Prof.Dr.Ing.

Dan FLORICAU

CURS

Cap.2. STRUCTURI DE CONVERSIE CONTINUU-CONTINUU

Clasificare:

- Dupa modul de separare galvanică:

- convertoare continuu-continuu fară separare galvanică;
-convertoare continuu-continuu cu separare galvanică.

- După modul de transfer a puterii:

-convertoare continuu-continuu unidirecţionale (1 cadran);
-convertoare continuu-continuu bidirecţionale (2 cadrane:
bidirecţionale în curent şi unidirecţionale in tensiune, bidirectionale în tensiune
şi unidirecţionale în curent, 4 cadrane: bidirectionale în tensiune şi bidirecţionale
în curent).

- După numărul nivelelor de tensiune:

- structuri de conversie cu 2 niveluri de tensiune;
- structuri de conversie multinivel.

2.1. Structuri de conversie unidirecţionale

Se studiază 4 structuri de bază reprezentative fară separare galvanică.

Aceste convertoare cu comutaţie permit controlul transferului de energie între o
sursă şi o sarcină, care este de natură capacitivă (sursă de tensiune) sau de natură
inductivă (sursă de curent).

Chopper continuu cu
Chopper acumulare inductivă Chopper
continuu serie continuu
(Buck) parallel (Boost)

Chopper continuu cu
acumulare capacitivă

Fig.1. Diferite structuri de choppere unidirecţionale.

În contextul transferului de putere unidirecţional şi ţinând cont de

caracterul unidirecţional al surselor de energie, constituirea celulei de comutaţie
prezintă întotdeauna 2 cofiguraţii: una de tip P (Fig.2a) şi una de tip N (Fig.2b).

1
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

ik1 ik2
k1=T
k2=D uk2
uk1 +
+
is Ui
Ui is
k1=T
k2=D uk2 uk1
ik2 ik1
a) b)
Fig.2. Configuraţii de choppere de tensiune continuă serie (Buck):
a) cu celulă de comutaţie de tip P; b) cu celulă de comutaţie de tip N.

Cele 2 configuraţii sunt alcătuite din 2 întreruptoare elementare cu

caracteristici statice ideale în 2 segmente. Unicitatea semnului mărimilor
electrice face ca perechea de întreruptoare să fie tot timpul o asociere între un
întreruptor comandat (k1=T) şi o diodă (k2=D).
Din p.d.v. al comenzii, întreruptoarele k1 şi k2 nu pot să fie simultan
deschise (deoarece sursa de curent ar fi în gol) şi nu pot să fie simultan inchise
(deoarece sursa de tensiune ar fi scurtcircuitată).
Constituirea acestei reţele electrice conduce la existenţa următorului sistem
de ecuaţii:
u k1 + u k1 = U i
(1)
ik 1 + ik 2 = i s
Chopperele cu ieşire „în curent” (chopperul serie şi cu acumulare
capacitivă) se pot transforma în surse dinamice de tensiune cu ajutorul unui
condensator care se conectează în paralel pe sarcină (filtraj de ordinul 2).
În cadrul acestei secţiuni, chopperele sunt comandate la o frecvenţa de
comutaţie constantă (fixă) şi timpul de conducţie (raportul de conducţie α) al
întreruptorului comandabil T este variabil.

2.1.1. Chopperul serie (Buck) cu filtru LC de ieşire

A) Principiul de funcţionare în conducţie continuă

Structura de principiu a chopperului serie cu filtru LC de ieşire este

prezentată în Fig.3. Întreruptorul T este închis în timpul fracţiunii αTp din
perioda de comutaţie Tp. Sursa primară furnizează energie sarcinii R şi
inductorului L. Atunci când T este blocat, dioda de regim liber D asigură
continuitatea curentului şi descarcă bobina L (energia magnetică) în sarcina R.
Formele de undă în conducţie continuă sunt reprezentate în Fig.4. Tensiunea la

2
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

ieşire poate fi reglată prin modificarea raportului ciclic α. În regim permanent

tensiunea medie la bornele inductorului L este nulă ( U L = 0 ) şi curentul mediu
prin condensator este zero ( I C = 0 ). Aceasta impune:
uD = α ⋅Ui = U s (2)
Prin definiţie 0 ≤ α ≤ 1 , ceea ce înseamnă că montajul este de tip coborâtor
de tensiune (Buck).

iT
T
uT
+
L iL is
Ui
D uL C R
us
iD uD=αUi iC

Fig.3. Schema de principiu.

iD, uD uD
Ui iD

iL t
ILM iL is
Is Δis
ILm
iT, uT uT t
Ui iT

αTp Tp t
Fig.4. Forme de undă pentru chopperul continuu serie (Buck).

