno4 'rugs Jn6ero ug aSun(e e n.nuad Jndnrr apura
r$g ecueardr8g errepq unc e$B :runriereu rnlnrJrlJuoc r$nsug e
arlruouard 'a.rceg rarlmnsord Etual Blser? Inlal uJ ernpoJlur aS
'snqrod rnl lnolqel u!teluazetdar a corl lsar? rcur3oJ 'ra
lndnrr nr rrrr.{r Terrotplgc p iard rdarp purrpld rur1esnral nrtuad
r?rr?quJ ?-s rcunlv 'rrpcod e-g IS gul^lp erler8 ep psulrB rsoJ
? rz ?unq o-rluJ'preugr;sap pier,r o asesnp lue acazatdsarde3 ap
dturl ac gdnp'arec pupu€xelv vr.p gtJezeunJ o lsoJ e recuealdrBg
elrew nezleg rnl BeJrlsalod ug snard eueoJ IoJ un are rnlnolq?r
er;er3ouor1 '(,al6rrlsa r ep epf.z ur Ba ap ?rnpuJ rsoJ ? 'lclpaf,I
I0g YrncsoNnssNV{adooodvc
302 rMAGrNr rExruALIzArE

nu este o picturi* va spune el. $i, puqin mai inainte: ,,si-mi arit
opera?... Nu, nu, trebuie s-o mai perfecgionez'. Reluind o
discuqie deja deschisi de citre Ren6 Passeron3, se poate spune
ci Porbus incarneazd tipul ,,pictorului de clienteld", in timp ce
Frenhofer intruchipe azd,,pictorul cercetitor'.
,lnciperea de sus" a lui Frenhofer va avea pragul inci gi mai
bine supravegheat decit pragul atelierului lui Porbus, de parci
ar fi vorba de intrarea in laboratoarele unor ciutitori ai pietrei
filozofale:
, Si mergem la atelierul lui !" va exclama tinrrul Poussin rispun-
- -
zind ispitei de a contempla .capodopera necunoscuti'. .- Vicleanul
bitrin a gtiut si-gi ztrvorascd bine uga' va rispunde Porbus. oComo-
rile lui sint prea bine pistrate ca sI putem ajunge la ele. N-am atteptat
eu sfarul gi fantezia dumitale ca si incerc si iau cu asalt taina.
Existi deci o taini
- Da, ?

Porbus. Bitrinul Frenhofer este singurul elev pe care


-Mabuserispunse
a vrut si-l ini{eze. Ajungind prietenul, salvatorul, pirintele lui,
Frenhofer a jenfit cea mai mare parte din comorile sale ca si satisfaci
patimile lui Mabuse; ?n schimb, Mabuse i-a transmis secretul reliefului,
darul de a da figurilor aceastl viali extraordinari, aceasti floare a
naturii, vesnica noastri deznddejde, a cArei realizare o stipinea atit de
bine .. . incit .. .
Vom pitrunde induntru, strigi Poussin' (pp. 287-288).
-
Dar pentru a trece pragul atelierului lui Frenhofer, va trebui
si agteptim tocmai deznodimintul povestirii.
A doua ,,incipere de sus" a povestirii este mica mansardi a
lui Poussin.
De data aceasta nu e vorba de un adevdrat atelier, ci de un
spaqiu destinat deopotrivi ;i vieqii de zi cu zi. lntr-un anume
sens, ,,inciperea de sus" a lui Poussin este un pandant al spa-
qiului lui Frenhofer care include secrerul ,,artd-viagd":
,Urcind scara mizerd cu o grabi plinr de nelinigte ajunse sus intr-o
incipere situati sub un acoper$ ascugit, ca de hulubirie, naiv gi ugor
acoperimint al caselor din vechiul Paris. Lingn singura gi inrunecata fe-
reastri a acestei camere stltea o fati, tindrd care, la zgomorul ugii, se
ridicl indate ca imboldite de iubire ( .. . ). Peregii erau acoperiqi cu schige
ficute culcreionul pe hirtie obignuitl. Nu avea nici patru pinze ca
lumea. Culorile erau atunci foarte scumpe gi bierul tinir ?gi vedea paleta
aproape goale' (p. 2sa).

Centrul spagiului poussinian este tinira {atd, aqa cum pinza


este centrul spaqiului porbusian. Fereastra lui Poussin nu e o
sursi de lumine ca geamlicul lui Porbus. Ea formeazi un fond
?rnqaJt'arerurn urrd'9c r$ sns ege as raJoqueq Inl ln.tallare ?3 lrs
apuir ap eaAE nu ena11r9 pJ ?tueas urauti pcep'ntuerls e Jn]clBJ
,itu?crn ?s' -
i azpeP -lg8rrls un -:lul Pz?aultu lnf, nIJ?JeuIlI lsa JV
,"'arrPuutu j!::::" _
.. . ::nT:
,T.l,lj":
o"'low n?uJll? lJ allulltu 'so( u1 rrqco eauri
:l?uotsuaf,se JeJeuIlI un ad preoSglsap es JaJoI'{uaU
rn1 eie; u1 ra iaretuezerd 'euelllC ad traroc punrPuJ o etitnlul
'.aurilguJ e1 aradpcul* o alsa uelraJoquer; Inrallare fJ elnPaP
eatnd-as 'rcrq8 ratnd as 'tuntsa;uoJ alsaJr ?JPJ Jerl'1o J?O
,'alaluaj o a'gzvyd o a nN'grls€ou
vlJe ut aridacxa o e's"s oloct'tpcelgns uri o a;ec ad erado laurg '!g-n
:nIzJF l?ur Is
'(urirede au allrarullqns '167'd)
PJnl€u
,'" arrurnilnw ap tagwlz un adecs l-?s Pulsf l '1a gnutluoc 'l6Tu1
lru,-'"1 :eduoc ps r$
's'ns o,oco 'rue vt el?od 'eJlueu nc nitu lnolq'l
a8rau rol ti bsarorglgc
Iapou r.it "tnt!3 9s ec 'etsy 'etcarg tlo;na u1
ps ly?roq tue-IA[ 'alrrlJa{unPau rrnrugl rol rtu-nu ac purd ll]ll"lt
rI r?[u lol'nu l5 atunugtue roun eiutlud u1 rela6ug ul?-ur llq€qord ':ep
i1i"2 it" eaur'erado 9o 9d11c o tnzaro ue 'lnuyrpg ru?lcxa il"A -'
:rolord Inln3rulsJJA gdecs I-aJ Iun_IsaJ
-uoJ raun arie:3'aluteutp tutt$ o 'lce-tn1nu1rd lndrurr ug rriadseo
asr*tid r$g irec ug .io( 5p tt:adpcug" Psndo 'aurril?uJ ?l ?raur?r
o nJ aJeJ e aP rua^E ?3'raloquarJ llnl Inrallare :ajrsEou IJJII
-sarrod .tnt'ap a-radpout" tia-rie t1 rr$-rgs uI tunJe uaSun(y
" , n"' Ple)aunf
uJ f Jalsoule
o-rlul tInF^uI 'gwet fr?J_lS rnc?l.PuIluIeuJ rPu?rqtuaa un' ec
'guacs ug arerrur es eruud e1 ap 'r6nsul la ende aJ?J JaJoquaJJ
.girr r(n1s
InuJrrgq erlPs alrturJr o urriap rsacy ^-ptre lnuarsrs
e ep elare arsa rarrj11r9 lnurria(t 'nnSrque wu r$ ratJer'r un
ry p:ado o Era snqro4 rn1 ezuld
"rt'prirorra!-p3ry-ai:iiptl'itag
gte$ ,eg '""qt" iiutl niied nes- rart r?oP n?ePel as ar?r ed" -
sncpod rnl lnrJrlare urp razuld p ruepued'artua'rep uI nolqel un
alsa ,?l?raunlul €rlse-aral gSuq' a1lelll9 'Drl?rPeJuJ errallrc(
'1a; atunue un-JluJ'ry err .pln)souncau eradopodes' JaJoquau
rS urssno4 aJluJ IuelJa_lur ea af, Inlnf,oJl € eJBurJn ?D
'nolq?l un
:"rua,rap e^ete1 r$ sed un ?ruJ 'nblqer prluarod Inun InJP€J aP
preiuruairre eieri irsa pqs p aof?3u!1- att alyg',lnlnrP?r (nJqluns tareluru
-awei' urltunu ps aceld J?-eu e) eee) E 'JolPiulualrlg
Yrn0soNncaN vlgdooodvc
304 IMAGINI TExruALIzArE

,rrrcats pini la el. Ceea ce ,gtia' Gillette, era o cunoagtere in-


con$tienid: ,se urci'pe altar, ,se urci' pe un egafod.
O dati ce Gillette ajunge in ,inciperea de sus', Poussin va
trebui sI agtepte in faga u;ii:
,Porbus gi Poussin rimiseri la uga atelierulului, privindu-se in
tlcere. La inceput pictorul Mariei Egipteanca igi ingidui citeva ex-
clamagii, ca:
Ah, se dezbracd, bttrinul ii spune acum sI treaci in luminl! Acum
-o compari ! Curind amugi vizind infigigarea lui Poussin, pe chipul
clruia se zugrlvea o adincl tristege.'
E ultima ugi ce trebuie trecuti in aceasti Poveste: 9 poveste
cu u;i, praguri, sciri, poduri. O poveste iniqiatici. La sfirgitul ei,
Pouisin ttulra mai fi ,un neofit*. Pentru Porbus (,,pictorul care
a infiqiqat-o pe Maria Egipteanca'), dreptunghiul opac al uEii lui
Frenhofer se transformi in tablou. El vizualizeazd acolo scena
sacrificiului, atitudine care trimite inapoi la subiectul tabloului
^
descris la inceputul naraqiunii.
Ar fi poaie momentul si ne punem aceasti intrebare
arzdtoare: la ce bun sacrificiul Gillettei ?
Pare evident ci tinira nu-qi sacrifici trupul pe altarul DcaPo-
doperei" lui Frenhofer, ci pe altarul figiduitei opgle pe care
:urmeazd abia s-o infiptuiasci iubitul ei, Poussin. Gillette, ase-
menea victimelor vechilor ritualuri ale inilqirii unor ctitoriis, va
fi zidirdrin operi. Dar aceastd operd, mormint al iubirii Gillemei,
nu este pinia bitrinului, ci virtuala operi a lui Poussin: paleta
sa. ,,Si intrim spusese Gillette, odati ajunsi la Frenhofer.
Riminind pentnr - totdeauna ca o amintire pe paleta sa, inseamni
ci tot voi trdi" (p.293).
lndad ce uqa e deschisi, Porbus gi Poussin, .pradi unei vii
curiozitigi 1...; aleargi in mijlocul'acelui vast aielier plin de
praf, unde totul era in dezordine, unde pe ici pe colo se vedeau
tablouri atirnate pe pere{i" (p.295).
Nici unul dinlre ei nu eite preocuPat de soarta Gillettei.
Pentru Poussin insugi, Gillette nu mai exista decit in paleta sa.
,...Se opriri mai intii, cupringi de admiralie, in fala unui portret de
femeie in r'trnrime naturali, pe jumltate goah.
Oh, nu vI opriqi la ast4 spuse Frenhofer, este o pinzd Pe care am
-mizgilit-o ca sl srudiez o pozd. Tabloul acesta nu valoreazd nimic.
Iattr-erorile mele, continui el artrtindu-le nigte fermecStoare compozilii
agilate pe peregi in jurul lor'
- L" cuvinte, Porbus 9i Poussin, uimiqi de atita disprel Pentm
"i"ri.
astfel de opere, ciutari portrenrl de care era vorba, dar nu reugiri
sa-l vade (...).
o-?^rasqo p? psp 'a.rec ad p.rqwnuad ereo$n o riape,r'.royrqoo lruqnsaPaP
'zetgo ad rcrr 'alr11 'gcunur grlntu lruao n€-ttu eJqrun atsare urP a1au6'
: rar.uJoJ erlculsaP gcrldur aJ .pJllsl^gurl" erlJnrlsuo3 o rJteP
?^aJlle a nu ,,[nplZs 'aspoultdvS-tasvoutz,rg r6psug rc 'urssno4
rnl ralrqnr aurlrede nu (,,nta' lnrorord ',rolplugcuJ' lnrorcr4
',grnlcrd ap p1z" rsaJe uI predor8ug ?aJ a auallrg nu JEC
'aricnrrsap/ ariJnrlsuoJ rrJrlcelErp Eal"J
pulzrrlJsap'auarra;oquary raiuarradxa ap alear alar?P ?zeaulrunl
i6 'ra;oquary Inl ?taled-oJJ€ur uI ,,EaJIPtz" t$ utssnod Inl laraled
alaunu uJ ln3PJ InTJIJIJo?s aJluJ IIznJuoJ IaJpJIJo earerqrqrsod
pzeeuqdoPuJ ?noP e erirpa u rezleT eP psnPE sarslrJrPolN
',g9algazltu" eygelr,raur 'apun aO '?[ELuJoJ ezteJ alsalntol
-uJ aJeJ plerJal?u ezie) ':g,rape-r1u1 'alsa €reled 'sxlvualout
psttpJ tc'stlvuttot psnpJ at$azrrrd nu aJEJ piueprocuoJ o aP ?gJoA
a rf,re pf, aJrqasoap ern3urs nJ ',,lf,ale rS gznec artug elueproc
-uoJ( 'aJrtuJ ales alrJnsJnJsrp uI asru]nu IJnPUJ.J allnu IBtu uJ
a) eaa) auriqo JaJor.lua:d 'praled es er:do;d 'plupu pJ?Js e[ 'aonp
-ordar 'ggquceldrul gpa6ar3 o-rturrd 'rolctd lnuJn?q 'o?rnleu
atadar gs" puro6 'rarado e mta1.pu.t putt.td'prprourrd Insoet{
a)e!il,,?lnJs oun Jau eradop o dBf, o'aun rs.ra,r etu trd uJ'P^I1?J IJIu
-ruas reur aleod es nu tunJ a )ezleg Inl ? ,,aJB3IJr1cal" Pls?aJV
',prapd o ad ec arrppu?$u! rroini rgcap rcie pp^ nN' :leJrsr
euns pprirur ?eunrsJal ur eJ?J eac ad er3arncopg .prnlctd ep plz
un ?r pulwro;'arepnro IIuTI ep aurilnur o ap erlppr8ul lS B[Epu€lB
arrpgrufrSuJ rJolnJ er$ru rgcap pga nN" :,gleq)-e7vg" 'auntsJaA
rtrrrn urp ?lsBar? uJ'lg8l.qp eac rs, teSt ulP ea)'re eF runlsra^
pnop elar anug prsrxb ac alaluara;rp arleraprsuor uJ tu?nl pcep 'auatc
-ezvq rurlsartod rnpsalalug ?araPurulPd ug sed un rJuJ nJ eluIBuJ
r$ruot aleod rEw eS 'pr"luauoJ rrnpug atetadar ug r$ grqale) etet
-darp punq ad'puacs ?lseat? el uudo au fr Alznqe rc.ryd aleod
'0OZ'd) ,erruord
(1nr1e gdnp
ar6a6.rl,rpsap 169 gc pulzarc lnun asecrlde al Inuylrq aJ?c
ad r.rolnc ep ellrn-lerrs puJr?r€ sngrod ?tu?loxa ialawa] o a rqnsaPag -
l"IpuaJul $ero rnun alaultu
a;lurrd as-npurlr scrJ"d ap ?Jnuu?tu uI aJaua1 laun InlnsJol luetuas?
oloce ea.rgde rorcrd lsacy 'rraSrutsrp a,rrsarSo;d rS arual 'a{uaurodteurau
raun redqcs tuau8er; Irusaf,? ele; ug arltrrurpe ap rlrrrardrul ?res?tugg
1nr,r,.rorcrd un'Jol?lulou1 rorcrd un ?Ja rep lpurro; grp; gleac ap 1a;
sn (31unurg1au aluenu ap 'unuol ap 'r:o1nc ap tleaSgulfrrr4 up purSar
1oB .rorcrd rnun Iny!^ razuld qe iloo un-rlul prypz 'as-npurrdordy
'("') rrnrcrd ap plz un ec PugturoJ
ar?pnrc IIql ap aurllnur o ap arrp?r8ug rS eyepuqt arrpgugrSug grolnc
arSru rgcap p?^ nN 'urssnod esrz (rou ap co( areq r$g lrueau Inulrr?g
-
909 YrncsoNncaN vllgdo codvc
306 IMAGINI TEXTUALIZATE

in naturl" vi s-ar plreaaproape cu neputingi de transpus. Ei bine, credegi


cI acest efect nu m-a costat o nemaipomeniti trudl ptni si-l redau ? Dar,
in schimb, dragt Porbus, uittr-te cu atenlie la opera mea gi vei inlelege
mai bine ceea ce igi spuneam despre felul de a trata modelul gi contu-
rurile. Privegte lumina pe sin gi vezi cum, printr-o succesiune de ruge
gi retuge foarte consistente, am reugit sl prind adevlrata lumini gi s-o
amestec cu albeap strllucitoare a tonurilor deschise; de asemenea cum,
procedind invers 9i atenuind reliefurile, ca gi grosimea pastei, am putut,
iot mingiind conturul figurii, sI inec in semitonuri, sI alung pini
gi ideea de desen gi alte mijloace anificiale gi sl-i dau chiar aspectul gi
rotunjimea din naturi. Apropiali-vl" veli vedea bine acest lucru. De
departe dispare. Uite ! aici cred ci este cu totul remarcabil.
$i cu virful pensulei, el arlta celor doi pictori o pati de culori
deschise' (pp. 296-297 ).

Se va inqelege, dupi o lecturi atentd, cd ,,zidul' este cel al


limbajului artistic: umbre, penumbre, modelaje, contururi, tuge
in relief, tonuri, semitonuri, desen.
Limbajul artistic include in zidirea sa ,,ochii', ,,obraznln,
,,sinul'...
,lnciperea de sus' a lui Frenhofer pare cd inchide in sim-
bolismul siu un strivechi cuptor alchimic, un Dathanoru, care,
explodind, face sI debordeze rnassa confusa.,,Amestecul de
culoare deschisi" de care vorbegte Balzac este haosul nedeter-
minat al semnificagiilor. Vrind si aduci realitatea insigi pe pinzd',
Frenhofer pare cd" n-a putut face aldel decit si ,,impisteze ' lim-
bajul artistic.
Dar care sint raqiunile ultime ale acestui egec ? Pentru a
rlspunde la aceasti intrebare, va trebui si ne intoarcem cu ciqiva
pa$i in urmi.
- Si revenim deci, pentru o clipi, in ,,inciperea de sus' a lui
Porbus.
De cum intri in sceni, Frenhofer are o fizionomie ambigui:
,Dupi bizareria costumului, dupr bogigia plastronului de dantel4
dupl siguranga suverani a mersului, tinIrul nostru ghici cd acest Per-
sonaj era sau protectorul, sau prietenul pictorului; se dete la o parte
ca si:i faci loc gi il cerceti plin de curiozitate, sperind si descopere in
el firea bunl a unui artist sau caractenrl prevenitor al oamenilor in-
drigostigi.de artele frumoase, dar zlri pe acea fa1i, ceva diabolic gi mai
ales un nu qtiu ce care-i ispitegte pe ani;ti' (p.275).

,,Daimonia* bitrinului pare a-$i avea originile in riticirile


sale intre ,,natura cea buni' a artistului gi ,caracterul serviabil
al amatorilor de . E vorba de o incertirudine tipologici
^rtdu
intre ,polul creator" ;i ,,polul receptor', intre creator $i coman-
'onJgau elpJado* o alsa
- p6nuac ug
rau?rp lnrr$rgs EI ?tetuJoJsuerl rJ ?A aJ - JaJoL{uaJ{ Inl ,,?JnlII
-eSzgrt* ar aruara uJ'.gle e1 prado' o PullJ snqrod rn1 e$oqa
',n$oJ el prado" o pturzatdal urssnod rnl eirqcs p) eluu'rl1e walnd
'(tezleg rnl alarxal uI r?Illf, prrsp8ar r; areod unc e6e) ?tllatuJaq
arSolounural o pulsolog 'grruq-aiuarradxa rarl ?wqtuof, ulssnod
rn1 eirqcs 'raloquarg rnl ,BI?algSzyrrr" n) r$ snqro4 Inl ? ,PsuIlB
erqe ezuyd" nJ punaldu; 'rarado ? prerPetuJalul aJ€lsaJluetu o
arsa eirqe5 'auralqord atlntu Ieru ?lIPIr ulssnod In[ Inueseg
'OSZ-eSZ 'dd)
""'cags
trro ep rnl ?rJpulru ea,re tdape J?ug lsac€ rcgc 'aurSn: ap pzeatnd
-:ndur1 as rS aresa:l rc l-npu!z?^'utssno4 ad snq.ro4 ?uruaPur Il'al-"I -
'[nuasap .rpdunc rl1
:
-
asnds 'al-I-npu$?rE
rS rne ap apauoru ?nop ?nl ta 14 rcotocs 'a1ard ap ?3und o nyg aP
aseoos 'tnlnpueturou e glrsouod Eznlg ?reP.oaP
"l
Pulzr^ 'rcunlv"'
'alelrunp eie; u5 ?rrucrd
ardsap rq.rort areod as gc p?A 'rotgdaour un rutuad colaP n?r a nN -
'("') urssnod s?lof,rN :uo; lnso( uI esrros Iru?uLL
t rrlseo^"auwnP alaunN 'lnuyr?q ?u€lcxa i ooqo -
'alrrgruneu Ilull u! ralr"tr [ lndrqc rleaim el ardoc Inln souncaN
'arultl ap aleoJ o rS nSor uorarc un l-nPulP 'sngro4 asnds u 1rucn1 e1 -'
'snqrod rnl Inolq€l pdnp urssno4
eJeJ o aJEJ ad eirqcs ri Bauatuas? ap aJadl^unJ Ps sndstP elqfi
?^ as JaJor.{uaJJ 'llntu rrur rs 9)u{ez\)eld -rol es elunloJ JBo
'r$gsug ee u!gzeepoldrul Brado
'?tnJsounJau "' pulru?J fs alnqeJl,?tnJsounJau ?JedoPodeJ"
'ptr,rrrd r; e nluad ?lntrJ a I?uI nu eJpJ 'nglre eP leJrle" o aP
?qJoA g',,ro1e1dualuof," InJgJIJo',,Jolda3al" In.r?JIJo
"aJePn[Jxa
Inlnl
porldur rnlnretrpueulof, Baruultul1g ',gtten ap puolilperl
-dicuoc gpungord arequll{rs o atnPe 1a '(1ncr1qnd nes) InrErIP
-u?uror rS erado'lnrrue g?eala:rzc lnrr; pugdna'.prnrrd o else
nu" ?s erntcrd'giurcasuoc uJ 'snqJod 1a a-rdsap aunds - ,le3oq
pf,sru as ps ?aJr?rJaJau rnae 1i* ',aunc ap rrntcrd" ar$aunu 1a_ac
eeeJ e ?Jnsrue rerirpvrr aP JaJol{uarg ad qze?lozt lJ arBJ alerdBJ
urp Inun A 'r?lrpueruor n?s lnrrdord P^IrlodoaP rJ ?^ InuylPg
'riuarlc fr?J ?rnrrrd o a qwg?s uJ raJoquer{ In[ ,Ernlf,Id(
'. 'apul^ o Ia :erado prgdwnc
nu ,lnlsrlry" 'rnlnualuJet p leuorlrpeJl Insues uJ olslu_?(
un augugr areod nu 1a plurcesuof, uJ 'snqrod Inl IE ?sueardr8g
rarJetr I Inolq"r aradunc ps ?arl InuJnpq : uaulral EalroP IB
ap rnlar eereoLel uJ euIIsuJ es gs ared eiuepq gsuJ PuynS 'J?rIP
lo€ YrncsoNncaNvusdoclodvc
308 rMAGrNrrExruALIzATE

