Sunteți pe pagina 1din 60

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE ALIMENTAŢIE ŞI TURISM

Profesor îndrumator: Studenti:


Ana-Maria NAZÂRU Vasile Valentin CRISTEA
Ramona Stefania DANCESCU
Loredana Cristina MILITARU
CUPRINS
.................................................................................................................................................12
PANCOTA...............................................................................................................................12
MOCREA.................................................................................................................................14
IV. Evaluarea procesului de producţie (fezabilitatea tehnică).............................................34
IV.1. Specificaţii de producţie / modalităţi de prestare a serviciilor.....................................34
IV.2. Cantităţi de materiale necesare şi furnizorii.................................................................34
IV.4. Echipamente necesare....................................................................................................40
.................................................................................................................................................46
IV.5. Spaţiile de producţie necesare........................................................................................46
V.2.Situaţia principalelor calificări necesare.........................................................................50
..............................................................................................................................................51
V.3 Cerinţele manageriale necesare şi responsabilităţile managerilor.................................51
VI. Evaluarea financiară (fezabilitatea financiară)..............................................................54
VI.1. Compararea cu alternativa cumpărării unei afaceri....................................................54
VI.2. Estimarea mărimii fondurilor necesare........................................................................56
VI.3 Estimarea surselor posibile de finanţare........................................................................56
Proiectul se incaderaza si urmareste obiectivele masurii 313 „Încurajarea activitatilor
turistice”, ce se încadreaza în Axa III –„Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si
diversificarea economiei rurale” si si a codului CAEN 5520 “Facilităţi de cazare pentru
vacanţe şi perioade de scurtă durată” ce au drept scop comun dezvoltarea activitatilor
turistice în zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si
a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural...................57
VII. Riscuri şi probleme majore..............................................................................................60

I. Date generale ale afacerii - Prezentarea generală a domeniului

3
Omul a căutat să cunoască mediul înconjurător, să-i folosească însuşirile pentru
adăpostire şi apărare, pentru procurarea hranei şi a materialelor necesare vieţii lui. A devenit
conştient de ceea ce se află în jurul său, punând în balanţă avantajele şi restricţiile locurilor în
care trăia pentru asigurarea satisfacerii propriilor trebuinţe.
Concomitent cu evolutia societatii umane mult intensificata in ultimele secole, cu
precadere dupa revolutiile industriale si cea informatica, care au facilitat modul de existenta
al omului, modul de procurare si satisfacere a nevoilor fundamentale si totodata au determinat
aparitita notiunii de stres cotidian, omul suferind consecintele propriilor actiuni, a simtit
nevoia descoperirii unor modalitati d recreere, de refacere. Acestea au fost motivele aparitiei
turismului.
Momentan, turismul a devenit o activitate economica, o ramura prioritara pentru
economia anumitor state, unde veniturile din aceasta ramura asigurand cea mai mare parte a
produsului intern brut. Insa turismul este in esenta o activitate socio-cultural-recreativa,
menita sa valorifice obiecivele naturale, culturale, dar si economice (rezultate ale epocii
postmoderne, ale noilor tehnologii si inventii), din cele mai spectaculoase. Daca primele
manifestari turistice constau in pelerinaje la locurile sfinte, ce au evoluat treptat spre
descoperirea obiectivele naturale si culturare, iar ulterior cei mai multi concentrandu-se
exclusiv pe refacerea psihica au cautat oaze de liniste, refugii de aglomeratiile urbane, alegand
complexe turistice moderne, exotice poate, predominand turismul litoral ori montan. Din
fericire, s-a observat in ultimii ani o noua tentinda, oamenii intorcandu-se la natura, astefel s-a
dezvoltat turismul rural si agroturismul, dar si o crestere a interesului pentru cultura, pentru
istorile civilizatiile predecesoare.

Romania, din punct de vedere turistic, are un potential formidabil, ingloband obiective
din cele mai diverse, din aproape toate ramurile: dat fiind pozitia geografica,clima moderata
din arealul temperat, iesirea la Marea Neagra (potential pentru turismul litoral), configuratia
reliefului si cea petrografica sursa pentru peisaje unice destinatii pentru turismul montan (ex.
Bucegi, Poiana Brasov), pentru agroturism, zacamintele interne ale scoartei ce au dat nastere
unor izvoare balneo-climaterice si curative exceptionale (ex. zona Covana, salinele de la
Slanic Prahova, Borsec, Baile Herculane Moneasa). De neglijat nu este nici latura culturala,
monumentele istorice, religioase , constructiile arhitecturale (ex. zona Bucovinei, Subcarpatii,
ruinele vechii cetati Appulum Sarmisegetuza, orase foste cetati medievale precum Brasov,
Sibiu, Sighisoara). Potentialul natural este constituit si din numeroasele rezervatii bio si
parcuri naturale cu numeroase specii protejate de plante si animale (ex. Piatra Craiului).

4
Zona Crisanei este inzestrata cu un cadru geografic armonios, din care nu lipsesc
munti cu partii de schi, chei adanci cu pesteri si cascade, lacuri si izvoare termale, cu clima
blanda, usor umeda datorita influentelor oceanice, reprezentand prin urmare un loc ideal de
petrecere a timpului liber. Aerul cosmopolit al oraselor, numarul mare de monumente istorice,
satele traditionale bine conservate, precum si numeroasele posibilitati de agreement constituie
doar cateva din motivele pentru a vizita Crisana.

Afacerea pe care vrem să o demarăm constă în deschiderea unei pensiuni agroturistice


în zona vestica a tarii, in localiatea Ineu. Aceasta va avea următoarea adresă: Str. Levantica,
nr. 89, Ineu, jud. Arad.

Turismul rural, ca si componenta a turismului national în ansamblu,


este un sub-sector cu potential deosebit de dezvoltare, reprezentând
astfel o alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala, o
modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un
factor de stabilizare a populatiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate
contribui la atenuarea dezechilibrelor aparute între diverse zone,
constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale.

Peisajul natural, specific României, ofera posibilitati excelente pentru


practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul
mediului rural, experimentarea unor activitati inedite, participarea la
diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atractie
care nu sunt disponibile în zonele urbane.

Un segment important al turismului rural românesc este reprezentat de


agro-turism, data fiind prezenta unui numar ridicat de gospodarii agricole,
localizate în zone cu valoare peisagistica ridicata unde sunt pastrate
traditiile si obiceiurile stravechi. Având în vedere necesitatea reorientarii
unora dintre aceste gospodarii catre activitati non-agricole si de obtinere
a veniturilor suplimentare,agroturismul poate fi o buna alternativa.

5
Agroturismul este în general practicat de micii proprietari din zonele
rurale/gospodariile rurale, ca activitate secundara, implicând în mod activ
femeia. Prin aceasta forma de turism se ofera posibilitatea turistilor de a
reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic si spiritual,
precum si accesul la bucataria autentica specifica fiecarei zone.

Urmarind evolutia turismului rural, se observa ca la nivelul anului 1996


exista un numar de 61 pensiuni turistice rurale, cu o capacitate de cazare
de 332 de locuri; la nivelul anului 2004 acestea au ajuns la un numar de
892, cu o capacitate de cazare de 9405 locuri, iar la nivelul anului 2005, în
spatiul rural, numarul pensiunilor turistice a ajuns la 956, cu o capacitate
de cazare de 11151 locuri, ceea ce reprezinta un potential considerabil la
nivelul acestui sub-sector. (Sursa INS 2006)

1400
1200
1259
1000
800 956
892 Nr pensiuni
600
400
200
0 61
1996 2004 2005 2006

Graficul nr. 1__________________Evolutia numarului de pensiuni agroturistice la


nivel national

6
16000
14000
14551
12000
10000 11151
8000 9405
Capacitate cazare
6000
4000
2000
0 332
1996 2004 2005 2006

Graficul nr. 2_________Evolutia capacitatii de cazare in pensiunile agroturistice la


nivel national

Nord est
Sud est
Muntenia
Oltenia
Vest
Nord vest
Centru
Bucuresti

Graficul nr. 3_____________Situatia stucturilor de primire turistica la nivelul


anului 2006

7
1400
1200
1000
800
2005
600
2006
400
200
0
NordEst SudEst Muntenia Oltenia Vest NordVest Centru Bucuresti

Graficul nr. 4__________________________________Evolutia numarului de turisti

Astfel, comform cu datele furnizate de Institutul National de Statistica, se observa


evolutia pozitiva a numarului de turisti in zona vestica a tarii, chiar mai accentuata decat in
alte zone ale tarii, ce releva potentialul zonei si interesul crescut al turistilor pentru aceasta.
Totodata remarcam si numarul scazut de structuri de primire turistica comparativ cu numarul
de turisti. Prin urmare unitatile turistice existente nu au capacitatea de a sustine intreg fluxul
turistic, aceasta fiind o motivatie a initiatorilor proiectului in selectarea acestei zone pentru
infiintarea unei noi pensiuni agroturistice.
II. Prezentarea serviciului

II.1. Concept
Pensiunea “Raiul Crisanei”, a carei constructie dorim sa o demaram, incearca sa aduca
confortul necesar unei sederi placute cu posibilitati de a satisface aproximativ toate categoriile
de turisti. Sederea confortanta se imbina cu placerea de a descoperi o zona rurala complexa,
cu peisaje de exceptie, cu o arie protejata cu numeroase specii rare, cu un bogat fond cultural,
datorita incarcarii istorice, monumentelor din apropiere, cu o zona cinegetica, cu un lac
destinat pescuitului profesionist, cu statiuni curative.
Proiectul este conceput pentru a suplini deficientele existente in turismul regional,
intrucat resorturile turistice actuale se adreseaza doar unei categorii de turisti oferind exclusiv
servicii de cazare si restauratie.
Astfel, noi dorim sa aducem un proiect inovativ prin care sa modernizam piata.
Pensiunea isi propune sa dezvolte un sistem all-inclusive prin serviciile oferite si sa valorifice
obiecivele turistice din imprejurimi, prin crearea unor pachete specializate care sa includa
excursii, drumetii, programe de tratament, asigurarea de permise pentru zona cinegetica, cea
de pescuit.

8
Acest studiu de fezabilitate nu va face altceva decat să analizeze ideea noastră de a ne
deschide propria afacere, şi anume de a avea o pensiune localitatea Ineu. Această
pensiune va fi o structură de cazare pentru acei turişti care doresc o evadare din mediul urban.
In acelaşi timp, studiul nostru de fezabilitate ne va arăta dacă ideea noastră va fi profitabilă.

II.2. Prezentarea detaliata a serviciilor


Serviciile oferite de pensiunea noastra constau in:
-cazare, pensiunea avand o structura de cazare de 20 de locuri in 10 camere duble cu baie
proprie
-restauratie, pensiunea detinand un restaurant capabil sa deserveasca clientii intr-un mod
eficient. Un atu al unititatii este detinerea unei mini ferme de animale si un teren cultivat cu
legume, care poate suporta intreg necesaul de carne, produse lactate, oua si legume al
restaurantului. Toate produsele folosite in bucatarie sunt bio, astfel produsele oferite clientilor
sunt de calitate.

-entertaiment, ce reprezinta principalul obiectiv


al proiectului. Inovatia o reprezinta crearea de
pachete diversificate pentru a atrage o gama cat
mai larga de turisti.

9
Fig. II.1 – Amenajare Exterioara si interioara
Obiectivele turistice pe care dorim sa le exploatam sunt localitati cu un puternic fond
cultural si istoric, precum Ineu, Dezna, Pancota, Mocrea, ori cu obiective naturale de exceptie
si izvoare termale precum Moneasa.

Detalierea obievelor turistice:

INEU
Orasul Ineu este situat in partea de vest a României, in judetul Arad, pe cursul
mijlociu al vaii Crisului Alb, intre Muntii Zarandului si Codru Moma.

Documentar orasul este atestat ca cetate-fortareata din cnezatul romanesc inca din 1295,
despre care s a scris ca a avut un rol important in momentul constituirii Transilvaniei ca
principat autonom. Fiind de doua ori intrata sub stapanire turca, pastreaza amprentele luptei
de rezistenta a poporului nostru in fata celui turc. Edificiul mostenit a avut două părţi: cetatea
interioară, existentă şi astăzi, în formă de pătrat, la colţuri bastioane circulare etajate, şi
zidurile din piatră, în formă de pătrat, cu bastioane la colţuri, care se află la cîteva sute de
metrii. Din acesta doar ruinele bastionului dinspre Crişul Alb se mai văd astăzi în grădina
şcolii. Dincolo de ziduri erau şanturi cu apă.În
sec. XVI -XVII aici era o reşedinţă episcopală
ortodoxă. (secolul XVI XVII). Biserica ortodoxă,
construită in perioada 1861-1864, are o colecţie
10
de obiecte din acea perioadă. Aici se păstrază şi acele picturi care au fost aduse aici de la o
biserică veche, demolată, dar sunt şi alte picturi valoroase, şi un iconostas bogat ornamentat
cu sculpturi aurite.

