Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Inginerie
Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie

Proiectarea unei centrifuge de sedimentare

cu trei coloane

Coordonatori: Student:
Prof. univ. dr. ing. : Nedeff Valentin Simion Dumitru
S.l. dr. Ing. Panainte Mirela Grupa: 332 B
 -2010-
CUPRINS

Tema şi datele de proiectare.............

proiectare.........................
........................
.........................
.........................
........................
........................
............ 2
Noţiuni generale...........
generale........................
.........................
........................
.........................
.........................
........................
................................
.................... 3
Stabilirea variantei constructive...........
constructive.......................
.........................
.........................
........................
.........................
..................
..... 3
Realizarea schemei de principiu............
principiu........................
.........................
.........................
........................
.........................
.................
.... 4
Descrierea funcţională şi pe părţi componente
componente............
........................
.........................
...............................
.................. 5
Stabilirea paşilor
paşilor pentru
pentru funcţionare a centrifugei:
centrifugei:................................................
................................................66
Calculul tehnologic şi determinare
determinarea
a grosimii peretelui tamburului............................
tamburului............................ 6
Geometria tamburului.............
tamburului.........................
........................
.........................
.........................
........................
...............................
................... 7
Predimensionarea
Predimensionarea tamburului cilindric
cilindric...........
.......................
.........................
.........................
..............................
.................. 11
Calculul preliminar al puterii necesare acţionării
acţionării tamburului
tamburului...................................
................................... 12
Calculul puterii de pornire............
pornire.........................
.........................
........................
.........................
....................................
....................... 12
Calculul puterii de regim.............
regim.........................
........................
.........................
.........................
.....................................
......................... 15
Stabilirea tipului de transmisie şi calculul acestora............
acestora........................
........................
..........................
.............. 15
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
trapezoidale............
........................
........................
.........................
.....................
........ 16
Calculul de rezistenţă al rotorului............
rotorului........................
.........................
.........................
........................
............................
................ 18
Predimensionarea
Predimensionarea arborelui la torsiune
torsiune............
........................
.........................
.........................
........................
...............
... 18
Verificarea
Verificarea arborelui la solicitări compuse...........................................................
compuse........................................................... 19
Calculul la oboseală al arborelui..........................................................................
arborelui.......................................................................... 21
Calculul de rigiditate al rotorului...........
rotorului.......................
.........................
.........................
..........................................
.............................. 23
Calculul turaţiei critice a arborelui........................................................................
arborelui........................................................................23
23
Stabilirea modului de rezemare al rotorului.........................................................
rotorului.........................................................24
24
7.3. Calculul penelor............
penelor........................
.........................
.........................
........................................................
............................................ 28
Bibliografie............
Bibliografie.........................
.........................
........................
.........................
.........................
........................
.....................................
......................... 29

Tema şi datele de proiectare

Să se proiecteze o centrifugă de sedimentare verticală cu 3 coloane

cu următoarele caracteristici:
- diametrul tamburului D=1300 [mm];
- înălţimea tamburului H=950 [mm];
- turaţia tamburului n=500 [rot/min];
- densitatea fazei solide ρ s=2200 [kg/m3];

2
 - densitatea fazei lichide ρ l=1050 [kg/m3];
- concentraţia fazei solide în suspensie ψ  =33 [%];
- umiditatea finală a sedimentului µ f =13
=13 [%];
- materialul
materialul de constr
construcţie
ucţie al tamburu
tamburului:
lui: oţel inoxidab
inoxidabil.
il.

Noţiuni generale

Stabilirea
Stabilirea variantei constructive
Centrifug
Centrifugarea
area este un procedeu
procedeu mecanic
mecanic de accelerare
accelerare a separării
separării componentel
componentelor
or unor 
sisteme eterogene ca: suspensii (solide dispersate în lichide), emulsii(dispersia, sub formă de
picături fine, a unui lichid în altul), amestecuri de gaze etc. Maşinile care realizează centrifugarea
pot fi centrifuge, supracentrifuge sau ultracentrifuge.[3]
Separarea componentelor
componentelor unei suspensii se face prin:
• sedimentare, adică prin acţiunea
acţiunea diferenţial
diferenţialăă a gravitaţie
gravitaţieii asupra fazelor
fazelor suspensiei
suspensiei
având densităţi diferite; după cum faza dispersă a suspensiei are densitatea mai mare
sau mai mică decât faza dispersantă (continuă), particulele suspensiei se depun sau se
ridică;