Simbolismul acesta al culorilor este, in mod discret, prezent


pe tot parcursul nara{iunii. Porbus are ,o figuri palidi" gi ,un
aspect bolnivicios '. Frenhofer e imbricat intr-o jiletci neagri
gi merge ca inviluit de o ,,atmosferi neagri', Porbus il va glsi
arezat,,intr-un jilq garnisit cu piele neagrdn , pe cap cu o ,bonetl
de velur negru', in timp ce culoarea dominanti a lui Poussin va
fi, aproape de-a lungul intregii istorii, rogul pudorii, al ruginii
sau al entuziasmului.
Desenul in creion rogu al lui Poussin intri deci intr-un joc
simbolic nu numai cu eboga albi a lui Porbus, ci gi cu ,rnizgd,-
litura' lui Frenhofer. E vorba de doui maniere de a inqelege
,,copia*: copie fideh a operei (copie a ,,artei) - la Poussin, gi
copie fideli a naturii
Nu e acum momentul - la Frenhofer.
si intrim in detaliile simbolismului
hermetic pe c^reBalzac il va fi extras din lecturile ce-i erau atit
de dragi, din vechii filozofi ai naturii, ca Paracelsus, Mesmer,
Swedenborg; dupi cum nu e cazul nici si insistim asupra sim-
bolismului numelor, pentru care - se gtie - Balzac avea o
adevdratd pasiune.
Ne vom mulqumi deci cu citeva observagii pasibile de ulte-
rioare aprofundiri.
Creionul
. - +
rosu '
cu
,.
care
! |
deseneazi Poussin se numeste
t. - f. r<< t
sangaind. Intr-o ordine simbolici,,,neofitul" deseneazi a;adar
,,cu singe". Bitrinul pare profund interesat de aceasti ,,operi la
rogu". Autorul ei trebuie sI aibi ,,un nume". Numele acesta
deja este o ,,semnituri". O semnituri cu un creion rogu. u{
sernna inseamni pentnr Poussin a singera, omofonie evidenti in
f r anc ezd, (si gn e r / s ai gn e r).
A vinde .sangvina" pentru doi scuzi de aur este preludiul
unui troc, al cdrui obiect va fi Gillette.
Care este insi obiectul ciutirii lui Frenhofer? Si recitim
critica pe c re i-o face el Mariei Egipteanca a lui Porbus:
,- Nu, prietene, nu curge singe sub aceasti piele de fildeg gi viaia nu
dilattr cu roua sa purpurie vinele gi fibrigoarele ce se impletesc ca o
relea sub chihlimbarul striveziu de la timple gi de pe piept. Partea
aceasta tresalti, dar astilaltl rimine nemigcati, viaqa gi moartea se
rtrzboiesi in fiecare aminunt: aici e o femeie, dincolo
incolo un cadavru' (p.278).
- o statuie, mai
-
$i mai departe:
,...Voi acoperigi femeile voastre cu frumoase rochii de carnalie, cu
minunate draperii de pir, dar unde este singele ce zimislegte calmul sau
pasiunea gi produce efecte deosebite ?" (pag. 280)
?sndo 'rnlntua-ra;et e gtte ec 'luapt,ra rde; 'purlcord as arec
,,etre et1e" raun Intelnrsod prcagal JeJoquaq Inl InsJnJsI(I
(OsZ'd) ole6e alsa nu 16 atsg'1faqo ad 1a;rse alJJIlJ Ia;olaua8
? aJeot?rruUaJl €Jqun'gleutuasal aiapuqq aP Ja? lsec? no csadot as tS
as ra rrr.{ro 'e5e lerqc ?Iqcor g".tie'tSi "ersace lnleJ q lndec aull
","o*r1
r$1 arawa; o 'rn8tsaq 'eaunricayad ria8urre gs ec azuld atlntu rlrradoce
gs 'aueotalc atlnru rircol ?s alngaJl rBtu 'rualaud la(u llung olocr puld
sun(e rie-u ier{ "eH llieunurur rr6rue riaparc pl
(.otuoq;aqclnd'nes
,srusnual sruJnt' '1ut1trurr.rd tuolctd Bf, 'allseo,t alrrn8r; aP uru?l? llar.rcs
ps rirorrau liaruls reru nu ?c rrpulw aueo; 'rS lndocs surte rie-,r ?c 1i1pt43
lsec o n r!f,ap alaual o no tlnru r€trr ?u?u:eas ac E ao rrng; rit ?t n.tluad'
:apuorirpe.rt
rJnlJrd reJ?JrJo 'arecr;rldrue uIJd 'rS sngro4 Inl rnlnolq?r
aJeJ o JeJor.IueJ{ are) ed ITJIIIJJ ?Jn13a[ tupnulluoJ ?s
'rnlnleJdJalul e ?a, yc 'tezleg Inl B eal 'BlsPeJ€ El€P aP
'lJ Ie* ?^. nu erSolouru:al 'Inlnutuas lalroal InJoln(B nJ ?ulrunl
uJ snd 11 areod aJBJ rnlnuourrl Ie IaAIu ulllln un r$ ptsrxa req
',lnur^SuEs' rS
. lncrleuSalJ "'s, IIIJI lof, uE [a uI " Pzeeutv)ur ta'rolaluaruera duel
rarJoat Fla^ru ?[ af, dulr u1!n6or r$ qp'n-r3au utrd rieuuasug tugs
re JrlEruor3 rnlnusrloqutrs EaurPro uJ 'lnJpuJr 16 rue ap paznJted
ap Int?qrpq '1nu1:rgq
- rtloadsar - Vturzatdar utssnod-snqrod
-JaJoquau 'ali?clJlutuas aP ele^Iu allntu rctu aJE rxoulJl lsaJv
'rarJolsr InsJncJ?d lol
ad rsgrgd reru ?A o nu aJ?J ad .tn1n-retpetulalur" ralerd uJ B(aP
?Jlur snqJod :apur^ ulssnod !grgdurnc JeJoquary 'cIsBIf, trloutJl
un-rlurP erielar arsalrgrls as ussnod 16 snqro4 'raloquerg anul
'snqrod rnl Inrarlel? urP
?uaJs E[ ap ?3uJ ezaznatd es Ps derul rauErP InSunl ?-aP (€uos
-Jad ar?JerJ ep at€Jn( alunlor ff, alsa 'alls?ou IazIIEuB Jnlr6rgls e1
'runJe 'luelrodtur ared as Iu eJ ?aaC 'luatuotu uluad ueuJtupJ
?s ?aJA ru? EraJpo elarrull ug 'gpntxal eJnlJal ?[ IJJaP 'nr3au
InusnuErrroJ uJ euartezvq llJllsaaod earerSalur el PuuJnJ Ietu
esnp au erBf, rulup rsaf,? urP urrdo au gs pdup IJ r? er?od r?c
GoZ' d) " "' apalnd n"sq o gc eatgdlnlndrut 1n3un1 uI n€rulre I al1ulltu
'riecald trqco eawl "eie; troloc Il ?c1pnd ?lea6o.r O 'a^slcs ap .rotm8au
rnun rletuaza.rd r$ ueqlgr ap gtldrr ?rerrads r$ gte.rn: purzn:3 pr?u[,r o
"c
rS g,rreu a{npnlll? o-rru1 olocti ?arrts allelllC 'u?sarl raJol{uardo
?ldurs
:rnlnJoJl lnlual'uo(u uJ raJol{ueJ{ Inl lr{f,o uJ
?a grralJar es runJ e$u 'raua11rc InraJuod .rlP r3 eapa,r el€od es
'.a8u;so ep JorpJfdurnJ un r$ rorgrnpc un alsa JeJoL{uaU ?3
60€ YrncsoNncaN vu!Ido (Iodvc
310 rMAcrNr rExruALIZArE

tradiqionalei arte a semnificantului. .Contururile tale sint false'


va spune el mai tirziu. ,,Desenul nu existi'(p. 280), tonurile pot
fi aruncate pe fereastri: ,,ele sint de o cruditate gi de o falsitate -
revoltitoare ! *
Semnificantul
- se va spune in zilele noastre - este o con-
vengie. ,,Cum si pictezi in felul acesta?' va exclama la un mo-
ment dat Frenhofer, punind sub semnul inrebe.rii intreaga istorie
a picturii. Pentru bitrinul pictor arta trebuie si exalte adevirul
,,palpitantului', al,,fremltitorului" : adici al referentului.
Dar e vorba de o tentativi care depigegte simpla intreprindere
naturalisti, codificati de istoria artei inci din Antichitate, de
e si-l credem pe PliniuT ar fi pictat atit
cind
- daci
de bine - Zeuxis
un ciorchine de struguri ,,incit veneau pisirile si
ciuguleasci din el".
Ciutarea referentului constituie ea insigi ,,semnitura" bdt6.-
nului. Cum altfel si explici scena bizard care urmeazd corecti-
velor pe care Frenhofer le aduce tabloului lui Porbus ?
.ln cele din urmi diavolul de bitrin se opri gi intorcindu-se spre
Porbus 9i Poussin, mugi de admiralie, le spuse:
Nu se comparl cu Frumoasa mea Capricioasi, dar i1i pogi totugi
-pune numele pe o astfel de operi. Da, ag semna-o, adlugi el ridi-
cindu-se gi luind o oglinde prin care privi tabloul" (p.287).

$i scena se incheie aici.


Pentru bitrin, a pictainseamni a da cale liberi unei metafizici
a imaginii ,,a picta" un obiect inseamni a dobindi obiectul, a-l
avea. Semndtura lui Frenhofer nuvizeazd producerea (fecit)
cea a lui Poussin ci posedarea lui (babeo).
- ca
-
Semndtura (signatura) concept fundamental al vechii filo-
zofii a naturii -
este privirea in oglindi, in speculu.rn, este
-
ryeculapia.
Pentru Poussin a sernna inseamni a singera.
Pentru Frenhofer A senlna inseamni a specula.
Pictura poate fi o scriere sacralizatd, prin singe.
,,Cealalti arti" este profunzimea oglinzii (a lui specalarn)
vd,zutd ca semnitu rd, (signatura).
$i acum si citim intervengia lui Poussin in cadrul disputei cu
privire la Sfinta Maria Egipteanca :
o- Dar Sfinta asta e sublimi, bitrine, strigi tinirul trezindu-se dintr-o
adinci meditalie. Figurile acestea, a sfintei, a luntragului au o finege de
intenqie necunoscuti pictorilor italieni; nu cunosc nici unul singur care
si fi inventat goviiala aceasta a luntragului" (p,285).
(snqJod (,,^I?u" n?s
eaJBJlur ?[ aP ,,lsplznlua( alsa urssnod PJ?P
',unqeu'',Je1n3urs"',rezr.g" alse Ja;oquary-lnulJlfq ?oeCI
'IuatJJS rnlndurr P ,IlsIlJE 1n-onb nlp7s gtutzatdat
r$ .rnlndrutl IIJIJrJaJau" e ',,a1et tolayz* EaJ_euJEJuJ alsa IE
'snqJod :l?uolsuaulp-1un 1n(euosrad'rurlsa,rod p srar$ IEtu lat
1n(euosrad alsa 'suas lsoJp uI 'rttlecrJtutuas
l?tu 1ac 1n(euosra4
'letre e Bun?aPlolulP
rerp?pru E aJauts ug earaund(sue-rr) elsa ?u?tJ?z[Eq ?alsa^od
'(arcelsqe raile Baral$?u saPal as e) psrrcs ag ps
?rqe pulrurn pqp pur8ed o e) gtnzp^ ?Irolsl uJ IS (t ,,Plnf,sountau
(adrorde) gradopodeJo o nu pcep'opreuoa-I In[ e Ps17 auory -
u?s?A rnl ,,Eau?D" uJ - arsa ac) 16psug ?IJolsI u; '(uorpu3f4
in1 1nr,ru) rrrolsJ lerprlro earr$gdap uJ luelluocu_oc at$asp8 as
?ls€aJv 'ralpeptu eraqc urldap ad ara;o au ps eatnd re nu (gsrrcs
lsoJ E EInr?J lndrurr uJ) Ie8[ InuE rrlu'(rrrtlsa,rod rrrplnrap pue)
ZIgt rnlnue lnrr$rg1s IoIN 'fsrf,atd arczrletoduat o eP rolelJe
rarpeler.u eualqord apurrdsap alrolsl r$ aratrc5 arluJ EzeluIS
'arJolsl ug'alrcs ef, In[aJ eiuro,r urrd'alepurynJs IIJaucS InoJa elsa
raJoquar{'1rqe(ur6rarut drutt un a pr fleloPur gr?J tIIraIrf,S I?
e aJBS
[aJ nes rarrolsl [B IeJ :Jolalre laiuacsarauaSap lndulr
'alsasqo o gJnrpluJ'(enop e erirpa ug) rorrarln 't$ acnp
-olur ea'guer.cezleq gJuotar eldurs ar6a$pdap gzeq 9$eaJY
rual*uor l?ru ?s ?turrr o rJ re p,'"o".r1o{ 5il#tiilt"j;trlJi:lq"
:pAr1€JrJ
-ruuras ap areod es IJJ a PlrtrurJeP erlrpa uJ aJeurtutle IaJ?J ?
'gzetl o ilnlsouttcau ntadopodr3 e aunlsJaa eurrd u; frslxg
'luaJaJeJ-l?f, IJIuLuas -lu?J
-rJruruas :Inlnuuas alri-rpd uIP ?Iaun ?eJ?zllnlosqe 'nps InPuy
?l aJ"f,arJ 'azartsny Ps laJrs? red raloquerJ-ulssnod-sngrod
'Inlnl?3lJluuas P '(auo4uaaut) rariua,rur IB saJf,ns
un alsa ( auotus o dsiy' otps o dstp),rarirz ods rp* ry'Fptr.tBJIJIuuas
I? saJJns un rJ ? af arureug 'sngro4 rn1 r-rnlcrd'J?uIl nJluad
:Tnvnltuutas pJrpv'lnl?luazeJdar'1e:nDrd
ln,rrrou'lnrarqns
ar6alrrd atet '(auorzuaaut 'ot7u2aut) lelre e elJoel Eaqsal
ug ptueuodur ptuauodvtoc latluaaut lfitotqrpde atsa urssnod
'(,rn1n$errunl ? ?ls?ac? eprg,ro$ lelualul lJ ?s eJ?J rn8uls
Inun rJru JsounJ nu*) lelcaJoJ l?IPaur.'tezleg 1nI .t? snsdel
un 'pqeqord 'alsa ulssnod aP ?r€Pnpl ,atlualut ap eaiaurg'
II€ YrncsoNncsN vxadocodvc
312 IMAGINI rExruAlrzArE

sa in sceni, este .bolnavn.Fraza care pune pe deplin in lumini


palida sa ,,figuri', e urmitoarea:
! dacl n-ag fi fost mereu suferind, gi dacl dumneavoastrn aqi fi
"Ah
vrut se mE lesaji si vid Frumoasa Capicioasd, ag fi putut gi eu str fac
poate o picrurl de propo4ii si de profunzime...o (p.282)

Deci Porbus (.intermediarul") va fi cel care va pune in


migcare mecanismul dramei, in speranga ci s-ar putea adlpa gi el
la ,,frenezia' frenhoferiani gi la ,,entuziasmul* poussinian, vdzute
ca posibile paleative pentru maladia sa, in realitate incurabili.
Dar care este atunci numele acestei maladii porbusiene ?
Astizi putem rispunde acestei intrebiri aritind ci e vorba de
,,maladia semnificantului", maladie istorici a aproape intregii
tradigii culrurale a Occidenrului.
Pare evident ci cele trei personaje ale Capodoperei necunos-
cute ilustreazd, trei ipostaze ale unei derute a semnului, deruti
care poarti numele de ,,artd" . Nici semnificantul, nici semnifi-
catul, nici referenrul nu existi pentnr sine. Unica realitate rimine
cea a sernnului.
Existi un singur moment in care aceasti realitate i;i face loc
in povestire. E momentul cind cele trei ,,Puteri' (Porbus,
Poussin, Phrenhofer8 : Semnificantul, Semnificatul, Referentul)
se pregitesc si coboare, impreuni, pe strdzile Parisului. Con-
qtiinqa unei unitiqi in sfir;it recuperate, ii face si scape strigitul:
,,Sintem o forqi!"
Dar nu istoria forqei semnului vrea Balzac si ne-o poves-
teasci, ci pe cea a maladiei sale.
Frenhofer vrea si ,,izoleze" referentul aga cum Balthasar
Cla6s, eroul din Cdutarea Absolutului voia ,,sd izoleze azotulu .
Referentul este tot ceea ce e ,,palpitant" ;i ,,fremititor' in
opera de artd. A-l izola, a-l exalta, e o operagie care poate avea
loc numai pe viu, asupra imaginii-semn. ,,Nebunia" lui Frenhofer
consti in tentativa de rupturi. in interiorul semnului. Demersul
sduvizeazd, in primul rind, codul artistic; este un demers meta-
lingvistic. F.ie ci vorbeste, {ie cd picteazd,, Frenhofer rimine
mereu un critic. Discursul siu (fie vorbit, fie pictat) este un dis-
curs despr" ii-b"j. $i daci ajunge la vreun r6.zultat, acesta nu e
in nici un c z cel scontat (,,izolarea referentului"). Tot ce poate
el si faci este si goleasci semnificanrul, si ristoarne semnul-ima-
gine. In spaqiul,,capodoperei necunoscute" semnificanqii
(rrumbre"r,,modelaj"r,rconturttr,rtuse"r rrtonurit etc.) plutesc
intr-o ,,ceat| indecisi", in clutarea unui suport referenqial.
'JnE eJnPord e nnuad JnE aP elolau
ee.re tewnc r$ ?J e :,Inln- sldq Vroigtnpc" aJIJo
nJluad gpqrsod
elurrtun areu ,eru'eic no gzeelerrq)a e'radopodec eraqcul
eal?
,"rn'.i rs-e rutuad (laporu lle eruo ap 1es) alralllC aP€ro €-u
e ap lnrdeg 'ralotiubrJ Inl e ppaiatS eerew tS rradocsaP tuo^
rrre r€tuJol :rog'gpalaiairal arlro. eP P\q Tsooottdo3 esoout
-%J e$a e) eea) ,w31ni' prne ap piz; arsa .VPz?lY ltt'ly"
'luareJer aP Inlor ?rEol ([nsrd?I aulq
ap IaJ e1 nes) Inrn? ?Inr?c InrPBr uJ er?zlJoqulrs aP selorcl lleuJ
r$
un rpaP BAatllE a nu erurq c1g 'gzeapdiiletu o at Inlec e ad
Jep'raueteur ?aJeulJopueii rerunu nu gzeeue JluE -aJ?J (rnlncaia
urlnd r"* n"s llnru IEIu'ayqrsodur urlnd rctu n€s llnu
"rJr.ro.'"p
reru) r.rptacrr, ,"rprrro p Ja ,,raiu'arredxa' inu
1tp1, "p'":""'row
lrltr"i"* ar?tIT€r?J ap ios un n3 gzeaunnn? rrultlf,le InlToW
'rrr1r,-Joirrta*''a3*a e ?leulrnl?q eart'rr:d n:tuad
'DluawtJadxe" un
rJJap IIqIzIA a nu ,,luetutJedxao-lsaJe JEO
utr ',,Prnf,
ec pieiaqrtra 11 earnd JE ea aueJodrualuoo lau€ ?lJolsl
-souncauJ gurn e1 pugd augwpJ-,,plnosouncau Bradopode3"
'(guerra;oq.rat; rric"1 aurq salaiuS e Pc au-nPup?lr?'1a puelc
e ap 16
-; ,,ipriydJp'irrri q pid""ri ad auncnq rrl]") euorice l-nPut
Elslxa E aP Potu ?J Jllalsa InPou '?ctlalsa atiBrado EJnd
-nri*qrr, "cirolsr pwzryuor.\nlllsut guIJrJoP eJ ,,eue" 93ur'ru1
g, jr." trsnar e ac ro;ilnlueraJal lelozr e-u rolctd InYIrl?g
au
rmde.rdns as ,,(eqtuq"? .prnre,r; eJ?J uJ Datqo{In
"Pleo(uo:ug
aJEJ ltua€ ap;' a€ulr-srp uarnd l?tu l-nu atec ad lsalqo-un'!€qtull
,r'ra,r", .rc"tqd'.rh tf,-',,gJnlJId o arsa nu' 'eunds o r$nsug
"p
rllnc e$e 'nlirdiap par rueruSerJ un \c 'etetua,zatdat
"rri "rr,ri,4
o nu '1erciliu" '..p-ora tJ , .t! irt.to" ra;oqirarJ rn1-1nca$a dup
r$eraoB'ui ri Br,$naX .uues n?s prnleu ea aq'j,*rdac.rad liprgear r$er
Irllrr ridnr" rrrrrinrr apuorierado dgtrnrrce Iaun ?alpc ePrgcseP
rc 'rnlnlcarqo ? IJnlqnP Iaun earacnpord e[ e]nP nu Pf,Ilalsa
iri,rir.i"dt"'ri1o,1.i"ri ruirya4-'lslu? ap drr nou un r$ntot aundrur
lnl Yi?rJ
'arrlu'tuor al,p ap !rr.€"id*r'"p rgi, '-raloquarg 'Prnd arers ug
p a p!p!
..
ap BeaPIiISPsuJ E' n?s lnroleers- nrtuad rcrunu gqp11a3u1
;arezrpnp,^IPul aP perS eauawase-un e1 suldug
1"'rgr.tj
""injp'
'{rq-[ irr1.o.r Inpor elsa D?lnJsouncau e;adopode3' 'cr;rcads rrrnlcrd
'?laPotu:,r aleod as
'i"ipJlt;- ("q.lri uI l"turoJsue'n 11 ateoduIapuorlrpren
le tez\e\)os 'untuoc-1n["q*it 'etsace lnlal
irr".roiiti"n exeluls arec u1 teznat) Inun lnlor ar? PPuqbo^EasBaJV
t'"r"ab'Lirl ug psnd epurlSo tc 'rnlnpar eiel ug psnd 9pur13o o nN
'Lpur18o aisa ,npuSrtpq(anrau3zs) ernrpuuras :uplln nu PS
gI€ YrnssoNncaNv)Iadocodvs
374 TMAGTNI rExruALIzArE

Sacrificiul lui Frenhofer, caracterul siu insolit derivi tocmai


din aceasti aberagie de principiu. Aga cum ni l-a transmis
tradiqia, sacrificiul menit crelrii unei capodopere duce la dis-
pariqia creatorului, dar implicd sacralizarea ,ctitoriei", a operei.
Sacrificarea ,,viegii', sacrificarea Erosului trebuie sd garanteze
eternizarea creatiei. Or, Frenhofer igi sacrifici propria operi
tocmai fiindcl pentru el opera ia locul obiectului erotic. Ceea
ce rimine din Frumoasa Capricioasd dupd ,zidirea' ei nu e decit
,,un picior incintitor, un picior viu". Dar ce poate fi acest ,picior
incintitor"
.a
, dacd nu obiectul (codificat astizi de psihanaliz|) al
oncarur tetrsrsm I
Capod.oplra necunoscutd este povestea unui dublu sacrificiu:
sacrificiul lui Frenhofer gi cel al lui Poussin. Acestuia din urmi
ii rimine insi gansa viitoarei ,construclii". Sacrificind-o pe
Gillette, neofitul igi implinegte iniqierea de artist.
Daci Poussin va fi reugit sau nu si scape ,,maladiei artelor'
iati o intrebare in faqa cdreia, din picate, Textul - gi comen-
-tariul siu trebuie si taci.
-
NOTE
Toate citatele din Le Cbef-d'euare inconnu folosite in text au fost extrase
1
din edigia pedoui coloane a celor doul versiuni ale povestirii lui Balzac, pu-
blicate de P. Laubrieg in apendice la carrea sa Un catdchisme esthdtique. .Le
chef-d'euore inconnu" de Balzac, Paris, Didier,196l, pp' 703-239 ' Versiunea
romineasci a povestirii o urmeazl pe aceea din Honor6 de Balzac, Opere,
Editura pentru Literaturi lJniversald, Bucuregti, 1954, volumul XI, traducere:
Theodosia Ioachimescu gi N. N. Condeescu (n. r.),
2 A se vedea Louis R6au, Iconograpbie de l'art chrdtien,Ill, Iconograpbie
des Saints, Paris, 1958, p. 34 gi urm.
3 .Vocation et profession du peintre", inJoumal de Psychologae, oct.-dec.,
1957, p.403 qi L'oeuvre picturale et les fonction de l'apparence, edigia a treia,
revlzrtrd qi completati, Paris, Vrin, 1980, pp.28 gi 325 gi urm.
4 Cadrul (rama) tabloului, cadrul ferestrei, cadrul oglinzii sint toate, la
Balzac, manifestarea insigi a sciziunii ontologice care separl imaginarul de
real. S-ar putea oferi multe exemple. Ne limitim si semnalim doar pasaiul cu
balul de la Lenry, din povestire a Sarrasine, evident inruditl cu Le cbef-d'euore
inconnu. Doar faptul ci este aqezat in .ambrazura ferestrei" permite nara-
torului si puni in imagine -bacanalele vieqii". Y ezi La cornddie hamaine, text
stabilit de M. Bouteron, vol. VI, Paris, Gallimard, 1950, p. 79 qi fascinanta
interpretare a lui Roland Barthes, S/Z,Paris, 1970. Le Cousin Pons,in op. cit',
p.651 (trad. rom. de Theodora Ioachimescu, Bucuregti, 1964, pp.246-247).
5 A se vedea, de pilda, M. Eliade. Comenurii la Legenda Metterului
Manole, Bucuregti, 1943 gi G. Cocchiara, -Il Ponte di Arta e i sacrifici di
costruzione",in Il paese din Cuccagna,Torino,1956, pp. 84-125'
'GAZ-ZyZ'dd 'p?q?'ue\ev, oloc? aP af,nPe e nrluad
'raur lnu.reyul uJyoqot ro,r'nayg lnl EauauasE^r$ lposearac aiasnruu;'yt$e
a;ruud rttrt tr pi aSrjru i"""'1 naqd.r6 letue;8rue 'llqeqgr{ a (taqdo-) nps
rnlerunu e alelpurn( enoP V '.mza-uZt!' alse ?s ,,EIP?1e141' '(a8uruew=uaqd)
,prgarac* un a .ra;oqirarJ 'Luslloqtuls n?s lnlnllqEqord e;dnsr utluale o8e;te
e n,uod a'cezleg rnl rnlnore alarunu
Tr."^I[t"".rriil r;;:;;n:rftl
'(SSZ'd 'p!4!) ,,g1"rsrror1d eudo.rd uJ aseza$e-as ar?. ellnt.ea;t'rud
^lllulJaP
rnqro4 rril tirdnse esuel 1a lorlocueleu EauIPruuE- lsprf d l6-e frpJ '('' ' ) f lerout
tnes
rrrr"o., ejnteu u1 tunricapadu,l raun 'B$rlentr.lrds ad uraparc -t-ps a pcep
:rr.rpuoqodr Ieun nBs il:nppr 'rnlnlua.rnc ar; 'rnsa8rp alseord taun ar; 'tautc
-ipJ*,,lrtitierualeru jd tu5paro l-Es a pep ,Uzaerotep es arEc'aueruods 1$ ap
-rin1o.ld 1r?(erncsap alece ulp eraun pperd lueuotu lar? u! EUie as lnugrrpg" 9
9[€ YrncsoNnsaNVl{adosodvc
Salammb ovary
Eseu asupra iconosferei lui Flaubert

.Umpleqi-vn memoria de statui gi tablouri 1."