Fig. II.2 – Obiective turistice Ineu

DEZNA
Ca si orasul invecinat, localitatea este
atestata inca din secolul al XIII-lea.
Trecutul localității este strâns legat de cel al cetății care i-a dat numele. Potrivit unei
legende, denumirea ar deriva din numele regelui dac Decebal.
Potențialul turistic al comunei Dezna este unul de excepție. Dintre obiectivele turistice
ale comunei fac parte ruinele cetății Dezna (sec. al XIII-lea - XVII-lea), biserica ortodoxă din
satul Dezna ce poartă hramul "Pogorârea Sfântului Duh" - menționată pentru prima oară în
anul 1318, urmele unei cetăți de piatră datate din secolul al XIII-lea, situate pe dealul Ozoiu,
un castel neoclasic datând din secolul al XIXlea, cele doua troițe, ruinele topitoriei de fier de
la Răschirata și nu în ultimul rând Valea Zugăului, Vf. Măgura Diecilor, Vf. Lacul Tăului și
malul cu melci din satul Laz. De asemenea , de remarcat sunt si cele doua helestee special
amenajate pentru pescuitul sportive.

11
Fig.II.3 – Obiective turistice Dezna

PANCOTA

Renumit centru meşteşugăresc al sec XIX Pâncota a fost renumită pentru târgurile sale din
secolul al XVIII-lea. În centrul localităţii se află castelul Dietrich-Sukowsky construit în anul
1840 în stil baroc. Faţada aripii principale inspre stradă este bogat ornamentată, acoperişul din
faianţă colorată în formă de solzi iese în evidenţă. Castelul are săli spaţioase, iar sufrageria,
uşile din fier forjat şi grilajele de la ferestre sunt admirate de vizitatori.

La o distanta de 500 m de marginea oraşului, se înalţă "Cetatea Turcească", o cetate de


pământ, de formă ovală, înconjurată de un şanţ de apărare. Săpăturile arheologice se
desfăşoară din anul 2000, istoricii neştiind cu exactitate când şi de către cine au fost ridicate
fortificaţiile. În privinţa bisericii, nu se ştie cine a ridicat-o în interiorul zidurilor cetăţii Până
în prezent au fost cercetate 35 de morminte, inventarul arheologic este foarte bogat: ceramică
din sec. XII-XVI, podoabe şi unelte din os si metal, fragmente de teracotă din sec.XV, mai
multe piese de sculptură in piatră, realizate in stil bizantin. Piesele sunt unicat pe teritoriul
României, şi foarte rare în lume.

Poşta veche, cum este cunoscută în localitate este monument istoric. A fost construită pe
vremea Mariei Terezia la sfârşitul sec. XVIII, pentru a servi drept închisoare. Clădirea a avut
de-a lungul timpului mai multe destinaţii, şi starea ei este foarte înrăutăţită. A fost sediu al
administratiei fiscale, statie de poştalion (panî în 1890), han şi poştă.

12
Fig. II.4 – Obiective turistice Pancota

MONEASA

Moneasa este situată pe râul Moneasa, la poalele Masivului Codru-Moma, la o altitudine de


290 m. Izvoarele bicarbonatate, conţinând calciu, magneziu, sodiu, mezotermale (24-32°C)
sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale, al sistemului nervos periferic şi
central, ginecologice, al bolilor metabolice si de nutriţie.
Desi localitatea exceleaza pe segentul curativ, nu sunt de neglijat obiective precum: Pestera
Liliecilor (1 ora), Grota ursilor (10 minute), Cuptorul de fier (10 minute), Izvorul Piatra cu
Lapte (20 minute), Cariera de marmura (45 minute).
La colonia Jumelt, se poate vedea un cuptor din sec.al XIX-lea pentru topit fier. Are o
înălţime de 10 m a fost construit din piatră de granit cu căptuşeală de cărămidă.Se mai văd
orificiile pentru foc şi pentru scurgerea fontei.
În faţa Primăriei se află "Monumentul pietrarului", dedicat muncitorilor de la cariere de
marmură. Aici se extrage marmura neagră şi roşie, care se poate strunji, folosind astfel pentru
coloane sau, la pavaje, scări şi balustrade sau la monumente cu linii drepte.

Fig. II.5 – Obiective turistice Moneasa


13
MOCREA

Localitatea se mândreste cu o pivniţă uriaşă săpată în stâncă construită în anul 1636 de


principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi, pentru depozit de vin. Are o suprafaţă de 795 m˛
şi o capacitate de 6-7 mii hl, şi este cea mai mare pivniţă din judeţ. Este împărţită în
compartimente şi dispune de un ingenios sistem de aerisire, prin găuri în stâncă. Castelul
baronului Solymosi, construit în anul 1834 astăzi găzduieşte spitalul. Este înconjurat de un
frumos parc de 6 hectare cu specii rare de arbori. La
Mocrea există şi apă medicinală terapeutică, la ora
actuală neexploatată. Zilnic sute de oameni îşi umplu
bidoanele cu apă,
fiindcă accesul este
liber.

SIRIA

Aceasta se remarca prin ruinele fostei cetati, iar sub dealul cetăţii se poate vizita castelul
Bohus, construit la începutul sec.XIX în stil neoclasic. Lângă castel se află monumentul
Antoniei Bohus, cunoscută pentru sprijinirea revoluţionarilor închişi după 1849. Are 30 de
camere, şi o terasă cu coloane dorice. În prezent castel adăposteşte muzeul marelui scriitor
Ioan Slavici (1848-1925) .

Fig. II.6 – Obiective turistice Siria

14
DIECI
Parohia Dieci este atestată documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia
dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul Bunavestire, așezată pe Dâmbul de la Caznari.
Prima atestare documentară a localității Dieci datează din anul 1613.
Dintre obiectivele turistice ale comunei, amintim biserica de lemn din secolul al XVIII-lea
situată în satul Roșia și Muzeul etnografic din satul Revetiș .

Descrierea activităţii din cadrul fermei


Fig. II.7 – Obiective turistice Dieci

Activitatea fermei este concentrată în sectorul zootehnic, activitatea desfăşurată în


principal fiind creşterea bovinelor, respectiv a vacilor pentru lapte, a porcinelor si a pasarilor.
Ferma cuprinde si o zona cultivate ce furnizeaza materiile vegetale necesare in restaurant.
Importanţa creşterii bovinelor este dată de varietatea produselor pe care le furnizează:
- produse principale: lapte şi carne;
- produse secundare: piei.
Dintre produsele obţinute la bovine, laptele este cel mai important, datorită
compoziţiei complexe, valorii biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine peste
100 substanţe necesare organismului uman, toţi cei 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 vitamine
şi 45 elemente minerale.
Exprimată în calorii, valoarea nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu cca.
400 grame carne porc, 750 gr. carne viţel, 7-8 ouă, 500 gr. peşte şi 125 gr. pâine.
Producţia de lapte a unei vaci este direct legată de cantitatea şi calitatea hranei
consumate, astfel în hrana vacilor este indicată o categorie largă de furaje, mai ales cele care
stimulează secreţia laptelui.

15
Pe timpul verii cele mai bune furaje sunt: lucerna verde, porumbul (masă verde),
borceag, iarbă de pe păşune, iar pe timpul iernii sfeclă de nutreţ, gulii, fânul de lucernă, trifoi
de livadă şi cele provenite din fâneţele naturale.
În perioada de vară: nutreţul folosit cu ponderea cea mai mare în structura raţiei
zilnice este nutreţul verde. Acesta poate fi administrat direct în iesle, atunci când animalele
sunt ţinute numai în grajd, sau prin păşunat. Cantitatea de masă verde pe care o consumă
zilnic un animal în această perioadă este cuprinsă între 55-80 kg, ajungând până la 100 kg.
Pentru menţinerea sănătăţii vacilor este necesar să se acorde o atenţie deosebită trecerii de la
regimul de hrană din stabulaţia de iarnă, la tipul de alimentaţie cu nutreţul verde.

Foarte importantă este pregătirea vacilor în vederea scoateri lor la păşunat printr-o
serie de măsuri:
-examinarea din punct de vedere sanitar-zootehnic şi vaccinarea cu 2-3 săptămâni
înainte de a fi scoase la păşunat;
-izolarea şi tratarea animalelor bolnave;
-verificarea marcări animalelor;

În acelaşi timp se organizează:


-păşunea şi tabăra de vară;
-se verifică sursele de apă;
-se prevăd şi se amenajează căile de acces la apă;
-se repară adăposturile.

Păşunatul se face raţional, pe baza unui plan, astfel, în zilele călduroase, acesta se
prelungeşte seara. Durata unei zile de păşunat poate fi de 10 -12 ore în lunile mai-iunie, iulie
şi 8 -10 ore în septembrie şi octombrie.
În prima perioadă a vegetaţiei când substanţa uscată din iarbă are un conţinut ridicat
de proteine, suplimentele de concentrate pot fi alcătuite numai din uruieli de cereale şi tărâţe.
Administrarea nutreţului verde se face cu respectarea următoarelor reguli:
-primăvara în perioada de tranziţie de la regimul de iarnă, la regimul de vară, vacile se
scot pe păşune sau se furajează cu masă verde numai după ce au consumat un tain din nutreţul
fibros (fîn).

16
-păşunatul la lucerniere, trifoi se face numai pe timp uscat, în reprize scurte, după ce
au păscut câtva timp pe alte păşuni, iar adăpatul în acest caz se face cu 1-1 ½ oră înainte sau
după păşunat;
- trecerea de la un sortiment de nutreţuri la altul se face treptat în decurs de 2-3 zile;
-adăparea vacilor cu cantităţi suficiente de apă influenţează favorabil pofta de mâncare
prelucrarea digestivă a hranei şi producţia de lapte. Este necesar ca vacile să aibă apă la
dispoziţie permanent, ceea ce se poate realiza cu ajutorul adăpătorilor automate sau în lipsa
acestora, animalele se adapă de 2-3 ori pe zi. Pentru sezonul de iarnă: ordinea de administrare
a nutreţurilor este următoarea: concentrate suculente, fibroase grosiere.
În această perioadă cel mai indicat nutreţ este fânul de calitate bună pentru că
reprezintă o sursă importantă de proteine, săruri minerale şi vitamine.
Nutreţurile suculente sunt absolut necesare pentru animale în această perioadă şi sunt
reprezentate de: sfeclă , gulii, morcovi.
În cadrul fermei există şi activitatea de prelucrare a laptelui pentru obţinerea
produselor lactate, în special a brânzeturilor. Această activitate se realizează într-un spaţiu
destinat exclusiv acestor activităţi.
Prelucrarea laptelui se face în mai multe faze, respectiv:
• recepţia cantitativă şi calitativă;
• filtrarea;
• curaţirea mecanică;
• normalizarea;
• pasteurizarea;
• răcirea şi prelucrarea în diferite produse lactate;
• ambalarea şi depozitarea produsului finit;

17
Oferta pensiunii „Raiul Crisanei”:

 „Raiul naturii” este un pachet destinat in special tinerilor, iubitorilor de natura, munte
deoarece include 6 zile drumetii antrenante.

Ziua 1: Ineu – satul Mocrea - Campia Cermei – drumetie pe Dealul Mocrea cu vizitarea
izvorului balneo-mineral "Magura Mocrea" si rezervatiei naturale cu migdal pitic (specie
termofila)

Ziua 2: Ineu - sat Dezna - Dealurile Codru-Moma – excursie pe dealul Ozoiu, pana la raul
Sebis la confluenta cu raul Dezna, cu vizitarea cetatii de piatra Dezna

Ziua 3: Ineu – sat Dezna - drumetie spre Magura Zugaului (880m alt) pe raul Dezna, apoi
spre Slatina de Cris, Ranusa, Laz si Buhani

18
Ziua 4: Ineu - sat Dezna –drumetie spre Muntii Codru Moma, spre E pe Valea Dezna -
Cetatei (confluenta) – NE spre izvoare – Raschirata – Cantonul Ponoras – Vf. Chicera – Taul
lui Ghib – Pestera Campeneasca – NE – Izvorul din Boiu – Vascau

Ziua 5: Ineu – Moneasa - drumetie pe vaile raurilor Paraul Pinilor spre Dealul Mare, Valea
Bailor, Meghes spre Dealul Danuta, Valea Rugii spre Dealul Spinului, Izvorul Boului spre
Dealul Boului, Boroaia - Vf. Verbesti, cu vizitarea Cascadei Boroaia

Ziua 6: Ineu – Moneasa – drumetie spre Muntii Codru Moma spre NE pe Valea Moneasa cu
vizitarea Pesterii Liliecilor si Carierei de marmura Moneasa – Valea Paraului Sasa – Vf.
Cerbesti (71m alt) – Vf. Runcului (859m alt) – Gruiul Cremanoasa (661m alt) - pe Valea
Crisul Varatecului la izvoare – Deal Zgleamanu – Dealul Mare

Ziua 7: Ineu – vizitarea localitatii: Cetatea Ineului din sec.13, Biserica reformata sec.13-14 in
stil gotic, Biserica din 1861, Poiana cu narcise de la Rovine (pe malul raului Condratau),
Schitul "Tamand - Vesmantul Maicii Domnului" (de la gara Bogsig, 3km pana la manastire)

 „Raiul culturii” este un pachet ce cuprinde excursii catre obiecivele culturale si istorice
din imprejurimi, destinat tuturor iubitorilor de valori autentice.

