EXAMENUL NAȚIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

4 AUGUST 2016- rezolvare detaliata

Subiectul I(30 puncte)

1.Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă

x* y = 2(x - 7)( y - 7) + 7 .
a) Demonstrați că 1* 2*3*…* 2016 = 7 .
b) Determinați numerele reale x , pentru care 7x *log2 x = 7 .
a. Se observă că: x  7  7  y  7 , pentru x și y numere reale.
Atunci 1 2  3  ...  2016  1 2  3  4  5  6 7 8  ...  2016  7  8  9  ...  2016  7 .
b. Prelucrând relația dată se  
obține: 2 7 x  7 log2 x  7  7  7 , adică
7 x

 7 log2 x  7  0 , de unde rezultă 7 x  7  0  x  1 și log2 x  7  0  x  128.

2. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A, punctele M şi N , situate în semiplanul

determinat de dreapta BC și punctul A, astfel încât MB  AB , MB = AB şi NC  AC ,

NC = AC .

a) Arătați că punctele M ,A şi N sunt coliniare.

b) Demonstrați că MN = 2 ( AB+ AC). N

B C
a.Din relațiile prezente în enunț rezultă că triunghiurile ABM și ACN sunt dreptunghice

  
și isoscele, fapt care implică m MAˆ B  m CAˆ N  45  .Dar
mMAˆ N   mMAˆ B mBAˆ C  mCAˆ N   45  90  45 
 180 . Deci, unghiul MAˆ N
 

este alungit, ceea ce implică faptul că punctele M, A și N sunt coliniare.

b. Cum triunghiurile ABM și ACN sunt dreptunghice și isoscele, rezultă (utilizând
relațiile metrice) că AM  AB 2 și AN  AC 2 . Sumând cele două relații obținem
MN  AM  AN  2  AB  AC .
𝑥−2
3. Se consideră funcţiaf: 2,ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥+2

a) Determinați imaginea funcției f .

b) Calculați x
f t dt
1
x  x 
lim
2

a. Utilizând formula de derivare a unui raport obținem: f x  

4
, x   2;
x  22
Observăm că f x   0 , x   2; , deci funcția f este strict crescătoare. Cum

lim f x    și lim f x   1 , atunci Im f    ;1 .

x2 x
x 2

b. Calculând integrala definită se obține:

x
t 24
x x x
x2
 f t dt  
1
dt  1dt  4 dt  x  2  4 ln .
2 2 t2 2 2t2 4
x2
x  2  4 ln
1x
Deci lim  f t dt  lim 4  lim 1  2  4 ln x  2   1 .
x x x x x x x 4 
2
Subiectul II(30 puncte)

Următoarea secvenţăface parte din programa şcolarăde matematicăpentru clasa a VIII-a:

Competenţe specifice Conţinuturi

1.Identificarea în exemple, în exerciţii sau în
probleme a numerelor reale şi a formulelor de
calcul prescurtat
2. Utilizarea în exerciţii a definiţiei
intervalelor de numere reale şi
reprezentarea acestora pe axa numerelor
3. Alegerea formei de reprezentare a unui
număr real şi utilizarea de algoritmi pentru
optimizarea calculului cu numere reale
4. Folosirea terminologiei aferente noţiunii
de număr real (semn, modul, opus, invers,
parte întreagă, parte fracţionară) în contexte
variate
5. Deducerea şi aplicarea formulelor de
calcul prescurtat pentru optimizarea unor
calcule
6. Rezolvarea unor situaţii-problemă
utilizând rapoarte de numere reale
reprezentate prin litere; interpretarea
rezultatului
Numere reale
ℕℤℚℝ. Reprezentarea numerelor
reale pe axa numerelor prin aproximări.
Modulul unui număr real. Intervale de
numere reale
Operaţii cu numere reale; raţionalizarea
numitorului de forma a√𝑏 sau a √𝑏 ,
a,bℕ*
Calcule cu numere reale reprezentate prin
litere;
formule de calcul prescurtat:
Descompuneri în factori (factor comun,
grupare de
termeni, formule de calcul)
Rapoarte de numere reale reprezentate prin
litere;
operaţii cu acestea (adunare, scădere,
înmulţire,împărţire, ridicare la putere)

Elaborați trei itemi: un item de completare, un item de tip alegere multiplă și un item de tip
rezolvare deprobleme, ca parte componentă a unui test de evaluare la finalul unității de
învățare Numere reale (clasa aVIII-a), prin care se evaluează formarea/dezvoltarea a trei
competenţe specifice precizate în secvenţa datadin programa şcolară.
În elaborarea itemilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- formatul fiecărui item elaborat în vederea evaluării competenţei specifice alese;
- răspunsul aşteptat (baremul de evaluare) pentru fiecare dintre itemii elaboraţi;
- corectitudineaștiințifică a informaţiei de specialitate.