.Orice fiinli tinde in mod natural citre forma sa2."

Replicind in decembrie 1862lui Sainte-Beuve, care-i reproga


prea marea aseminare dintre Salammb6 qi Emma Bovary3,
Flaubert apdra carcaterul auto-suficient al personajelor sale:
,,Ba nu t t ...1 Doamna Bovary [este] agitatd, de pasiuni mul-
tiple; Salammb6, din contri, rimine qintuiti de ideea fixd. E o
maniacd, un fel de Sfinta Terez "4.
Nu existi desigur nimic, sau aproape nimic, care si apropie
destinul unei eroine punice de cel al unei burgheze din timpul
celui de al Doilea Imperiu. $i totu;i, o anumiti consubstangiali-
tate este in mod explicit prezentd inci din preistoria lor.
La 14 noiembrie 1850 Flaubert ii scria lui Louis Bouilhet de
la Constantinopol:
,,Fiindci veni vorba de subiecte, am trei, care nu sint poate
decit unul gi acelagi (...): 1. O noapte a lui Don Juan (...).
2. Povestea lui Anubis, femeia ce se vrea iubiti de zeu. E su-
biectul cel mai inalt, dar are dificultiqi atroce. 3. Romanul meu
flamand cu fata care moare fecioari gi mistici, intre tatil ;i mama
ei, intr-un origel de provincie, in fundul unei gridini risidite cu
varzd;i porumb pe marginea unui riu mare cit Eau de Robec5."
Poveitea lut Anubis va deveni Salammb6, cea a micugei fla-
mande, Doamna Boaary. Cit despre Noaptea lui Don Juan, n-a
mai fost scrisi niciodati, dar ceva din proiectul acesta neimplinit
va rdzbate intr-un anume fel in celelalte doul.
Sainte-Beuve ar fi suris probabil cu indulgenqi dacd ar fi avut
acces la aceasti scrisoare, in care, cu doisprezece ani mai de-
vreme, Flaubert mirturisei exact ceea ce va nega cu furie dupi
aparitialui Sahmntb6. Crir\cul ar mai fi suris inci, pe cit imi dau
seama, drcd ar fi avut prilejul si citeasci si urmarea acestei
scrisori-trdditoare :
g:"d ?s o-pulcfJ 'ueeue3 tnp rolaleolra; 1e uod Inlqf,a^ pdnp 'urnr ap
drqc u1 lal$arc ad rrraldwl ?Ja auoll araglnd o nc tergsard 'la lru?.I'
:J?nlEls 'llqotul lrua^aP 'autuas ap
lrJadoJ€'tezrlvnurtu'JollJnlpJts d.roc'gqulu?Fs Inl InlndJoJ
?aJarJJsep urrd prrrplul alsa pcrue;rda atelluwelos pls?aoV
'(1 'dec) ,ro1rlep165 earurllnru sns aP ea'rtrd
'rugugd a.rds earun-r; nc 'plec$rtuaN'erq?roc aP Irluog nc alrqopodurg
rolatda.rr IryJI ul 'gterdorde I€uI €ao ese;at ad r:do as rf 'Bta.ll t 'enop
? ?recs tode'sns ap Inlruec egtlzald ?recs IJoqoS'rsclltrreH lnl B.llJ
erg 'n:8au ug prerqtu6a.tul'3erd uI IAr as alaural o rS asrqcsap as co1frru
urp erreod 'ptep o-rturp ?utrunl as rnlnrzled e Erl?u! leul aa3 esera;o
'?rEunl erue;rda urp
e^eJ ete rollrrqreq Inurlsal BI gqtutu?l€S Inl e arirrede BruIJd
'u€uroJ uI
rpriuersqnsuoJ
- luJs (euosra4 / alnr?rs / nrtsv / naza_Lrung
'rSorpcgd rop Jolal Baueolrr 'tr6rgls ug'r$ 1np.r ?Jedncer ? aP
(,,gJnsrur arlnlrtsord" ap uela un-Jlul oqrgl
Indoos uJ J-In[ elnrpP
is arec 'gquruepg rnl InIJIJITJes (LIOo[otr J Inl ? prerodual EIJoI
-or,r.'pleunl E\az aJrpJ aP ttralnd earaprard :eles alelulsesuoc
aleol rS lrueJ rnl Elnl€ts earadoce ar?J Inlnlp^ InunJ elruIlsuoo II
rrSrrlur I? lerruar Inrruncl 'llopl l1lqlrar IoP lac arluJ lrqectldwr
roqzgr un iarapgcard nc JEIL{J n€s 'eauatuase aP alse lzautSeuec
r$ ireqreq arlul Inroqz?U '61{rolory ap re8n(qns erse tlulglar
'1rurg e\raz ad ?rop? o lnun !rnlareos otllgl l 'llunl ?l_BullsaP
alsa grqrutueles :Jrusoo nIJ?uaJS Inun IE letuatunuas prcadse reop
alsa r?rlrr,uEH In[ ErrrJ nrlued oqrgprl InlnrBqrBq e plrqrsodur
eetsoS?Jp :eJ?[c luJs elIJnJJnl zaurSeu?J Inlnu€tuoJ Inz?J uJ
'elrl?J?u r-rnrpsai reun ? s,psuncse gleezJnn Eaunu rJeqne[.'{ eJ
eeo) e aleluaurela urP lnun alnlllsuo3 Ee :elalxal azaupdrul r$-ps
rnlruolne eatpld t-eJEJ t1J 2,,eS?oIJuIIAnJeu aJopleu r$ rrro8ale_
alStergurnuau'; urp aued e)e! .Er.nters" 'aualuaqnelJ llcrraod
Inualuoc ul gunr3a1 Imol nJ ared as nu Plll€lual €auetuas?rgrr.
In^rlou : alaquE u; tuazard 'ataqc-,rtlotu un PuJ[ozI 'aueuor
pnop rolac E aJEJPdtIIoc eP ?An?lual o-JluJ zafuaue9w ps ear,r Se
'rra{ne1g rnl E aunlsaJuoJ plseaJe arcta1d eP rJund ?J PuJ^V
ernp Eun rs 'pueosrad r$eaaoe ug btrunar rugs 'ea11a.ii;it;tt"r#J
rcrrr purrJ ?[!Qou urlnd rcru e ?f,s?arulupd ?arlqnl n!'9P es ?IaueJ
rep :arsi,rod rseaace 'eagop IE uJ 'ecqsly llrlqnl r$ rr6aru;tupd
Ilriqnl el? auroJ PnoP alat qns-r7lxlolodau aanqnz 'lnurrd u1
'unuqd ?au ap) aaup pH ap ean?nlux alsa eIJrJs Ptu aJ'
/l€ rxv^osr{nv'rvs
318 IMAGINI rExruALIzArE

mai inalti. $iraguri de perle ii imbrigigau timplele, coborind pinl la


colgul gurii, trandafirie ca o rodie despicati in doui- Pe piept ii strilucea
o podbabl de nestemate scinteietoare, intr-un amestec de culori
amintind solzii unei murene. Bragele-i goale, impodobite cu diamante,
rlslreau dintr-o tunicl neagri, firl mineci, instelati cu flori rogii ( ... ).
Obrazul ei pllise in lumina lunii gi un abur abia vdzut o impresura" ca
9i cum zeii ingigi s-ar fi aflat in preajma ei..." (cap.I)

Imaginea lui Salammb6, statuie vie, acqionati de influengele


selenare, revine de mai multe ori in cursul acqiuniit o vedem
,mai dreapti decit o statuie a lui Hermes' (cap. III) pe terasa
pdatului siu, adorind luna; ,,calmi ca o statuie' (cap. XI), atunci
-cind
Hamilcar ghicegte sacrificiul ei; inve;mintatd ,,c zeil^
insl;i" (cap. XIII), pirind a fi ,,insugi geniul Cartaginei, sufletul
ei intrupat" (cap. XV).
In jurul protigonigtilor, o intreagi constelagie de simulacre:
mai intii nenumirate divinitlqi ce constituie Acropola Cartaginei
Cabyrii, Pategii, Melkarth, Eschmo0n, Khamon... Limitele
-intre cele doui regnuri sint fluctuante: suffetul F{annon seamini
cu un ,,mare idol schiqat intr-un bloc de pi*rd* (cap. IV). Slu-
jitoarele lui Tanit sint atit de ,,acoperite de tatuaje, coliere gi
inele, de vermillon gi de antimoniu, cd,fdrd, migcarea respiraqiei
lor, le-ai fi luat drept idoli' (cap. V).
Adeviratele statui se animi. Cea mai celebri dintre ele este sta-
tuia lui Moloch, puftatd pe cilindrii de citre hieroduli gi inghiqind
copiii adu;i ca sacrificiu (cap. XIII). Dar nu e singura. DupI vic-
toiia lui Macar, in semn de mulgumire, ,,figura Zerlor-Pategi era
frecatd cu unt gi cinamon. Cu ochii lor imen;i, cu marele lor
pintec gi cu cele doud braqe ridicate pini la umeri, ei pireau vii
sub vopseaua improspitati gi dideau impresia ci participi la
veselia poporului" (cap. IX). Exemplele s-ar putea multiplica.
Ceei ce apropie, inSalammbi, fiinqavie de statuie nu e doar
raportul ambiguu dintre imobilitate gi migcare. Giteala, fardul,
veitimentaqia joaci un rol esenfial. La Cartagina nu existi statui
goale. Un idoi nud este un idol care gi-a pierdut puterea. E cazul
lui Tanit, dupi furtul mantiei sale sacre.
Toati drama romanului se lese in jurul ,,zaimph" -ului (a
vilului)to. '
Atunci cind Salammb6 se duce in tabdra barbarilor pentru a-l
recupera, asistdm la un troc simbolic care se desfigoari c a;tare
pind in cele mai mici detalii:
.Cind Mitho sosi, luna tocmai se ridica in spatele ei. Dar ea avea chipul
acoperit de un vil galben imprimat cu flori negre gi atitea draperii in
jurul trupului, ?ncit era imposibil st-i ghicegti forma (...).
nc apral ar3r(ed o ?ra ar?. 'sns ap eurro;re1d ad'rrSrg;s u1 'rS f alecouod
ap IIIaJ 'apr;ets 'alep8rur 'porla8ue urp rriecrJrrroJ rltu ap rernfuocug
'e1one5 ap ?rrurf?rd urp urru un'eayop p 1n(era e1 'rode erurn !ilune
arulq ap alals rrc arrgopodul aprrrJ u! cnts ap alaru€ts 'rn(ardu4-rnf 'rS
'apeuoloc 'acrlrod nc nldtuar un e5rlp;ug arec 'rulseg1e uou"c ap re.rrpd
un rFuJ r?ur eJa rnl €llarual e'I 'arie.rrupe ap arg8r.rts ruJrls a.ter 't?tuaru
-euro teSoq uol un Ia r€rgc asnp€ rasaw 1nrr6.rgs e1 r5 'a.rr(r.r8ul ?llnru
nr Inrot asnrpJ (?alsa.B alrJnool urrd greo eurrrd rutuad ercnl Ia [unJ
'tolal1 urp JqaJoo un atunu? t?uaqc asasry ale8nu r$ unlrot rulua4'
:.{re,rog sa[rBr{3 nJ rawurE ?lunu B[ fua]s uJ pJlur BE
'puunSrJ o el?tr[BeJ uJ alsa u?ruoJ uJ ?leuoduau arnlEts BruJJd
'dn,rog ?ruruE aJdsap lurlsalod e gueJoJd BaJeSJnJ 'aldnroc
'alelulc lsoJd aJJes rcrznur raun alalou unoeJd'?rulrJ € ep 'rnlnl
-xal ,mFuqnsapap( ap rJnPou e[uJoJ E eP'?aundeJEu ?lJund B ap
eea)e e twaog puutpoe uJ eJ?nl€ls rolrurSeur ?riJunJ :?^ulod
-rulp 'Eg 'piuerrodur ap arrsdrl tuls pJ Buu]Besur nu eJ eaaJ
'elrsueJour'aueur'luaredr'16 alnur a\uaza td ?ungaptot adeorde
ruJS 'uE[d r.!ud uJ pl?porJru gzeasue^e nu alg 'rnlnuBuroJ [?
rrj?J8ouaf,s InpuoJ E[ r?urnu ?drcrued alrruers ttoaog puutpocJ u!
'(a1op1a aqttsvtp) rarsardxa eep?p IJ zrsoqrrlquel ar?r ed lnsuas
(,,elueJado rurSerur"
uJ tuls gquurlps u1 rluaza-rd rqopr pJBO
'pJseuetuoJ eel?l
-rlrqrsod pzeepuo! luauruala rntseou 1n[qrsodur rctuJol J?Cl
'(ny'dec) ,rnlruac e eued
?rleleec u1 efap €orpu as nunl Inuroc rS 'areoqoc gs eadacul alareos"'o
:,rpqrsodur rerE[Jap ne-l rll$rlercads
ant ad'JrwouollsE luarurua^a un nJ araqJuJ as gq&uplps
'(p1 'dec ',rnlaleos elroy ap prenlard 'ueSern un ap pl€rrnd
€J Eeirllrs as Ba :plBor nBerpqprls o (alrrpf,pJJ lJrap aJeouoaap
reu 'leplos ap rnl alrrptnr?s 16 lrzre pru nr 'qco1opl') rSnsug
t{tolol J aNe (ln[p^ rs-npuglocs 'gqr.utu?Ps preJo as I Erlupr IeJ
. ',?JntuJ?ur Ef,
rJEl reur( rqs gsj,gqJunuag 'zuotq nJ surJuJ ersa [a :oqrgIAJ rnJ
Inz?J uJ prrcrJdxa eurlap rrnl?ls ?ruet urnJe rrqy'drurr rSelace
ug artueSoraFl IS aruEJorerq Er lror qns ap Eerru[guJ gzveq)nw
aJ€J
(gquurBIBS rnl InJoJl runu'ealnd J€-s ,lgl uluad I?A*
'(IX'dec) ad ep elrrnl?^ aqnus r$g 9u1ur ?rl€ltao no g$ inq I-?s eC
"dec :1n-qdulez pullrr" asundspr eg
-
t ru ll^ ac ruluad t alrurJl a1 aur3
-
6Ie ,rtY^osrrwv'rvs
320 IMAGINI TEXTUALIZATE

stinci, cu lacuri de dulceagS qi corlbii din coji de alune, se vedea un


amorag, care se didea intr-un scrinciob de ciocolati, ai cirui stilpi
in virf, in locul capului rotunjit, doi boboci de trandafir.
"rr."r,
Masa ginu pinl seara' (Partea I, cap. IV).

Cupidonul comestibilrs, prezentat in cursul acestei ironice


epifanii, este un zelJ decilzlrt, este o biati rdml;iqi sacrijn lumea
-Bovary, El tematiz eaze rcatd
profani. confuzia amoroasi a Doamnei
aspiragiile ei, ciderile ei, gi puncteaze tn din temele
maiore ale iomanului: cea a Emmei c ,,devoratoare de imagini'.
Avem de a face aici cu un motiv esenlial, nicicind pus in-
deajuns in lumini. Va trebui si zibovim un moment:
,Cind avu treisprezece ani, chiar tatll ei o duse la o1a; ca s-o dea la maici.
Traserl la un hin din canierul Saint-Gervais, unde li se dedu si mtrnince
in farfurii pictate, reprezentind romanul domnigoarei de la ValliEre.
Explicagiile legendare, intretiiate ici 9i colo de zgirieturi de.cuqit, toate,
priamtrreau r"ligi", sentimentele delicate gi fasrul de la curte...o
(Partea I, cap.Vl)

,Imaginile mincate' din farfuriile Louis XIV vor bintui multi


vreme spiritul Emmei gi vor constitui un leit-motiv al povestirii.
In timpul gederii la ministire, vocaqia ei mistici se va concretiza
din nou in metafore ale comestibilului.
,ln loc si urmireasci slujba, ea se uita ?n cartea de rugiciuni la pozele
cuvioase cu chenar albastru gi iubea oaia bolnavl, inima sacri stripunsl
de slgeli ascugite, sau pe sirmanul Isus care-cidea impleticindu-se sub
gre,rtltea crucii. Din doringa de a se mortifica, incerci si posteascl o
ii intreagi firi si puni nimic in gurl ..'' (Partea I, cap. VI)
De-a lungul intregii sale viegi, Emma se va hrini cu imagini.
Imagini decupate, imbuclqite, riu digerate. DuPi cisitorie,
Emma ,,igi aducea chiar gi la masi cartea;i intorcea paginile in
timp ce Charles minca" (I, IX). o ...Jeanne d'Arc, Heloise, Agnds
Soril, frumoasa Ferronnibre gi Cl6mence Isaure erau Pentru ea
ca nigte comete pe imensitatea intunecati a istoriei, din care mai
gigneau, ici gi colo, dar undeva in umbri ;i parci de-a valma,
Sfintul Ludovic cu stejarul lui, Bayard murind, citeva din cru-
zimile lui I-udovic XI, ceva din Noaptea Sfintului Bartolomeu,
pana;ul Bearnezului, gi, mereu, amintirea farfuriilor cu picturi
in care era preamirit Ludovic XIV' (Partea I, cap. VI).

Amoragului de ciocolatd., care este primul idol ironic al


romanului, ii doui pagini mai departe, un al doilea
"o."tpunde,
idol: ,,capul lui Hippocrateu de pe pendula Domnului Bovary.
eJsJ ,,Eaurnl" nf, ?i?J elrqotul luJs alg 'JSaAIJd aJ?J alal ruls.ala
'luaruoru n.rluad'reg 'alt,rrrd 11 e nrruad arncgl luls 'eturug tS ec
'ernlet5 '?unuE nc prelncads arielar o psuJ ar$alrqers PIru€lS 'nu
pr rn8rsag t Arlf,aJa ,,pJs?aAtJd" gs alnlels o eJeo areod req
',,eurn[ ap ?ulld PIES ?llqorut ?elud"
ea pc aunds eu InJolnv 'InJnuEuor e 9Jlls?[d ernrgsal urP alnl
-ets ened e alsa 'tutuoue nJJs[nLuIs ',,91elugu$aAut Btetuag"
'(IIlrt't) ,atunl
ep gulld eyes gtec$rurau ea,urd 'algt?q ey ruld grerulw$a,ru1 'arawal
ap arniers o 'gvtete ap alaSrart nc 'uealai'rod ap areu €ac €qos ad
(aler?l
'rea8ale o-arsc ad erecnq er19s 1i1 g.rn8url ap a'recSru g1duns o nc
ere8 jlrrnrdlJ; ropuasatu IIJaLun arturrd PulcaJl 'lnuwopro(eur"''
:
pJnuouoJlseS gtuerre,r
uI JEp 'teluaur8er; Dadse r6elace pzeadetl o ?tutug ad rcry
'(lltn't),"'rnlnuoles eSn asrqcsap Inzlqcrery
.' ad1nd raun earurfuntor ad g.rart.re{ ap ?wererec
o nes '116or aluttuSa,r ug rerpnd lrugurn ad as-npuyn6g;sap 'nea,rud
g^ are) rl{oo Iop 'fp11ed alurLIJ o 'gseouttunl retu g:nrcrd ap aunrl-rod
o atlc 'o1oc 15 rcr ?ea8urlslP as Jn? aP elupJ n' a:3au a1e'rtgd uew
elsac? al?ol urp r$ !a1a ad ap lncq redprc era urnc gdnp'au1; r:nia.rc nc
epzprg a1 [ernrunl] rollrnolg?l el? al?tuozlro alazuld Pulceunrul '("')
atunu al6tu'a.r8au aJatII nc asrlJs tso( ap eaur8rew ad nearte aJear'altln€
eJp€c IJBIu al?urll€ neJa t?caunru! urual nc rlrSnrdgc rriarad ad"'o
:rurSerur
ulp pulr lnrurrd uJ ?tInrfJIE purlJ Er plr-tuazatd a aurnl ?ls€ar?
J?I ',,etrrn[ uI aJBJluI( o ewtuE nrtuad alsa IalsEJ eI e$.ztL
'Pq eP ruars ?rqala, aca-rlad es aPun srallll^raPuv ulP lllarsec
utp ,,jrerulw6a,rug-uarua1" e ee) (alnlels ?rle o nc arlrzodo urrd
rerunu ?JB[J Inlol nJ tua^aP e,r es edcung 'rrunricE InsJnf, u_I IJo
arlnu rBIu eP IuaAaJ rrr'ut11ar r$ ro6n I?tJal?u un-JluIP 'autSBrur
?tspeJB 'eapa,r eA as urnJ ?dnc
'(n'f ) ,,IrPef, qns(_(salsoJ ?l aP_
rrurpfJ8 pfuny uJ lBlelsur ',1nrer,rarq rS-npurttc sdrqS ep roard
un( e ;pzeauttn arec eur8ed ednco ?A alnl?ls elett e aP BaD
; ''lruntiereu (eppuad) lndurr .rtcrldxa
r$ ,rrsnlcxa 'ar6a,rrid 1a 'p,rrrtodurp : (grei aP rnlnrorcop alrrnce6a
rJr" elrgrzr,rard rugs e(ap €ls?a.E urrd 16) roluolPsaPul^ I?
leroduarerlxa Inaz atsa nu dre,rog salrELIJ Inl F el?rJoddtg
'alnpuad raun erdns€aP IlEIP[er (uol rnun InJrJ^ uJ
reseld Inun :elwJoJap al3alqo luls llqruV 'luarolJns-olne nrJel
-nrurs un a nu (Irlqnl p 1ac 'alureul IEtu 'r$ ec) raultlPatu InaZ
:1n;rcuod gztrullqns rraqnel{ arer uJ p1a1 16 lelou alnqarl
lze ,Qrv^orrwnv.Ivs
322 rMAGrNr rExruALIzATE

e mobili. Contemplabile, ele contempli acum. Condiqia statuari


a Emmei dureazdinsl doar un moment. Curind se va detaga de
dublul ei impietrit ;i se va lansa in mobilitatea .lumii". Trans-
formarea se petrece ct ocazia scenei din oglinda in faga cdreia
ea ,,se schimbl' in prezenqa lui Charles. Acesta, martor al meta-
morfozei, este primul care o poate contempla pe Emma, dar el
o contempli ca pe o imagine a ei insigi:
,O vedea in oglinde, din spate, intre doui lum?niri' Ochii ei negri
plreau gi mai negri. Palele pnrului ei, ugor umflate spre ureche, aveau
o lucire albastri; in coc ii tremura un trandafir pe o tijr sublire, cu
imitalii de piciruri de roui pe virful frunzelor. Avea o rochie de un
galben des-his, pe care o infrumuselau trei buchete de boboci de
trandafiri cu frunzigoarele lor" (Partea I, cap' VIII).