Ziua 1: Ineu – sat Dezna - Dealurile Codru-Moma - deal Ozoiu -vizitarea Cetatii de piatra
Dezna pe dealul Ozoiu si a Bisericii "Pogorarea Duhului Sfant", castel stil neoclasic sec.19

Ziua 2: Ineu - Moneasa – vizitarea Monumentului Pietrarului (sculptor D. Andritoiu),


"Jumelt" cuptor din sec.19, cascada Boroaia, Pestera Liliecilor sapata in calcar negru

Ziua 3: Ineu - Pancota –Dealurile Cigherului - vizitarea Podgoriei Aradului, ruinele cetatii
datand din sec.14, hanul de posta sec.18, "Dietrich-Schulkovski" castel din 1840 in stil baroc

Ziua 4: Ineu - sat Siria - Campia Aradului - Dealurile Cigherului - Deal Fantana Rece/Matca
(canal) si raul Feredau – vizitarea Manastirii "Feredeu" (1800) cu Izvorul Feredau
vindecator de boli de ochi , Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" (1769) - ruinele cetatii
"Siria" sec.13-15, Biserica ortodoxa din 1328

19
Ziua 5: Ineu - sat Siria - Campia Aradului - Dealurile Cigherului - Deal Fantana Rece/Matca
(canal) si raul Feredau – vizitarea muzeului memorial Ioan Slavici (scriitor 1848-1925) din in
castelul "Bohus" (1838) - centrul unei abatii din 1190, - centre de vinificatie "Bratca" si
"Minis"

Ziua 6: Ineu – Dieci, sat Rosia – zona Valea Corbeasca - Dealurile Codru-Moma – vizitarea
Schitului "Rosia" (F) 1994 hram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil", Biserica din lemn sec.18
monument istoric si arhitectonic, Biserica din lemn sec.18 monument istoric si arhitectonic -
sat-muzeu

Ziua 7: Ineu – vizitarea localitatii: Cetatea Ineului din sec.13, Biserica reformata sec.13-14 in
stil gotic, Biserica din 1861, Poiana cu narcise de la Rovine (pe malul raului Condratau),
Schitul "Tamand - Vesmantul Maicii Domnului" (de la gara Bogsig, 3km pana la manastire)

 „Raiul sanatatii” este un pachet destinat clientilor de varsta a treia si nu numai,


cuprinzand zile de tratament in statiunile balneo-climaterice de la Moneasa alternand cu
zile de excursii culturale, fiind astfel o adevarata vacanta pentru sanatate atat fizica,cat si
spirituala.

Ziua 1: Ineu – Moneasa – Centrul curativ „Perla” cu izvoare bicarbonatate, continand calciu,
magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale (24-32°C) sunt recomandate pentru
tratamentul bolilor:
- Reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala)
- Diartroze (periartrita scapulohumerala)
- Bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, in curs de recuperare
dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si
parapareza, urmand sfatul medicului)
- Bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme)
- Bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate)

Instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si
kinetoterapie, bazine in aer liber pentru bai reci cu ape minerale, zone de plaja.
20
Ziua 2: Ineu - sat Dezna - Dealurile Codru-Moma - Biserica "Pogorarea Duhului Sfant", castel
stil neoclasic sec.19

Ziua 3 : Ineu – Moneasa – Centrul curativ „Perla”

Ziua 4 : Ineu - Ineu – Dieci, sat Rosia – zona Valea Corbeasca - Dealurile Codru-Moma –
vizitarea Schitului "Rosia" (F) 1994 hram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil", Biserica din lemn
sec.18 monument istoric si arhitectonic, Biserica din lemn sec.18 monument istoric si
arhitectonic - sat-muzeu

Ziua 5: Ineu – Moneasa – Centrul curativ „Perla”

Ziua 6: Ineu – vizitarea localitatii: Cetatea Ineului din sec.13, Biserica reformata sec.13-14 in
stil gotic, Biserica din 1861, Poiana cu narcise de la Rovine (pe malul raului Condratau),
Schitul "Tamand - Vesmantul Maicii Domnului" (de la gara Bogsig, 3km pana la manastire)

Ziua 7: Ineu – Moneasa – Centrul curativ „Perla”

 „Raiul Crisanei” este un pachet complex ce propune clientilor cunoasterea zonei in


toate ipostazele ei, destinat oricarui tip de turist.

Ziua 1: Ineu – sat Dezna - Dealurile Codru-Moma - deal Ozoiu -vizitarea Cetatii de piatra
Dezna pe dealul Ozoiu si a Bisericii "Pogorarea Duhului Sfant", castel stil neoclasic sec.19

Ziua 2: Ineu - sat Siria - Campia Aradului - Dealurile Cigherului - Deal Fantana Rece/Matca
(canal) si raul Feredau – vizitarea Manastirii "Feredeu" (1800) cu Izvorul Feredau
vindecator de boli de ochi , Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" (1769) - ruinele cetatii
"Siria" sec.13-15, Biserica ortodoxa din 1328

Ziua 3: Ineu – Dieci, sat Rosia – zona Valea Corbeasca - Dealurile Codru-Moma – vizitarea
Schitului "Rosia" (F) 1994 hram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil", Biserica din lemn sec.18
monument istoric si arhitectonic, Biserica din lemn sec.18 monument istoric si arhitectonic -
sat-muzeu

Ziua 4: Ineu - Moneasa – vizitarea Monumentului Pietrarului (sculptor D. Andritoiu),


"Jumelt" cuptor din sec.19, cascada Boroaia, Pestera Liliecilor sapata in calcar negru

21
Ziua 5: Ineu – Moneasa – drumetie spre Muntii Codru Moma spre NE pe Valea Moneasa cu
vizitarea Pesterii Liliecilor si Carierei de marmura Moneasa – Valea Paraului Sasa – Vf.
Cerbesti (71m alt) – Vf. Runcului (859m alt) – Gruiul Cremanoasa (661m alt) - pe Valea
Crisul Varatecului la izvoare – Deal Zgleamanu – Dealul Mare

Ziua 6: Ineu – Moneasa – Centrul curativ „Perla”

Ziua 7: Ineu – vizitarea localitatii: Cetatea Ineului din sec.13, Biserica reformata sec.13-14 in
stil gotic, Biserica din 1861, Poiana cu narcise de la Rovine (pe malul raului Condratau),
Schitul "Tamand - Vesmantul Maicii Domnului" (de la gara Bogsig, 3km pana la manastire)

In toate excursiile ori drumetii, clientii vor fi acompaniati de un ghid touristic specializat
care le va prezenta obiecivele intr-o maniera atractiva, ii va conduce pe trasele montane
marcate si va oferi toate informatiile solicitate.

Specialitati ale retaurantului:


Produse bio ale fermei:
-slanina
-jambon afumat
-carnati de casa afumati
-costita afumata
-cas
-cascaval
Fig. II.8 – Produse bio ale fermei
-branza cu chimen

Preparate:
-pogăcele obţinute din aluat cu jumări care se servesc la ţuică
-branza de vaci cu smantana si mamaliga
- rulada de brânză în 3 culori
-rulada din carne de porc
- rulou din piept de pui
-salata svabeasca

22
-supa de gaina cu taietei de casa si galuste
-ciorba de afumatura
-papricas de pui
- sarmale bătrâneşti
- tochitura
- costita de porc cu mamaliguta
- ciolan afumat cu varza
- ciolan afumat cu fasole

Fig. II.9 – Preparate culinare Desert:


- Ciocolata de casa
- Cornulete cu smintina si rahat
- Gogosi pripite dulci
- Clatite cu dulceata, nuci si frisca, iaurt
- Chec cu miere si glazura
- Sufleu de zahar ars

Fig. II.9 – Desert

Vinurile sunt procurate de la crama Pancota,din podgoria Minis-


Maderat, a caror calitate este asigurta:
-Riesling sec

23
-Mustoasa de Maderat sec
-Mustoasa demidulce
-Muscat Ottonel demisec
-Burgund

Pensiunea ofera din productia proprie mai multe tipori de tarii


traditionale: tuica de prune, visinata, afinata.

II.3. Puncte tari şi puncte slabe

a. Puncte tari
Un prim punct tare al ideii ce a determinat elaborarea prezentului studiu de fezabilitate
este complexitatea proiectului din punct de vedere al exploatarii intrgului potential turistic al
zonei, readucerea ideei de drumetie, de cunoastere a naturii la pas, angajarea unui ghid
turistic specializat pus la dispozitia clientilor, incercarea de a imbina o sedere comfortanta,
relaxare cu posibilitatea de imbogatire a cunostintelor culturale.

Un alt atu este faptul că localitatea Ineu este situata intre Muntii Zarandului si Muntii
Codru Moma, parti ale Muntilor Apuseni, o adevarata perla a Carpatilor atat geografic, cat si
cultural. De asemenea localitatea face parte dintr-un areal zonal cu un puternic fond de atractii
turistice, dintre care cele agroturistice si traditionale exceleaza, insa proiectul de fata prezinta
potential prin interesul acordat acestora, fara a se limita in a oferi exclusiv servicii de cazare si
restauratie.

Poziţia geografică a localitatii este un alt punct forte. Aceasta se afla la 57 km de


Municipiul Arad, aproximativ 100 km pana la Timisoara si Deva si la distante relativ mici de
trei puncte de frontieta, Turnu la 70 km, Nadlac la 90 km, Varsand la 60 km si de Aeroportul

24
Internațional Arad. Acest avantaj poate fi explicat astfel: apropierea de mari oraşe si puncte de
frontiera poate determina un număr mai mare de turişti să vină la Ineu şi, prin urmare, la
pensiunea „Raiul Crisanei”. De remarcat este si capacitatea de a atrage turisti straini,tinta fiind
cei din Ungaria.

Sejurul propus de pensiune prin pachetele create sunte de minim 7 zile, ceea ce poate
însemna numai lucruri de bine pentru structura noastră de primire, turiştii aducând un profit
ce creşte o dată cu numărul de zile pe care în petrec la noi, de aceea „Raiul Crisanei” are drept
tinta turistii dornicii de vacante prelungite, nu de sejururi de week-end.

Crearea de ofertă de servicii cât mai variată pentru toate vârstele şi toate gusturile este
un alt punct forte al pensiunii. Aici intră drumetiile, excursiile culturale, sedintele curative la
Centrul balneo-climateric „Perla”, şi nu în ultimul rând, posibilitatea servirii unor produse
bio ski a unor preparate traditionale romanesti intr-un cadru cat se poate de autentic .

Un alt punct forte este cel al preţului scăzut pentru practicarea agroturismului, ceea ce
poate determina o creştere a numărului de turişti care să apeleze la serviciile pensiunii „Raiul
Crisanei”

Creşterea numărului de persoane care doresc sa practice agroturismul este un alt punct
forte ce este valorificat prin oferirea serviciilor ce îndeamnă la reintoarcerea la natura si la
valorile traditionale.

b. Puncte slabe
Un prim punct slab ar fi că pentru o perioadă de timp vom fi în faza de lansare a
serviciilor noastre, şi până vom reuşi să ne facem un portofoliu de clienţi, s-ar putea să aibă de
câştigat concurenţa, întrucât are mai multă experienţă decât noi, au deja o imagine pe piata si
pe parcursul afacerii au castigat fidelitate din partea unor clienti.

Un alt punct slab este determinat de demararea activităţii pe o piaţă unde numărul
concurenţilor direcţi este relativ mare.

Distantele destul de mari ale obiecivelor selectate fata de pozitia pensiunii poate
constitui un alt punct slab intrucat marea majoritate a clientilor care se orienteaza spre
practicare agroturismul isi imagineaza un sejur relaxant, comod prin care sa se distanteze de
25
stresul urban, pot fi reticenti in fata ofertei noastre ce include deplasari, multa miscare in cazul
pachetului „Raiul naturii”.

Din aspectul anterior rezulta un altul referitor la promovare. In cazul turismului,


promovarea constituie un element cheie al succesului afacerii, iar o abordare gresita ar
determina ca unele servicii oferite de către pensiune să nu aibă succes.

Combinarea caracterului foarte antrenant al activitatilor de entertaiment cu ideea de


vacanta relaxnta intr-un mediu arhaic, poate fi un punct slab. Acest lucru poate fi explicat prin
prisma turiştilor care urmăresc poate doar un week-end sa-si refaca fortele sau a tinerilor din
generatia actuala, caracterizati inmare parte de comoditate si care vor un anumit tip de
distracţie, aceştia putând interpreta acel punct slab ca fiind o zonă pe care n-ar alege-o ca
destinatie de vacanta.