Test de evaluare
Competențe specifice vizate:

1.Identificareaîn exemple, în exerciţii sau în probleme a numerelor reale şi a formulelor de

calcul prescurtat

3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea de algoritmi pentru

optimizarea calculului cu numere reale

5. Deducerea şi aplicarea formulelor de calcul prescurtat pentru optimizarea unor calcule

Itemii propusi sunt parte componenta a unui test integral de evaluare la finalul unitatii de
invatare Numere reale.

5p 1.Rezultatul calculului  3x  52 este egal cu ……….

5p2. Forma descompusă a expresiei algebrice x 2  5 y  5 x  xy este egală cu:

A.  x  4  x  5 B.  x  4  x  5 C.  x  10  x  2  D.  x  2  x  10 

 x2 5x  7  9
, x  R \  4; 5.
2
3. Fie expresia E ( x )     2 
 x  4 5  x x  x  20  x  5

9
5p a) Să se arate că E ( x )  .
x4

5p b) Aflaţi valorile n numere întregi astfel încât E (n)  N .

5p c) Calculaţi suma S  E (2)  E (8)  E (16)  E (26)  E (38)  ...  E (86) .

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

♦ Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
maxim corespunzător.

♦ Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parțiale, în limitele punctajului indicat în barem.

♦ Total 100 de puncte din care 10 sunt din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea
punctajului obținut la 10.

2
1. 3𝑥 − 5 = 9𝑥 2 − 30𝑥 + 25 5p

2 .𝑥 2 − 5𝑦 + 5𝑥 − 𝑥𝑦 = 𝑥 𝑥 − 𝑦 + 5 𝑥 − 𝑦 = (𝑥 − 𝑦)(𝑥 + 5) 5p

3. 𝑎)

x2 2 5x  7  9 x2 2 5x  7  9
E ( x)     2       2   1p
 x  4  ( x  5) x  x  20  x  5  x  4 ( x  5) x  x  20  x  5

 x 5 ) x  2 x  4 ) 2 5x  7  9 x 2  7 x  10  2 x  8  5 x  7 9
E ( x)        1p
 x4 x  5 ( x  5)( x  4)  x  5 ( x  5)( x  4) x5

x 2  10x  25 9
E ( x)   1p
( x  5)( x  4) x  5
 (𝑥−5)2 9
𝐸 𝑥 = ∙ 𝑥−51p
𝑥−5 𝑥+4

9
𝐸 𝑥 = 𝑥+4 1p

9
b) 𝐸 𝑛 = 𝑛+4 ∈ N  (n  4) | 9  (n  4)  D9 2p

𝑛 + 4 ∈ 1. 9 / - 4 1p

𝑛 ∈ −3. 5 2p

c) Calculaţi suma S  E (2)  E (8)  E (16)  E (26)  E (38)  ...  E (86) .

9 9 9 9
S    ... 
23 3 4 45 9  10
 1 1 1 1  1 1 1 1 1 1 1 1
S  9    ...    9         ...    2p
 23 3 4 45 9  10  2 3 3 4 4 5 9 10 

 5) 1 1  5 1 4
(2
2

S  9 
   S  9  S  9  S  9 2p
 2 10  10 10 5

18
S 1p
5
 Test de evaluare clasa a VIII-a
Calcule cu numere reale reprezentate prin litere

 Din oficiu se acordă 10 puncte.

 Timpul de lucru este de 50 minute.
SUBIECTUL I. Pe foaia de test scrieţi numai rezultatele(30 puncte)

5p1. Rezultatul calculului 3x  2x  8x este egal cu ....................................................

5p 2. Rezultatul calculului 8x  7  5x  2 este egal cu ....................................................

5p3. Rezultatul calculului 5 x 2  3x  9  2 x  3x 2  6 este egal cu ..............