Putind fi priviti, Emma devine automat intangibili:


,Charles se apropie s-o sirute pe umir.
(I'
- Nu m-atinge, mI gifonezi" VIII).
,,Femeia invegmintati pini la birbie" nu va mai fi men[ionatl
in descrierea balului, descriere minugioasi, detaliatd, plini de
migcare. $i aceasta pentru motivul evident ci
rimine singurul
ea
punct
-balului
fix in mijloiul virtejului general. lntreaga descriere a
e ficuti, ca si spunem astfel, printr-o ,,privire binocu-
lardnls: pe de o parte cea a Emmei, afectivi, implicatii pe de
alti parte, cea a statuii, impersonali, obiectivi, striini.
ltttoarcerea la Tostes echivaleazd' cu o rupruri de nivel: ,,Ziua
urmitoare parcd nu se mai isprivea. Emma se plimba prin
gridinigl, intorcindu-se mereu pe aceleagi alei, oprindu-se in
faga straturilor cu flori, in faga spalierului, in faga preotului de
ghips, privind inmlrmuriti toate aceste lucruri de dtidati pe c re
l" cunogt"" atit de bine. ( ... ) Cilitoria la Vaubeyssard ficuse o
gaurd in viaqa ei" (I, VIII).
- Preotul de ghips gi femeia inve;mintati funcqioneazd, ca
,divinitigi ale locului". In jurul lor se organizeazi de o parte
,provincia', cu valorile ei, cu morala ei, cu noliunea- ei despre
sicru, coniretizati in slujba de duminici, ;i de cealalti parte
,,lumea", aiistocraqia, realitatea fragmentari, ficuti din imagini
divizate,guvernate de o zeitateindepirtatS, inaccesibili" firi nume.
Cele trei statui (Amoragul de ciocolati, preotul de ghips,
femeia inve;mintati) puncteazd,prima pane din Doamna Booary
9i sint grupate in intervalul a cincizeci de pagini. Partea a doua
a romanului desfi;oard o alt| triadl. De data aceastl caracterul
'arirrede es erurrd el ep gquruep5 ad
ar6alosu1 o aref, rSelace'rnladre6 Inaltow a :uaqn?[{ rnl eliuatut
piuapr,ra ug aund er?J tuaruala un urind 1ac rintor Plsrxg
'(t llunl Eurwnl qns rlqnl ?-u ereo aulc) gqu,tu,tpl?S ulP ?r€uelas
Ecrloqrurs nc teldno pour uJ pndgs eatnd re (esed NeJV
^tznqe
'(ttX'tI) ,tSourtunl
rzlos ap urld 'dec qrg; ad:eS un ec 'pun; u-gurd gcred eacnspr as
turS.re ap etse pa.rrJrrrl r5 alars ap rr-rapznd necnf a;ec ut 'aJ?tu fred o
rnlngr erdnseap ?curu€ 'lnsratu r$-nPururlacut 'tf,uru? rS !eurwnl 1-arec
ad lo8 lruac ad '?qp ap rolrdrlcs'rode rugdy 'prung3 gr8eau eaprad
o ec 'co1 u! col urp nsapunose o a.rec ;opdold ay8uarc a;luud apadar
ecrprr aS 'ruSr(ed lnrqd"c e1 luozuo e1 eilrul es eunl 'rcrtel6o.t ?pun:og"
:aqdlopog nr aseorour? re elurulltul arnp^uJ
ate) ea) a pJ?ueles ?ultunT ',,Pf,Ileunl" o alsa ?rutug 'gqwuep5
rS e3 'a:eotrnJpts ullap JoIJatuE Inu?uoJ ?l e[IJarIuIJl rsrv
'ul^lp nrdrcur-rd Inun E prrrseld arsa-rdxa
eJ raurrug e ee) :rnlnJ?nl?ls e Elual EnoP e o rllo^zaP as rnl
E uI
(,,Inlnf,ol Jo[rToPI" EP?ul nJ
-nu?ruoJ e eued lal€J?d
"nop '(t 'g) ,,rrtrurrJ ?[ aSun(E
as ?lepuJ:("') alll^uo1 uI rnzpA aP rILuIu e IELu nu rody"
:rrJarJf,sap lnl?urJ uJ relurlqns alsa 'retutug lnurrseP a4lal Pl
lupap rs crrseld guirnzet arec 'atuaJqrue IaJl Jolal Inru?aN
',rarlrlsn(
eiuepq puguli tlEI?leJ nc rS arinlrtsuor ad rorcrd un nJ lrur(rrds
'cr1r8 6ocoJ un" : rarrptutrd lnuedwn pzeauro atnlels BIeJI V
'(t'tt) ,,qcra.pues alalnsw urp Iopr un
ec'rierndrndur eileol rriaruod nr rS 'lut8rp ap alats nc terpsa.rd
'1nr ap po^ un nc dec ad 'uales eP aIqJoJ o nJ ?lelugu$aztug
'raleorcag E arnlels o' :pcrrastq ug ar6asgS as alnl?ls enoP V
'erratuluE Jolunlualu IB lol InJoIIIA ad ec lnSero ?tseaJ?
nc pururJep 'frelooorf, ap Inlnuoprdn3 e pJlleualqwe Ear€ol
-B,r at6aSunlard rS ?ral',rrl€crlruluas nps IUsaS nc 'al1r,ruo^ ulP
.lnJoruv' 'rnlqJetou ?set E ',guoz urP Pspotun5 l?tu eac" 'aqp
es?f, raun e\q ug'uoze? ap trradoce Puor Inun pcol(ru uJ 93IPu
as Ig '.aznq ad lnra8aP nc JouIV un" alsa
- -rorpldwJluJ nu
rn8rsap r$ pwrr4 'aleJJ?lnuus g,rrrtodoap atietunu IJ uaqnelJ
-
'.luaof,e ap rrsdrl a 1n(equrrl aJBJ uI PJ?rseq tuypl( 'rrcur,told
raJt elar?roq e1 rrseJd e aJ?J 6ero tsace PuIIJcseq 'allrluo1
"
: rrunriereu un JseulJap rS purSed t$eaace ad atedn:8
1? ,,Jo1" nou
'el?ot 'csaseS as aldruaxa reJt elaf, :TEJEIJaP purrl gu8eluls aP la
tzt ,(uv^osr^rwv'rvs
324 IMAGINI TExTUALIZATE

Tema aceasta poate fi urmiriti de-a lungul intregului roman


Doarnna Booary. Ea revine in partea a treia, in momentul
intilnirii amoroase cu L6on:
.Ea se dezbrd,cdsmulgind firul subqire al corserului, care quiera in jurul
coapselor ei ca o nlpirci lunecind' (III, VI)17.

Existi de asemenea o emblemi, invocati de L6on, care sub-


l\niazd.tema lunari a romanului:
.Pe bulevard, la un negustor de stampe, existi o gravuri italianl care
reprezinti o MuzI. E drapati cu o runici;i privegte luna (...); apoi,
cu o voce tremurltoare adaugi: ea i1i seamini pu;in' (III, I).

Sacralitatea apariqiei statuare din Sakmmb6 se manifesti in


Doamna Bovaiy in cele mai multe din cazuri la nivel pur
metaforic.
ln dc,ui rinduri e comparati Emma cu o statuie:
, ...ea se intoarse pe tocuri, ca un bloc, ca o statuie pe un pivot" (II' VI).
,Ea riminea intinstr, cu gura deschisi, cu pleoapele lesate, cu miinile
a;ez^te, imobiln gi albe ca o staruie de ceard' (II, XIII).

O a treia oari, comp ara\i^ atinge ponciful. Ea e ficuti de


unul din amanqii Emmei:
sufletul meu e$ti ca o madoni pe un piedestal'(...)
-,,h
Oh, Rodolphe... suspini tinira femeie, lesindu-qi capul
-
agale spre umir" (II,IX).
Existd totugi un domeniu unde Emma devine sora (profani)
a lui Salammb6. E vorba de prezentarea corpului ei18:
,Pentru el igi cizela ea unghiiie cu o grijn de artist, Pentru el i se pirea
cI pielea nu ii e niciodati indeajuns de unsi cu cold-cream, nici batis-
tele indeajuns de parfumate cu paciuli. Ea se impodobea cu briliri,
inele 9i coliere' (II, XII).

Dar cit de fragili este aici limita intre sacru ;i profan ! Ajunge
si citim Elogiul macbiajului al lui Baudelaire, lector ideal al lui
Flaubert, pentru a ne da seama de aceasta:
....muselina, vilurile, nesfirgitele 9i mingiietoarele lesiruri in care se
inve;minteazd qi care sint ca nigte atribute, piedestalul insugi al acestei
zeheji; (...) metalul ori pietrele ce se incolicesc Pe brale sau pe- git
( ... ) care-;i aduc scipiriiile lo. v;piii din privirea ei .. ' Machiajul nu
are drept scop ;i rezultat decit si creeze o unitate abstracti;i, in con-
secingi, sn apropie pe dati f;ptura uman'i de statuie' adice de o fiini;
divinl, superioarl' 1e.
'uaqnelg:p, alurcul Lunr€ ap prerrc) atitpa ptseet€ UIP aseJlxe lu1s'g.1e;luor
arirorput o ruare; U) ylzer ap ErEJE'a1aleltr alEol'tge 'd'11'1o,r'916l-116l
'aurruog atguuoH(l ep gnlf, 'srn4'salqlduot satavD llagne1g a^?lsn9 I
gION
'
,,leto) aP ?JPnd nJ l€f,alsarue 'nr3au
drsru un-rlulp" '- uaqnelJ ad ruaperJ l-gs a Wep - Br€3aI J
urp JolrJalod ruaues? (alnf,pJ 'afeuosrad ?noP Jolef, a[IIJol
-JereJl ?JaPrsuoJ Eelnd E ulued luaIJIJnS nrsIPuI un EaAB tuE Is
'r.et)etetet rolaluaror pcol(ru ug r.(ogerypq) aprqel ales rolalqnP
(aurnu InlsaJe €al?luouos rJJaP IJ J€-u ac
InreunsPJ nJ
,' rr,lse to g Btuwg rcseaunu
as ?s O ieorr^E:tg8rrts un gtepoap aseo.s 1a 'ru8au lruer8 ap Jollcugs
alrJnlJl uI purqzr lnllN tu?e^r:d rou ac durrt u!'glc€J€t€c EnoP €
rwwop areo rr3nogv-laqa[C ?etuln ad'areoua;tn lelqnN alareroq e1"
: due3 nC eunds au
'gquuplps Inuewor nnuad
- epasqo II rnlnrrpeu rarios EIrolsI
rrrptuauncop ?arepa^ u1 rdrSg uJ ?as?3 as uaqnelJ Og![ uJ
'rr?uolet r8unlapug
gdnp erqr Jep (teqwrqJs (JnSrsap 'rso; e teutoJe elarunN
'eJEtulag aurqdlaq'rrios aps raJIlBJnSn
eatde rS prel ap rrpau rnun e purp^epe ?Irolsl arierrdsur ep pFdI3
-ur:d gsrns €J tnle 11 n fuaaog puuraoe pc apunard 'rragnelg
rnl F uaterrd 'drut3 nC[ aturx?IAJ el ellrulrt arec ,prirp?rr O
'or(tIIzt'111) asnppp o arec ad
"grepoar^
arso8erp ap aletrr.r?s ?rs:orlul IELu ?ac 'grrSrl;s ra earalnd preot no 'np?p
'rnlnuuoq rnlnrg 1ndrut ap alaznq rA-npurdrl 'rS 'alas tsoJ rJ JB-I urnc
rS ec '1nrg8 asulul r31 euuE Isutu? :lnxtJtcruc ?I gs ?rIpIJ as lnfoar4'
: ranueSorarq
1e 'nnes rnlnJor.ue InJol erse au?our eP InlEd
(Ittn '1t) ,"'a1ara8ap rodt asratS rSg lnroar4
'qqun rpru rol nu (unr? ap arec r5 'alaluuop gcsealorod r6-gs e8rale pugc
lreorurpo ara8e {p e6e 'rolareorcrd edler ad'rrS.rgs ut 'r$ aarns al.ra8uue
el n€rgJsap as arer alulltu ad rode 1n1r;sap ur asedrl r$ arlnrr ap asnwa8
a.rec lunrcuru ruluad asastrlrsap as aJ?c e.rn8 ad rode iralso8eJP elau
-sarrru ap rS aplec rratp€ ap atuooe[.elu?u ad rode .'rr6atr{w?d ayrla.rpru
aleol sl rlntu ap l!18 ?JasruAIJ arsc Irq.o ad r1ru1 IeLu :altulul o-s ndacug
r$uualaprun u1 grdrarp €ultu q ap ar?ur 1ac ynra8ap arnur ('" ) 1nroar4"
:eueoru aP n?s
lrusd ad ,,ernt€ts'( EJ Jolne ep gtr-tueze-rd a eurug ?J?o ?tulllll
qzt IUVAOgWWV.Ivs
326 IMAGINI rExruALIzArE

CEuvres). Cursivele ii apa4in totdeauna lui Flaubert. Trimiterile la Madame


Booary ;i la Salammb6, urmind edilia citati, sint indicate prin capitolul
respectiv. Pentru citatele din Salammbd am folosit traducerea romineasci a
lui Alexandru Hodog (ELU, Bucuregti, 1967), iar Pentru cele din Doamna
Booary, traducerea lui Demostene Botez (ELU, Bucuregti, 1965). - (N. t.)
2 Flaubert, CEuares,vol.74, p.25.
3 Saint-Beuve, Nouaeaux Lundis, cap. II, p. 31 gi urm.
4 Flauberg CEuares,vol. 14, p. 89 (Flauberg Corespondenpd,trad. rom. de
Liliana Alexandrescu - Pavlovici, lJnivers, Bucuregci, 1985, pp. 317-318).
5 Flaubert, (Euztres,vol. ll, p.109 (ed. cit.,p.87).
6 Flaubert, CEuztres, vol. 11, p.710 (ibidem, P. 87).
7 Flaubert, CEuores,vol. 13, p. 275.
8 Flaubert, CEuvres, vol. 4, p.3 gi vol. 3, p.158.
9 H. Suhner-Schluep, L'imagination du feu ou La dialectique d'u Soleil et
d.e la Lune dans Salammb6 de G. Flaubert,Zirich, TgTo.
10 J. Neefs, .Le parcours du Zaimph",in La production du sens cbez
Flaubert (Colloque Cerisy) editatl de Claudine Gothot-Mersch, Paris, 1975,
p.227 $ urm.
11 A se vedea: Sophie Lunais, Rechereltes sur la lune,I, Leyda, 7979,
p.283.
-
12 Iamblichos, Ies Mystires d'Egypte,III, 28 (ed' bilingvn de E. de Places,
Paris, Belles-Lertres, 1966, p.1 38).
13 Pentru metaforele comestibilului: J.-P. Richard, Littdrature et sensa-
tion,Parrs,l954 (trad. rom., lJnivers, Bucuregti, 1980, p. 133 gi urm.)
14 Statueta lui Hippocrate va fi inlocuitl in partea a doua gi in partea a
treia a romanului de -capul phrenologic", un cadou ficut de L6on Emmei
Bovary. Recurenqa ritmici a triadelor simbolice este o caracteristicd a operei
flaubertiene.
15 Expresia (forjatn intr-un alt context) este a lui Thibaudet, Gustaoe
Flaubert, Pai's,7922.
16 Fidel propriei sale -mistici triadice", Flaubert introduce un al reilea
.Amor",in partea atretaa romanului. El se gisegte in camera de hotel, care
este scena intilnirilor ilicite (;i grlbite) ale Emmei cu L6on: -Deasupra pen-
dulei se afli un mic Cupidon de bronz..."
77 Legat de tema lunari e gi un alt motiv fundamental al romanului, pe
care nu-l putem evoca aici decit superficial: cel al Emmei Bovary ca
.lesitoarel Tema a fost studiati (R. B. Grant, "The Role of Minerva in
Madame Bovary", in: Romance Notes, VI, 2 [1965];i M. Lowe, Tozoard's tbe
Real Flaubert. A Study of .Madarne Bmtary", Oxford 1984, p.54 9i urm.), firl
instr a realiza totugi intenqia lui Flaubert. Emma ca .mincitoare de imagini"
s,i Emma ca .qesitoare de imagini" sint teme paralele gi interferente.
Trebuie recitit capitolul dedicat de Mircea Eliade simbolismului lunar in
Traiti d'Histoire d.es religbn s, Paris, 7975 (trad. rom., Humanitas, 7992, p. 176),
pentru a ne leaminti cd .zeilele selenare sint cele care au niscocit meseria de
lesitor . .. "
l8 J.-P. Richard (supra, n.l3), p. 202 9i urm.; D.F. Brown, .The Veil of
Tanit: The Personal Significance of a Voman's Adornment to Gustave
Flaubert", in:, Tbe Romanic Reaiezo, XXXN (1943), pp. 196-210.
19 Ch. Baudelaire, L'Art Romantique,X-Xl. (trad. rom. in Curiozitipi
Meridiane, Bucuregti, 7977, pp.212,215. A se vedea de asemeni U. Tim-
estetice,
orhy, Flaubert et Baud'elaire, affinitds spirituelles et esthAtiques, Paris, 1982'
'(,hemogEruur1 PJ EuJoIl ur lJoaun a;ede a'rec) Iarurug elaunu
e1 crtotr.r.url inln,tort" c plttin.n clcrp.r.oi ap E8eal as (srqrrrl cP-ulrrlxr lraP l!
:Gz:d'Egei 'sr-rc4 '1agn5 scnbef ap etttueza'rd
'iagruntrir rricicu nr; g ls;rv
',h,|7 pqi17,y turltp? uos 4 lnqhp!:J aaqsht ap sattP?u' santa7) nPs rnlnrolrPa
trcqnul:I ep aruP alrrir:crpur pPt^ cs fs alnqarl ggtutullts Y]P 9 eralll nrluad
."';ri"S i" ts'"trii!5 Jiunu6:.I cs ?s-Errrruralcp t n;1uad eurnue.rind lurs
oqurnrclcs utp ,tt roP rlr p: rrrq8 rnrnd r1 IiV' : gSgt au€lruul 17 e1 'rauqao;g
'W'V lnl ?ltserPt Ecrroslrf,s uIP rrl, csatcr (etuurgrnlotunu Y utl?P Itf, luls
I;Id ,;t irecl g{ruttreles lnlotunu
rc ut rcp tar n rluad uaqnEIJ 1nle[VJ Ez
'gei-get'dd
'I'lo^'t88t-7gg1'sr'le4'santtgtlq snuaanos'durc3 nCI-eurrxel4l ZZ
- 'Iurn 16 61'd'9961'syerJ',(noog aUQPPW
ap as4ual z7'qrsrqy41-reqloC auIPnEIS arlpr eP (Praseluoc 16) grerpnl5 17
crsoSelp eareur tatso8eJP gzvast^ aleol 'aseourPlgll nes af,qersV
'e1o prrdse c-,er e1 los Inurota elsg t sruoPv ap arrrso8prpur elEol tuls pc rlape't
n51' :ardcluuq3 ap ralo.ra-I Iar-O flEsarPt 998t auenrget 8I ulP Ps ?areoslrrs
uI uagnEI:I cp lrnlp^zaP lrarlPul aisa auacs rolsas? .lnrqnsaPe6' 0Z
,,'errurls nrtuad atetu ea.rd
a lnletsapard :o-lpT ieaur EetJEJ uI na csesp8 o e;pe ad (nps 1noo1 el IlIe PIJIIJ
*\i"t1 puuou, eleci"t8 rlarirounr Es sounf, licru15" :pSnepe Ie'(t'u 'ptdns)
a1na{J-erurgs asasnpu i ar"t ad rolun$o.rdar EJJEnuBtrot uI ',,J"Jalll (?uos
"1 EescPE elsa
-;cd' ap Ior nf, ultuouls ,,alnlels' InuaruJal lJaqn"l:I nJluad
lz€ I'uvl\osr{Itv-Ivs
Un idiot in Elveqia
Ipostaze ale imaginii la Dostoievski
Zzi unNs BELTING

ln amintirile sale, redescoperite in 1927, Anna Grigorievna


Dostoievskaia descrie astfel ziua de 1,2 (24) august 1867: ,,ln
drum spre Geneva am rdmas pentru o zi la Basel ca si vedem,
la muzeul de acolo, un tablou despre care ii vorbise cineva
soqului meu. Era un tablou al lui Hans Holbein, care-l infiqiga
pe Isus Hristos, dupi ce a trecut prin suferinqele neomenegti
la care a fost supus, coborit de pe cruce gi intrat in descom-
punere. Faqa lui umflati era acoperiti de rlni insingerate ;i
avea o infiqigare ingrozitoare. Tabloul a produs o impresie
covirgitoare asupra lui Feodor Mihailovici, care a rimas im-
pietrit in faEa lui. Eu n-am fost in stare sd privesc tabloul:
imi provoca o impresie prea dureroasi, mai ales in starea in
care mi aflam, aga ci m-am dus intr-o alti sali. Cind m-am
intors, dupi vreo zece-cincisprezece minute, l-am gisit pe
Feodor Mihailovici tot impietrit in faga tabloului. Pe faga lui
emoqionatS. era parcd o expresie de teami, pe care mi s-a
intimplat nu o dati s-o vdd in primele clipe ale crizelor de
epilepsie. Mi-am luat incet soqul de mini, l-am dus intr-o alti
sali ;i l-am a;ezat pe o bancl, a$teptind dintr-o clipl intr-alta
inceputul crizei. Din fericire temerile mele au fost nejustificate.
Feodor Mihailovici s-a lini;tit pulin cite puqin gi cind am vrut
sd plecim.din muzeu a insistat si mai vadi o dati tabloul care
l-a impresionat atit de mult1.'
Tabloul despre care este vorba in acest pasaj este celebrul
Cristos in mormint al lui Holbein (1521-1522,;1. 1t1)2.
Dupi cum se stie, exeperienga ltli Dostoievski din Basel va
influenga puternic opera sa literarl. In romanul Idiotul, inceput
citeva luni mai 6rziu,la Geneva, pictura lui Holbein dobinde;te
uL rjlalullual g(OC aJ? lnolq€I '?ln s I?[u 3A as nu rS trcsrurau atsa d.roc
lsaf,e ?c punds ps ared rc 'al6a,rr;ls 11 n51 'rn1nd:oc a1e atrtr8e alrrrurluo3
pr8r: gradoce r$ 1n-r,repec Asede tugtu.roru ap ?rt?rd 'ulatu rop e 1n3un1
r-ap ?reoSgsap as :uow rnun lrualnr Inrleds rcexa apuudn: lno1qe1'
'rr[aseg 3[ r{s^erolsoc Inl eu.zt^ ?[ ap ru€ ep ?rns o
pBxa ?[ rnrpdB e'etted ?llE ap ed'aJ3-otgzurrdnc rS psrcard auBoJ
etsa (ratJe rerJolsr I? eJepa^ ep fJund urp (au?d o ep ad 'e(ef
-uE;Ae ?nop prulzard ererBoap 'Qga) zlolx zural{ rnl prerorEp
EaJ ed rJre o-sel€ tuv 'tsrl?rJeds rnun rrJarJrsap pleJnlpl€ elsa
pt?p pseelaiu; aurq IEru IJ eleod pu€rIslarolsop earauJseq
'eruolar acrol(ru ap laJtse
?rnuJw snJ InJotruos pc 'o,rlslerolsoq e[ rrunrlerBu eu? ardsap
urlq?g IIEt{lW Inl alllpnrs gdnp saF rew 'rze apurrdrns IBIrI nN
'r(stsotqdqa 'ma&nua),,alepJJalur nurSerur" B aloJas ep ?lnf,sou
-nJ
-
ap rJrE €qJo^ alse (aJ?JelrT rarJolsr erlrtoadsred urq
'nlsAarolsoq
- epotaturn1 raridacuoc e ppruatu€punJ etueJqord'(rr1odd1)
JepunJas (euos,rad rnun Eef,ort urrd 'gletuazatd alsa lS edn-r
-eJluJ as ttunrie-reu JnJrJ eJe) ur nrpnlJalul rnun lnrp€c ug 'pprt
-uac arirzod o nc lrtsalur etsa ureqloH Inl Inolq€r TuoxpI uI
'aJ€PJoqE eP
[aps? o IJTE ?f,JaJur ro^
'clrseld rnlnleurSrro € eJeJatr[ rraund
-suuJl releJ€ elalurcasuoJ al€ot aJ?JaprsuoJ uJ ?r es ar?J 'glre
aP rnlncrJolsr ertrloadsrad urp rnlnueuoJ e gtuale ?Jm3el o elsa
gJu1tez\eeJ ?-s nu a, EaaJ '8es[?J JerqJ n€s 'aleraSexa 'alrotgcgl
-srl?seu luJs gJ EJlsuouep r ap eriuatur nJ ?suJ sal? rctu 'pueruraq
-[oq ?Jnt?Jatrl uJ eleluaruoJ ?un?aplolur adeorde lsoJ n? al€s
alrri?raprsuo3 'uoru rnlnlsrJD lrrptdacar ErJotsr uI nls^arolsoC
rnl aprie,uasqo llntu ap tertsrSa,rur n? pue ap rrJrJolsr'ro1 lnpu;r
ET 'l,,rnlnJtr€s e upurfJlsur" rauaqa8aq e arednrtug o ap llnlu rBr.u
?qro^ rJ r€ rJrp g) epe:c'tr$rgys ug 'elalsrry eqnf rer 'r(nadsap lo
ntlaqlsav),,rrrpradsrp eortalsa( (lls,rarotsoq uued'edrgonrlug
re uraqloH rnl Inolgel pc aurlsns uoslcef srno-I rreqog 's,ptel
ap rrsprpd 1ng ad etuazatdat J?-[ uoru solsrJs(' eletg) ruJoJuoJ
'crlrleuegrsd ?rutuauepunl'erurdo ar$aSprrpdug uowr5-rau3r2tr
asaraqJ f ornlnpi B pter.uroJer errt?uelqord e1 elznle arq Inrolr
-rrcs 'goq{nourarls rrtnurq fdnq 'aleJole IJIB IJ rol rrglard
-Jetur nrled 'el?JrpEJ ap 1gB aiurtuas raun eriecrJrur.ues aJrJrJB[J
ps 'rrnpulr aruaJrp ug'lecracur nE qslarolsoq rnl ruolptaJJaJ
,ci ee uJ pJsBaJ?luJ as
fs tJtap eiurparc pprerd r$-gs pqerSep retu €atnd re rrurl" 'rpl$Ufll
Jniurrd aunds ',,?lsaJ? Inolqer pur,rrr4" 'pcrter.ualqrua arirzod o
6Ze vrJa,\rs NI roror Nn
330 IMAcINITExTUALIZATE

inilgime, nu cu mult mai mult decit cutia toracrcd. a unui om (.").