Fig. 1. Separarea componentelor unui

amestec solid – lichid prin sedimentare
1 - recipient; 2 - suspensie; 3 - sediment;
sediment;
4 - strat filtrant.[1]
• filtrare , cu ajutorul unei
unei suprafeţe sau unui strat
strat poros prin care poate trece numai
numai faza
fluidă; spre deosebire de sedimentare, filtrarea nu este condiţionată de diferenţa dintre
densităţile fazelor care se separă, ci de diferenţa dintre presiunile pe cele două feţe ale
stratului filtrant; filtrarea se produce în mod obişnuit în câmpul forţelor de presiune
care se realizează datorită presiunii hidrostatice a stratului de suspensie; presiunii pe
faţa
faţa super
superioa
ioară
ră a stratu
stratului
lui filtra
filtrant
nt obţinu
obţinută
tă prin
prin pompar
pomparea
ea suspe
suspensi
nsiei
ei sau cu aer 
aer 
comprimat deasupra stratului de suspensie; depresiunii pe faţa inferioară a stratului
filtrant. [3]

Fig. 2. Separarea componentelor unui

amestec solid – lichid prin filtrare
1 - recipient; 2 - suspensie;
suspensie;
3
 3 - sediment; 4 - strat filtrant.

La mişcarea pe traiectoria circulară de rază r a unei particule cu masa m, forţa centrifugă
este:
F c = mr ω 2

unde ω  este viteza unghiulară, iar  ac = r ω 2 este acceleraţia câmpului centrifugal.
Spre deosebire de câmpul de forţe gravitaţional, câmpul forţelor centrifuge este
neomogen pe rază (intensitatea lui creşte în lungul razei), iar direcţia forţei centrifuge este
radială şi se roteşte cu viteza unghiulară ω  . Intensitatea câmpului de forţe centrifuge poate fi

variat prin modificarea lui r sau a lui ω  .[1]

Cu ajutorul forţei centrifuge se poate accelera sedimentarea, filtrarea, se poate realiza

eliminarea înaintată a lichidului dintr-un material solid (de secare), sau sedimentarea unui
lichid cu conţinut foarte mic de fază solidă (limpezire centrifugală).
La centrifugare, amestecul eterogen se află în mişcare de rotaţie separarea componentelor 
efectuându-se fie pe baza diferenţei de densitate dintre faze (sedimentarea centrifugală), fie pe
baza presiunii generate de forţa centrifugă a lichidului asupra unui strat filtrant (filtrare
centrifugală).[1]
Centrifugarea se aplică la separarea particulelor mai fine separarea sistemelor disperse cu
diferenţă mică între densităţile fazelor.
Centrifugele sunt maşini care permit realizarea procesului de centrifugare. Partea lor 
principală o constituie tamburul  (cilindric, tronconic, cilindro-conic) în interiorul căruia se
introduce suspensia: tamburul este antrenat în mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară ω  . La

separarea după principiul filtrării, tamburul centrifugei este perforat spre a permite evacuarea
filtratului. La separarea după principiul sedimentării tamburul este neperforat. Centrifugarea
de sedimentare se aplică în general pentru separarea suspensiilor greu fitrabile, separarea
emulsiilor, iar, în unele cazuri pentru separarea componentelor amestecurilor gazoase.[3]
În continuare vom analiza centrifuga de sedimentare pe trei coloane.