Factori cheie de succes


1. Poziţia geografică
2. Complexitatea atractiilor turistice
3. Mediul natural favorabil
4. Stilul arhitectural al pensiunii
5. Preparatele culinare oferite (realizate din produse provinind din productia proprie a
fermei pensiunii)
6. Calificarea inalta a personalului
7. Angajarea unui ghid turistic specializat
8. Infrastructura
9. Accesul/ transport
10. Proximitatea amenajărilor turistice

III. Evaluarea preliminară a pieţei (fezabilitatea de marketing)

III.1. Mărimea şi tendinţele


a. Potenţialul total al pieţei

26
Agroturismul în România se adresează numai tuturor categoriilor de persoane care
vor să se relaxeze să îşi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală.
Datorită acestui fapt în ultimele ani, prin importantele sale efecte sociale şi economice,
agroturismul a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se
centrează importante mijloace materiale, cu implicare tot mai profundă autoritatilor europene
ce au creat progranme de finantare nerambursabila cu scopul valorificarii si exploatarii
zonelor cu potential. Acest lucru a fost determinat si de reactia turistilor la aceasta noua forma
de petrecere a timpului liber, care au imbratisat rapid ideea, crescand astfel cererea.
Piaţa noastră ţintă este formată din persoane din mediul urban, cu o vârstă cuprinsă
între 20 – 60 de ani, cu un venit lunar mediu, cu un stil de viaţă activ, care determină nevoia
de relaxare, refacere a sănătăţii. Fiind o categorie foarte largă de persoane, potenţialul pieţei
este destul de mare.
Peste 5.000 de pensiuni există în momentul de faţă pe piaţa românească, cele mai
multe dintre ele, respectiv 45%, operând cu trei, cinci camere, în timp ce 35% au mai puţin de
trei camere. Circa 17% lucrează cu şase şi zece camere şi doar 3% deţin 10-20 de camere,
potrivit Mariei Stoian, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi
Cultural din România (ANTREC). Cele mai multe pensiuni agroturistice sunt localizate în
sate, respectiv 85%, în timp ce doar 10% se afla în oraşe mici precum Raşnov, Horezu sau
Novaci, iar 5% sunt situate în sate în apropiere de oraşe, potrivit datelor ANTREC. Cele mai
dezvoltate zone agroturistice sunt în judeţul Braşov, zona Bran-Moeciu fiind considerată
"leagănul turismului rural românesc", după cum apreciază preşedintele ANTREC, apoi
Maramureşul, Bucovina şi Mărginimea Sibiului. Motivul principal ar fi faptul că aceste zone
au fost necooperativizate până în 1989, adică în anii 1990 localnicii aveau case mari, cu un
nivel de confort mai ridicat decât în alte zone. Alt motiv ar fi atracţiile din zonele respective
(mănăstiri, biserici de lemn).
În viitorul apropiat se va dezvolta agroturismul şi în regiuni care acum sunt într-un
stadiu mediu de dezvoltare, precum Nordul Olteniei sau zona Apusenilor. În localităţile în
care există 1-2 pensiuni agroturistice vor aparea mai multe pensiuni, se vor dezvolta şi
diversifica activităţile la nivel de pensiune şi la nivel de localitate, de genul plimbări cu
biciclete, participări la învăţarea de meşteşuguri, festivaluri gastronomice sau folclorice. Ca o
tendinţă în preferinţele turiştilor români sunt vacanţele în zone nu foarte departe de locul de
reşedinţă, la maxim 300 de kilometri dacă optează pentru un weekend într-o pensiune din
zona rurală.

27
În multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au introdus servicii diverse.
International, cea mai cunoscuta ramane zona Branului, insa la nivel national clientii prezinta
o tendinta de evitare a acestui tip de resoturi, cu atat mai mult cu cat acestea se confrunta cu o
supraincarcare de structuri de primire, cu o modernizare excesica ce le indeparteaza de
specificul agroturismului. Astfel tendinta actuala a turistilor este de a se indrepta spre locatii
mai putin modificate de om, in care natura este mai pura, iar atmosfera mult mai linistita si
linistitoare. Acest aspect nu exclude serviciile de calitate, o servire impecabila capabile de a
satisface cerintele clientilor.

b. Volumul de vânzări trecute şi prezente

Previziune: Agroturismul din România va creşte cu 5% în 2011.


În contextul crizei financiare internaţionale, piaţa de turism din România ar putea
să crească în 2011 cu numai 5%.
În 2010, analiştii estimau ca turismul românesc va înregistra creşteri de până la
20% pe segmentul de outgoing şi majorări de 10% pentru sectorul turismului intern,
informează Business Standard.
Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT),
industria turismului va fi afectată de criza, însă nu va înregistra scăderi foarte mari asemeni
altor ţări europene . În aceste condiţii, un plus de 5% va fi o creştere firească în comparaţie
cu unele ţări care estimează o recesiune pe segmentul de turism, înregistrând în condiţii
normale creşteri de maxim 2%.
Potrivit lui Dragoş Anastasiu, preşedinte al ANAT, criza ar putea oferi o şansă
dezvoltării turismului din România. Autorităţile mizează pe atragerea turiştilor străini şi
ademenirea celor români în a opta pentru pachetele de vacanţă pe teritoriul ţării lor.
„În criză, turiştii vor alege destinaţii apropiate de ţara lor şi mai ieftine, de aceea,
România ar putea fi o destinaţie pentru aceştia. Dar, pentru a atrage turişti, trebuie să
mărim sezonul şi să oferim preţuri competitive ", a declarat Anastasiu.

III.2. Evaluarea concurenţei

a. Competitorii direcţi şi indirecţi


Concurenţii direcţi

28
Principalul concurent direct al pensiunii „Raiul Crisanei” este Pensiunea Mayer,
clasificată cu 3 margarete, aceasta oferind servicii de recreere precum excursiile in aer liber,
insa au in program excursii hipice, iar noi incercam sa ii raspundem prin frumusetea treseelor
propuse.
Denumire Nr. Margarete Element diferenţiere
Pensiunea Casuta cu Ponei 3 piscina in aer liber
Pensiunea Albac 2 biliard
Pensiunea Roua 4 Teren tenis, piscina
Vila Elvira 2 Salon recreere
Vila Valea Soarelui 3 Piscină,biliard
Pensiunea Mayer 3 Excursii calare
Pensiunea Venus 2 Excursii biciclete
Vila Ioana 3 Salon recreere, biliard

Concurenţii indirecţi

Serviciile prin care încercăm să ne diferenţiem faţă de concurenţa sunt pachetele


complexe oferite la preturi avantajoase , de asemenea prin oferta de produse alimentare bio
ale fermei noastre si prin preparate traditionale ale bucatariei locale. În aceste condiţii,
concurenţii indirecţi, adică cei ce satisfac aceleaşi nevoi – de relaxare, refacere a sănătăţii, dar
prin servicii de natură diferită, sunt pensiunile şi alte unităţi de cazare din zonă, dar care nu
dispun de serviciile menţionate mai sus.

Denumire Nr. Margarete/ stele Element diferenţiere


Pensiunea Poiana Verde 3 Parc propriu 10 ha
Pensiunea Filip 2 Localizare lângă râu
Pensiunea Margareta 3 Piscină aer liber, cai excursii
hipice
Vila Palas 3 Salon recreere
Vila El Greco 2 -
Vila Don Sergio 2 -
Casa Alex 2 -
Pensiunea Sara 1 -
Complex hotelier Euro 3 Piscină
Vacanţa
Casa Albă 3 -

b. Modalităţi prin care se pot depăşi avantajele competitive ale concurenţilor

29
Pensiunea turistică pe lângă serviciul de bază, cazare, va oferi şi o serie de servicii
adiţionale, care au menirea să atragă consumatorul, răspunzând nevoilor sale specifice de
turism balnear.
Pe lângă serviciul de bază vom oferi:
• Produse alimentare bio
• Posibilitatea achizitionarii de astfel de produse la finalizarea sejurului
• Un mediu ambiant autentic
• Gratar in aer liber
• Preparate traditionale
• Sortimente de vinuri alese ale cramei din Pancota
• Posibilitatea de participare la activitatile fermei(prelucrarea lemnului, a pieilor
sau a lânei, de obţinerea brânzeturilor, a tuicii sau a vinului, precum şi de
cultivarea pomilor fructiferi, a viţei de vie, legumelor, florilor, ciupercilor)
• Drumetii pe trasee montane cu privelisti unice
• Degustări etno-gastronomice in cadrul serbarilor locale

Când un potenţial client merge într-o zona agroturistica, avantajele căutate de el sunt
relaxarea, reintoarcerea catre un mediu arhaic, la activitatii simple, sa se distanteze de haosul
urban. Unităţile de cazare existente caută să ofere acest mediu, bazandu-se pe cadrul natural –
aer de munte, peisaje – şi activitati antrenante.
Produsul nostru va avea însă un element esenţial în plus – alimentaţia. Întrucât în
agroturism, alimentaţiei îi revine un rol important deoarece de aceasta sunt legate o serie de
traditii culinare, obiceiuri, care reprezinta puncte de interes pentru clientii.

III.3. Politica de marketing


a.Caracteristici ale consumatorului

Conform unui studiu realizat de Universitatea Cambridge pentru a identifica ce îi face


pe respondenţi să nu se întoarcă într-o unitate tuistică, motivul principal, invocat de 85% din
respondenţi a fost calitatea proastă a deservirii, adică nu contează nici calitatea meniului, nici
atmosfera şi nici preţul accesibil la serviciul prestat. Multe rapoarte elaborate de Universitatea
Cambridge au arătat, în urma sondajelor efectuate, că serviciul este perceput de marea
majoritate respondenţilor prin următoarele calităţi:

30
- atenţie personală;
- receptivitate;
- sensibilitate şi politeţe din partea personalului.
Impactul iniţial al serviciului de proastă calitate este nerevenirea clientului. Totuşi,
cercetările recente au demonstrat că 96% din clienţii nesatisfăcuţi nu se plîng niciodată. Iar
din cei care renunţă la a mai beneficia de produsele turistice, 68% o fac din motivul
serviciului de proastă calitate. În concluzie, menţionăm că clienţii sînt mult mai sensibili la un
serviciu de proastă calitate, decît la o mâncare fără gust sau la un preţ mai mare.
Şi asta nu este tot, deoarece în medie o persoană nemulţumită povesteşte la aproape 9
persoane despre experienţa sa nereuşită şi peste 13% spun la 20 sau mai multe persoane.
Pentru comparaţie, clienţii satisfăcuţi povestesc despre experienţa lor doar la 5 persoane. În
plus s-a demonstrat că costul pentru a obţine un nou client este de 5 ori mai mare decît costul
de a menţine un client deja obţinut.

Factorii motivaţionali şi de atracţie pentru turism


Din studiile realizate până în prezent, s-a constatat că pentru:
- 96% din turişti un factor important este distanţa faţă de alte destinaţii turistice
interesante, deoarece în general turiştii doresc să vadă tot ceea ce ar prezenta interes atît în
zona turistică de referinţă, cît şi în alte destinaţii turistice din apropiere, pe timp de zi şi de
noapte.
- pentru 93% din respondenţi un factor important este densitatea şi varietatea reţelei
comerciale din zona turistică.
- 78% din respondenţi, consideră un factor important condiţiile capacităţilor de primire
(de cazare, de alimentare publică, de agrement etc.), în funcţie de care clientela poate fi
deservită prompt, ferită de aglomeraţii şi protejată de stres.
- 87% consideră important nivelul de confort oferit pe parcursul sejurului.
- 87%, apreciază prestigiul destinaţiei turistice.
- varietatea şi gradul de concentrare a obiectivelor turistice este important pentru 82%
din respondenţi.
- frumuseţea peisajului (71%), accesibilitatea la obiective turistice (59%), puritatea
aerului, temperatura şi precipitaţiile (52%).
Cu cât relieful zonei turistice este mai variat şi mai atractiv, cu atît el se adaptează mai
bine la drumeţii şi deiferite sporturi cu cît aerul este mai proaspăt, temperatura mai uşor de
suportat şi volumul precipitaţiilor este mai redus, cu atît turistul se va simţi mai bine, existînd

31
mari şanse să-şi repete cererea şi să transmită în mediul său social o influenţă favorabilă
asupra locaţiei frecventate.
Configuraţia traseului turistic şi programul vizitelor este apreciat de 56% din
respondenţi, care depinde de durata călătoriei, varietatea peisajului şi obiectivele posibil de
vizitat, astfel încât să aducă turistului satisfacţie în urma serviciilor turistice.
În cazul obiectivelor turistice antropice, o importanţă mare se acordă atractivităţii
culturale (59%) şi istorice (52%) a obiectivelor turistice, arhitecturii clădirilor (79%), precum
şi vechimii lor ( 84%, anul construcţiei), care, în ansamblu, reprezintă elemente deosebite de
atracţie pentru fluxuri turistice reprezentative. Nu poate fi ignorată bogăţia, varietatea şi
atractivitatea folclorului şi artizanatului (36%), deoarece valorile artei populare naţionale pot
deveni o importantă atracţie turistică, promovînd produsul turistic artizanal.