B) Ondulaţii ale curentului şi ale tensiunii

Ondulaţia curentului în inductorul L este calculată considerând că

ondulaţia tensiunii de ieşire Δus este neglijabilă faţă de valoarea sa medie U s ,
caz în care tensiunea uL are forma de undă din Fig.5.

3
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

iL, uL uL
Ui-Us
ILM iL is
Is
ILm
αTp Tp t
-Us
Fig.5. Forme de undă pentru calculul ondulaţiilor de curent.

Calculul ondulaţiilor de curent. Dimensionarea lui L.

- intervalul: 0 ≤ t ≤ α ⋅ T p , întreruptorul T este închis:
di L
uL = L (3)
dt
uL = Ui − U s (4)

Se înlocuieşte (2), (3) în (4) şi rezultă:

Δi L Δi
u L = U i − α ⋅ U i = (1 − α ) ⋅ U i ≅ L =L L (5)
Δt αT p
Din relaţia (5) se obţine ondulaţia curentului prin bobina L:
U ⋅ α ⋅ (1 − α )
ΔiL = I LM − I Lm = i (6)
L⋅ fp
Expresia (6) se poate utiliza pentru dimensionarea inductorului L.
Ondulaţia curentului este maximă pentru α=0.5:
Ui
(ΔiL )max = (7)
4⋅ L⋅ fp

Forma lui ΔiL(α) este reprezentată în Fig.6.

ΔiL
Ui
4Lfp

0 0.5 1 α
Fig.6. Ondulaţiile curentului în funcţie de α.

4
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

Presupunând curentul de sarcină constant, ondulaţiile tensiunii (δus) sunt

produse de componenta alternativă a curentului iL (δiL). Pornind de la forma de
undă δiL, cu ajutorul relaţiei (8) se poate deduce forma ondulaţiei de tensiune
(Fig.7).
d (δu s )
iC = δ i L = C (8)
dt
iL
ΔiL/2 aria A
δiL U2

t1 αTp t2 Tp t
-ΔiL/2 δus Δus
U1
Fig.7. Forma ondulaţiei de tensiune.

Valoarea de vârf a ondulaţiei de tensiune (Δus) se exprimă astfel:

Δu s = U 2 − U1 = δu s (t 2 ) − δu s (t1 ) (9)
Relaţia (9) poate fi pusă sub forma:
t2
d (δu s )
Δu s = ∫ dt
⋅ dt (10)
t1

Ţinând cont de expresia (8) se obţine (aria A):

t
1 2 1 1 Δi T p ΔiL
Δu s = ∫ δiL ⋅ dt = ⋅ ⋅ L ⋅ = (11)
Ct C 2 2 2 8⋅C ⋅ fp
1

Se înlocuieşte expresia ondulaţiei curentului ΔiL (6) în (11) şi se obţine:

α ⋅ (1 − α ) ⋅ U i
Δu s = (12)
8 ⋅ L ⋅ C ⋅ f p2

Această ondulaţie este maximă pentru α=0.5:

Ui
(Δu s )max = (13)
32 ⋅ L ⋅ C ⋅ f p2
Cu ajutorul relaţiei (12) se poate calcula valoarea condensatorului C.
Această metodă conduce la rezultate foarte bune dacă ondulaţiile sunt mici în
raport cu componentele continue ale mărimilor considerate. În principiu, cea mai
mare parte a alimentărilor prin decupare prezintă acest avantaj. Invers, acest

5
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

mod de calcul devine imprecis atunci când se lucrează cu ondulaţii relative de

nivel ridicat.

C) Constrângeri impuse asupra întreruptoarelor

Întreruptor T Întreruptor D
uTmax = Ui uDmax = Ui
Ui Ui
IT max = I s + α ⋅ (1 − α ) ⋅ I D max = I s + α ⋅ (1 − α ) ⋅
2⋅ L⋅ fp 2⋅L⋅ fp