Realizarea schemei de principiu

4
 Fig. 1. Schema de principiu a unei centrifuge de sedimentare

1 tambur 6 curele 11 capac

2 arbore 7 motor 12 filtrat
3 casetă cu 8 carcasă 13 amestec
rulmenţi 9 batiu
4-5 roţi de curea 10 placă de bază

Descrierea funcţională şi pe părţi componente

O centrifugă se compune principal, dintr-un tambur pus în mişcare de rotaţie de un sistem

de antrenare (fig. 1). În plus centrifugele sunt prevăzute şi cu mijloace necesare pentru
descărcarea şi colectarea fazelor separate prin centrifugare. Întregul ansamblu se află într-o
carcasă, asamblată rigid sau elastic pe un batiu. [3]

Fazele ciclului de centrifugare, in general, sunt: incarcarea; pornirea si accelerarea

tamburului pana la turatia de regim; desecarea sedimentului de solutia initiala; spalarea

5
 sedimentului; vantarea sedimentului; dupa spalare franarea pana la oprirea centrifugei;
descarcarea sedimentului.[1]
Duratele diferitelor faze depind de proprietăţile suspensiei şi de cele ale produsului
precum şi de construcţia centrifugei. La unele centrifuge de exemplu descărcarea sedimentului
se face cu tamburul oprit pe când la altele se face cu tamburul în mişcare de rotaţie la turaţia de
regim sau cu turaţie redusă.[1]
Succesiunea fazelor ciclului de centrifugare poate fi comandată manual sau automat,
după programul prestabilit.

Stabilirea paşilor pentru funcţionare a centrifugei:

Pentru ca centrifuga să funcţioneze corect trebuie să se urmărească următorii paşi:
1. pornirea motorului: 1 min;
2. centrifugarea până la turaţia de regim: 1 min;
3. alimentarea tamburului: 1 min;
4. centrifugarea propriu-zisă: 1,5 min;
5. separarea celor 2 faze: 1,5 min;
6. oprirea centrifugei: 1 min;
7. evacuarea fazei lichide: 1,5 min;
8. svântarea sedimentului 1 min;
9. evacuarea fazei solide: 1,5 min.

Calculul tehnologic şi determinarea

grosimii peretelui tamburului

6
 Fig. 2. Tambur cilindric nerigidizat cu capac şi fund cilindric

1 Mpa = 106 Pa

Geometria tamburului

V u = k u ⋅V t 

unde:
V  u
- volumul util [m3];
V  t 
- volumul ocupat [ m3];
k u
- coeficient de umplere;
k u
= 0.5÷0.7;
k u
Aleg =0.5
π D22
V t  = ⋅ H 
4
H  - înălţimea tamburului;
D2 - diametrul tamburului.
3.14 ⋅ (1.3) 3.14 ⋅ 1.69
2
π D22
V t  = ⋅ H  = = ⋅ 0.95 = 1.26 [m3]
4 4 4
V u = 0.5 ⋅1.26 = 0.63 [m3]
π  V u ⋅ 4
V u = ( D22 − D222 ) ⋅ H  ⇒ D22 = D22 −
4 π  ⋅ H 

0.63 ⋅ 4 2.52
D22 = 1.69 ⋅ = 1.69 ⋅ = 0.85 = 0.92 [m]
3.14 ⋅ 0.95 2.98

D21 = D 2 1 − k s ⋅ψ  

unde:

7
∆E ' ' - energia care trebuie furnizată sedimentului
ω 22
∆E ' ' = js ⋅ [kg∙m2/s2]
2
2
0.8722
∆E ' ' = 14 .413 ⋅ ⇒ ∆E ' ' = 5.47 [kg∙m2/s2]
2

js - momentul de inerţie al sedimentului

 D21  2  D22  2 
ms    −    
  2     2    [kg∙m2/s2]
js =
2

 D21  2  D22  2 

ms = ρ s ⋅ π    −     [kg]
  2     2   
ms - masa sedimentului
ms = 2200 ⋅ 3.14 ⋅ 0.0646 ⇒ m s = 446 .25 [m]

js = 446 .25 0.0646 ⇒ js = 14.41 [kg∙m2/s2]

2

∑∆E  = ∆E '+∆E ' ' ⇒∑∆E  = 8.08 [kg∙m2/s2]

8.08
N 2 = ⇒ N 2 = 0.089 [kW]
90
F i = f  e ⋅ P d  unde:
f  e = 0.01 - coeficient de frecare în lagăre.
P d  = mr  (1 + 2 ⋅ 10 −3 ⋅ φ ) ⋅ g 
P d  - forţa dinamică;
- factor de separare.
m r  = mt  + 2m c
π 
mt  = ( Dm2 − D22 ) ⋅ ρ OL ⋅ H 
2
4
π 
mc = ( Dm2 − D12 ) ⋅ ρ OL ⋅ h1
2
4