Cadavrul intins in lungime se oferi ochiului ca 9i cind ar fi in spatele
unui geam de sticli asemenea unui mormint de sffnt baroc. Partea infe-
-
rioari di nastere unei tensiuni dramatice, ce conferi imaginii caracterul
de excepgie. ln faga fundalului intunecat ." d"r.n""ii contururile
corpului. Ele infricogeazdin agitatia verticalelor 9i oblicelor. Capul 9i
picioarele se apleaci usor citre privitor, atenuind severitatea vederii din
profil, care accenru eazd qi mai puternic impresia atirudinii neinsufleqite.
Gura rimine deschisi, farevlagd. Buzele lasi dingii descoperili, ochiul
doar pe jumltate deschis aratd pupila stinsi, pirul cade peste marginea
pietrei. ln felul acesta, chipul dezviluie semnele mo4ii 9i confirml
impresia de ansamblu.
ln mijloc este mina lil. 152). Ea constiruie un centm de interes al
imaginii. Degetul desficug emaciat 9i fragil atinge giulgiul impingind
doui cute. Celelalte degete par chircite de durere. Ele se risucesc in
jurul cuiului care a stripuns camea. Rana a schimbat culoarea rriiinii. Con-
trasful dintre nobila conformalie a miinii gi starea ei de descomPunere
relevi brutalitatea pe care acest corp a indurat-o. Este neindoielnic ci
f5prura neinsuflegiti, dezviluind inspiimintitor semnele lipsei de viaqi,
al cirei corp a luat deja tenta inconfundabib de cadavru, este chiar Isus.
ln concentrarea formali asupra imaginii lui Cristos - corpul siu
umple complet cimpul imaginii
-, rezidd, gi caracterul de excepgie al
conlinutului: scoaterea din contexrul istoriei sfinte a patimilor 9i lipsa
oricirei figuri insolitoare. Cadavrul gol a rimas de prisos. Numai
rnnile 9i pinza din jurul coapselor mai amintesc de natura divini a
acestui trup.'

Aceasti descriere a imaginii, ficuti din punct de vedere al


istoricului de arti, se caracterizeazd printr-o subtili impletire
de date exacte (ca, de pildn, dimensiunile tabloului) cu con-
sideraqii stilistice ;i de conqinut. Foarte interesanti este maniera
in care Heinz Klotz a conferit descrierii o anume tensiune,
ajungind, abia la sfirgitul textului, la concluzia cA. cadavru
^cest ilci cd
descris aminunqit aparqine lui Cristos. Trebuie remarcat
dubla semnificaqie a picturii lui Holbein era cunoscuti inci din
veacul apariliei sale. Ea este perceputi Pentru prima dati in
inventarul cabinerului Amerbach din 1586. Inregistrarea ca
,,imaginea unui mort de H. Holbein pe lemn cu culori de ulei"
este insotiti db completarea,,cu.nT titulo Iesus Nazarenus rex"12.
Nota are'caraiterul unei expiica[ii. Primul monograf al lui Hol-
'W'oltmann) considera, in carteal3 apdrvtain 1866 (deci
bein (A.
cu un an inaintea viziteilui Dostoievski la Basel), cd. ,dacdvechea
rami nu ar purta inscripqia ..fesus Nazarenus, rex judaeorum>>
gi daci intre cuvinte nu ar fi pictagi ingeri cu semnele patimilor,
nimeni nu s-ar gindi aici la fiul crucificat al lui Dumnezetr".
'purapou aricrutsuoc ap (?suatur gur3ew o ec 'erietedruoc earpd .te
rsrz eurg reur
?l?p_nrc ap tJcrJo 'n?s grecaldnpulau rf ptnu .gturoua grer;
ap drqc ut arezgu as ri ernteu 'J-npulracrac 'e1ace lnolqer rr$arrrrd pul3
irulurour urp tr$ar e Jgze'I errugc 1nse13 ?l ?lac?'aleorcrd ul tecrprJ
B-s ?leJ ?r?ulr o <ituttloq a!1e1":pcun.rod rnrpc ? eleple'gundns
as r ?s ?aJr' Ealrs 'purr; pier.t ur 'aJeJ ?lec? Jerr4o rcru g3ur,ru1 a1 gs
tnrnd B nu ?r"p 'r8ur,ru1 al ?s uJnJ l r8ur,ru1 a1 gs earnd r? runc .acruJal
-nd ap t$€ ruls rrrr; ap8al gc"p IS ?s?oprrl ap efu a eelreolu pcep ,rarrr.
gs gJg!'IqaJlul r?tu at r$ aer,r,u1 ?A elsao? Irtruew pc ,air$gwgr acru
-yef rotsacr earapal el'gpeeJ. r?ur ?s tnlnd n? ap tunJ '(eSr rewcotul
et?# la ?c ?iu"rn8rs nc 16) ersace Inl?q u! 1ndrur tnzgl ne-r rnl rrrol?r
-ope f rridape lior 'tu1,rnc un-rtul 'porp 'acn:c p8url a.reorcrd ir1 pulrs
'neaq8a,l l-arec alraua; 'rlotsode rn1 rrledrcur.rd nrz.rlr r?ru lrualep ne
ate) rc)e'solst:11 rn1 rrlodrcsrp riot ?cep :glu?saralur ap areod as trc r$
gJeuq Iruot nc aJegartur o atfeu as 'rrnuot rf rrnurqc u1 rr6:gs rnlnwo
.aseolcrts rlrcnl
I? ?lsace lruA?pec e1 rirn el pul3 'tepnrc nrcnl '.leq
nc rf truatuarcur rolrqco I? ruroua 1ng1e ia5rzard alalrdnd nc,riecsgc
rrqoo !alrgrro 'aseoraSurs 1u9r 1$ Igl?ul^ nc grrradocr ,pler;atunl a
nolg"t urp eieg 'rr.rr; -ro1r8a1 sndns lnrot nc tsoJ B acnrr ad tru8rrs?.r rnl
1ndrur 'aJpru.rn urrd 'gc r$ giua.rede ul r?wnu nu rS re.rp,tape nc lr;aJns ?
solsul l 'rnlnwsturl6aJc el? aloJas alarur.rd urp ?oul gcr1astq ap gl?rdopg
eiutpa.rc gdnp 'gc nrls 'auz?c eeuauras? gdnp uro rnun In:^?p"c ar;
gs elnqaJr eSe r5 prnteu aueoJ a !.rorg.rnpurau wsrl?al un nc ptrrrp.r2nz
a icolap ?telruc tsoJ €-u 'crzr1 rc lntcadse ur 'eie; qturr{rs ur !(tuer
-.rodtur lunupru€ lsao? aunurru ap €apa; gs tr6na: e rS sur.rd e 1n-rorcrd)
Inlagns l:p ?-lS ac gdnp rS prurs o-s lenurluor rJ re runc 13 ec '?iuyaJns
ap arsa.rdxa o erzrltu! rnlntror.u raia; alrrnrgsg.rr ad rlcug g;np1gj rf
pier,t urp rlnur ?rut pzeanryd 1a 'ugdeai IJ ? ap auedap (aturlnr alle nc
'acruc ad ep trJogoc asasnJ a1urpul udnd nc a;er {uo rnun lndrqc'atsa
?c ?rupas tlcapleunu I"p Ii['ruruSns?.r I€ urr{o lruor?lulur?dsur (raru
eleatocos gdnp) lrnseac ase-6 ap aura;A r?rnpu! e a'rec ,lrsrgs ur (?acilc
et.rnd 16r purc rcunle awrilnru ap tru?g 'riepgos ap re.rnr:oi .lrnr8urqcs
'trao1 tso; r a;ec 'lru8rts1J tsoJ IJ e ep atur?ur acruzeo.lS rrcrldns luaJns
e aJeJ uro rnun InJA?pec Jgdape-Jtur atede nrc lrotpugruase crruru
rzat nu 'ur(o3og rnl Inolg"r u1 'rcre ';g .unurqc alrldrunc r€ru alar
e1 sndns rso' e pulo alalueruour ug rS .rerqc aiasnun:; ?lsea.? ?uriuatu
I-fs fln?c ta iaiasmun-r; prrnuSrgoau o ap drqc un nc sotsull ad
racrgo ep gzee{AeJvl Il acruo ad ap rr.ryogoc 1e r$ rrlu8rlsp.r Inluaruotu
csartp.r8nZ a;ec rr.rolcrd gc ersa.rdrur ?uneaptot ln^? tuv 'acruc ad
ap €arrrogoc gdnp rytpau? solsrrlf ad grurze.rdar Ir etsac€ 1no1qe1.
'solsuS elsa rrurSel'ur lnrJerqo
pJ erzn9uoJ nf, aurnue rs (pue ap rnlnJuolsr [nrJEluaruoJ (nrz4l
reur ruE aP Plns o (aurruJal as ?s EaA? apun InJol uJ lJExa (rlsrr.arol
-soo el 'adacug rnlnolqa ?aJarrssep pJ l?JJ?uar ep susal alsg
'nps rnlnu?ruoJ € er.ert e rrirpd F as?6 Inlor
-rdec ug DIslerolsoO ap ar?[€JJelur. sxsprqdqa
lele)e erdnse eriuale
'lrirgs ur (ru?tdarpuJ au p)ep rclr-Ialal atse lnrJeluaruoJ
Ie€, vrLs^'rs NI rorcr No
332 IMAGINI rExruALIzArE

care,surdi 9i nesimqitoare, a in;ficat, zdrobind in miruntaiele ei o


fiinli magnif.ice, {erd de preg - o fiinli c^re ea singuri preluia cit
intreaga tt"tutl cu legile ei, cit intreg universul, care P.oate ci n-a fost
creat aecit pentnr a da nastere acelei fiinqe ! Tabloul acesta parci e
menit anume si trezeasctr ideea unei puteri oarbe, sfidtrtoare, de o
vegnicie stupidn cireia totul ii e supus gi care fatal 1i se impune.
Oamenii caie stiteau in jurul mortului gi care nu sint zugrivili pe
aceastl pinzd" au trebuit, probabil, si simti o consternare de nespus
gi o durtre imensi in seara aceea in care li s-au niruit dintr-o dati toate
ip"rangel., ba aproape gi credinga ce se infiripa. Ftrrd ?ndoiali, s-au
impri;tiat de la locul crucificirii pradi unei spaime extraordinare, cu
toite ci fiecare din ei purta o idee mare, care de-acum incolo nu mai
putea si le fie smulsi. $i dace insugi invig5torul lor gi-ar fi Puf,ut vedea
acest chip in ajunul supliciului, s-ar mai fi suit oare Pe cru-ce, ar fi
murit agi cum a murit ? Iati inci o intrebare Pe care ii-o pui firl voie
cind privegti tabloul aceIa14.n

Descrierea de mai sus este greu de inqeles daci nu este cititi


in contextul romanului gi in contextul experienlei din Basel a lui
Dostoievski. Cele doui planuri ale lecturii (fictiv ;i auto-
biografic) nu se i:Ifrunti (aga cum se intimpli atit de des). Ippolit
este reprezentanrul scriitorului in lumea romanului. Prima
trisituid fundamentali a acestei ehpbrasis constd nu in simpla
descriere a imaginii, ci in redarea unei experien{e de viagi. Nu
numai tabloul este analizat aici, ci gi reacgia unui tinir hiper-
sensibil (Ippolit) in faga tabloului.
Amintirile mai sus citate ale Annei Dostoievskaia, ca;i jur-
nalul ei15, descriu exact situaqia gi reacqia de receptare a soqului
siu. lmprejuririle evocate par a fi esenliale, subliniind ci scri-
itorul si opregte intengionat la Basel (il. 153), Pentru a vedea
tabloul lui Holbein, ,,despre care ii vorbise cineva"16. Se poate
conchide ci imaginea infeqigindu-l pe Mintuitorul mort nu a
constituit pentru Dostoievski pur gi simplu o surprizi, ci cd,
dimpotrivi, aceastl intilnire a fost intr-o anume misuri urmarea
faimei dobindite inci de pe atunci de tablou. Jurnalul Annei
Dostoievskaia descrie pe larg receptarea picturii lui Holbein:
,,(Tabloul) era surprin zdtor de veridic, dar in nici un caz estetic,
iar in mine a trezit numai respingere gr groazd,' Fedia era insi
cucerit, dorea sh-l priveas cd" de-apioape, s-a suit pe un scaun' aga
incit mI temeam cd va fi pedepsit, deoarece aici existi Pentru
orice o pedeapsi17."
Relaiarea sogiei lui Dostoievski este in continuare semni-
ficativi, deoarece rememoreazl ;i impresia zugriviti pe chipul
lui Dostoievski. ln memoriile redactate mai tirziu, Anna Dos-
'snsl alsa ,,fnuolq"
pJ ?prr.{Juoc ps rr$;g;s el erqe ec nrluad',,uoru un.. pturzarda-r
eaurSeur e) eeJele]suoJ nJ adacug ere) 'leiJ) sns rrru gue ep
rnlnJuolsr e ,,pJrpolaw Ealelrlr?u<( nc ariorpBrluoJ uJ 'glerparu
arerlsrSarur o alsa (rls,rarotso61 Inl E fJeorurpo ep eac eo)
rrur8erur e a::-ldacar es errdord 'epal eJ eee) nu 'an6 e) Eaa)
auJsap (rr1odd1) rnlnolq€r lnrotr,rrrd ar€r uJ pzerl ewqd ulp
plezuet)eteJ alse ueuroJ uf,p]r-Ielralur aurSerur ap EaJarJJseC
'(rr1odd1) 6r,,Tn[nu?ruot 1e xe" rdarp pcsea[n1s ?s ernqaJl aJ
rnlnoJa plrngrJl? 16 e,rauag E[ plndeour p-rado o-JtuJ (nrzln r?ur
runl p^etJc aunricr; ug gsndsueJl atsa lasBg urp eiuarradxg
'aArlJurlsrP
ra elunlps?Jl n?Je ,,?elu]erdru(' y6 ,,ezeorg" '(lrnuirqoau rot
-r.Lrrd rnun ern8r;) rrn8ry raun ?aJarJosap nJ rcre greraldruoJ alse
(saralur oJ€tu un 'luapr.ta 'elsa;rueru nu r>lslarolsoq eutueop
eJ€J trrlued) stsvtqdqE 'srlnolq€l euJsap reur nu ?rc{slerol
pspg axp p.rzlcrd ap tlrelfC 'e9l
f€€ vIIaA'r3 NI rorcr Nn
334 rMAGrNr rExruALIzATE

Ippolit incepe cu constatarea cd tabloul il infdqigeazd, pe


,,Hristos imediat dupi coborirea de pe cruce", pentru ca in al
doilea moment si formulezeintrebarea despre legitura mo4ii
cu invierea.
Tabloul este astfel profund problematizat ;i investit cu o
pozigie centrali in cadrul romanului.
Voi incerca sd analizez pe scurt in ce misuri descrierea dos-
toievskiani este sugestivd in istoria receptirii lui Holbein in
general gi pentru conexiunea poeziei cu imaginea. Este insi
necesar, la inceput, si mai zibovesc asupra modului in care Dos-
toievski introduce imaginea in opera literari. Ea apare pentru
prima dati nu in discursul lui Ippolit, ci inci din capitolul patru
al pirqii a doua2o. Acolo este descrisd,vizita printului Migkin in
locuinga lui Rogojin:
.Rogojin mergea inainte, prinqul il urma. Intrari in salonul cel mare.
Aici,.pe pereqi atirnau mai multe mblouri portrete de episcopi gi
-
peisaje, pe care cu greu se putea deslugi ceva. Deasupra qii ce ducea
in odaia aldturatd era prins un tablou de nigte dimensiuni desml de
ciudate: lung de aproape doi metri gi numai de vreo trelzeci centimetri
hgime. Pe plnzd era infiqigat minruitorul scoborit de pe cruce. Prinpl
ilcuprinse intr-o privire fugarl, gi-i liciri prin minte o vagl amintire,
dar nu mai intirzie in faga tabloului, ci didu si iasi cit mai repede,
indreptindu-se spre ugi. Voia si scape de atmosfera apdsdtoare a acestei
case mohorite. Dar Rogojin se opri in faga pinzei.
lJite, vezi, toate tablourile astea, zise el, au fost cumpirate de
-rdposatul taici-meu cu prer,ul derizoriu de o rubli sau doul la diferite
licitagii; ii plicea sI facl asemenea cumpirituri. lJn cunoscitor venise
intr-o zi sI le vadi gi zrcea ci toate sint nigte mizgdlituri, afard de dsta
de deasupra ugii, care a fost plitit tot cu doul ruble, dar, cici, nu-i
mizgnlirurn. Pe cind trdra r.ata, cineva i-a oferit pe el trei sute cincizeci
de ruble, iar Saveliev Ivan Dmitrici, un negustor care se pripidegte
dupi asemenea lucruri, ii didea patnr sute, ba aud cI siptimina trecuti
i s-a oferit fratelui meu Semion Semion?ci cinci sutare. L-am pistrat
pentru mine.
E ... e o copie dupi Hans Holbein, spuse prinpl dupn ce examini
-tabloul gi, pe cit pot judeca, fd,rd a md pretinde mare cunoscitor, e
o copie excelenti. Am vizut originalul in striinitate 9i nu pot si-l
uit (...).
Tabloul acesta ? strigd pringul, lovit deodati de un gind neagteptat.
-Tocmai tabloul acesta! Pii, eu cred ci privind tabloul acesta, unii
ar putea mai degrabi sn-gi piardi credinla decit sI se intireasci in
eat 2t"

Cu excepqia ultimei propozi{ii, care formuleazd, pentru prima


dati explicit teza dostoievskiani fundamentali despre tabloul
'rr1odd1 rnl pl?rorep rnlnolq?l e ararrJsep prqalac lriunu?ue
rew.ealnd Io_A lJf,_ezrl?u_?_roa azatodr. ralsef,E e,r.rpjds:ad ulo
'pur$a1 pc adeotde r11odd1 .a-retu ap tJrE ar$iurlau
1np8e.r1 lgcug
'nolqel ep pleJolord ,,Eal5rur1au" rS rc '1no1qer reurnu nu .lnzp,r
e-s trrno e6u'guudxeate)'pterc efap earirrr-sap lode pzeevJJn
-1ru alu€rts o rr.u-npurro,ro;d'pcru:arnd arsardwr o rsruor t*l'llll
rcgc (alnurru rcurc oeJA 1n1 girg ur seru?J rue .crlsrtr€ aJapal ap'rcund
urp rrgesoep crr.uru eluezr;d nu rSaq .nolq?l lruseoe e;dnse l?J?aJr ul
eriuate spJle €-nu Ie Jerr{O '15n raun erdnseap ,asec ralsace al? aJgtuns
reur alac elr?po urp ?un ug'urfoSog EI €aact eieaururrp ur tuasnzfl
I-areo ad nolqpt un eturur uI ?repoap rual nur (.'. ) :lnl lnce1d ad alsa
VJ e.red as rep l:rlrurrc un nJ ?u?uras :rq4 gw asef, lalsac? qnror.lalul.
eI pr.zl^es errdord erdsap rrloddl rnl Eer€l'lar rsuJ *iil{?|""
'p1nzp)s
Fru IJ
ealnd nu 'rrunue(ueg rar1e2tr rn1 ersardxa Enlal e nrluad ,brad6
ralsace ,,?JnV(' 'alqu ap rourJ nrs gnop gzeerole^ pJpp aurp
_alns
-nlrueJ nt ezltatd aleod as nu a-rec a-rdsap .erdoJ o rc ,pinalsa
€s ?aJEo[EA urrd rrniard ar; fs a.rec lnleui8rro srrcsjp elsa nu
'pugr ea11op 1e ur !rnlnolqer earelduratuor elelzrtt areralduoo o
'pug: lnruud ur'arnlrlsuoc ea :pricol(ru nlqitp stsvtqdqi o JeFs?
aredv_'urfoSog rnl esrc 'nps lnpugi e1 ,aiirrzrrr durr arrul arec
'r11odd1 ap arrourau ulp preluazard atsa rc .rnlnolqer BieJ uJ rrrol
-(rueu aca;lad es nu sxsytqdqg 'er.atsete e plei*5ruoc aia8aljiu!
o ap rJ 'aur8rrur ep aJarrJsap ?1durs o Jrdsap r?urnu egro^
etse nu-rlfodd1 rn1 eereteler ulpr gzewrlqns .letrJ Erqe
Inrotrurs
lnruaruSerl ur rnlnolq?t E er?Jole eurrd ap prrlp8Jrd arsa:rtz.4t
reru rurbed ap atns n) gzeeu:;n aJ€f, .rqoddl rnl EeJarJcsaq
_ _z.+tredap rcu pSrearu gs .sJndtur lnurrd ,p,rnr8n; a
arr,rrrd Burrd rnolq?l ap IeJrs_B un e[ alrn as ps EarA nu rrru
priop)
lniurr.I 'lenlre iard 1nrrrarodr rS 1a; e1 .eauauese ep (a1qnr"gSjW
a;e-rgdwnc ap lniard 'tJexa ?le3ola alsa Eaunrsueurp :,,p1JE[u..
?J-(,,toarqo" el pugr_lnurrd uJ psuJsap alsa uregloH ?dnp
erdo3 'purprls;Ernrrrd pdnp udgc urp nes ,(a(esrad-.aialrod)
aue;ord unolqer urp ledrcur-rd ug gsndru oc ,pue ap psnr aricaloc
PlsaPou o-Jlul rupu? eN 'lxeluoJ un-JluJ rrJaussep e eJEurJn
ec rc '(1no1qet gnre unc rde; ap arr6 nu Inrolnrc) stsotqdqa
reun ? g]eie! ec 'lrarrp gtetuezatd alsa nu .eco,rold are6d-o
Inolqer arcc ed 'Jaiulparc Earaprard.. aJ aureJA ap ,rrnecryruures
eueoJ r6nlor ared 19 '?tuale prnlral ?rle o ap .earu eiurrrS pdnp
'pcug tercr;euaq e-u rnlnu?uroJ p ruauSer; lsace ,uraqloH Inl
9€t vrl,s^'r3 NI Joror Nn
336 IMAGINI TExTUALIzATE