Principalele obiective ale sistemului de marketing care va fi implementat de solicitant


sunt următoarele:

• Maximixarea consumatorilor – se urmăreşte astfel stimularea consumatorilor, astfel va


creşte cererea care determină creşterea gradului de ocupare care va determina cesterea
venturilor.

• Maximizarea satisfacţiei consumatorului – prin bunurile şi serviciile pe care le oferă


consumatorilor firma va incerca să satisfacă cât mai bine nevoile acestora, pentru ca în
momentul consumului aceştia să obţină satisfacţia pe care o doresc.

• Maximizarea posibilităţilor de alegere – consumatorii au astfel o gamă largă de produse


şi servicii din care pot sa aleagă. Acesta include si strategia de diferenţiere - clienţii să fie
mulţumiţi şi plăcut impresionaţi de calitatea serviciilor oferite la preţuri accesibile.
Determinarea clienţilor să beneficieze de servicii diferenţiate faţă de ofertele concurenţilor.
Diferenţierea constând în oferirea la alegere a unui meniu dietetic şi punerea la dispoziţie a
clienţilor pensiunii o piscină acoperită.Pentru început este bine să intrăm pe piaţă cu preţuri
un pic mai mici decât concurenţa pentru a câştiga măcar un sfert din clientela concurenţei,
aplicând strategia preţului de penetrare dar cu ajutorul diferenţierii chiar reuşim să
atragem o parte considerabilă de piaţă.

32
• Maximizarea calităţii - aceasta nu se referă numai la calitatea, cantitatea, disponibilitatea şi
costul bunurilor, ci şi la calitatea mediului natural şi cultural.

Principalul obiectiv al societăţii este creşterea profitului prin obtinerea unui grad
mediu de ocupare al pensiunii de 70-80%, şi diversificarea clientelei prin atragerea în
principal a clienţilor cu venituri medii din segmentul familial.

b. Efort promoţional necesar pentru susţinerea metodei de vânzare aleasă


- Reclama TV la emisiunile cu cel mai mare rating (Dansezi pentru tine, înainte
ştirilor de la ora 19.00 ) şi de obicei înainte de sezon apelam la reclama TV.
- Reclama radio în care sa prezentam exact serviciile oferite, dar mai ales prin ce ne
diferenţiem.
- Bannere atunci când avem oferte foarte bune, pliante si catalog de prezentarea
pensiunii.
- Un site special făcut în flash în care sunt prezentate toate produsele şi serviciile din
cadrul pensiunii, dar şi punctele de atracţie turistică din zonă.
- Colaborări cu agenţii de turism pentru a ne mări cât mai mult piaţa şi pentru a fi cât
mai cunoscuţi.

c. Serviciile oferite şi garanţiile post vânzare


Serviciile de bază sunt cazarea şi restaurantul cu specific naturist, asta nu înseamnă
că nu avem şi meniuri tradiţionale, ne adaptăm în funcţie de cerere. Alte servicii oferite
pentru cei cazaţi la pensiunea noastră sunt: salon spa cu tot ce include de la piscină, saună
până la masaje de relaxare. Garanţia calităţii serviciilor unei pensiuni se cunoaşte prin
numărul de margarete pe care le are, alte condiţii sunt la o pensiune de 4 margarete decât la
o pensiune de 3 margarete. Calitatea serviciilor dorim sa fie la cote destul de ridicat de
aceea cu fiecare angajat înainte de angajare face training special de amabilitate şi
comportament cu clienţii.
O altă metodă ce poate fi folosită drept garanţie post-vânzare este marketing-ul direct:
trimiterea de mail-uri clienţilor cu ocazia diferitor sărbători, informare cu privire la noi
servicii sau pachete, oferte. Metoda poate servi şi la fidelizarea clienţilor. De asemenea,

33
putem face poze clienţilor în incinta pensiunii şi apoi să le trimitem prin poşta electronică, cu
mulţumiri pentru că au ales pensiunea noastră şi cu invitaţia de a veni din nou.

IV. Evaluarea procesului de producţie (fezabilitatea tehnică)


IV.1. Specificaţii de producţie / modalităţi de prestare a serviciilor

Încă de la sosire turiştii sunt întâmpinaţi de ospitalitatea personalului şi gazdelor.


Aceştia sunt cazaţi în camerele curate şi primitoare, cu vedere spre munte. Ulterior, in functie
de pachetul ales, isi pot incepe activitatile in baza desfasuratorului.
Restaurantul nostru va servi produsele traditionale specifice. În acest scop vom avea un
bucătar ce va realiza aceste preparate si va sta l adispozitia clientilor pentru orice solicitare.
Se va servi gratis apă minerală adusă de la izvoarele din zonă.
În cadrul pensiunii există o relaţie client-personal directă, personalul este respectuos cu
turiştii, iar în cazul apariţiei unei probleme se intervine imediat în vederea soluţionării.
În cazuri de vârf de sarcină vom prelungi programul angajaţilor din diferite ture, pentru
a se suprapune în orele cele mai solicitante, şi aceştia vor fi plătiţi pentru ore suplimentare.

IV.2. Cantităţi de materiale necesare şi furnizorii

Pe terenul în suprafaţă de 5000 mp, amplasat în localitatea Ineu, judeţul Arad, la iesirea
din localitate urmează să se amenajeze construcţia si terenul aferent in scopul primirii
turistilor.
De asemenea, pentru îndeplinirea funcţiunilor de pensiune agroturistică clasificată la
un nivel superior, de 4 margarete, se prevăd si amenajări exterioare ce vor consta în realizarea
de alei pietonale, organizare spaţii verzi, amenajare cu mobilier de grădină (inclusiv a unui
gratar in aer liber, parcare auto si reamenajarea fermei in veredea intrarii in circuitul
agroturistic.

Pensiunea turistică „ Raiul Crisanei” dispune de 2 etaje, avand in total 10 camere.


Subsolul serveste depozitarii alimentelor, avand:
34
- camere frigorifice special amenajate pentru:
- legume=5 mp
- peste=2.40 mp
- preparari=9.50 mp
-carne=4.80 mp
-bauturi=7.20 mp
- hol acces marfa=7.20 mp
- camera de depozitare=2.90 mp
- incapere pentru centrala termica=13 mp
- casa scarii=4.30 mp
- depozitare deseuri=5 mp

La parter se gasesc:
- terasa de acces=22 mp
- receptie=5.5 mp
- hol=28 mp
- restaurant=50 mp
- bucatarie+oficiu=28 mp+7 mp
- terasa=37 mp
- sala biliard=22 mp
- hol acces serviciu+vestiar+grup sanitar=2 mp+5.20mp+3.10 mp
- artizanat=4.60 mp
- grup sanitar femei=4.20 mp
- grup sanitar barbati=6.20 mp

Atat la primul etaj, cat si la cel de-al doilea se gasesc:


- casa scarii=6.30 mp
- living de nivel=25 mp
- camera dubla+vestibul+baie+balcon=18 mp+6mp+3.60mp+2.70mp
- camera dubla+vestibul+baie+balcon=18 mp+6mp+3.50mp+1.90mp
- camera dubla+vestibul+baie+balcon=21 mp+2.30mp+3.50mp+9.30mp
- camera dubla+vestibul+baie+balcon=18 mp+5mp+3.45mp+9.30mp
- camera dubla+vestibul+baie+balcon=18 mp+4.60mp+3.45mp+2.70mp
- oficiu+grup sanitar=2.30 mp+3.50 mp

35
- terasa=16.60 mp

Parcarea exterioara (600mp) are o capacitate e 20 de locuri, paza fiind asigurata.

Dotarea camerelor conform cu prevederile OUG 1296/2010 pentru incadrarea pensiunilor


agroturistice la rangul de 4 margarete:
- mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară
- pat cu saltea și salteluță de protecție
- plapumă, pled sau pături
- perne mari
- cearşaf pentru pat şi cearşaf pentru pled, pătură sau plapumă
- cuvertură de pat
- masă şi scaune
- dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe
- cuier
- oglindă
-veioză sau aplică la capătul patului
- prosoape pentru faţă (1 bucată/persoană)
- prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană)
- perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii
-plase de protectie impotriva insectelor
- pahare
- vază pentru flori sau aranjament floral
- televizor în cameră
- televizor în spaţii comune

Suprafeţele utile au fost stabilite de către beneficiar, în conformitate cu Ordinul


ministrului turismului nr. 510/ 2002, pentru o categorie de clasificare a pensiunii turistice
propuse la 4 margarete.

Amenajările exterioare constau în:


- alei pietonale de acces la clădire;

36
- zone verzi amenajate, gratar în aer liber
- parcare

Sistemul constructiv este:


- fundaţie din beton continuă sub ziduri;
- structura de rezistenţă este din sâmburi şi centuri de beton armat;
- planşee de beton armat;
- grinzi de lemn peste mansardă;
- zidărie din cărămidă eficientă de 37,5 cm pentru exterior şi 15 si 2 cm la interior;
- şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă din tablă ondulată;
- elementele din beton se vor termoizola;
- zidăria din cărămidă se va termoizola la exterior cu polistiren extrudat de minim 3
cm.
.
La interior, în camere, hol, recepţie, sala multifuncţională, se propun pardoseli calde
din duşumea de lemn. Se vor folosi pardoseli reci pentru băile modulelor de cazare, vestiar,
bucătării şi sala de mese. Pardoseala din portic se propune din gresie de exterior cu imitaţie de
piatră şi rugozitate accentuată. Subsolul propus pentru depozitare alimente va fi pardosit cu
cărămidă plină, montată pe pat de nisip.
Finisajele interioare la pereţi şi tavane:
- vopsea lavabila în încăperile de locuit, baie, bucătărie, holuri;
- placaj faianţa în bucătării şi băi.
La exterior se vor aplica tencuieli simple, driscuite, pe care se va aplica finisaj în
culori pastel.
Tâmplăria va fi propusă a fi din aluminiu cu geam termopan.
Pentru finisaje se încearcă folosirea cât mai multor materiale tradiţionale, cele
moderne fiind folosite doar în zonele în care cele tradiţionale nu corespund.
Pereţii şi tavanele încăperilor vor fi tencuite driscuit lis cu colţuri rotunjite şi zugrăviţi
cu lapte de var.
Pereţii şi tavanele mansardei vor fi lambrisate cu scândura geluită şi lăcuită în mai
multe straturi incolor.
La exterior, zona parterului va avea soclu din piatra aparentă, iar pereţii tencuiţi şi
driscuit lis cu colţuri rotunjite zugrăviţi cu lapte de var pigmentat. Zona de mansardă se
propune cu scândura aparentă montată în sistem solzi (pentru o bună scurgere a apelor din

37
precipitaţii), tratata cu grunduri pigmentate hidrofug şi antiparaziti. Învelitoarea va fi din ţiglă
ceramica solzi. Coşul de fum de la bucătărie, aparent pe faţadă, pentru posibilitatea legării la
un cuptor în aer liber, este din zidărie de piatră tratată aparent, eventual lăcuit pentru protecţie
la intemperii.
Având ca scop izolarea termică şi hidrofugă se prevăd următoarele:
-stratificarea pereţilor exteriori: zidărie cărămida 25 cm + tencuială Termosistem de 5 cm
(polistiren + tencuială de fibră de sticlă);
- stratificarea planşeelor:
- finisaj 5 cm;
- polistiren 5 cm pentru planşeul de la subsol şi la intradosul planşeului de la parter;
- stratificarea şarpantei:
- învelitoare metalică din tabla profilată;
- carton asfaltat + astereală + căpriori+doli+popi+cosoroabe;
- termoizolaţie.
Izolarea la zgomotul de impact se asigură prin pardoseli amortizoare de zgomot:
- pachet pe duşumea oarbă la etaj;
- pardoseli de gresie + sapa + polistiren 24 mm la băi şi bucătării.

Destinaţia încăperilor propuse separată pe nivele este prezentată în cele ce urmează:


Demisolul construcţiei va fi ocupat de camere frigorifice special amenajate pentru
diferitele gupe de alimente.
Parterul înalt va fi compus din terasa acces, recepţie, restaurant, bucatarie.
La etajul I si II se vor afla 5 camere duble.
.
Totalul locurilor de cazare este 20. Totalul camerelor este de 10 camere duble.

Camerele vor fi amenajate rustic, insa la confortul prevazut in standardele clasificarii la


4 margarete dotate cu telefon,televizor, mobilă din lemn masiv, fiecare cameră având baie
proprie cu gresie, faianţa, duş.
De asemenea pensiunea va oferi restaurant, bar de zi, terasă în timpul verii, cu gratar
in aer liber.
Din punct de vedere al accesului la infrastructura de bază, investiţia va beneficia de
acces la şoseaua principală, energie electrică de la reţeaua electrică din localitate, telefonie
fixă prin racordare la reţeaua Romtelecom, alimentare cu apă din puţ propriu. Canalizarea

38
menajeră se va face într-o fosă vidanjabilă, apele ce provin de la bucătărie fiind trecute printr-
un separator de grăsimi înainte de a fi evacuate la fosă.
Din punct de vedere tehnic pensiunea va beneficia de tehnologii moderne de amenajare,
arhitectură adaptată la peisajul înconjurător, acces la toate utilităţile necesare unui astfel de
obiectiv şi nu în ultimul rând va genera un impact minim asupra mediului înconjurător.
Furnizorii pentru activele ce fac obiectul proiectului, cât si cei pentru materiile prime
pentru punerea în funcţiune a proiectului, vor fi aleşi pe baza celui mai bun raport calitate/preţ
al perioadei, plecând de la standardul cerut de cele 3 margarete şi de la poziţionarea pensiunii
pe piaţa sa specifică: categorie superioară de confort, beneficiind de dotări corespunzătoare
standardelor de 4 margarete.