Dm2 = D2 + h2
D1 = D2 − 50mm = 1.3 − 0.05 = 1.25 - diametrul iniţial al capacului
mr  - masa rotorului;
mt  - masa tamburului;
mc - masa capacului.
φ  = 0.07

14
 3.14
mt  = [ (1.7213 ) − 1.69] ⋅ ⋅ 7800 ⋅ 0.95 ⇒ mt  = 173 .394 [kg]
4
3.14
mc = [1,312 − 1,25 2 ] ⋅ ⋅ 7800 ⋅ 0.018 = (1.71 − 1.56 ) ⋅ 0.785 ⋅ 7800 ⋅ 0.018 =⇒ mc = 16.53
4

[kg]
mr  = 173 .394 + 2 ⋅16.53 ⇒ mr  = 206 .45 [kg]
P d  = 206.45(1 + 2 ⋅10 −3 ⋅ 0.07 ) ⋅10 ⇒ P d  = 2064 .78 [N]
F i = 0.01 ⋅ 2064 .78 ⇒ F i = 20 .64 [N]
df   0.1
W i = ω ⋅ = 0.8722 ⋅ ⇒ W i = 0.04361 [rot/s]
2 2
N 3 = 2 ⋅ 20.64 ⋅ 0.08 ⇒ N 3 = 3.3024 [kW]
N 4 = 11.3 ⋅ 10−3 ⋅ ρ a ⋅ g ⋅ L ⋅ ω 3 ( R14 + R24
ρ a = 1.225 - densitatea aerului [kg/m 3]
N 4 = 11.3 ⋅ 10 −3 ⋅ 1.225 ⋅ 10 ⋅ 0.95 ⋅ 0.8722( 0.65 4 + 0.656 4 ⇒ N  4 = 0.041 [kw] [2]

Calculul puterii de regim

N r  = N 2 + N 3 + N 4

N r  = 0.089 + 0.033 + 0.041 = 0.53 [kw]
N p = N 1 + N 3 + N 4

N  p = 0.327 + 0.033 + 0.041 = 3.66 [kw] [2]

Stabilirea tipului de transmisie şi calculul acestora

Din STAS alegem motor ASA-132-S (pag. 257 C. Răduţi) în construcţie pe tălpi. [3]
Tip Putere Turaţia η cosφ In(380V)A Mp/Mn Ip/In Mmax/Mn Masa
motor  nominală nominală % Kg
KW rot/min
ASA - 2.2 715 80 0.72 5,8 2.08 5 2.16 78
15
132Mb-6 3
[3]

[3]

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale

Date generale:
n1 = 965 [rot/min]
P  = 4 [kW]
n1 965
i = = = 1.9
nt  500

a) Alegerea profilului curelei:

Din STAS 1163-71 monograma nr.6
Se alege curea SPZ l p = 8.5 mm; h = 8 mm
l p - lăţimea primitivă;
h - înălţime. [3]
b) Diametrul de calcul al roţii motoare:
Din STAS 1163-71 şi STAS 1162-67
D p1 min = 100 [mm] [3]
c) Diametrul de calcul al roţii conduse:
D p2 = i ⋅ D p = 1.9 ⋅ 100 ⇒ D p = 190 [mm] [3]
1 2

d) Viteza periferică a curelei:

n1 = 965 [rot/min]
16
 π  ⋅ D p ⋅ n1 3.14 ⋅ 100 ⋅ 965
v= 1
= ⇒ v = 5.05 [m/s] [3]
60 ⋅ 1000 60 ⋅ 1000
e) Distanţa axială:
0.75 D p1 + Dp < A < 2 Dp + Dp
2 1 2

0.75 (100 +190 ) < A < 2(100 +190 )

217 .5 < A < 580

A = 500 mm [3]
f) Unghiul dintre ramurile curelei:
D p2 − Dp D p2 − Dp 190 − 100
γ   = 2 arcsin 1
= 57 1
= 57
2A A 500

γ  = 16 .26 = 10  

[3]
g) Unghiul de înfăşurare pe roţile de curea:
β 1 = 180 − γ   = 170
 

β 2 = 180 + γ   = 190 [3]

