Cuprins

Introducere........................................................................................................... 1
Wallis și Futun ..................................................................................................... 3
1. Istoric.............................................................................................................. 3
2. Sistem politic.................................................................................................. 3
3. Geografie ........................................................................................................ 5
4. Economie ........................................................................................................ 5
5. Demografie ..................................................................................................... 6

1
 Introducere

Franța de peste mări, deseori desemnată cu ajutorul abrevierii DOM-TOM definește

ansamblul de teritorii sub suveranitate franceză situate în afara teritoriului metropolitan.
Aceste teritorii sunt foste colonii franceze. Acronimul DOM-TOM înseamnă Département
d'outre-mer - Territoire d'outre-mer (Departament de peste mări - Teritoriu de peste mări).
După reforma constituțională din 2003 și definirea colectivităților de peste mări, această
denumire nu mai este corectă in ceea ce privește statutul teritoriilor pe care le înglobează.
Teritoriile se află sub responsabilitatea unui minister specializat, al cărui ministru este Marie-
Luce Penchard (din noiembrie 2009).

Colectivitățile de peste mări sunt teritorii franceze cu statute foarte diferite.

Acestea sunt:

 Polinezia franceză, care poartă denumirea particulară de țară de peste mări;

 Saint Pierre și Miquelon ;
 Wallis și Futuna.

Departamentele și regiunile de peste mări, (acronim DOM-TOM) au același statut cu

cel al departamentelor și regiunilor Franței metropolitane. Acestea sunt părți integrane ale
Franței și ale Uniunii Europene unde sunt considerate ca regiuni ultraperiferice. Locuitorii de
aici își aleg reprezentanți în Senatul francez, Adunarea Națională franceză și în Parlamentul
European.

Acestea sunt:

 Guadelupa ;
 Guiana Franceză ;
 Martinica ;
 Mayotte ;
 Réunion.

Guadelupa, Martinica și Guiana Franceză formează departamentele franceze din

America.

2
 Wallis și Futun

Wallis și Futuna, oficial Colectivitatea Insulelor Wallis și Futuna (franceză Wallis et

Futuna sau Collectivité des Îles Wallis-et-Futuna) este o Colectivitate de peste mări Franceză
situată în Oceanul Pacific între Samoa și Fiji. Colectivitatea este formată din două grupuri de
insule, grupate în jurul a trei insule de origine vulcanică: Insula Wallis (sau Uvea) în nord și
Insulele Hoorn în sud, din care cele mai importante sunt insula Futuna și insula Alofi.

1. Istoric

Au fost descoperite de navigatori olandezi și britanici în secolele XVII și XVIII, dar

primii europeni care s-au stabilit pe aceste insule au fost misionarii francezi care au introdus
catolicismul pe însule începând cu 1837.

În 1842 au cerut protectoratul francez datorită unei rebeliuni populare. În 5 aprilie

1887, regina regatului Uvea (de pe insula Wallis) a semnat tratatul ce stabilea protectoratul
francez, urmată de regii din Sigave și Tu´a un an mai târziu. Insulele au fost puse sub
autoritatea coloniei franceze Noua Caledonie. În 1917, cele trei regate au fost anexate Franței,
devenind colonia Wallis și Futuna, dar tot sub administrația Coloniei Noii Caledonii.

În 1959, locuitorii insulelor au votat pentru a devenii teritoriu francez de peste mări,
statut care a devenit efectiv din 1961, terminând astfel subordonarea față de Noua Caledonie.

2. Sistem politic

Ca toate celelalte colectivități de peste mare franceze, sistemul politic este sub forma
unei democrații parlamentare reprezentative, pluripartite, șeful parlamentului teritorial fiind și
șeful guvernului. Particularitatea întâlnită în Wallis și Futuna este că teritoriul este divizat în
trei regate cutumiere (franceză royaumes coutumiers): Uvea pe insula Wallis, Sigave în vestul
insulei Futuna și Tu`a în estul insulei Futuna și pe insula Alofi. Acestea sunt monarhii
aristocratice, în care următorul rege este ales din cadrul aristocrației locale (aliki).

Parlamentul teritorial (franceză Assemblée teritoriale) este format din 20 membrii

aleși prin sufragiu universal pe o perioadă de cinci ani. Actualmente, în parlament sunt două
grupuri, formate din 4 partide, dintre care 2 sunt reprezentanțele locale ale celor mai
importante partide politice franceze. Alegerile se desfășoară în 5 circumscripții electorale,
câte una pentru regat ele Sigave șu Tu`a și trei pentru regatul Uvea. De asemenea, Wallis și
Futuna alege un deputat și un senator în Parlamentul Franței.
3
 Statul francez este reprezentat în teritoriu de un administrator superior. Rolul său
este, printre altele, de a aproba deciziile legate de dreptul civil și buget ale parlamentului
teritorial. De asemenea, la propunerea acestuia, administratorul numește trei membri care,
împreună cu cei trei regi, formează Consiliul teritoriului, un organism cu rol consultativ în
gestiunea locală.

Justiția este administrată conform dreptului francez prin intermediul unui tribunal în
capitala Mata-Utu și al unei curți de apel aflată în Noua Caledonie. Pe plan local, funcționează
dreptul cutumier tradițional, ce nu poate fi aplicat însă în cazul cazurilor de criminalitate.