Dat fiind cd, abia a fost citatd' in intregime, imi voi permite
si o descompun in pirgile componente, pentru.a putea identi-
fica gi explica, pe cit poiibil, problem.l" p" care le conqine. Tre-
buie si remarcinsi oii"n- ci traducerile pe care le-am consultat
demonstre azd in repetate rinduri dificultatea textului'
partea descripdvl a discursului lui Ippolir.conqine gaprc freze.
1. ,,Tabloul^acesta il reprezinti pe Hristos imediat dupi
coborirea de pe cruce."
ln aceasti-primi propoziqie, care este' aga cum tocmai s-a
demonsrrat, piogr"-itiia (tabloul il infiqigeazi pe Cristos, deci
o-ul "".. it"bn"ie si invie dupi moarte), se remarci imediat
imorecizia iconoerafici a scriitorului.
'Ce semnifici ie fapt ,,imediat dupi coborirea de pe cruce"
(,,tolko Sto snintti so kresta")? -
"' Dupi cum se gtie, iconografia cregtini (cea occidentali la fel
ca cea'rdsdriteani) inregistreazd. mat multe momente codificate
vizual care urmea zd coboririi de pe cruce, printre care plingerea
154. MAEsTRU ANoNIM' Punerea in mormint
ggrP ?s ear^ aJ pzerl eseourrcIqae es €Aauac EI eP euaqs^arol
-sop alarou u; '(raunriereu r$) errotsr puJznlrxa 'lerodual
-erdns 'ze) eJtro ur 'alsg 'Jrlels-oa ftrr{o nes 'Jnels pJ l?uuasaP IJ
ateod (?s ,,Brulou") rlsaarorsoq €l aiasnun:; ap lnrdacuo3
,,'ruru8rlspr IE uIr{J Inrol?ruJurgdsug (eau
Eleatof,os gdnp) rJnsEaJ ase$ qp euraJl t?Jnpul e ete)'rrSrgs ug
'?arn'rJ eund 1$g pugo IJunlE aturllnru aP lnrpq 'rieplos eP l€rnuol
'lmrSurgcs tr,ro1 tsog e ere)'tru3nspr tsoJ IJ e aP alurcug etruzeot?
rrcqdns lrJaJns e eJE) r.uo Inun InJ^€p?3 J?AepE-Jlug arede rcre
lrotpuguase Jrurru rzaa nu'ul[o3o11 Inl lnolqet ul'1cp JO" 'e
'eridacxa 'uraqlog Inl [? ,,uoru [nlslJ3<( Jet 'eLuJou alnlnsuoJ
(,,tern3r;suerl lndrqc") eueocr 'I{slalotsoq n-rruad 'ec ezetodr.
nJ ?lepru€coap runilnru rol gIN'gt::- ap InJuolst nrluad tcte
ap Srncap ac alaiurcasuoc aleol zazrleue gs zauoriuatur nu rctu t$
lrqrsodur alsE ',,al€zrJaJdau" elrsaoons alauaJs ug rS acnrc ad ap
eeruoqoJ ug r$ rerqc'(qSf '[) pueool o-rtuJ eJ ietvazatdar alsa
solsrJ3 rn1 lndrgc (- Dlslelolsog pdnp - ,,IeJIgo aq" 'telnuol
lndn-rr $ (aiq a gos?tq xouuaaouqxqoau) ,,lern8gsuerl lndrgc"
aJlurp lrus?Jluor puyrsnlr 'enop e o 'Jn?tuoldrurs 'atede nle
',,pt5ln elidaoxa" rS ,,gseoturu; Eurrou" arlug eararfuaJeJlP aP fiBC
',,pr?urproertxe" runrareo aurSerur o elsa laseg ulp ti"Jff*""
ap ureqloH rn1 rarariuaraJrp gzeernua))e pzeq ptSrtry
,,'rJnurqc alrldunc r?ru alal e1 sndns lsoJ ?
pup alaruaruour ur r$ -rerqc aiasnun:y plsEaJB puriuau r-?s plnef,
ra !aiasnunry glrnuSlqoeu o ap drgc un nJ solslrll ad recrqo
ap gzeair.\g1uJ Il eJnrJ ad ap lrryoqot p rS rrrruSrls?r Inluaulotu
csa,rprSnz aJec ruolJrd pc ersardrur euneaPlol ln^e vw" 'Z
'rolruned erJolsr uJ rnlnJlepeJ e pJll?ls Eateluezerdar prod
-uel eJpEJuI E ap aJ?JJaJuJ o 16 'pugrnf, uJ e,r as wnc e$r
"apaa
'1a ?1 ?suJ ?uweasuJ ,,eJnro ad ap eaJIroqo3 pdnp terpaul"
'uraqloH ep gtrcruazerdar euacs n:tuad gfJexe aJlunuaP o rrspS
e nu 'axopolJo lrrrls aps rariecnpa (prrrorep retuJol ateod nes)
Bpnro ur'r4s,rarots.ocl ?J prde; Arl€JIJnruJas retu etsa rou ruluad
'ezsoqrv alalunru.e ap prnrcrd ep eefiE) pz?aJlsuotuap o unc e6e
I
'eluatuotu ?nop Jolat e gsrcard pcr;erSouocr ea,raduaralP l€f,JeruI
e-s 'rlsaarolsoq rnl aJ?rIrtuEJ'psnl ?aJ ur r$ arzrgl gunuezrqe]:e_
ur 'eatsar€ er"ol n3 'GSl'VSt'[) ffiqtsodwl ?esePe alsa psrcard
eJ?tnu{ap o tIJuJ 'luyurotu ug rrraund € EeJ nJ are3a1 suyrs eP
lll? tuls rr-raSuqd alu?luazardar 'gsnr aq3a^ rS punuezrq-nrco1(nu
ea, uJ 'arrndrurl ?ueIIEtI elJe uI '(atuaqatSo't41qod oa atuaI
-o14) tuTttttoru uI earaund r.i(aacilsttll qat axuvatEo1dg gsnt u1)
ltt. vrLs^Is NI rorql Nn
338 IMAGINI TEXTUALIZATE

155. MAEsTRU xvs, Cobortrea d.e pe cruce

valoare de tezi a ldiotului: ,,Frumuse\eava mintui ltmea," (mir


spaset krasota)26. Pictura lui Holbein, dimpotrivi, este pentru
Dostoievski o imagine respingitoare si dotati, in acelagi timp,
cu o dimensiune temporali. Aceasti ,reprezentare instantanee"
'.'puernn rf, (gurlrp aurS€ur o else nu ,,,rriplqe-rod
-rual-e-rdns* as-npurSgJtsns'(llunliereu rnlndurt nes) rar-rolsr
reop ?suJ auri-rede eJar€oag 'nlgulesu" ur Jolrurl?d F te*nzu
un arnlrtsuot lnolqet '31e1rpar uJ 'p3rrels tuarede J€op elsa
.9gl
ln.to1xrl1uxw'rtOI'ISnX IAUONV
- #':i
t
'&
6tt vrla^ta NI rolcr Nn
340 rMAGrNr rExruALIzATE

4. ,,lqi dai numaidecit seama ci este chipul unui om care cu


pulin tnainte fusese coborit de pe cruce, cu alte cuvinte, departe
de a fi qeapin, el pdstreazd inci mult din viaqi gi cdlduri, incit pe
trisiturile feqei mortului intirzia o expresie de suferinqi, ca gi
cum ar fi continuat s-o simti si dupi ce gi-a dat sufletul (pictorul
a prins gi a reu;it si redea de minune acest aminunt important)."
-
Scriitorul se concentreazd. din nou asupra chipului (il. 157).
Dimensiunea temporald. a reprezentirii este inci o dati accentuati.
Expresia ,,cu puqin inainte" (,,tolho;/o') este subliniati de scri-
itor in text. La fel de simptomatici este 9i aici evocarea persona-
litiqii artistului, a cdrui activitate este (aparent) preguiti pozitiv.
5. ,,ln schimb faqa, in aspectul er fizic, n-a fost crutati deloc;
e zugrdvitl. cu un realism neinduritor; e foarte natural gi aga
trebuie si fie cadavrul unui om dupi asemenea cazne."
Imaginea ca artefact ilustreazi intenqia creatorului. Aceasta
poate fi in general consideratd. ca un triumf al mimesis-ului
modern. Degi scriitorul nu. minuiegte conceptele.istoriei artei,_ se
poate totugi susqine cd.- dat fiind ci privegte tabloul ca produs
lstriin', occidental - aici este vorba de imitatio naturae drept
criteriu general al artei occidentale. Acesta nu constituie insl
exclusiv raqiunea r epr ezentdrii naturali st- mim etice.

157. HANS HoLBEIN, Cristos mort, detaliu.


ap al"od as tlc rS greag lruot nc aregartur o als?u as (unlJot rS unurqJ
u! lrsrlJs rnlnuro I€ Elsef,? lru^epm el rirn al pulo (lepruc ruonl (JeC<
'elrirursau ad adeorde acartad as Sartug
lndnn e1 drqc e1
ep eerez\eJol tu (rn1nr-retuaru oc gtet?alur Jrrqns alsa €aJarJJsaO
'(rrurSrrur €aJerJJsap ulp 'srz eurg rctu 'nes) aurSeur urp pultlnzaJ
?l?tuaw€punJ er.ualqoJd ro 'uurSerur ? aJarJJsap o alsa retu nu
rrloddl rnl € alrJqal ,,rrJal6eounc" lnsacord ur gzeerJrtn ac ?aa3
'.credruatu ElluaJal" un nes ',,Jredruatu €res1" un rJ J?
rqoddl ?c _aurisns ?atnd r?-s unr{?g rnl Fsuas uJ 'alear a1a(euosrad
ap ateund Jolarunu ?IiEJIJIuuas rS arerattl roialapou ?aJE111JoJ
-su?Jl uJ lnluatueuryer 'arirpen eI eeJetroder ur rlsaarolsoC rnl
Bel€lr[ge 'r.crse1c n?s lnrpnts ug'terlsuoruep p urlr.{Eg II?r{lW
'(e-Z,tS,eres1),,?tu?as uJ
re8pqau 16 rrniardsrp !eie; r:adoce ri-?s emJg) Ealureur lnun'raiurr
-eJns I? Jol?JsounJ rS rolrra-rnp I? uro ! ruarueo aJturp f tuJn urp
1ac r$ era rrnia.rdsrq
'3erp ar; au ?s €r 'are$ripyug o rJru 16 'lg ?l
wplrn au ?s eJ 'aiasnrunr3: rcru 'drgc roru BaA€ nu" :(tqoddl rn1 u
,rrtoadsar) auar{slarolsop etrlaJord rrco,r re uosJnoeJd Bc rieraprs
-uoJ rJ tod arBc '(ZI 'I) €rtuaJal n?s Eresl rnl € preluauelsel
-oJatel ea-raSuqd el JaJaJ eW 'e3rJotal e[elapotu pzealnrursrp nu
ltec'gtenlq ar8ate-ns ep gieJtg)ur 'drurl r$e1ace ur 'alsa ezeJJ
'solsrrJ rnl lndrqc ad ledrcurrduTgzeaxe as erec 'rr1odd1 Inl Inl
-nsJncslP e f,rtldr-rcsap eaUed alaqcuJ as arirzodord prseace n3
,,'aseolJrls rJrJn[ nr l$ lruauaJJuJ Jo[rqJo [e
urJoua lnqp !a6rzard aJalrdnd nc 'riecs?c rrqco iarqrro 'aseo;aSugs
rupr r$ rptpuJ^ nc plrradooe 'pter;arunl e nolqBl urp eieg* '2
'pueasnde Bac nrluad r$ pueatrrpspr eiurparo nrluad
plueuodtur ap IaJ E[ rJap rS (,,a1ocas alaurrd uJ") eun6arJ rrcrJesrq
E prusrqJs eeteLu ap atur?uJ tlnw no pluazatd EJe uraqloH rnl
Inolqet ap ?lerlsnlr pcrSoloar €3lt€tuelqord gc 'earu ea,ra.rpd gdnp
'1a;rse pzeanBns a5'au3op raun F reurSuo lrualrr?3 ap et$aqro^
rlslerotso q gc eriecrJrur,uas ap rrsdrl r; areod n1q 'acrSoloat
rrirpert aurnu? raun rc 'leluaprcoo tsru€ rnun (rnpruapr nes) rnpr
-uarueradrual Arsnpxa lrnqrJt? alsa nu rnlno[q?r Ie JeulpJoeJua
InJaIf,EJBJ ;a1greul sed lueuodur un 'prelrc sns leur erierurr;e
urrd'ace; Iruotruos pc'srJuof,'r$ruol €ruqqns IoA'alau alrrarnd ug
unoeproru pls nu e) eae)'ar;erSouocr 16 arSoloat ap lel€Jt Sarru;
un ap aro^eu rI re 9ze4 ?lsE33? arlsneqxe EluatuoJ B nJlued
.'llrlJ ro1r3a1 sndns lruol nt tsoJ ?
eJrurJ ad lruSrlspr ln1 lndnrr 'aJeLuJn utrd'pc r$ piuarede uJ IELunu
nu l$ terp,rape nJ lrJaJns ? solsIJI{ 'tnlntusrurl$aro a1e alof,es
alaurrd uJ pruJ frrresrq ap pretdope eiurparc gdnp 'pc np$" '9
l'-t vrLa^'Is NI rorcr Nn
342 TMAGINI rExruALIzATE

interesanti: daci toli discipolii lui Hristos, acei care au devenit mai
tirziu principalii lui apostoli, femeile care-l vegheau' st?nd in picioare
lingi cruce, daci, intr-un cuvint, to$ adepgii gi adoratorii lui i-au vtrzut
trupul in halul acesta (gi cu siguranql cd el ardta intocmai a;a), cum de
an pnt.tt si mai ctead6,la vederea acestor jalnice rimlgiqe, ctr martirul
acesta va invia ?'

Aceasti intrebare, dezvolratd de Ippolit mai departe Pe o


pagini intreagi, a fosq de altfel, formulati inci de la prima evo-
care atabloului in textul romanului. Acolo, prinqul Miskin, care
se simqea respins gi totodati atras de copia lui Rogojin, exclami
convins: ,,Privind tabloul acesta, unii ar putea mai degrabi si-gi
piardi credinqa decit si se intireascd.in ea!" Scriitorul ajunge,
Ia sfirgitul cuprinzitoarei sale ehpbrasis,la aceeagi concluzie. Ea
este insi formulatl intr-un mod literar foarte nuan[at. Avem de
a face mai intii cu o intrebare retorici, mai degrabi decit cu o
concluzie. Semnificativ este nu rispunsul la inrebare, ci prezenta
intreberii in spiritul unui privitor.
Observaqia dostoievskiani este esenqiale pentru istoria artei.
Avind in vedere lipsa neindoielnici de amploare a cunogtinqelor
sale de specialitate, concepqia lui se explici doar printr-o ne-
obignuit de acuti sensibilitate artisticd. Primul merit al obser-
vaqiilor sale este identificarea, in tabloul lui Holbein, a unei
,,imagini de meditagie" sau, mai precis, a unui fel de ,,imagine
sacri negativl".
Dosroievski atinge, firi indoiald, punctum dolens al acestei
picturi atunci cind vorbegte mai intii de re^c\ia privitorului.
Privitorul, ipotetic dar indispensabil, se intrupeazi sub diferite
infeqi;eri. in prima apariqie a tabloului in scena romanului,
privitorul dubltativ esie ,,idiotul" (Mi;kin). ln mirturisirea lui
ippolit gi ca urmare a descrierii sale, problema se formuleazi
oarecum din interiorul imaginii. Primii privitori care au Purut avea
dubii in faga cadavrului au fost cei ce au asistat la desfigurarea
patimilor (ucenicii, femeile sfinte). Absenqa lor este- percePuti
la o incilcare a cuno$tingelor sale biblice sau iconografice: pentnr
ci nu sint prezengi in imagine, pot fi imaginagi in faqa tabloului.
Reacqia lor in faqa cumplitului tablou transformi insi imaginea
istorici a plingerii intr-o imagine sacri negativi. Aceasta este
exprimati repetat in comentariul lui Ippolit.
.Tabloul acesta parcd. e menit sd trezeascd ideea unei puteri oarbe,
sfidetoare, de o vegnicie stupidi cireia torul ii e supus gi care fatal 1i
se impune. Oamenii care strteau in jurul mortului gi care nu sint
zugrivili pe aceasti pinzd au trebuit, probabil, si simti o consternare
'rlaPuBr o eP 9l?ull'unl
(?u?oJI o elsa at$autrrd
alsa
- rlsesu eJaur?J allotu uI BJ - aJBJ
I-efiJ ad tcarqo lnrurrd 'ur6a1 urp aliazart as lnrpup PuJS
'lJnpuy ?AerIJ alsad 'lxal uJ JerL{J l?[nuJoJ atse
rrloddl rnJ B ?le{rrul Eer?garluJ ?l lnsundsgr g) - N.tvrlJuwes
reru pJuJ
- r$ pluauepunJ IoJ un gceo[ 'a1es aJrrietouoc aleot nf,
'zatqo [nruJ^nJ 'arirzodord erurrd e1 ap 'rqoddl arrpc aP ernJPJ
rur8erur B aJauJsap eSearlur ur pc lelJasqo e nu uoslcef
'6,,zeLQo
- eleapr reuJoJ earernSr;sap ?rurzardeJ anplqozaq
'gorlatsa f^rpadsJad ulC[ '("rJrn" '.r1ern31;sap>> '<<pLuJo1 PtPJ>
'<<drgc ?rpJ> :l?ralr1) auvtqozaq n) eleq)u1 as r$ (rnpsoun-r; e a;:"d
-uluJ lrn8r; 'aur8erur) z%qo ap prdacuoc nc adacug DIsAaIo$oO
rnl p Jrrarse-crla Jrrewalqord 1nrlcads" pc lerlsuouaP e uosloef
srnoT uaqoU '(g96t) uttog rct ranj s.xqs(Larc$og leruetu
-?punJ n?s Inrpnrs uJ '?luJJs aut8erur 16 arirrede'grn8rl'aut3erur
'drqr 'taruod :a1arp aJtul ?JIJIurues IE '?snr EqUII uJ f,Ilu?uras
-rrn1d atse zptqo pruJAnJ 'autSeut ardsap ales rrunIzIA F l?ruaw
-epunJ lnrdaouoc orc EzeelnturoJ r>ls^elotsoC[ 'a1e1t1ea-r u1
'o€u?r{slerotsop rnlnsuas'urldap nu
rep 'aurq reu apundsaJoc eJ€J 'raun?.lg TeJBIX ?aJeJnPEJt ?uns
,,ipr.rrJoJ poseaulrd gs ledn-rruJeu ?AaJ rJap al€od" ,,;rzr'tqo
lautx au o$ 'ol azptqo a mppJsataut q pto7,y" :lrleSoJatul Inun
rS rJ 'lrtzruJrJ" suas un rcurnu nu plslxa leurSrro uI 'aJeor?JpJ
-snpsau 'rn8rsap 'alsa €elaf,np€{ ,,'elnlglrz'aP nu eut8eul o tJIu
aJ EeaJ rur8ewr uJ Eepal tueeln4" :aunds as 'r1s,ro1(aJeW rnl eeJ
-aJnpeJl uI 'txaluoJ lseJe uI ?AIleJIJruLUas ap uraJua arirzodo-rd
o ?lsrxa lrpddl ap asndxa IIrqeJ luelrrsap lnrr6rgs EI r?It{J
'rprielrpatu ap aJJ€s trurSetur eriecrJruuas 16 etrolsr
: trrlsou rnlnceal rc gue ap rclJolsl IJELu nrzJp IeLu llnru adnco
as ps neale oJEJ nJ elual taun € gsJeAuI eteterl o Bc 'P,rneuralp
o ec adeorde areraprsuor IJ rod a1g '[as?g BI ep 1nolqet a.rdsap
t,,raue rauolsr" e,rncadsrad urp apuoriualuocau (auarlslarolsop
royrrieraprsuoJ ? el€lllenlJp eeJeotgzuudrns etsa PIIq"lJeuraJ
rer.u lJle nJ 'au{epoul alllJBluatuot aleol adeorde ug le.rou8r
ew:lgd urp rsoJ e etsace [nrJn'I '?ProPur el rc 'reiurparo earaprard
el greler as nu Dls^arolsoO rn1 ea.relardrelul ?J luaPIAa atsg
ar; a1 ?s earnd
"'?qnrus
r?ru nu oloJur runc?-ep aJec 'a;eut aapr o tund Ie ulp aJbaIJ ?c el?ot nc
'areurp.roerlxa auleds raun ppe.rd'rr:gcrgtcn:c Incol el ap rerr6irduq ne-s
'?leropur g.rpg'edr.rr;q as ac eiurparc rS adtorde eg 'alalue.rads aleot rleP
o-Jlurp trru?u n€-s II aJsf, u! Eaere eieas ul ?suaun alarnp o rS sndsau ap
EVe vrlslrg NI rolcl Nn
344 rMAGrNr rExruALIzArE

.La mine ?n odaie, in faga icoanei (obraz) o candeli sti intotdeauna


aprinsi noaptea; cu toate ci e slabi, lumina ei permite totugi si
deslugegti toate obiectele din cameri...'

Nu cred ci mi in;el prea mult daci susqin cd adevdratul sens


al celebrei ekpbrasis holbeiniene nu poate fi perceput dacd se
ignori problemele contextuale. Este vorba aici de contradicgia
dintre prologul 9i epilogul acestei ehpbrasis, deci dintre descrierea
colecqiei de arti a familiei Rogojin ;i camera ruseascl impodobiti
doar cu icoana lui Ippolit. Aceasti conradicqie se definegte pe de
o parte prin inrunericul de mormlnt, cogmarul gi copia dupi Hol-
bein, iar pe de alti parte prin lumina candelei, trezirea si icoana32.
Cum Dostoievski nu spune ce reprezinti de fapt imaginea
sfinti a lui Ippolit, ci doar, simplu, ci este un obraz, o icoani,
se poate deduce cd obraz semnifici aici inainte de toate un
anume ,,tip de imagine".
Aliturarea contrastanti a doui tipuri de imagini, cea occi-
dentale, a lui Isus mort gi icoana luminati in noaptea adincd este
echivalenti aldruririi a doui concepte estetice: bezobrazie versus
obraz, adicl. {drd. formi versus formi, urit versus frumos, profan
versus sacru.