5p 4. Rezultatul calculului 3x   5 x  2  este egal cu ....................................................

5p5. Rezultatul calculului  3x  52 este egal cu ....................................................

5p6. Rezultatul calculului  3x  5   3x  5 este egal cu ....................................................

SUBIECTUL II. Pe foaia de test scrieţi litera corespunzătoare rezultatului corect

(30 puncte)

5p1. Forma descompusă a expresiei algebrice 9 x 2  15 x este egală cu:

A. 3x   x  5 B. 3x   3x  5 C. 3x   3x  5 D. 9 x   x  5

5p 2. Forma descompusă a expresiei algebrice x 2  5 y  5 x  xy este egală cu:

A.  y  5 x  1 B.  x  y  x  5 C.  y  x  5  x  D.  x  y  x  5

x6 6 x
5p3. Rezultatul calculului : , x  7, x  6 , este egal cu:
x7 x7

x6 x
A. B. 1 C. +1 D.
x6 x6

5p 4. Forma descompusă a expresiei algebrice 49 x 2  36 este egală cu:

A.  7 x  6  B.  7 x  9  7 x  4  C.  7 x  6  7 x  6  D.  7 x  4  7 x  9 
2

5p5. Forma descompusă a expresiei algebrice x 2  x  20 este egală cu:

A.  x  4  x  5 B.  x  4  x  5 C.  x  10  x  2  D.  x  2  x  10 

5p6. Forma descompusă a expresiei algebrice x 4  2 x 3  x 2  2 x  1 este egală cu:

 
2
A. x  x  1 B. x  x  1
2 2
 2
 
2
C. 1  x  x D. x  x  1
2 2
 2
SUBIECTUL III. Pe foaia de test scrieţi rezolvările complete
(30 puncte)

  
15p 1.Fie E ( x)  x 2  5 x x 2  5 x  3  x 2  5 x  4 . Să se arate că E (n) este un pătrat
perfect divizibil cu 4, pentru orice număr întreg n.

 x2 5x  7  9
, x  R \  4; 5.
2
2. Fie expresia E ( x )     2 
 x  4 5  x x  x  20  x  5

9
5p a) Să se arate că E ( x )  .
x4

5pb) Aflaţi valorile n numere întregi astfel încât E (n)  N .

5p c) Calculaţi suma S  E (2)  E (8)  E (16)  E (26)  E (38)  ...  E (86) .

 Subiectul III

Răspundeți la fiecare dintre următoarele cerințe elaborate pe baza Programei pentru examenul
național de definitivare în învățământ la disciplina pedagogie și elemente de psihologie
școlară:
1. Explicați conceptele de învățare și de predare. 6 puncte
2. Menționați câte o caracteristică a educației informale și a educației formale. 4 puncte
3. Enumerați trei tipuri de curriculum. 6 puncte
4. Precizați două funcții ale evaluării școlare. 6 puncte
5. Prezentați un avantaj și un dezavantaj ale utilizării formei de organizare frontală a clasei de
elevi.

1.Din punct de vedere pedagogic, învăţarea reprezintă „activitatea proiectată de către cadrul
didactic, pentru a determina schimbări comportamentale la nivelul personalităţii preşcolarului,
elevului, studentului, prin valorificarea capacităţii acestora de dobândire a cunoştinţelor, a
deprinderilor, a strategiilor şi a atitudinilor cognitive”.

Realizată în cadrul procesului instructiv-educativ, învăţarea şcolară prezintă următoarele

caracteristici:

 se realizează într-un cadru instituţionalizat;

 este un proces dirijat din exterior, care tinde să devină spre etapele finale ale şcolarităţii un
proces autodirijat;
 este un proces controlat, supus feed-back-ului;
 are un caracter gradual, sub raportul eşalonării dificultăţilor sarcinilor didactice;
 este un proces relaţional între profesor-elev;
 are un caracter informativ-formativ.

Dacă învăţarea de tip şcolar înseamnă schimbare în comportamentul elevilor determinată de o

experienţă organizată pedagogic, atunci a preda înseamnă a provoca schimbarea a ceea ce
există în ceea ce trebuie să existe, angajând elevii într-o nouă experienţă de cunoaştere sau de
acţiune ori de trăire.