Achiziţionarea Dotărilor este programata pentru ultimele trei luni de implementare a


Proiectului.
Cheltuielile cu utilajele şi echipamentele, precum şi dotările pentru pensiune au fost
prevăzute în bugetul proiectului ca şi cheltuieli neeligibile.
În ceea ce priveşte materiile prime, aprovizionarea, excepţie făcând produsele
tradiţionale locale, se va face de la reţele de tip „cash&carry” şi hyperrmarket, în cea mai
mare parte.
Produsele alimentare de bază şi cu precădere cele tradiţionale (carne, pâine, brânza,
lapte, fructe şi legume etc.) sunte furnizate de ferma proprie sau, in caz exceptional, procurate
de la producători tradiţionali sau de la comercianţii din zonă.

IV.3.Timpul necesar şi structura calificării personalului

Urmărim implementarea unei culturi a calităţii serviciilor prin educaţie şi


training în turism.
Structura calificării personalului: se va alege un personal calificat, tânăr, tocmai
pentru a oferi serviciilor noastre pe lângă calitate şi un plus de dinamism. Pensiunea
„Raiul Crisanei” are nevoie de următorul personal :
• 2 cameriste;
• 2 ospătar;
• 1 bucătar specializat pe preparate traditionale;

39
• 1 ajutor de bucatar
• 1 persoana specializată care sa se ocupe de spatiul verde;
• 2 responsabili cu ingrujirea fermei;
• 2 ghizi turistici autorizati: 1 specializat pe obiectivele culturale locale si 1
specializat pe traseele montane;
• 2 recepţionere;
• 2 agenti de pază.

Vom organiza cursuri de pregătire profesională pentru personalul propriu, urmând ca


în 3 luni aceştia să dobândească cunoştinţele necesare preparării şi servirii meniului.
Pentru aceasta sunt necesari: 1 bucătar, un ajutor de bucătar şi 2 ospătari .
Personalul ce intră în contact direct cu clienţii participă la trening – uri de
specializare tot pe o perioadă de 3 luni.
Construirea şi amenajarea la cheie a pensiunii şi împrejurimilor necesită o echipă de
muncitori. Am optat în acest sens pentru oamenii din zonă motivul fiind acela că aceştia
sunt pricepuţi în domeniu şi forţa de muncă este ieftină.

IV.4. Echipamente necesare

În primă fază se urmăreşte procurarea unei instalaţii electrice, instalaţie de gaz, centrală
termică proprie, reţea de canalizare, instalaţie de ventilare a aerului, sistem de alarmă.

INSTALAŢII DE APĂ ŞI CANALIZARE


Necesarul de apă va fi asigurat printr-un puţ forat de medie adâncime în incinta
obiectivului. Apa provenind de la acesta va fi utilizată în scopuri menajere, de alimentare a
obiectelor sanitare cât şi a centralei termice şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi (curtea
pensiunii). Apa va putea fi folosită şi pentru băut, cu acordul organelor sanitare. Se
menţionează ca puţul se va amplasa la o distanta de minim 10 metri de orice sursă posibilă de
poluare.
Camerele din imobil vor fi dotate cu grupuri sanitare echipate cu lavoar, WC, duş /
cadă de baie.

40
Alimentarea cu apă rece şi caldă menajeră a obiectelor sanitare se va realiza cu tuburi
multistrat tip „PEXAL” montate în sapa pe pardoseală şi aparent în nişele de conducte pentru
etaj.
Canalizarea menajeră: evacuarea apelor uzate menajere se va realiza printr-un sistem
tubular.
Coloanele verticale de legătură şi ventilare se vor racorda la căminele de canalizare din
incintă, iar de aici la fosa septică vidanjabilă de cca. 50 mc capacitate, amplasată în incinta
obiectivului, conform planurilor de arhitectură (la o distanţa de minim 10 metri de cea mai
apropiata locuinţă). Tuburile de canalizare se vor monta îngropat în panta de scurgere de 1%
spre haznaua vidanjabilă.
Canalizarea pluvială: evacuarea apelor pluviale se va face prin jgheaburi şi burlane la
trotuar şi de aici va fi drenată spre rigola stradală.

INSTALAŢII ELECTRICE
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului nou se va face de la un bloc de măsură
şi protective montat la limita incintei, în firida. Soluţia de alimentare cu energie electrică va fi
stabilită de SC ELECTRICA SA, ca urmare a solicitării de către beneficiar a Avizului de
racordare.
Instalaţiile electrice necesare vor fi:
- iluminat interior şi exterior;
- instalaţii prize 220 V;
- instalaţii forţă;
- instalaţii de legare la pământ şi paratrăsnet;
- instalaţii TV;
- instalaţii telefonice;
- instalaţii interfon;
- instalaţii antiefracţie;
- instalaţii Internet.
Branşamentul electric trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- Puterea instalată Pi = 92 KW.
- Puterea absorbită Pa = 50 KW.
- Curentul de calcul Ic = 95 A.
- Frecvenţa = 50 Hz.
- Tensiunea = 400/230 V.

41
INSTALAŢII TERMICE
Încălzirea clădirii (agent termic apă caldă) şi prepararea apei calde menajere se va face
local cu o centrală termică cu lemne, amplasată la parterul construcţiei. Corpurile de încălzire
utilizate vor fi radiatoare de aluminiu.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI


Protecţia calităţii apelor. În urma activităţilor pensiunii pe amplasamentul analizat,
vor rezulta mai multe categorii de apă uzată:
- ape uzate colectate din sistemul de colectare a apelor pluviale, atât de pe acoperişuri, cât şi
de pe platformele betonate şi alte drenaje ale terenului neamenajat;
- ape uzate fecaloid-menajere provenite de la bucătării şi de la grupurile sanitare ale clădirii.
Dintre tipurile de ape uzate prezentate mai sus, cele mai importante pentru protecţia
mediului sunt cele din a doua categorie, respectiv apele provenite de la bucătării şi de la
grupurile sanitare. Pentru aceşti factori de poluare atât a solului cât si a subsolului, dar şi a
aerului se prevede colectarea apelor uzate la o fosă septică vidanjabilă. Apele ce provin de la
bucătărie vor fi trecute printr-un separator de grăsimi înainte de a fi evacuate la fosa.
Apele de suprafaţă provenite din sistemul de scurgeri pluviale sunt dirijate spre rigola
stradală.
Protecţia calităţii aerului. Singura sursă care se poate aminti ar fi evacuarea gazelor
arse rezultate de la sistemul de încălzire centrala pe lemne. Acestea sunt dirijate prin coşuri de
fum, dar ele nu constituie totuşi un factor major de poluare a aerului.
Bucătăria caldă va fi prevăzută cu o hotă cu putere de absorbţie mare şi care va avea
filtre pentru purificarea de mirosuri a aerului evacuat.

Gospodărirea deşeurilor: reziduurile produse din activitatea pensiunii vor fi de două


tipuri:
a) apele uzate cu caracter menajer – preluate de fosa septică din incinta curţii;
b) reziduuri solide menajere – colectate periodic de o societate autorizată specializată.

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice. Activitatea turistică şi de cazare nu va


afecta vegetaţia şi fauna din zonă, nici vecinătăţile amplasamentului.

42
1. Centrală termică cu combustibil solid (lemne), amplasata la parter, în încăpere special
destinată acestui scop, care corespunde prescripţiilor Normativului I 13-2002. Puterea utilă a
centralei este de 150KW pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră. Centrala termică va
fi echipată cu următoarele utilaje şi accesorii:
- cazan încălzire centrala Pu = 150 KW cu funcţionare pe combustibil solid - 1 buc.
- boiler pentru preparare şi acumulare apă caldă menajeră 1.000 l - 1 buc.
- vas expansiune 150 l - 1 buc.
- pompe de circulaţie - 2 buc.
- supape de siguranţă - 2 buc.
- distribuitor - colector - 1 buc.
- armaturi de închidere şi reglaj
- termomanometre pe tur şi retur
- coş evacuare gaze arse - 250 mm.
2. Hidrofor (pompa imersată + vas de acumulare 500l) cu un debit de minim 9 mc/h la o
presiune de 5 bar.

INSTALAŢIILE AFERENTE CONSTRUCŢIILOR


1) Instalaţii de apă şi încălzire

a) Instalaţii de apă şi canalizare


Principalele lucrări de instalaţii sanitare necesare funcţionării în condiţii optime a
obiectivului odată cu construirea acestuia sunt următoarele:
1. Dotarea grupurilor sanitare, a spălătoriei şi a bucătăriei cu următoarele obiecte sanitare:
- cadă de duş Cd 900 –10 buc..
- lavoar L 500 – 12 buc.
- spălător de vase 1100 – 2 buc.
- spălător de haine 1000 – 1 buc.
- robinet dublu serviciu maşină de spălat – 2 buc
- vas de closet – 12 buc.
- robinet dublu serviciu – 1 buc.
2. Tratarea apei reci prin montarea unui filtru de particule şi a unui dispozitiv de sterilizare cu
UV.

43
3. Realizarea unui separator de grăsimi pe reţeaua de evacuare a apei uzate de la bucătărie şi
construirea unei fose vidanjabile de 50 mc (15 zile). Ca variantă se propune montarea unei
ministaţii de tratare a apelor uzate.

b)Instalaţii termice.
Asigurarea agentului termic în cadrul pensiunii se va realiza prin intermediul unei
centrale proprii pe lemne. Instalaţia de încălzire existentă se va extinde şi moderniza prin:
- montarea a 35 de calorifere plus 13 suport prosoape pentru băi împreună cu furnitura
aferentă (robineţi, teruri, suporturi, eventual capete termostatice).

2) Instalaţii electrice
- instalaţii de iluminat interior şi exterior
- instalaţii prize 220 V
- instalaţii forţă
- instalaţii de legare la pământ şi paratrăsnet
- instalaţii TV
- instalaţii telefonice
- instalaţii interfon
- instalaţii antiefracţie
- instalaţii internet

UTILITĂŢI ALIMENTARE CU APĂ


Necesarul de apă va fi asigurat printr-un puţ forat de medie adâncime în incinta
obiectivului. Apa provenind de la acesta va fi utilizată în scopuri menajere, de alimentare a
obiectelor sanitare cât şi a centralei termice şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi (curtea
pensiunii). Apa va putea fi folosită şi pentru băut, cu acordul organelor sanitare. Se
menţionează ca puţul se va amplasa la o distanţă de minim 10 metri de orice sursă posibilă de
poluare.
Conform normelor în vigoare, necesarul zilnic de apă pentru o persoană cazată este de
150 l apa rece, din care 80 l apa caldă la 60o C. În acest context, pentru obiectivul de faţă, (20
persoane) nevoia zilnică de apa rece este de 3.000 l din care 1.600 l apă caldă la 60oC.
Coeficientul de neuniformitate al consumului este de 3,00.
Necesarul de apă caldă se va asigura de la o sursa locală – boiler – cazan de baie 80 l,
utilizând combustibil solid (lemn).

44
TELECOMUNICAŢII ŞI TRANSMISII DE DATE
Pentru telefonie pensiunea se va racorda la reţelele existente în localitatea Slănic
Moldova (RomTelecom).
Se va realiza o instalaţie de televiziune racordată la reţeaua TV Cablu sau o antenă
parabolică, cu prize TV în camere.

Camerele vor fi dotate cu mobilier modern, televizor şi toate facilităţile.