Aceste consideraqii despre descrierea ficuti de Dostoievski


Cristului holbeinian nu pot fi incheiate ferl, a aborda un alt
punct: in mod paradoxal, ortodoxul Dostoievski nu spune nici
un cuvinr despre imaginile risiritene infeqigindu-l pe Isus moft.
I se poate ugor ierta ignorarea faptului ci pictura lui Holbein
reprezintd punctul final al unei istorii mai lungi, care incepe in
risirit33. Este insi surprinzitor ci scriitorul ignori cu totul
icoanele ruse$ti, firi indoiali cunoscute lui, ale ,,celei mai adinci
umilinqe" (lJntnie GoEoda Nasbego), sau a$a-numitele ,,epitafe".
Dar cum se gtie, este vorba, in ultimul caz, de acele reprezen-
tiri in broderie ale lui Cristos mort, care se poartd, in ritul
ortodox, in Vinerea Mare, pentru a semnifica punerea in mor-
rnint a lui Isus gi sint asez^te apoi in mijlocul bisericii, intr-un
loc special pregitit (il. 158)34. Dostoievski ar fi putut si se fami-
lrariieze, gra[ie acestei reprezentari speciale, cu citeva detalii
iconografiie care apar gi la Holbein.
O singuii dati ne permite scriitorul si deducem cd aceastd
problematici nu-i era complet striind, gi anume atunci cind Ippolit
vorbegte de ,,dogma" bisericii primitive, conform cdreia Cristos ar
fi suferit ,,cu adevirat".Dacd. scriitorul nu urmireste mai departe
contradicqia dintre tabloul lui Holbein gi epitaful binecunoscut lui,
modvul il constituie rolul de excepqie conferit in roman picturii
-IJJO" urp (aJ?f, uJ €dr[J uJ edeJuJ €uolsl 'Ersnu ur as-npuu
-n6g;sap 'eria,rl[ ur srros rsoJ E r>lslarotsoc Inl Jnu?tuoU
:i-
'eleJg^epe ruarluJ
I? uuras un ernlBsuoc aJecsed rorurunp ? pJo
erurrd ul rnlryerrda eanupdapuJ 'rrturopc cruleruerl et tetuazatdat
alsa uotu Flsrr3 'rnJrLr€lJE eseu ad (areru ElpqwJs ur) rode .soeu
ug (areprl Earaur1 ug) grug reLu 'er?ru eqruprdps uJ r?r.!nu sndxa
erg 'psrcard gcrSrnrq aricun; o !,rl.nodurp ta,re xopouo IryElldE
'es,raJ?trAJ eJaur1 gcru$a,r o" runoaJeo puurnSr; ,rnorJo
lrqrseJr€
'atarad ad w\g?e ?Je Inolqer '(ur(o3og rnl psEJ uJ ',rrpadsa,r '16)
nazntrAl uJ 'laseg urp lnazntu ur 'plarcuoc araundxa ap BJaruetu
ardsap unrs ad pzeeurro1ur ?rclslarolsoq rauuv ay.tgzrcatd nr
'a,rr1cr1 rrraundxa Inlxaluoo gzeezltatd ur(o3og rnl es?J urp 1n3o1
-old'ueruraqloq lenzr^ rnp(equq erdnse ar6ardo es EararJcsaC
Dlsletolsocl rnl ?JEJIIIUEJ lunuJoru ur rrraund
BaurSBrur nc uoder uJ uraqloH rn1 rrrrucrd e arernSr;uoJ ap prlJaJlp
,ueruragloq
IeJrpt'r ?Jerueur 'attvd ?tF ep ad -rer 'trra;rp [€JrpEJ
.leseg E[ ep
lenzlt Jn(equq 'aued o ap ad'lrnqrrluoc E elseaf,e €-I
taudg'ueoI rnl Jnr] 'av-rocrN Tnurssvilr 'g9I
stg vrla^-la NI roror Nn
346 IMAGINI rExruALIzArE

dentul putred ;i plrisit de Dumnezeli_u, trenul trece. graniqa


.,sfintei^Rusii,..'Ei se incheie cu tragica intoarcere a lui Migkin
in Elveqia. lntre aceste doud momenti emblematice se desfdqoari
sublima gi zadarnica rentativi a prinqului de a demonstra ci din
Risirit ,,i*-r"q"" va salva lumea". LIn roman a doui lumi deci,
ale ciroi legituri (nu in ultimul rind mijlocite de tabloul lui
Holbein) siit problematizate pini la extrema ultimi'

NOTE
1 Lebenserinnerungen der Gattin Dostoieoshis, ed. de R. Fiiliip-Miller;i
frriedri.h Eckstein, iliinchen, 7925, pp.771-172 (trad' rom' de Leonida
Teodo rescu, IJnivers, Bucureqti, 797 5, pp. 1 42-1 43)'
2 Despre problemele de datare ale acestei pic-turi:H. Reinhard,t, -Das
frr*t.hurigrja'h, d"r toten Christen von Hans Holbein d. 1.", Zeitscbrift fil'r
S ch w e iz erlsih e Ar ch iio lo gi e un d K un stge s c h ic h te, 20 (19 60), PP' 41
i?'
Dostoievski, Idiotul,in rominegte de Tamara
3 Toate ciatele sint di"n: F.M.
si -tb. Gane, Bucureqti, 1962; aici, p' 304'
' NicolaeSr..-o.rkhoff, .'FI"r* Holbein et Claude Lorrain dans l'IJnivers de
Dostoievski.., Actes d.u Cinquiime Congrds International,des La-ngue-s et
Littlratures Mod.rrrrr. Les tangues et lei Littdratures Modernes dans leurs
Relations aoec les Beaux-Arts, Florenla 27-37 Mai 1951, Florenla, 1955,
pp. 441446 (aici, P. 445).
^' 5 Therese \flagn"r-Si-on, -Dosroievskis \flelt im Spie-gel dreier Bilder'
KunstinterpretatiJn in der Begegnung mit.der PsychiatriC, in: R. Battegay
(ed.), Heriusford.erung und Begegnung in der Psychtlllie' 7u Ebren oon Pro-
frtto, Dr. *id. Gorulro Benedeiti, Bern/Stuttgar/Wien, 1989, pp' 239-254
(aici p.2a9).
'- a'R. L- j"ckson, Dostoie,z.tsky,s Quest for From. A Study of His Pbilosopby
of Art, New Haven/Londra, 1966, P' 67.
' Z J. Kristev 4 Soleil Noir. Ddpression et mdlancolie,Pais, 1987, pp' 119-150
(aici p.1a7).
' i'Vezi'in special: FI.von Einem,.Holbeins Christus im Grabe",
Offentlirie Kunitsammlung Basel, Jahresb.ericbt, 1961,-pp' 51-68; H' Klotz,
Kuns tsamtnlung .B a.se l,
-fi olb.i"r Leichnam Chri;i im Grabe", Offentlic b e Holbein. The Paintings
Iabresberichte 1964-1966, pp. 117-132;J. Rowlands,
"oi iars Hotbein The Youigtr, Compteti Edition, oxford, 1985, p' 52 9i urm'
-'
; o. S.ttirr"t v. Flescheriberg, .Die Technik des Bildeinsatzes", Pbilo,log.u-s
LXXII (N. F. XXy1) (1913), pf. Sr-tr+; E. Keuls, -Rhglori_c and visual Aids
in Greece and Rome;', in E. A. i{avelockiJ. P. Hershbell (ed.), Comunication
Lt, in tbe-Ancient World', New York, ieza, pp' 127-134; J' M' Blanchard,
.The Eye qf the Beholder: on the Semiotic Status of Paranarratives", se-
'*;ot;ro,22:3/4
(1978), pp.235-268; Ph. Hamon, La Description littiraire'
Paris, 1991, PP.7-9 9i 119 9i urm. ,
fO U. d"t t ti ne,'La poitique de Dostoieoshi, Pais,lgT0 (in rus;', 7927).
17 Yezi supra, nota 8,
ii rirt"t h. p" ."-" tabloului (IESVS NAZARENVS REX IUDAE-
irovenienqi mai recenri: Se pare ciinci din
ORUM) este de secolul al XVI-lea
pi;; .r"t Li" de un ,titlu", Pentru a indepdrta dubiul privitorului'
"rr."
ua <Inb ar aoulurJatap awJoJ aun.p JnaAaJ alla-tnad uourur8eurr.l" '(gVt'd
'II_'lo^ '7251 'sue4 'eqcod ap er^rl a1 lno.ry .g ap .perl ,tolpL7),,t aurro; ep
sed e.u rnb ac aEeurl.p eruJoJ aun snos JroA uo-lnad. :aldruaxa fnop ptEI .alrg
-rurl atEol edeo;de ur alrglzr^ luJs ezerJ relsarE rlraf,nperl elliEllnrllq O€
'rnsa8ns atlnu zaJotEp rr
lercads
potu ur Surrlag 'H tn-I '1951 'uq.rag 'uotssrrJ ,tap u1atmppt .taqut{ uottEunl pun
utol 'nqplan?W utl utnryqr4d was puu pt?g see,Eurlleg .11 rS .ru.rn I$ tSZ .d
'2761 '8gdg1'8qsluqac '09 utnz npupplartl '[ nt {uqcstsag ur '.sr1e1ar4
o8erul* 'd:1s;oue4 'E : rrpnts atueuodur reru alar brc zelo ps zetnull PI I 6Z
'Ol Elou ztdng 97
'lZ'd'196I'uloylsuny uaqrsirtapqv up apuE s"p pun ata&uuI
np uaqpH ':apur4'1X\ rnl BJmf,al alse txatuoc lsaf,E ur ElrleJllruuas lZ
'9tg-ZOg 'dd 'Og5l '3ue3;qef ,gOl ,l[ ,3unfiaztnjpl,an7 aqcstEo1oaql
',,196,1 ;en;qaC'6, tue srlsr$.etotsoq.yq.g 3ersapol 'OOt urnz .uasolra rlerrN
elp pJrll lrequoqts erq' rlf,seuo 'X :tuaral tzar ntseace a.rdsag .g .dec ,e-6
e eeued'flo1pI rS ((61 erou atdus) lotpJ,T ap siau&J sa7 (rlsirarolsoq 97
'hl-gtI 'dd '616I'auerpr.ra141 'p6e;ncng ,rlel5 ueqreg ri rrer5 ntprg ppuEruurs
ep 'uJolpvn <soqlv alatunW 4 ap pntctd ap alr.?C lu.rng utp arsruorcl gZ
'gng-grg'dd ''rc 'pa 'pto1p1(Dlslerotsocl tZ
'u.rn 16 gtt'd'196l ''141 'e un;:1ue tg,uauorttututtqlJ iu! (7951) ,,rrary"gratznp
-o.rde1 uaqf,sruqf,el Jauras JollElrez ulr {Jeafsuny sEC. .unur(uag'.r1g 67
'rrin 1e ri rnln8e.rd
Inusrloclurs n_c eriela.roc gsuyts uJ Inolqn gzeelvJt rls^arolsoq .parteJrJruruas
atsa ,,auode:dns' ec Ba-raundxa ri .lerq3 'cle ,,ariuate pluau nu a.reJ indoo
urp ledrcur.rd uJ Elsuo, Ineznu
(Jrlrturc urrd
e;a naznru eJtpf, InrunJCI. '(:-rtt
I5 tgg 'd '.taqcnqaBel 'ere:1s,raro1soq
.t 'V rzaa) laseg urp erieprs nf, aunruof,
untf spJt allnur aJE 'ueruoJ uJ Eluetsrxe 'rnlnlxatuoc E aJarJJsap v$e$V ZZ
'rO€-ZOe 'dd ''ttc 'pa 'ftrcryJ'rls,rerolsog 17
'raurPeu lraqou lnl zaroleP
o erIauV.C[ r$ neane3 EI ?aratrtur"rl 'lzz-16l .dd,(OgSt-gg8l) IAX ,aqurna
-pls aqJuJt[',,r1s.tarolsoq ur rcrJourd r^rtolt. .erlaury.q .y 16 rza,r,r:1s,rarol
-soc pl frual EJ errucrd a.rdseg 'naznru r$eyace urp seuJ supl{ ep ,,lruorpzarog
u?oJ rnlruulJs rnlnder Eeralpl' ap Eqro^ ygeqo.rd auzoJ ?suJ atsg 'ureglol{ lnl
pererrnl g re riugd raurud ,1.u.rn
F rcurr lnlorrdec u1 up1$g11 ep l?.o^e Inolgsr pJ
16 Sg
'd '_9761 '1qsaa1olsoe
zaqr aubusqtp uotlp?tJ 17) etwrd 15 rys,rarol
-soq a.rdsap lualarxa p;eua8 u1 lnlorrdec ur aurisns neaup3 sanbcef gg
'€g5l '(apelgld) sue41otp1,7 u7'totp1,1 ap flatu?J saT.rqs,rerolsoq .hl .J 6t
'r{s^erolsoc rnl rolelur^nf, E plaplJ arEpar o ef,
psealaiul arngarl erc{slerotsoCI rauuv Inleurn( urp rnlnolget Eerau.saq gl
'g€g 'd '(g1 erou u1 ec) rrels,rarolsocl .C'v lI
un r'op 1c luss ,rurrr re uI plsrxe
"(:ilffit';1ll:ili:ir'#3:ilHJ;
ap runlrrd e ?arlecrJriruas rep lsrcuoc erprola o oloce irsrxg .10;t .d,11 .1oa
'9191 '3.rnqs.le1ad rlues 'atadg) tnt tot?lpt lnur1 aftosr.Lta ,urzrue;ey plo{lN
rn1 'pqego.rd aueol \ztetorep as lnslndurl W (69€, .d ,016l,e,rocso141 \zatse4
araonpe.lt) piuyaya; ap es er;e.l3orq u1 eriuare aSB.rle ueurssorC pruoe-I 9I
'urrn rA ,ee 'd'9g6l ''slTurals8ruoy peruo3 ErEqrEg uol uarlrsrssn1 ruap sne
'ua1sa1y, uap u asza[ atq',taqc1qa8zl tre:1s,ra(otsoq eu,rauoEug Euu17 El
'('r'z) tn1ruolne ea.lrra;d.lelur aurlsns e nrtuad plErrJlp
-our;oSn tsoJ E €erarnprrl 'gtg-g'g .dd ,.trc 'pa,1ulotpJ.r:lsaarolsoq g1
'pll'd 'II 'lo^ 'y1g1 'Erzdrc1 1za7 autas pun utaqlopj .uue'ur1o2tr .y g1
lyt vrlsl'ra NI rorot Nn
348 IMAGINITEXTUALIzATE

r6alite, n,en a poinr?,, (L'Id.iot,trad. de A. Mousset/B. de Schlo-ezer/S. Luneau,


C"fii-"ra, pliiade, tlb:-p. +SZl.lnrraducerea romineasci: .l1i poqi ?nchipui
oare ceva care n-are chip ?" (ed.. cit., p. 5a8).
31 R. L..lackson, (ca in nota 6)' p. 58.
32 lnscrisoarea lui Dostoievski cetre Apolon Maikov, (vezi F. Dostoievski,
Pisma,ed. de A. S. Dolinin, Moscova/Leningrad, vol. II, Scrisoarea 318, p. 15-4
gi .o-"rrt"ri.rl lui Dolinin de la p. 439), se poat" vedea ci scriitorul formula
consideraqii asupra semnificaliei icoanei p"ntrn poporul rus exactin perioada
in care lucra la idiotrl. Este vorba aici deipre o problema specific ruseascl din
anii tirzii ai deceniului gase qi primii ani-ai deieniului qapte, vizibill in alte
lucrlri ale lui Dostoievski. l.i Demonii (1873) cu precldere, .princip-iul
icoanei" esre opus intr-o manieri foarte nuanqatl Madonei Sixtine a lui Rafael
(lucrezla .rn ,trdi,, asupra acestei probleme). Este remarcabil ci in acelaqi an
irsz:) prietenul lui Doitoievski, Nikolai Leskov, publice Povestirea Progra-
m"tici ingerul cdzut, care duce mistica icoanei ruse la aPog€u. Despre aceasta'
recent: Hl Belting, Bild und Kult,Minchen, 1990, p. 30 9i urm'
33 Yezi lucrar"a fundamentali a lui Einem (supra oota 8)'
34 Yezi G. Millet, Broderies religieuses de style byzantin, vol II, Paris,
1939-1947 gi p.Johnstone,The Byzintine Tradition in Cburcb Embroidery,
Londra, 1967. despre legitura dintre .epitaphos" qi -imaginea sacri", vez,i:
D. pallas, .passion ,rnd"Bestatung Chriiti inByzan",. Der Ritus-das Bild"
in: Misce'llanea Byzantina Monac:ensia, ed. de H. G. Beck, Miinchen, 1965,
p. 1g7 siurm. qi n"ld"g (ca in nota 26), p. 742 qi urm. Despre funcqia liturgici
I epitairrl,ri, vezi : H.JlSchulz, Die byiantiniscbe Liturgie, Galubenszeugnis
und Symbolgestalt,Tner,lg80, p.-181 ;i urm.
:S'Obse&a1ia lui Dostoierrrki d"rp." spaima gi indoiala ucenicilor..in acea
seari.. ne permite insi si pt.r.tprrtrJ- .a leg" scena pictati de Holbein de
Vinerea Mare.
'(Zt-S 'dd '7561 'auqwaloN gZ-92
'largqcnapTspuoJ-ep-_xn?q3 eI rnuri nr,r.coloc) atnlutad el supp sdutal a-1
',,tpue:qtuaa zaqc arqde.rSorgolne re tre:uodotny .a8essed al aJpured.
'
9
-
rc-e 6Z' dd' C 661'turaqura2tr "e.rorueurng elcy
'Hf,A'686 [ ruoU ?rrerzuaH E arltorlgrg .rap unrsodud5 sapuorleu retul' En
raauras
A
u qr$ /.aq!,! nlisuhx ne'('pa)
;auurr1tr'1y'q ur ',,acru.ror ur ruroN.
'
-
6€,t-9OI'dd'066 1'ryoa,ra1q-qcrrnz-ureqs
-epllH '3e1-ran-srulo 'II 'atsuny rap arroer{I puE alqrrrlrsaU rnz JBerrreg
reuqrul,rhl :ut Sunu&taupstlaqqrll.tlA nqrsualisunq uaunf .sxnaZ sap uaqnp.U
aKI '(pe) rauro)-'H ur ',,aJAnp sollunhl uo,r SunBpqcrslrnrag rarapuoseg
retun uepunqrqel'll urr 1re{qrr1lrl/N pun pllg 'lya;Jg-aro(rn} rac[.
'gv-z€'dd't661- 'gz
'sctqlalsay pur ,C8olodotqtuV'.tgy uJ',plro.rN\ d.aN arlr ur uorlo^e(I .re1ndo4
ur pue a8y ueplo3 aqr ;o 3ur1ure4 qsrued5 ur uorryeddv pue a8eurl.
'
GS- t Z' dd'266I, at tV -aqrc
-
77 elsrlar
'9gf-g6,1'.dd
ug rn.lpde ? qrrapo) Euehl-rauv prerolep plorueds eunrsral o)
'(t tOt) gg'atqtqcsa8runy tnt ltuqtsttay ur',,eqruora6 sue.req.rn7.
'681-g9t '(SSe t) gy 'atquqcsa8tsuny nt ttttqrs?taz ur ,,,zanbze1a4- uoa
<sEurual\l>> uep ur le:uod sagrqEruol pun arJoar{tlsunl4 :sr8aa o8eu1.
- ap
'Eg-lg 'dd 'gg6[ '1to,7
aua,a[ ur ',,uo1oprg.l ta aualeH : rrolleg ap asaqlue.red aun.p sodo.rd
y. -
'(.redrr qns)
966l 'en'r S.rnqrarg '8.rnoqug ep serrelrsrelrull sasserd ,.toututag si,tgi41d
-lzslpoiut urg 'Dnal seq '('pe) rlrsr?It .gTgourqdeq .q ug .,,apars ,11ny
np te aIAX np a;nturad el su"p sewrueg ua allr^ p-I .oroJ Ip lqioT.
-
'€,w-eez 'dd't85t
'sue4'(yy 'autaH,l ap statqtS) aluuoql ap uolttltq?H.7 .na7 np sa1oqut,5
sa7 '(pa) norel '3 ur ',,anbtdoln elxat np auotsrqg;d - a1e9pr grri ej- -
'eau riupdounf,er ep lior ad .rn8rse l-f s near1 .rrnu6rgo pour ur qdu4ruJ es rpap
llnru rEru lelnrlos nE-r aJEJ autalqord ap euas o no rietun.Uuoc ,.1o1 Inpuy pl
lnzpa, nr-s selruerunFl I1rrulp? rrJolrepal r$ at$aueuo.l ur Joletxal ruorprnpEJl
'at.re.d u1 1o1e lurniptu earnd a1
_e
nrruad a.leru pe;d tlnru ersJ pl?uuoJur
ap 16 r.ra:pd ap rrnqrurqrs 'acrye.rSorlgrq rripur.loJur .rn1n1rls ra.rrn2r,ra: ui.rd
leln(e ne-u a:rr Jole, InJ?urnN 'so( reur atEJrpur elrpaloJ arunlol nes etsraeJ
ellreJrp ug lerirur arecrlgnd lsoJ ne tunlo^ lsaf,E rsarntprle arer eplpnls
rarirpa e-rdnsr gloN
350 NorA ASUPRA EDITIEI

- .Manet recont6 par lui-mOme", in Annales d'Histoire de l'Art &


d'Arcb6ologie (Universit6 Libre de Bruxelles), XIII (1991), pp.79-93 9i XIV
(19e2), pp. e5-110.
-Kopieren wie einst oder: Degas und die Meister", in \7. Schmid (ed.),
- zu
'Wege Edgar Degas, Matthes Ec Seitz Verlag, Miinchen, 1988, pp. 366-382.
- .Bedingtes Sehen, gehindertes Sehen. Zur Geschichte der impres-
sionistischen Bildauffassung", rezumat al unui curs inedit linut in semestrul
de iarni 1989/1990 la lJniversitatea din Gtittingen.
et l'intrigue visuelle", in Degrds, 69-70 (1992), p. 101-1 12.
- .Caillebotte
Hand, die Leere", in A. Matthes (ed.), Wege zu Giacometti,
- -Die
Mathes & Seitz Verlag/Galerie Klewan, Miinchen, 1987, pp.75-84'
Le Chef-d'euvre inconnu et la pr6sentation de pictural", in Recbercbes
-
Poi'6tiques. La Prdsenutlon. Sous la direction de Ren6 Passeron, Paris, 1985,
pp.77-91.
-- Essai sur l'iconosphEre de Flaubert", conferinltr
- .salambovary.
pronunlati in cadrul Primului Congres Internalional al Academiei Romino-
Americane (Sorbona" Paris, 1987), dedicat memoriei lui Mircea Eliade. Apirut
in: Journal of the American Rornanian Academy of Arts and Sciences, 12
(1989), pp.703-117.
- .Ein Idiot in der Schweiz. Bildbeschreibung bei Dostojewski", in
G. Boehm/H. Pfotenhauer (ed.), B schreib ungsh unst - Kunstbescbreib ung,
e

Miinchen, Fink Verlag, 1995.

ltt ce privegte ilustraliile, se cuvin adresate mulgumiri, pentru sprijinul


acordat""""
in realizarea volumului, Arhivei Seminarului de Istoria Artei al Uni-
versitilii din Fribourgr precum ;i urmltoarelor muzee:
Courtauld Institute Galleries, Londra
- Museen der Stadt, Koln
- Mus6e d'Orsay, Paris
- Museo del Prado, Madrid
- National Gallery, Londra
- National Gallery of Arg Washington D. C.
- Offentliche Kuns!sammlung, Basel
- Staatliche Kunstsammlungen Dresden
- Stidelsches Kunstinstitut und Stidtische Galerie, Frankfurt /M.
- The Valters Art Gallery, Baltimore
-
'operd 'prrp?htr (urc 1,qzutd ad raln ,OWL_9e9I
atds 2o1ctd un ap vlduta.uoc lzu7t,spt solsltJ
'gxgg
'rrengtnz rp oitir.t"rg .7 I
'elnlrlsul rry'o8ucrq3
'.urr 89IXO6Z 'pzu1d ad p;r:.,lZ9I,4u37tspt
solsl),uengtnTnp o"r,r,r"rg .9y
'u- a
.o€9 s
69 rx8!z'9zurd d rarn t, t1 uB 7s7,,t olsltJ, r"ntr.p 6"Poili;o.il"^
'oPerd
'plrp€I tr'urr ggxgg[ ,gzurd ad laln .9g9I ,stutuary sv7,zanbze1a1 oSarq .y1
'^ e n 'I's8ll
'leuorotlq €cerorlgrg 'plrp"f,l '""I-AIX IE rnlnloras e aleleurn( eruud ,avtotl
sluotirrulsae 4uotslH urp p;nl?runu ,aVqty 1u1 ranpltn.urruoue nrrsa€N .€I
.nrlptap ,laualZ oandpy.Irra{sruaal{
uE^ uauethl .ZI
.rfua11e9
rrv srarl?/N , ,taualE ,1cra:1sruaa11 .
'arourrll€g gggl oandT,y up^ ualreehl I I
'en 'l'981r
'leuorceg Eralorlqrg .pypentr .Eal-AIX Ip rnlnloJes e alBrfrun( euutd ,aoto.t1
stuotpausacl pyolslH urp prnlprurur <laualg vattdpy,ulruoue nJlsaztrAl .OI
(wr t
' oue1r141 ro IX 98, yzurd e d re1n,t ato.r1 y at a p y
c,. ",rro;;3"ii".";t ;tt
Elral?c
'eurog l*r egzx6rr ,ezurd ad wrn ,.a1ou tzatappJ.rrr.rr;t:::j"tot"
.rnlnu€rrteA
?alplaC 'tIgI 'urf, On ap ezeg,gtsetl ,o8tog urp lnrpuazuJ ,peya.7
'runasnnl saqcsrrolsrqlsun)I .puar1 ,.tnalrulV,p tau?qyC.ualcuerg sutrC .9
'tpsa.rg '.rur o9IXz8 ,ezurd ad laln .o'9I gdnp ,7ustry.rrr";"tJr"Jr",1:ltu{""
'eqJrutr i allap aleuorzeN prrelleg .ourgrl ,ruJ .utua1 ad eradurel
OOZXOg
'r"l-AX IE
rnlnlocas 1nro1(rur ..Ilrrrp ,1aapt lvtll .ueqrlr ruruouE .rrr""141 .y
.?JEorJeJur EJrjesrq .ocsaruerg
ue5
erqrspg '1s1ssy 'pcsa.r1 '662I-16ZI <ozzetv ulp tolqoamp oanuotzJ.omorg .€
.€9gI .srr?d (seluElra3 ap aro(rn|
uoq nrtued ern,rer8 ."' pulut plsya)y,phuuoq,!1on7.'. "."roq .7
"i"lrrrg
ernaBr' ,-...uoyoc ap zt,d,,dn -i'il',';:ro":':i:n?:.'":;:!;2"::r{;:;""^
rolrriBrlsnlr 31sr-I
352 LrsrA TLUsTRATIILoR