În acest caz, a preda înseamnă:

 a prevedea (a planifica, a proiecta) producerea schimbărilor dorite;

 a preciza natura schimbărilor (a preciza obiectivele de urmărit);
 a determina conţinutul acestor schimbări;
 a organiza şi dirija producerea schimbărilor;
 a organiza condiţiile care favorizează apariţia schimbărilor respective;
 a controla şi aprecia nivelul la care se realizează schimbările aşteptate, concretizate în
rezultate ale învăţării etc.
Calitatea predării se apreciază în funcţie de măsura în care ea dovedeşte calităţi

Dacă în didactica tradiţională predarea a fost redusă mai mult la o chestiune de comunicare,
de transmitere a cunoştinţelor, de prezentare a materiei de către cadrul didactic, în didactica
modernă, predarea capătă înţelesuri mai largi şi conţinuturi mai bogate.

Fără a nesocoti câtuşi de puţin importanţa comunicării, predarea se adevereşte a fi mai mult
decât comunicare – este un complex de funcţii sau acţiuni. Mai exact, predarea se defineşte ca
un ansamblu de acţiuni şi operaţii sistematice, întreprinse de cadrul didactic în vederea
organizării şi desfăşurării optime a învăţării.

2. Menționați câte o caracteristică a educației informale și a educației formale.

a) Educaţia formală (din latinescul „formalis” – formă, figură, model, organizat

legal,formal)(Bontaş,1998).
Se referă la ansamblul acţiunilor educative sistematice şi organizate, elaborate şi
desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ specializate (şcoală, universitate etc.)(Stan,
2001). Alţi autori consideră educaţia formală punct de referinţă care pune în centrul
preocupărilor sale copilul, ca subiect al educaţiei şi instituţiei.
Caracteristici:
• scopul acestui tip de educaţie este introducerea progresivă a elevilor în marile paradigme ale
cunoaşterii şi instrumentalizarea lor cu tehnicile culturale care le vor asigura o anumită
„autonomie educativă”;
• pregătirea este elaborată în mod conştient şi eşalonat, fiind asigurată de un corp de
specialişti pregătiţi anume în acest sens. Informaţiile primite sunt cu grijă selectate şi
structurate, permiţând o asimilare sistematizată a cunoştinţelor şi facilitând dezvoltarea unor
abilităţi şi deprinderi necesare integrării individului în societate. Ea este puternic expusă
exigenţelor sociale;
• acţiunea de evaluare se realizează în forme, moduri şi etape anume stabilite, pentru a facilita
reuşita şcolară.

b) Educaţia informală (latinescul „informalis” – fără formă).

Educaţia informală nu exprimă o educaţie fără caracter formativ, ci caracterul spontan al
acestei influenţe educative. Vorbim de educaţie informală în cazul influenţelor pe care
individul le resimte de-a lungul vieţii din partea familiei, a grupului de prieteni, a stării, a
mass-media, în timpul competiţiilor sportive, al week-end-urilor.
Se referă la totalitatea influenţelor educative neorganizate, nesistematice şi nesubordonate
unor finalităţi educaţionale precise.
 Caracteristici:
• include totalitatea informaţiilor cotidiene vehiculate cu care este confruntat individul;
• informaţiile nu sunt selectate, prelucrate pedagogic sau transmise în conformitate cu
principiile de organizare a procesului instructiv-educativ;
• conţinuturile se caracterizează prin varietate, mari dispersii, insuficiente corelări,
discontinuităţi, valoare inegală.

3. Enumerați trei tipuri de curriculum.

Curriculum-ul inteles in integralitatea si globalitatea sa, poate fi categorizat functie de diverse
criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate in continuare. Facem precizarea ca intre diferitele
tipuri de curriculum se stabilesc, in mod firesc, multiple interactiuni.

In functie de forma educatiei cu care se coreleaza:

- curriculum formal (curriculum oficial)

- curriculum neformal/ nonformal

- curriculum informal.

Ÿ Curriculum-ul formal/ oficial, intentionat este cel prescris oficial, care are un statut
formal si care cuprinde toate documentele scolare oficiale, ce stau la baza proiectarii
activitatii instructiv-educative la toate nivelele sistemului si procesului de invatamant. El
reprezinta rezultatul activitatii unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii
educationali de decizie si include urmatoarele documente oficiale: documente de politica a
educatiei, documente de politica scolara, planuri de invatamant, programe scolare si
universitare, manuale scolare si universitare, ghiduri, indrumatoare si materiale metodice-
suport, instrumente de evaluare.