Spre deosebire de celelalte teritorii franceze, teritoriul nu este divizat din punct de
vedere administrativ în comune. În Futuna, două regate coexistă și regrupează sate, care nu
sunt delimitate la fel de strict ca și comunele franceze. În Wallis există 3 districte cutumiere
ce gestionează funcțiile administrative ale unei primării și grupează mai multe sate. Dreptul
cutumier delimitează într-o manieră informală teritoriul satelor și domeniile regale și publice.
Proprietatea este comună, neexistând proprietate privată asupra terenului, șeful familiei
obținând un drept de utilizare al terenului de la șeful satului.

Fiecare din cele trei regate are o personalitate morală, posedă un buget porpriu,
administrat de un consiliu compus din șefi cutumieri și prezidat de rege. Puterea este
importantă, dar este destul de descentralizată, regii trebuind să negocieze cu șefii satelor și cu
nobilimea care i-a ales și în același timp să poarte negocieri cu reprezentantul statului francez
pentru a obține diverse finanțări. Aceștia obțin anual o donație din partea republicii franceze
ce este utilizată pentru a indemniza atât șefii satelor cât și lucrătorii din administrație.

În Wallis, regele regatului Uvea (numit lavelua) este asistat de un prim ministru
(kivalu) și de 5 miniștri. La propunerea populației acesta numește cei trei șefi de
district(faipule) ce au autoritate asupra celor 21 șefi ale satelor, recunoscuți de către populație.
Șefii satelor, au dreptul de a colecta taxe de interes general, sunt aleși sau destituiți prin
plebiscit în cadrul adunărilor satelor (fono) ce se desfășoară duminica într-o sală comună (fale
fono).

În Futuna, fiecare dintre cei doi regi (Tuigaifo în Tu`a și Tuisigave în Sigave) dispun
de asemenea de miniștri ce au rol de purtător de cuvânt în consilii. Ei au o autoritate limitată
asupra șefilor de sate desemnați de către familiile nobile care au si puterea de a demite regele.

4
 3. Geografie

Insulele au un relief vulcanic cu coaste foarte decupate, protejate de centuri de recif

de corali, ce îngreunează accesul la mal. Climatul este cald și umed, cu un sezon ploios din
noiembrie în aprilie și un sezon uscat din mai în octombrie.

Insulele Wallis și Futuna sunt două grupuri de insule cu o istorie geologică și aspect
diferit:

Insulele Wallis, în nord-est, sunt compuse dintr-o insulă principală, Uvea (ce se
întinde pe o suprafață de 96 km²), și mai multe insule de corali. Insula este un fost vulcan, ce a
început să se scufunde și a permis apariția unui recif de corali și a unei lagune deschise spre
ocean în 4 pasaje, din care doar unul este navigabil. Altitudinea maximă este de 181 m iar
insula nu dispune de râuri. Apa potabilă provine însă din numeroasele lacuri de crater, dintre
care el mai întins, Lalolalo, constituie o prețioasă rezervă de apă dulce.

Insulele Hoorn, situate la sud-est, sunt formate din două insule principale: Futuna, 64
km² și insula vecină Alofi (mai mică, cu relief mai accidentat și fără recif de corali), sunt
deschise spre Oceanul Pacific. Existența lor se datorează fenomenelor de vulcanism mai
recente. Futuna este traversată de numeroase râuri, surse de apă dulce, iar Alofi, din cauza
absenței acestora, este aproape nelocuită.

Doar 5% este teren arabil, culturile permanente ocupând 20% din suprafață.
Defrișarea masivă, datorită faptului că lemnul este singurul combustibil prezent, contribuie la
o eroziune pronunțată, întâlnită în special pe insula Futuna.

4. Economie

Insulele sunt foarte sărace, activitățile economice limitându-se la agricultura de

subzistență pentru 80% din populație. 4% din populație este angajată în administrație,
veniturile principale fiind ajutoarele din partea guvernului francez și taxele pentru drepturile
de pescuit în apele teritoriale sau taxele pe produsele importate. De asemenea sumele trimise
de către emigranți, în mare majoritate plecați în Noua caledonie, reprezintă un venit
important. Moneda utilizată este francul CFP care este fixată de Euro la un curs de 0.00838
euro pentru un franc CFP.

Există două aeroporturi, dar insuficiența liniilor aeriene combinate cu situarea lor, nu
permit dezvoltarea legăturilor comerciale și nici a turismului.

5
 5. Demografie

La recensământul din 2003 populația totală era de 14.944 (67,4% pe insula Wallis,
32,6% pe insula Futuna), majoritatea de etnie polineziană, cu o mică minoritate de locuitori de
origine franceză. Mai mult de 16.000 Wallisieni și Futunieni locuiesc ca emigranți în Noua
Caledonie, ceea ce înseamnă mai mult decât populația totală a insulelor. Religia majoritară
este catolicismul, limbile vorbite fiind atât limba franceză (10% din populație au declarat-o
prima limbă) cât și dialectele locale polineziene. Jumătate din populația de peste 15 ani este
analfabeta.