Denumire Cantitate Preţ Furnizor
Pat dublu 10 800 Dedeman, Arad
Masă 10 + 3 + 7 (restaurant) 300 Dedeman, Arad
Noptieră 20 200 Dedeman, Arad
Canapea + fotolii 2 +1 (recepţie) 1000 Dedeman, Arad
Dulap 10 600 Dedeman, Arad
Scaun 20 + 28 100 Dedeman, Arad
Cuier 10 90 Dedeman, Arad
Dulapuri vestiar 3 700 Dedeman, Arad
suprapuse

Pernă 20 30 Dedeman, Arad


Pilote 10 80 Dedeman, Arad
Pătură 10 90 Dedeman, Arad
Set lenjerie pat 30 24 Dedeman, Arad
Prosop 40 20 Dedeman, Arad
Halat 20 50 Dedeman, Arad
Papuci de cameră 50 5 Dedeman, Arad

Televizor 10 + 1 250 Altex


Uscător de păr 10 50 Altex
Aspirator 2 350 Altex
PC 2 1700 Altex

Mixer 2 110 Altex


Blender 2 200 Altex
Robot de bucătărie 1 400 Altex
Storcător de fructe 1 150 Altex
Dulap frigorific 2 900 euro Horeca Timisoara
Maşină de gătit cu 2 1300 euro Horeca Timisoara
cuptor
Masă lucru inox cu 1 200 euro Horeca Timisoara
poliţă inferioară
Grătar neutru deschis 1 650 euro Horeca Timisoara
Hotă inox perete 1 350 euro Horeca Timisoara
45
Cuptor convecţie 1 1300 euro Horeca Timisoara
Cuptor microunde 1 100 euro Horeca Timisoara
Friteuză simplă 1 1500 euro Horeca Timisoara
Set ustensile bucătărie 2 50 Horeca Timisoara
Set vase bucătărie 2 1000 Horeca Timisoara
Platouri 5 200
Veselă servit 5 300 Ascensis SRL
Faţă de masă 14 20 Dedeman Arad
Set 24 tacâmuri inox 3 40 MinostoCom SRL
Olivieră 7 6 Ascensis SRL
Şorţ 4 4 Dedeman Arad
Halat de lucru 6 10 Dedeman Arad

Mătură + făraş 5 11 Dedeman Arad


Mop + găleată 5 16 Dedeman Arad

Dotarea unei bucătării care prepară natural alimentele cuprinde:


Utilaje necesare: mixer, amestecător, blender, robot de bucătărie, storcător de fructe,
frigider reglat la temperatura de păstrare a fructelor şi zarzavaturilor, aragaz.
Instrumentar necesar: planşete din lemn obişnuite, de teflon, toată dotarea de ustensile a
oricărei bucătării (castroane, vase de sticlă, strecurători, tacâmuri de lucru, borcane, pâlnii,
sucitor de lemn, palete de lemn şi plastic etc.) cu specificarea că se evită folosirea vaselor din
metal.
Vesela pentru servirea preparatelor este aceeaşi, cu foarte mici modificări.
Întreaga tehnică şi tehnologie a acestei alimentaţii nu implică alte necesităţi la nivel de dotare
şi organizare .

IV.5. Spaţiile de producţie necesare

Spaţiile de producţie ale pensiunii sunt bucătăria şi sala de masaj.


Bucătăria ca o schiţă arată în felul următor:

46
V. Evaluarea factorului uman(Fezabilitatea factorului uman)

V.1 Fondatorii firmei, pregătirea şi experienţa lor

Pensiunea PERLA MOLDOVEI este o societate în comandită simplă, înfiinţată din


februarie 2009 având ca obiectiv principal atragerea a cât mai mulţi clienţi, fie că au nevoie de
recuperare fizică sau că este vorba doar de recreare şi distracţie, pensiunea noastră având
posibilitatea să ofere servicii pentru toate gusturile.
Pensiunea "Perla Moldovei", este situată pe valea Slănicului, în Carpaţii Răsăriteni la 530m
altitudine, având sediul pe strada Nicolae Bălcescu nr.72. Partenerii acestei investiţii sunt
persoane cu pregătire în domeniul turistic performanţele obţinute până în prezent fac dovada
calităţii a ceea ce oferim clienţilor noştri.

Dumitran Vasilica

Studii : Scoala de Bucarati Timisoara


Participarea la cursurile organizate de Şcoala Bella Italia
 Experienţă profesională :

47
Bucătar şef Complex Mayer 2007- 2010
Bucătar Restaurantul Banatean Arad 2004
-2007
Ajutor bucătar la restaurantul Select din
Resita 2000 -2004

Petre Ilie

 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management turistic


şi hotelier
Absolvent al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor /
Specializarea Economia comertului,turismului şi serviciilor

 Experienţă profesională :
 Sef Sala de mese Restaurant Casa Resiteana 2008-2010
 Ospatar la restaurantul Hotelului Cerbul Moneasa 2007-2008
 Ospatar la Hotelul Perla in sezonul estival 2006

Marinescu Liviu

48
Andreescu Lavinia
 Studii : Scoala de Ospatari Bucuresti
 Colegiul Economic „I. Ghica” Resita
 Experienţă profesională :
1. Ospatar la Restaurantul Olimpia din Arad 2006-2009
2. Ospatar la Hotel Mayor din Bucuresti în perioada 2004-2006

 Studi Master de Specialitate în domeniul Management turistic şi hotelier


 Universitatea „Al. I. Cuza” Timisoara : Facultatea de Inginerie si management in
industria turismului
Experienţă profesională :
-ghid turistic in Grecia 2005-2008
-ghid in zona Bran 2008-2009

Baicoianu Laura
 Studii Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor / Specializarea
Management
 Experienţă profesională :
1. Contabil la Restaurantul „Cerbul” din Ariesi în
perioada 2005-2009;
2. Recepţioner la hotelul „Dumbrava” din Moneasa în
perioada 2004 şi 2005.

Nicolae Alexandru
 Studii : Master de Specialitate în domeniul Management
turistic şi hotelier
Universitatea „Dimitrie Cantemir” Timisoara : Facultatea de
Geografie a turismului
49
 Experienţă profesională :
Ghid turisticin Busteni în perioada 2007-2009.

V.2.Situaţia principalelor calificări necesare

Pensiunea PERLA MOLDOVEI oferă servicii diversificate ce pun accentul pe tradiţie


şi pe calitate.
În ceea ce priveşte organizarea pensiunii PERLA MOLDOVEI aceasta este împărţită în
cinci departamente :
1. Recepţia : este una dintre cele mai importante părţi ale unităţii hotelului. Principalele ei
responsabilităţi sunt de a distribui camere turiştilor, de a face rezervări, de a încasa banii
de la clienţi, de a furniza datele necesare cameristelor pentru a-şi putea îndeplini
activitatea. Recepţia funcţionează în regim non-stop pentru a putea rezolva problemele ce
apar pe parcurs.
2. Personalul de întreţinere : de camerele pensiunii sunt responsabile cameristele. Acestea
se ocupă de efectuarea curăţeniei generale în momentul eliberării lor şi menţinerea în stare
optima pentru cazare în timpul când acestea sunt libere. Când turistul este plecat din
camera menajul constă în schimbarea prosoapelor, schimbarea lenjeriei, aprovizionarea cu
gel de duş, cu şerveţele parfumate sau golirea coşului de gunoi.
Pensiunea noastră este alimentată cu apă caldă în regim non-stop. Aceasta va fi furnizată
de propria centrală termică. Personalul de întreţinere se va ocupa de buna funcţionare a
acesteia, de întreţinere a piscinei, de reparaţiile generale în întreaga unitate.
3. Contabilitate : una din principalele responsabilităţi pe care departamentul „contabilitate”
o are este de a ţine o evidenţă clară privind încasările şi plăţile efectuate de unitate. Astfel
orice aprovizionare cu materiale, orice plată efectuată către un furnizor trebuie să se
evidenţieze în contabilitate.
4. Managementul : Principala sarcina pe care managementul firmei o va avea este de a trasa
sarcini precise subordonaţilor, fiind un exemplu pentru aceştia. El trebuie să motiveze
subordonaţii, să obţină rezultate maxime în funcţie de posturile ocupate în cadrul
pensiunii. Pentru aceasta obiectivele sale trebuie să fie bine identificate şi cât mai realiste.
Rezultatele obţinute vor fi cele aşteptate dacă reuşeşte să menţină o relaţie apropiată cu
ceilalţi subordonaţi pentru o colaborare de succes.

50
5. Intretinerea fermei:

Adunarea generala
a actionarilor

Manager

Receptie Contabilitate Intretinere Aprovizionare

Restaurant

Fig. V.1 – Organigrama pensiunii

V.3 Cerinţele manageriale necesare şi responsabilităţile managerilor

Managerul sau administratorul pensiunii Raiul Crisanei se ocupă în principal cu


organizarea activităţii în cadrul pensiunii turistice, verificarea gestionării financiare,
promovarea imaginii pensiunii precum şi promovarea directă a produselor turistice,
încheierea contractelor cu clienţii, efectuarea operaţiilor specifice de cazare şi alimentaţie,
asigurarea unui climat favorabil turiştilor, oferirea serviciilor pensiunii către client,
organizarea programelor turistice opţionale, oferirea informaţiilor de interes turistic, precum
şi rezolvarea reclamaţiilor clienţilor.
Calităţile pe care trebuie să le aibă managerul, pot fi structurate astfel:
 fermitate în decizii;
 aptitudini umane care să permită crearea unui climat favorabil cooperării şi
comunicării deschise între componenţii grupurilor de lucru ;

51
 aptitudini profesionale date de totalitatea cunoştinţelor de specialitate pe care
managerul este capabil să le aplice în efectuarea unor activităţi concrete sau în îndrumarea
personalului din subordine , care execută aceste operaţii şi are nevoie de sprijinul
managerilor;
 oportunitate;
 nu descurajează pe cei care au avut un eşec;
 este atent la modul de cheltuire a resurselor;
 ascultă opiniile şi se consultă cu specialiştii înainte de luarea deciziilor;
 inventivitate;
 capacitate de delegare a autorităţii;
 disponibilitate de asumare a riscului;
 acordă atenţie modului de fundamentare a deciziilor;
 capacitate de supervizare a salariaţilor;
 capacitate de motivare şi de obţinere a sprijinului subalternilor;
 loialitate faţă de firmă;
 integritate morală;
 rapiditate şi intuiţie în luarea deciziilor.

Responsabilităţile managerului depinde de treapta ierarhică pe care se situează şi de


mărimea afacerii, astfel încât:
a. Managerul este răspunzător pentru activitatea sa şi cea a subordonaţilor. Acesta
trebuie să elaboreze obiective concrete şi criterii de evaluare pentru a face acţiunile lor cât
mai eficiente . De asemenea , managerii sunt responsabili de acţiunile subordonaţilor , pentru
că realizările sau nerealizările acestora din urmă sunt considerate o reflectare a succesului sau
insuccesului managerului .
b. Managerul trebuie să asigure un echilibru între scopuri şi priorităţi aflate în
competiţie . În situaţiile în care obiectivele organizaţionale , problemele şi necesităţile
pensiunii noastre nu sunt în concordanţă cu resursele de care dispunem , trebuie să-şi
elaboreze o ordine de prioritate , acordând atenţie , în primul rând , problemelor cele mai
importante .
c. Gândesc analitic şi conceptual. Pentru a trata problemele ce apar pe parcursul
activităţii , trebuie să procedeze la “secţionarea” şi analiza problemelor în elemente

52
componente , dar trebuie să nu piardă din vedere ansamblul problemei şi implicaţiile unei
anumite soluţionări .
d. Acţionează că mediatori. Este important să existe o armonizare între interesele
individuale , de grup , şi cele ale organizaţiei , în ansamblul ei , deci să existe o comunicare
strânsă între manager şi restul salariaţilor pensiunii .
e. Aplică un stil adecvat fiecărei situaţii în parte. Managerul trebuie să asigure suportul
motivaţional al personalului pentru a-i încuraja în activitatea lor şi astfel , afacerea noastră să
fie mai profitabilă.
f. Reprezintă un simbol, de aceea, corectitudinea şi loialitatea acestuia faţă de firmă pot
fi insuflate şi celorlalţi salariaţi .
g. Iau decizii eficiente. În acest scop managerul, trebuie să analizeze şi să compare
ansamblul de informaţii şi să le treacă prin filtrul propriilor raţionamente . Managerii nu sunt
doar cei care rezolvă problemele care apar ci sunt cei care identifică oportunităţile pe care le
oferă mediul înconjurător.

V.4. Relaţiile organizaţionale şi potenţialul de dezvoltare organizaţională

Relaţiile organizaţionale între angajaţii pensiunii au la bază principiile de etică în


afaceri astfel încât mediul de muncă să fie plăcut iar randamentul lor să devină mai
eficientă în atingerea obiectivelor propuse. Managerul este cel care coordonează acţiunea
în unitatea de cazare, astfel încât este răspunzător şi de relaţiile dintre angajaţi, ţinând cont
de faptul că factorul uman este resursa vitală a unei organizaţii. Ne bazăm pe punctele
forte ale afacerii şi al personalului angajat urmărind valorificarea resurselor de care
dispunem.
Managementul pe care îl promovăm pune mare accent pe latura motivaţională
deoarece calitatea muncii în domeniul serviciilor depinde în mare măsură de atitudinea
personalului pentru ca aprecierea clientului să fie favorabilă. Modalităţile de a răsplăti
angajaţii iau mai multe forme, fiind de natură financiară (prime de sărbători, bonusuri în
funcţie de performanţe – exprimate în funcţie de numărul de clienţi - pentru întreg
personalul) dar şi din punct de vedere moral ( oferim diplome pentru angajatul lunii sau
angajatul anului).
Dezvoltarea organizaţională pe termen lung, în cadrul pensiunii Raiul Crisanei se
referă la eventualele modificări ce pot apărea la nivelul structurii sistemului şi la nivelul
personalului. Vom începe cu extinderea spaţiului prin includerea unei săli de conferinţă în
53
care se vor desfăşura reuniuni pentru diferite ocazii ce va avea o capacitate de 45 de
persoane precum şi cu un spaţiu de joacă în aer liber destinat copiilor care să includă
balansoare, topogane şi leagăne, etc.
Suplimentarea personalului angajat încă nu reprezintă o necessitate dar este o opţiune pe
care noi o vom lua în calcul în momentul în care timpul de muncă va deveni o problemă în
a răspunde cererilor clienţilor noştri.