18. Jan Van Eyck, Potretul sopilor Arnolfin;, 1434, ulei pe lemn, 82x59, 5 cm,
Londra, National Gallery.
19. David Teniers II, Arbiducele Leopold Wilhelm vizitind galeri.a sa de
picturd din Bruxelles, spre 7647 , ulei pe placi de arami, 106x1 29 cm, Madrid,
Prado.
20. Diego Yelizquez, Filip 1V (-Portretul de la Fraga'), 1644, ulei pe pinzi,
133,5x95 cm, New York, Colecgia Frick.
21. Juan Bautista Maino, Recucerirea Bahiei, 1634-1635, ulei pe pinzi,
309x381 cm, Madrid, Prado.
22. Diego Yelitzqrez, Filip lV,1655, ulei pe pinzi, 69x56 cm, Madrid, Prado.
23. Juan Carreio de Miranda, Carol II, Berlin, Staatliche Museen.
24. Francisco de Zurbarin, Ndframa sfintei Veronica, 1631, ulei pe pinzi,
101x78 cm, Buenos Aires, colecgie particulari.
25. Francisco de Ztrbarln, Ndfrann sfintei Veronica, 1658, ulei pe pinzi,
105x83 cm, Valladolid, Museo Nacional de Escultura.
26. Maestru anonim din regiunea Rinului inferior sau din Westfalia, Purtarea
cru cii, Koln, \T allraf -Richartz Museurn.
2T.Maestru anonim din secolul al Vl-lea, Mand'ylion, Cetatea Vaticanului,
Sf. Petru, Capela Sfintei Matilda.
28. Jan Wiericx, Purtarea crucii, ilustragie la Evangelicae Historize Ima-
gines, de H. Nadal, Anvers, 1593/1607.
29. Francisco de ZurbarLn, Ndframa sfintei Veronica, 7637, ulei pe pinzi,
70x51,5 crn, Stockholm, Nationalmuseum.
30. Domenico Fetri, Ndframa sfintei Veronica,inainte de 7622, ulei pe lemn,
87,5x67,5 cm, W'ashington, National Gallery of Art.
31 . Philippe de Champaig ne, Ndfrarna sfintei Veronica, c|fte 1660, grar"uri,
Paris, Biblioteca Nationali.
32. Ndframa sfintei Veronica, Ja6n, Catedrala.
33. Maestru anonim, Ndfrarna sfintei Veronlca, secolul al XVII-lea, ulei pe
pinzi, 100x82 cm, Milwaukee, Art Center.
34. Francisco de Zurbarin, Ndframa sfintei Veronica, ulei pe pinzi, 104x84
cm, Bilbao, Museo de Bellas Artes.
35. Jacopo de'Barbari, Naturd moartd, temPera pe lemn, 52x42,5 clr^,
Miinchen, Alte Pinakothek.
36. David Teniers ll, Arbiducele Leopold Wilhelm ttizitind galeria sa de
picturd din Bruxelles, ulei pe pinzd, 95x126 cm, Staatsgalerie-Schloss
Schleissheim.
37. Franz von Stampaert gi Antonius von Prenner, Foaie din Prodromos
T b e atrum Artis P ictorLre, Y iena, 77 35.
38. El Greco, Viziunea sftntului loan la Patrnos, spre 1580-1585, ulei pe
p1n2d,236x718 cm, Toledo, Museo de Santa Cruz.
39. Diego Yelizquez, Viziunea sftntului loan la P4trlos, spre 1618, ulei pe
pinzi, 135x102 cm, Londra, National Gallery,
40. Jan Sadeler, Viziunea sfintului loan la Patrnos, gravuri.
41. Diego Yelizquez, Irnacuhta Conceppie, spre 1618, ulei pe pinzi, 135x1o2
cm, Lodra, National Gallery.
42. Diego Yelizguez, Autoportret, spre 7623, ulei pe pinzd, 56x39 cm,
Madrid, Padro.
43. Antonio Vallejo, Fecioara din Guadalupe,1782, Montemolin (Badaioz),
Biserica parohiali.
44. Antonio Vallejo, Fecioara d.in Guadalupe, detaliu.
a
'nrlerap' atrls aoun g'larnq tqrerqly'Zl
'prna,rr3o1tx'69g1 ards'anlsaavutg'ra.rng lqrarglv'Il
'nrlelap'(,,urarg EI ap EuopEI I') lntuut4 ?tt vrponal '1ulllag ruur^org 'Ol
'Ererfl'ouEIII I '.tur 8tIXg8'uura1 ed reln
' e1e 1' ( er ar E a
- s r ), .
3
P'::i;# ri:r{ ::,,i:: 7;,'j ;;}'];l [::l"J? ;
'e::-rJEJ BrruapettrV 'owe3;ag 'luul l€xll
'uure1 ad Bradurar 'tgtfOgVI 'incuutr1 nt pttoDal 'lrlll"g ruup^org '19
'l.ra11e9 lpuorl€N 'Erpuo'I (tur 6IXg'.SZ
'uruay ad Ialn '€€tI 'ulot uoqtux 11t ryqryq ap putod'rylg ue.,r. uet'9g
'P1II€Je Ur
grnar:3 '289I'on?r?ty m7 Titatuodotny 1,dup ?tnaetg'rllloC prErlrr1 '99
urr t.9IXg,9Z
'rrn,rer8 '9791 'sut.taau)S sfltiad '(s1e11 sue;g gdnp) 'apyan ap uE^ uB['t9
"uaesnw aqcrllP?rs urlja g
'tLrr l'llx6'6I'pvrc:r-ap gceld ad \ap'lZ9I'lvqtvq ap fttuod 's1e11 surrg'g9
'p.relnrrrred ariraloc''y'11'5'gzu1d
ad raln 'urr lgxgl 'gg9y ards'tatuodotnv 'o11.rny41 urgersg aruolorr€g'29
'dra11eg l€uort?N'erpuol'u;: l7lx6ll
'gzu7d ed leln 'gl9I atds'latuodotny'o1ytny1 uegarsg eurolorrug 'I9
'nrln'I (sued '8g9I 'u1u1tual pnp 'tsael{ rep uel snaruoloqrrefl 'g9
'erEIPd uruqBurlcng'erpuol
'urr t8x9(90[ 'pzu1d ad IaIn 'tt9I 'svg eqw8y'u(r6 ue,r rpuBrgurag '69
'p.rn,rer3ogx
'Z6VL 'Tntuntcl u) ptpoliag pugt4d atnT Tululg 'ruruoue nrrsaetr I '8g
'sauv sEIIag s?l ep oasntrAl '.EIII aS 'luu) lZIxO6I '9zu7d ad Ialn '999 [-t99 1 '(.era1
Jr^ras EI ap
uaSrrn e1') lncuut4 nt y#2or.el'oprny41 urqalsg au.roloueg 'lg
'SEJJeC Prlf,aloJ'erpuol
(urr upqersg eurolorrEg '9g
6,€XZg 'Pzuld ad rc1n'T,ttsoatat q Ppf 'o1p.rn111
',(re11eg IBuortEN'urpuol
'uJf, O€xZg 'pzugd ad rc1n'T,ttsvatat q ylpg'ollunry uEqelsg eurolorrpg '99
'runasnrul?uorlpN
'<uloq{rors'9zu1d ad Ieln't99t 'y,,usva,tal e7 pteg'u(1a uEA lpuprqrueU 'tg
t
' e s a
e zurd d p v,' t se r - e s e r' ? u p r a! q, h ;;';:#:illt],"""i :#y;,"* ;'' : ?-
'dralpg leuorlrN 'uor8urqser6 'Lur l1lxlal'gzurd ad raln '9791 ards
.(,,se'alesse1-)p,nsoatal"T#Z:!"#Tr",11"11T,HilT#:t';"E;Ifu"u
IaIn '999I-g9 91 'cstcuo.rg m1ntugts oaumn1l'olluntr I u?garsg eurololr?g 'I g
'adnleprng ep pf,rlrspg-oasnyq'ocrxa141 ap p"pnr3 'Lu) f'gZx6'Z€,
'gvtete ap greld ad raln 'ggBI 'eyery eluvs rsatal uuuad o1o.L-tcg 'Og
s,sexs,sz.eruerd"apr*,J3;t"rt;l;::,:::';;X:,:;#;il;:#:l':::;2r'-'
'adnleprng ap Errlrs?g-oasny41 'ocrxa141 ap pupnrJ
'Lrr) g€xg'g7. 'nurre ap gceld ad Ialn '106I 'zauatutf o,tvzvT rtwad oloa-x7 'BV
'rur 8IX8'.9Z 'prn,re;3 'elll'1tonqoz.qlrry ul !44m) ap nuaptda taun 1ndunl ug
/.t/l ut atedo adn1epot47 ulp pteolra1'osocuor; tezetle1g rrregl ap gsof'7p rS
'erued5 'eJnpEruerlsE
'adnlepung urp earrlsfuJhi 'adu1vpoug u1p erpotraJ'tlrruouB nrrseEI I '9'
adnppenS ep EJouaS ?rtsanN
errlrs?g 'ocrxa141 ap p"pnrf, 'adnloprng ffip ertotral'urruou? nJlsa?W 'gt
€9€ uo'rrrLvursn'rrvrsrr
354 LISTAILUsTRATIILoR

73. Albrecht Diirer, V iz itap iune a, 1 503-1 504, xilo gravuri.


74. Albrecht Diirer, Vizitapiunea, detaliu.
75. Albrecht Diirer, Adorarea Tinitdpii, 1511, ulei pe lemn, 135x123 crn,
Viena Kunsthistorisches Museum.
76. Albrecht Diirer, Adorarea Tinitdpii, detaliu.
77. Albrecht Diirer, Martiriul celar 10 000, ulei pe lemn (transpus pe pinzi),
1508, 99x87 cm, Viena, Kunsthistorisches Museum.
78. Albrecht Dtirer, Martiriul celor 10 000, detaliu.
79. Albrecht Diirer, Ersam din Rotterdarn, 1526, gravuti,24x79,3 cm
80. Nicolas Poussin, Autoportret,1650, ulei pe pinzi, 98x74 cm, Paris, Luvru'
81. Jan Gossaert (zis Mabuse), Portret de bdrbat,53x44 cm, New York,
Colecaia Hickox.
g2. Frederick vroom, Autoportret,4gx3T cm, Darmstadt, Flessisches Landes-
museum.
83. \(illem Buytewiych, Autoportret, spre 7622, 13,5x9,1 cm, desen, Londra,
British Museum.
84. Jan Vermeer din Delft, Geograful, 1669 ( ?)' ulei pe pinzl, 53x46,5 cm,
Frankfurt pe Main, Stidelsches Kunstinstitut.
85. Jan Vermeer din Delft, Geograful, detaliu.
g6. Frans Mieris cel batrin, Dueti\,7658,31,5x24,6 cm, Schwerin, Staatliches
Museum.
87. Frans Mieris cel bitrin, Duetul, detaliu.
88. Rembrandt van Rijn, Autoportret, 1629, ulei pe,lemn, 37 '5x29 cm, Haga,
Mauritshuis.
89. Rembrandt van Rijn, Autoportret,1669, ulei pe pinzi, 59x51 cm, Haga,
Mauritshuis.
90. Rembrandt van Rijn, Autoportret cd certetor,1630, gravuri'
91. Rembrandt van Rijn, Autoportret caPrinl,7629,uleipe lemn, 89x73 cm,
Boston, Isabella Steward Gardner Museum.
92. Rembrandt van Ftijn, Autoportret, 7640, ulei pe pinzi, 100x80 cm'
Londra, National Gallery.
93. Rembrandt van Rijn, Autoportret, 1658, ulei pe pinzi, 133,5x104 cm'
New York, Colecgia Frick.
94. Rembrandt van Rijn, Autoportret' 7669, ulei pe pinzi, 82,5x65 cm, K6ln,
Sf allraf-Richartz Museum.
g5. David Bailly, Autoportret cu naturd m.oLrtd, 1651, Leida, Stedelijk
Museum De Lakenhal.
96. David Bailly, Autoportret, spre 1642, colecqie Particulari'
97. Edouard Manet, Siudiu prniru "Gdsirea lui Moise",1860-1861, ulei pe
lemn, 35,5x46 cm, Oslo, Nasjonalgalleriet.
98. Edouard Manet, Nimfd surprinsd, 1851, ulei pe pinzi' 746x774 cm'
Buenos Aires, Museo Nacional'
99. Edotiard Manet, Domnisoara Victorine in consturn de .espada",1862, ulei
pe pinzi,165,1x127,6 cm, New York' Metropolitan Museum of Art'
loo. Edouard Manet, La Pbre Lathuile,1870, ulei pe pinz1,93x172 cm,
Tournai, Mus6e des Beaux-Arts.
101. Edouard Manet, Autoportret,1879, ulei pe pinzi, 83x67 crn,New York,
Colecgie particulari.
102. Edouard Manet, La pescuit' 7867, ulei pe pinz\,76,8x723,2 cm, New
York, Metropolitan Museum of Art.
'?JEInJTlJEd
erlf,alo3 (ruc Ogxgg 'gzu7d adpln'ZlgI arpr.uoilpq a4.rosrroy41 arlueg .6ZI
'lo3 'rlroi(,x,eN
PIaJ II€rlsrEI/{
'gzuyd ad raln'tuc Ogxgg'€lgI 'sautudoS sap p#aafo7.1euo141 apnEIC .gZI
'trv ,fua11e9 .uotSurqsr/Xy
Jo I?uortEN
'.Lur tIIx€6 'pzu1d ad ;nln'elgI-Zlgl 'pta.tat va7o3 ,rcuey11 p;r-nop1 -lZI
'arrale8apleuaC arlf,rlreels'lassry, pl.wottt otn7v71.qoegrura11 3ue3;1or11 .97 y
'Elerparef, '(erleprq) eual?A el,gzlurd ad raln ,gO9I ,1ruotpzarcg
uvol tn1utqts- oal,oy(rcaq 'or33u,re.re3 ep rsrratrI ola3ue1aqri4 .971
'arrapSapleureg 'uq;ag .un Z6*ZZI .u:uo?l
ad eradruar 'OgnI-OgrI alpc'tvzo7 tnl uarataul (rateiano uE^ uaqlaV .tZ I
'uV to runesnW'erqdapelrq4 .urc g.9jxg.9g .uura1 ad zradurar .9y91
atlec 'ucut3 tatyurld'(.ezura.lassg.llap oJlseeI I.) ruruoue nrrsael l .€ZI
'suv aurc Jo urnasntr l <uolsofl
'<rrrc l9xo8'gzugd ad Ialn'Oggl-llgI arrpr 'uazny4J oT,seileq nBpA -771
'lra11e9 uosuqof relad pur .reosq ,erpuo ^I .TlnquoN !rynpro7
qlca1oS ulp ttnolqq uc (uoquaqaq3) asnog euplsa?uql.sr,r?C rrelrsf,s .IZI
'arnrlrsul uV'o8errq3'utc 7,71xg,gg.(larsed
elurlenbce 'arro; enbce) plxnu prruqal ,ggg1 ,ntan7 v7 ,seBag reSpg .g71
'9981 'nuoy41 ap ,tolqq tuuu vlot u7'rarwn?C a^"tsng .6[ [
'al?uon?N anbqqr
-ollglg 'sue4 '7991-5 gg1 'ahqcs ap ta1ez ut't-ttutp 7,ut3o4 ,se?aq reSpE .g 1 1
.alpuousN anbqqr
-ollqlg'str?d'998 I-l 9gl' allfs ap iarpr un-r1ulp ?u!8ed,sy3aq n?pa. 21 1
'(rrzodap) uaSunlurursapleureSsrrer5 aqosrraleg,uaqcuny4l (tuf, gZX I €
'gzl;:d ed Ialn'898I-lggI arrpf,'zaubzo1a11 m1 ntsvtug.se8aq reSpg .9y1
'y7g y '(alnsuad
16 graled nc truurrBl) laupry ntluad s1rq17-x7 .puouanbrerg .SI I
'elntrtsul plneuno3 .erpuol .un O€IX95
'qzuyd ed IaIn 'Zggl-tg91 'a.ra&tag-sallof q tpq un .laueyq pr€nopg -tI I
'y.relnorurd ariralo3
'nrr IZXZZ'pzvyd ed pln'Zlgl'ala1ota ap teqrng.lauel4l pJ"nopE .eII
'dusrg.p aasnrt
'sue4'ruc tIIxgrI'1zvtd ad laln .gggI .qoz ellut7.lauEIAJ prenoptr .ZII
'prelncruud ar1oa1o3
trl a111
(urr .99g
'1roa Ogxtg 'yzurd ed laln I ,eatoo1zrty .lau"trAl pr"nopg . I I I
'grrlnrrr.rrd ariralo3 '9zu1d ad laln '99gI ,a.rndaJ.lauu141 pr?nopg .OtI
'slrv-xnBag saP aasntr/\l
'r?urnoJ'urc aI IX6t[ 'ezutd ad laln .tlgI ,VuaruaBty.laue11 pr?nopg .60I
,r.aN'urr Z' Oe IxZ' 16' gzurd a d r"r' r r, ;t:;::r:;1::ffiTl:::il1;T*
uerTueglnoC oz5epuog .euog
-rsr1 'urr Sgxgg'izqd ad raln 'ggg1 ,alant ,t2 1t!?g.lauEtAJ pr?nopfl .lOI
'sr?lEd rrlad nP agsnIAI
'srre4 'ruo ggzgp'gzv1d ad raln 'g9g1 ,lr"rq arcpogqJ.raur141 pr""rpqr?lt.p
aasn141
(srre4 (w)l1xgl'1zuyd
ed Ialn.6ggI ,Taq&uvtvdg.lauey4l pr"nopfl .gOI
'lrv Jo dra1e9 I"uoIlBN 'uor8urqse21 'tn) Clx1g
'gzurd ed laln ''lgI-gt*'p.tadO q p)s?ut 7og ,nuvy\1 prrnopg .tOI
IEuorrEN 'dra11ug
'erpuol (rur gIIXgl '7991'sauaVul rup7u8 u! uetuoC.tauel4l pJ?nopA.eOI
99€ l{o'IIIIlrrUISnlr VrSrr
356 LIsrA ILUsTRATIILoR

130. Edouard Manet, Bertbe Morisot, 1872, ulei pe pinzl,60x45 cm, Pans,
Mus6e d'Orsay.
1 31. Berthe Morisot, Eugdne Manet pe inswla Wigh t, 187 5, lingi, 38x46 cm,

Colecqie particulari.
132. Berthe Morisot, Vedere de pe insula Wigbt, 1875, ulei pe pinzd',
48x36 cm, Colecqie particulari.
133. Gustave Caillebotte, Podul Europa, 1'876, ulei pe pinzd, 724,7x78Q,6
cm, Geneva, Mus6e du Petit Palais.
1 34. Gustave Caillebotte, Po du I Europa, 187 6-1877, ulei pe pinzi, 1A5x131

cm, Fort'W'orth, Kimbell Art Museum.


135. Emile Zola, Vedere prin turnul Eiffel, forografie, 1900.
136. Gustave Caillebotte, Bdrbat pe balcon,1880, ulei pe pinzd,7l7x90 cm,
Elveqia, Colecgie particularl.
l3T.GustaveCaillebotte, [Jnbalconparizian,cittels80-1881,uleipepinzl,
55,2x39 cm, Colecqie particulari.
138. Gustave Caillebotte, Vedere prin grilajul unwi balcon, citre 1880-1881,
ulei pe pinzi, 65x54 cm, Colecgie Particulari.
tie. edga. Degas, Caf6 desAmbassadeurs, 1885, Pastel;i acquaforte,
26,5x29,5 cm, Paris, Mus6e d'OrsaY'
140. Claude Monet, Primittara printre arbori, 1878, ulei pe pinzi, 52x63 clr.,
Paris, Mus6e Marmottan.
141. Charles FIenry, O patd, caricaturi din revista .La Vogue"' 2 Mai, 1885.
142. Gustave Caillebotte, Interior, ulei pe pir.zi, 716x89 cm, Colecqie
particularl.
143. Gustave Caillebotte, Interior, detaliu.
144. Alberto Giacometti, Obiect inz',izibil (-Miini qinind vidul"), 1934,
bronz, 153x32x29 cm, Vashington, National Gallery of Art.
145. Alberto Giacometti, Mingiiere, 7932, matmtrd, 49 cm, Paris, Mus6e
National d'Art Moderne.
146. Alberto Giacometti, Desene dintr-o scisoare cdtre Pierre Matisse,7947.
1 47. Alberto Giacometti, Mind prinsd, 7 932, lemn 9i metal, 20x59,5x27 cm,

Zirich, Kunsthaus.
148. Ren6 Magritte, Dificila trt'uersdre, 1926, tlei pe pinzi,81x65 cm,
ColecAie particulari.
149. Alberto Giacometti, Masa, 1933,bronz, 143x103x43 cm, Paris, Mus6e
National d'Art Moderne.
1 5 0. Alberto Giacometti, M tnd, varianrl, 1 9 47, ghips, 55,5x79x 1 2 cm, Zirich,

Kunsthaus.
151. Hans Holbein, Cristos tnort,7527-1522,tempeta pe lemn,30,5x200 cm,
Basel Offentliche Kunstsammlung.
152. Hans Holbein, Cristos mort, detalru-
753. Galeria de picturd din Basel, desen, 1848.
154. Maesrru Punerea in mormtnt, 1433, piart\ policromi, Fribourg,
"nonim,
Capela Sfintufu i Mormint.
155. Maestru rus, Coborirea de pe cruce, secolul al XV-lea, temPera pe lemn,
90,8x63 cm, Moscova, Galeria Tretiakov.
155. Andrei Rubliov, Mintuitarul, spre 1409, temPera pe lemn, 158x103,5 cm,
Moscova, Galeria Tretiakov.
157. Hans Holbein, Cristos mort, detahu-
158. Maestrul Nicolae, fiul lui loan, Epitaf, 1407, Londr4 Victoria and
Albert Museum.
9Z
.'g .ITSIILVS ts '1..'Hc 'Nnuf,nv
9'€ ''U'AVCAJIVS 6at ''r.r' 'w'svlxnrsv
lgt'6tr''o'NNvlrllHcsrys ,aa ,.z.cnursy
9tz '1-'w 'g'I'Ilvrvs oII '68''n 'H'Nasslwasv
,re 'o* ''u 'saHruvg It 'nruBf,sv
gt 'w ''9.9uuvg zs ''g 'f 'ININaI^ruv
o9I ..J .Nouvg 92,91 ,-rgloJsruv
gt 'w ''J'Iccouvs srl '81
o9l '6ot '18 'lB 'r, ''d 'IHccoxt/f, '91 '69 '99 '1, '€,, '9e '€c 'lz 'sT'Iaddv
67,1 ''W ',d 'ICUVS ci ''J',Lrs/Na'IazNv
0tt tet '6a ''Js 'NOJNV
'cor 'go 'f 'oNrvualtvz d vlcxvfl 69r'l9l
08
''o'ouvtruvg '8Zr 't-r8 ''c 'zancINI o'IncNv
g€a'ee''{'I-I-IaNICNYg r9z .NagNV
9lt-662