Ÿ Curriculum-ul neformal/ nonformal vizeaza obiectivele si continuturile activitatilor

instructiv-educative neformale/ nonformale, care au caracter optional, sunt complementare
scolii, structurate si organizate intr-un cadru institutionalizat extrascolar (de exemplu, in
cluburi, asociatii artistice si sportive, case ale elevilor si studentilor, tabere s.a.m.d.).

Ÿ Curriculum-ul informal cuprinde ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare

indirecte, care apar ca urmare a interactiunilor celui care invata cu mijloacele de comunicare
in masa (mass-media), a interactiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al
grupului de prieteni, al comunitatii etc. Practic, curriculum-ul informal emerge din ocaziile de
invatare oferite de societati si agentii educationale, mass-media, muzee, institutii culturale,
religioase, organizatii ale comunitatilor locale, familie.
4. Precizați două funcții ale evaluării școlare.

Funcţiile evaluării în învăţământ sunt stabilite în conformitate cu anumite criterii

psihopedagogice, sociologice şi docimologice, vizând efectele evaluării în plan individual şi
social. Acestea sunt :

 funcţia de control, de constatare şi a apreciere a activităţii şi rezultatelor obţinute în

procesul de învăţământ (diagnosticare), prin care se stabileşte unde se situează aceste
rezultate în raport cu obiectivele proiectate, încercând să „depisteze” factorii care
influenţează în sens pozitiv sau negativ. Prin exerciterea acestei funcţii, evaluarea are rol
de feed – back.
 funcţia de reglare a sistemului, de ameliorare a activităţii şi optimizare a rezultatelor,
care constă în demersurile comune ale evaluatorilor şi evaluaţilor pentru a face
„corecţiile” necesare – pe baza controlului şi aprecierilor – în stilul de conducere,
respectiv în activitatea de execuţie. În cazul evaluării rezultatelor obţinute de elevi,
accentul cade pe optimizarea stilului de predare, a capacităţii de învăţare şi pe stimularea
factorilor motivaţionali.
 funcţia de predicţie, prognosticare şi orientare, prin care se încearcă prefigurarea
desfăşurării activităţii în sistem (sau într-un subsistem) şi de anticipare a rezultatelor ca
urmare a măsurilor preconizate.
 funcţia de clasificare şi selecţie, în baza căreia se ierarhizează instituţiile de învăţământ,
elevii şi studenţii.
 funcţia educativă, menită să conştientizeze şi să motizeze, să stimuleze interesul pentru
studiu continuu, pentru perfecţionare şi pentru obţinerea unor performanţe cât mai înalte.
 funcţia socială, prin care se realizează informarea colectivităţii locale, a familiei etc.
asupra rezultatelor obţinute de elevi şi studenţi.

Aceste funcţii se întrepătrund, tratarea lor distinctă având doar scop didactic. În

practică, în raport cu scopul evaluării, unele funcţii vor avea o pondere mai mare decât altele

sau se vor urmării în exclusivitate.

5. Prezentați un avantaj și un dezavantaj ale utilizării formei de organizare frontală a clasei de
elevi.

Activitatea frontală presupune relaţia profesorului cu întreg colectivul clasei, se lucrează în

acelaşi timp cu toţi elevii angajaţi în aceeaşi activitate. Această formă de organizare asigură
manifestarea rolului de conducător al profesorului cu toate consecinţele ce decurg de aici. În
esenţă, un asemenea context pedagogic impune raportarea la nivelul mediu al clasei – nivel la
care se află majoritatea elevilor din colectivul respectiv.

Avantajul constă în faptul că, din punct de vedere intelectual, se realizează o

omogenitate a colectivului, cu care se lucrează, deci conţinutul şi metodele vor fi adecvate
particularităţilor tuturor elevilor din clasa respectivă

Dezavantaje majore:

- dificultatea cunoaşterii elevilor

- posibilitatea redusă de dezvoltare a aptitudinilor individuale şi de motivaţie
- dificultăţi de realizare a relaţiilor de colaborare între elevii cu posibilităţi/performanţe
diferite
- apariţia tendinţelor de dezvoltare unilateral intelectuală