VI. Evaluarea financiară (fezabilitatea financiară)

VI.1. Compararea cu alternativa cumpărării unei afaceri

Chiar dacă iniţierea afacerii este mai dificilă decât cumpărarea uneia existente sau
concesionarea, suntem dispuşi să ne asumam riscurile, dar pe de altă parte avem şi
numeroase avantaje, cum ar fi:
Flexibilitatea de a iniţia afacerea în maniera dorită;
Posibilitatea de a crea imaginea dorită, aceasta fiind o importantă strategie
antreprenorială;
Posibilitatea selectării unui personal eficient care să contribuie la realizarea
succesului pensiunii;
Posibilitatea creării propriului sistem de lucru, neavând în spate insuccese sau
succese;
Amplasarea adecvată a pensiunii în urma unui studiu propriu poate contribui la
reuşita afacerii;
Crearea pensiunii conduce implicit şi la formarea de noi locuri de muncă, dând
posibilitatea şi persoanelor tinere fără prea multă experienţă, dar cu o dorinţă mare de
afirmare să-şi găsească un loc de muncă;
În cazul reuşitei ne putem mândri că am iniţiat afacerea, şi nu am cumpărat-o;
Şi nu în ultimul rând , un aspect foarte important îl reprezintă costul mai scăzut al
unei afaceri iniţiate, decât achiziţionate.

54
Dezavantajele iniţierii unei afaceri:
 Rezistenţa consumatorilor . Atitudinile şi obiceiurile consumatorilor sunt un mare
obstacol pentru o firmă nouă . Acestea se schimbă lent , aşa încât noul întreprinzător
trebuie să lupte cu consecvenţa împotriva acestui obstacol important
 Timp de lansare îndelungat:în lipsa unor activităţi precedente întreprinzătorul
trebuie să înceapă totul de la debut-trebuie găsiţi furnizori , surse de finanţare , locaţie ,
achiziţionări de echipamente şi angajări de personal . În felul acesta timpul dintre decizia
de lansare în afaceri şi cel în care afacerea este afectiv lansată poate fi destul de lung . Este
necesară o perioadă de timp până ce afacerea se stabilizează .
 Dificultăţi în finanţare-fiind mai greu de găsit surse de finanţare pentru iniţierea
afacerilor . Lipsa unor situaţii financiare precedente face mai puţin predictive succesul
afacerii şi băncile vor fi rezervate în a finanţa astfel de firme .
 Răspunsul agresiv al concurenţilor . Prezenţa unei noi firme pe o piaţă matură sau
în declin nu este binevenită . Firmele deja existente vor răspunde agresiv la reacţia noului
intrus şi vor face eforturi susţinute să-şi menţină partea de piaţă .
 Dificultatea formării unei imagini proprii. Întreprinzătorul trebuie să verifice
motivele care atrag clienţii : un produs nou , un preţ mai mic , servicii superioare sau o
combinaţie a acestor elemente .
 Costuri suplimentare-costurile dezvoltării pot fi estimate la niveluri mai mici
,uneori la jumătate din cât este necesar . La acestea se pot adăuga costurile necesare
diferitelor schimbări : recalificări ale salariaţilor, schimbarea furnizorilor, alte
echipamente .
 Efort prelungit - iniţierea unei afaceri presupune un mare efort. Ea cere de multe
ori 16-18 ore pe zi, 7 zile pe săptămână şi lipsa concediului .
 Birocraţie - pentru a iniţia o afacere sunt necesare o serie de formalităţi.
 Risc ridicat - întreprinzătorul are de luat un număr mare de decizii atunci când
înfiinţează o firmă. Estimarea greşită a unor acţiuni , evenimentele neprevăzute şi
optimismul exagerat pot duce la eşec încă de la început .

55
VI.2. Estimarea mărimii fondurilor necesare

Cheltuieli Suma (euro)


Teren 37 000
Construcţia 65 000
Reamenajare izolaţiile construcţiei 25 500
cladire Instalatii electrice 6 700
Instalatii de incalzire 4 900
Instalatii de gaze 7 000
Doatare cu filtre 6 500
Racordare la reţeaua de apa 5 600
Racordare la reţeaua de gaze 7 000
Racordare la reţeaua de 3 500
electricitate
Dotari (cu mobilier, electrocasnice, lenjerie, veselă, 20 000
dotari agrement)

Echipament IT 1000
Proiect de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, studiu geo, 3 000
avize
Total 236800

VI.3 Estimarea surselor posibile de finanţare

Valoarea totala a proiectului Pensiunea agroturistica “Glasul Crisanei” , care face obiectul
finantarii, este estimata la suma d 236 800 EUR. Proiectul este astfel intocmit pentru a
beneficia de o finantare nerambursabila de 50 % din valoarea totala eligibila a proiectului,
adica 199 260 EUR, restul de 50 % fiind asigurat de veniturile proprii ale partilor asociate,
revenind fiecareia suma de 33 380 EUR.
Demararea proiectului „Glasul Crisanei” este posibila prin accesarea fondurilor
nerambursabile prin intermediul PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala), ce
conlucreaza cu FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare rurala), instituit in 2007,
odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, si avand ca termen de aplicabilitate 2013

56
si scop reducerea disparităţilor dintre regiunile UE şi are ca direcţii de intervenţie
următoarele (conf. reglementării parlamentului European şi Consiliului nr. 1783 /1999).

Proiectul se incaderaza si urmareste obiectivele masurii 313 „Încurajarea activitatilor


turistice”, ce se încadreaza în Axa III –„Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si
diversificarea economiei rurale” si si a codului CAEN 5520 “Facilităţi de cazare
pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată” ce au drept scop comun dezvoltarea
activitatilor turistice în zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri
de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiectivele specifice se refera la:


1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, în special pentru tineri si
femei;
2. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism;
3. Crearea, îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;
4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Obiectivele operationale se refera la:


1. Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica;
2. Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica;
3. Crearea facilitatilor recreationale în vederea asigurarii accesului la zonele naturale de
interes turistic.
Cu privire la acest aspect este necesar a mentiona faptul ca pozitionarea confirma eligibilitatea
proiectului, dat fiind faptul ca in ultimii ani zona de vest a tarii a inregistrat un flux de turisti
crescut neacoperit de structurile de primire turistica. In plus zona Ineului este precizata in
Anexa 10 –„Lista comunelor cu potential turistic ridicat”, a Masurii 313.
Conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:

-Titularul proiectului si implicit beneficiarul finantarii, Militaru Loredana, intruneste


conditiile de eligibilitate, dat fiind inregistrarea acestuia ca persoana fizica autorizata si detine
aptitudini manageriale, fiind absolvent al Facultatii Alimentatie si Turism, profilul Inginerie si
Management in Industria Turismului.

57
-Conform Ordonantei 1296/2010 privind “Normele metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice” ce precizeaza atingerea standardul de calitate de minim o
margareta pentru structurile de primire, pensiunea „Raiul Crisanei” se incadreaza in rangul de
comfort de 4 margarete.

-Modernizarea constructiei existente are ca principal obiectiv readucerea stilului traditional


taranesc, specific zonei de vest a tarii, Banatului si Crisanei, improspatarea traditiilor locale
pentru a creea un ambient arhaic de liniste si relaxare.

- Suprafata de teren aferenta pensiunii este de 5000 m2, detinand si o ferma de animale, un
teren cultivat de 1000 m2 si o livada de 1500 m2; iar minimul precizat de Masura 313 fiind de
1000 m2.

-Un alt aspect important precizat de normative si urmarit de pensiunea noastra este acela al
introducerii obiectivului investitional în circuitul turistic. „Glasul Crisanei” intentioneaza a
introduce programe cu trasee turistice, excursii care principalele obiective din zona,
exploatarea la maxim a potentialului turistic al zonei.

Durata de realizare (luni) şi etape principale

Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi.


- Data estimată de început: 01.01.2011;
- Data estimată de terminare a activităţilor: 01.11.2011;
- Data estimată de începere a desfăşurării activităţii de cazare în pensiune: 1.12.2011.

Etapele de implementare ale proiectului de investiţi


Nr. Activitatea Durata Luna în care se va realiza activitatea
crt. prevăzută
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Rigidizare 1 lună x
structură şi

58
acoperiş
2. Montare 0,5 luni x
tâmplărie
3. Montare 1 lună x x
termosistem
exterior
4. Montare 0,5 luni x
instalaţie
electrică
5. Montare rigips 0,5 luni x
şi vată
minerală
6. Finisaj 1 lună x x
exterior
7. Recepţia 0,5 luni x
construcţiei
8. Montare 1 lună x
instalaţii
sanitare,
încălzire,
ventilaţie, gaze
9. Racordare la 2,5 luni x x x
reţelele de apă,
gaze şi
electricitate
10. Construire 0,5 luni x
fosă septică
11. Dotare cu 1 lună x
boiler şi
centrală
termică
12. Dotare cu 1 lună x
mobilier,
electrocasnice,
lenjerie,
veselă,
echipament IT

59
VII. Riscuri şi probleme majore

Riscuri există şi vor exista întotdeauna în orice afacere. Acestea pot fi mai mari sau
mai mici, dar mai important este cum reuşeşti, tu ca antreprenor, să diminuezi aceste riscuri,
cât mai mult posibil.
Riscurile pe care societatea noastră le-ar putea întâmpina ar putea fi cu privire la piaţă,
proprietate, personal sau clienţi.
Riscurile privind piaţa pot fi generate de deteriorarea condiţiilor economice. Acest
lucru poate avea un efect negativ asupra afacerii, gestionarea riscului fiind deosebit de
dificilă. În cazul nostru reducerea veniturilor ne poate face vulnerabili.
Cele mai multe riscuri privind proprietatea pot fi asigurate. Acestea pot proveni din
incendii, calamităţi naturale, furturi. Aceste riscuri le vom reduce prin semnarea, în viitorul
apropiat, a unei poliţe de asigurare.
Riscurile privind personalul se datorează acţiunii salariaţilor. Acestea se datorează
angajării unor persoane, fără a le verifica atent înainte de angajare; obişnuinţei cu un nivel de
trai mai ridicat, politicii de personal neadecvată, care creează impresia salariaţilor că nu sunt
plătiţi suficient şi vor fura în completare; relaţiilor necorespunzătoare dintre întreprinzător şi
salariaţi, care vor crea o atmosferă de neîncredere; oportunităţii de a fura, prin lipsa unei
metode de prevenire a furturilor de către salariaţi; condiţiile economice, care fac imposibil un
trai decent.
Împotriva furturilor se pot lua unele măsuri ca:
 separarea sarcinilor de plată, recepţie;
 ţinerea unei bune evidenţe şi verificarea ei periodică;
 plătirea corectă a salariaţilor;
 atenţie la cei mai de încredere salariaţi, care pot fura de fapt cel mai
mult;
 pedepsirea salariaţilor care au fost prinşi furând;
 nefolosirea a doi membri ai aceleaşi familii în acelaşi loc;
Împotriva fraudelor se poate lupta prin următoarele mijloace: în primul rând un proces
de recrutare şi selecţie detaliat pentru posturile cu mai multă responsabilitate, în al doilea rând
motivarea personalului atât financiar, cât şi non-financiar. Angajaţii care au furat trebuie
pedepsiţi pe măsura faptelor comise.

60
Clienţii sunt sursa principală de profit, însă prezintă şi anumite riscuri. În primul rând
preţul oferit pentru serviciile pensiunii „PERLA MOLDOVEI” ar putea să nu fie pe placul
clienţilor, întrucât ei îl consideră prea mare. Acest lucru va fi contracarat prin serviciile de
calitate.
Un risc posibil ar fi faptul că nu vom putea avea o creştere rapidă, datorită existenţei
unui număr ridicat de concurenţi atât direcţi cât şi indirecţi. Acest risc va fi atenuat prin
diversitatea serviciilor oferite de o singură pensiune, şi anume: spa, saună, teren de tenis,
piscină acoperită sau sală fitness.
Un alt risc ar putea fi cel al imposibilităţii realizării unei creşteri rapide a cotei de
piaţă. Acest lucru este determinat de faptul că suntem noi pe piaţă. Însă, prin calitatea
superioară a serviciilor, şi chiar prin unicitatea unora dintre ele, vom reuşi să ne câştigăm
clienţii şi să-i facem fideli pensiunii „Raiul Crisanei”. Însă nu trebuie să avem un
supraoptimism asupra planului nostru de afacere, întrucât acest lucru ne-ar putea determina să
ne îndepărtăm de realitate şi să pierdem din vedere lucruri importante.
Urmăm ca în viitorul apropiat să ne extindem firma prin oferirea clienţilor servicii de
calitate la preţuri rezonabile.

61