 

h) Lungimea primitivă a curelei

(D − D )
p2 p1
2

Lp = 2 A + π D p + m
4A
D p1 + Dp
D pm = 2
⇒ D p = 145
2 m

L p = 2 ⋅ 500 + 3.14 ⋅145 + 4.05 = 1459 .35 [mm]

Se alege din STAS 1163-71 curea cu L p = 1600 [mm] [3]
i) Recalcularea distanţei axiale
A = 0.25 L p − π D p + ( L p − π D p ) 2 − 2( D p − D p ) 
 m m
 2 1

=0.25 1600 −3.14 ⋅145 + (1600 −3.14 ⋅145 ) −16200 

2


 

[3]
A = 570 .57 [mm]
j) Calculul numărului de curele
P ⋅ c f   4 ⋅1.1
Z 0 = = ⇒ Z 0 = 1.299
c L ⋅ c β  ⋅ P 0 0.96 ⋅ 0.98 ⋅ 3.6

c L = 0.96 cf. STAS

c f   =1.1 cf. STAS
c β  = 0 .98 cf. STAS

17
 minim. de
l şaibei buc.
aripioare
3 5 4 32, 1,2
MB 7 6 5 13 10,4
5 7 4 5 5

7.3. Calculul penelor

Penele se aleg în funcţie de diametrul capetelor arborelui pe care se montează. Ele au
rolul de a asigura transmiterea mişcării între arbore şi butucul rotii conduse. Se aleg pene
paralele si se verifica la strivire si forfecare. [5]
Penele paralele au rolul de a asigura transmiterea momentului de torsiune intre arborele
amestecătorului şi diferite elemente constructive montate pe acesta. [5]
Dimensiunile penelor paralele se aleg din standard în funcţie de diametrul capătului
arborelui pe care se montează.(Fig 7.5) [5]
d Pana Canal
L t1 t2
de la pana b H de la pana b in in
la la arbore butuc
12 17 5 5 10 56 5 3 2.3
17 22 6 6 14 70 6 3.5 2.8

Fig. 7.5 Pană paralelă

După alegere se verifica la solicitarea de strivire şi forfecare.

a) Calculul la strivire [3]

4M t 
σ s = ≤ σ as
hl c d 0

unde:
σ  as - tensiunea admisibila a materialului penelor;
Mt - momentul de torsiune;
h,lc,d0- caracteristicile dimensionale ale penelor.
σ r  660
σ as = = = 275
C r  2.4

I. d=16mm
28
 d= 17-12=5 mm
b=5mm
H=5mm
56 − 10 46
L= = = 9 .2
5 5
Canal b=5mm
t 1=3mm
t 2=2.3mm
4 ⋅ 39585 158341 .86
σ s = = = 215 .13 < 275
5 ⋅ 9.2 ⋅ 16 736
II. d=20mm
d=22-17=5 mm
b=6mm
H=6mm
70 − 14 62
L= = = 9 .3
6 6
t 1=3.5mm
t 2=2.8mm
4 ⋅ 39585 .49 158341 .96
σ s = = = 141 ,88 < 275
6 ⋅ 9.3 ⋅ 20 1116

b) Calculul de forfecare . [3]

2M t 
σ  f   = ≤ σ af  
bl c d 0

σ c 400
σ  f   = = = 266 .66
1.5 1.5
2 ⋅ 29318 .5 58637
I. σ  f   = = = 79.66 < 266 .66
5 ⋅ 9.2 ⋅ 16 736
2 ⋅ 29318 .5
II. σ  f   = = 58637 = 39.40 < 266 .66
6 ⋅ 9.2 ⋅ 20 1104

Bibliografie

1. Chişiu A., Matieşan D., Mădărăşan T., Pop D., Organe de maşini, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
2. Jinescu V., Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare , Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.

29
3. Organe de maşini – Prescripţii generale de proiectare. Elemente de legătură şi transmisie
(Colecţie STAS), Institutul Român de Standardizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
4. Răduţi C., Nicolescu E., Maşini electrice rotative fabricate în România, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1981.
5. Tacă C. D., Păunescu M., Teoria şi practica sistemelor de amestecare , Editura MATRIX
ROM, 2000.

30