Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE
ETNOGRAFI E
I FOLCLOR
Membri :
SABIN DRAGOI, membru corespondent al Academiei R.P.R. ;
prof. univ. AL. DIMA, membru corespondent al Academiei R.P.R.;
I. 111JLEA ; FLOREA BOBU FLORESCU; GH. CIOBANU ;
VERA PROCA-CIORTEA
Secretar de redacfie:
N. JULA
ADRESA REDACTIEI
APARE DE 6 ORI PE AN Str. Nikos Beloiannis, nr. 25
Bucure§ti
www.dacoromanica.ro
REVISTA
DE
ETNOGRAFIE 51 FOLCLOR
Tomul 10 1965 Nr. 4
SUMAR
STUD11 Pag.
MATERIALE
EMILIA PAVEL, Sumanele moldovenesti 415
0. BIRLEA, I GHEORGHE CERNEA I 423
NOTE $1 RECENZII
MARIANA KAHANE, Obiceiul colindatului in satele Lupsa de
Sus si Barbatesti 1
425
FLORICA LORINT, Cursuri de etnografie pentru muzeografi 428
LUCIA MURE$ANU, Arta populara din Valea Jiului 430
SANDA GOLOPENTIA-ERETESCU, Laszlo GAldi, Esquisse d'une
histoire de la versification roumaine 435
www.dacoromanica.ro
REVIEW
OF
CONTENTS
Page
1111112ZIME
EMILIA PAVEL, Moldtivian peasant coatt(suman) 415
0. BIREEA; I GHEORGHE CERNEA I 423
www.dacoromanica.ro
STUDII Ursa
www.dacoromanica.ro
340 CORNEILIU BARBULESCU 2
www.dacoromanica.ro
3 ASPECTE ACTUALE ALE CERCET. NARATIUNILOR POPULARE IN ROMANIA 341
www.dacoromanica.ro
342 CORNDLIU BARBULESCU 4
www.dacoromanica.ro
.5 ASPECTE ACTUALE ALE CERCET. NARATIUNILOR POPULARE IN ROMANIA 343
www.dacoromanica.ro
344 CORNIFILIIJ BARBULESCU 6
www.dacoromanica.ro
7 ASPECTE ACTUALE ALE CERCET. NARATIUNILOR POPULARE IN ROMANIA 345
www.dacoromanica.ro
346 CORNEILIU BARBULESCU 8
www.dacoromanica.ro
ZAVOARE SI BROASTE DE LEMN
ION-RADU MIRCEA
Institutul de studii sud-est europene, str. I. C. Frimu, nr. 9, BucurePi
15-11-1965
www.dacoromanica.ro
348 ION-RADU MIRCEA 2
www.dacoromanica.ro
3 ZAVOARE $1 BROA$TE DE LEMN 349
WOW Ey
Mr
/ Agi
a
oaf
b c
www.dacoromanica.ro
350 ION-RADU MIRCEA 4
se ridicg sau cade intr-un lam§ spat in u§orul portii12 (fig. 1b). Dupg acest
prototip de lemn s-a faurit clanta de fier.
0 alts varianta a clantei apare la unele porti de la gospod5riile se-
cuie§ti din Ciuc13 sub forma unui cirlig, care cade pe un cep infipt In ea.
Fats de variantele de mai sus, pozitia acestui cirlig nu este In planul portii,
www.dacoromanica.ro
5 ZAvOARE El BROARTE DE LEMN 351
IS In Monografia comunei Rafinari, acest zavor simplu, de Obicei interior, este numit
lAstar" (p. 414) si se folosea la usa de la coamar" (cAmaril).
www.dacoromanica.ro
352 ION -RADII MIRCEA 6
www.dacoromanica.ro
II
zAvOARE $/ BROA$TE DE LEMN 353
is Vezi R. Vuia, Le village roumain..., fig. 37 : zavorul din Petrila, fostul' judet Hune-
loara, de tipul descris, insa cu cheia de lemn ; vezi $i V. Pacala, op. cit., p. 425.
20 V. nota 18.
sl Biserica din Valea de case (mahala in satul Olanesti, raion Rimnicu Vilcea), construita
In 1820, are usa Inchisa pe dinauntru cu zavor de lemn, fixat cu doua cute prin cloud ferestre"
si cu cheie-cirlig. Urme de asemenea zavoare se gasesc si la alte biserici de lemn (vezi de pilda
Muzeul Satului, bisericile din Dragomiresti-Maramures si Turea-Cluj). Un zavor de lemn
.cu o cheie articulatd de fier, de 65 cm lungime, se pastreaza In Muzeul Satului, casa din MAI-
darasti, r. Rimnicu Weil sub nr. inv. XXIII A. 70 $i 71 (vezi fig. 7, a 1).
22 Vezi Muzeul Satului, COM. Draghiceni, raion Caracal ; locuinta are pentru o si mai
mare siguranta doua zavoare cu chei deosebite.
28 H. H. Stahl, NerPj..., p. 46 $i 47, fig. 16 $i 17 cla desenul unor asemenea zavoare
mashie, unul cu o cheie de lemn articulate, Vezi gi casoaia din Islaruja la Muzeul Satului
Bucuresti.
" In sectia etnografica a Muzeului de istorie din Iasi se pAstreaza un zavor cu cheie pro-
venind din satul Straja, raion Radauti (nr. inv. 3006), altul, cu cheia pierdutd, din Ctmpulungul
Moldovenesc (nr. inv. 1834). Tov. prof. Ion Chelcea de la Muzeul Satului a avut amabilitatea
sd ne comunice douA schite personale dupA astfel de Incuietori, una din satul Fundul Moldovei,
raion Cimpulung ; alta din satul Breaza, acelasi raion. Zavoare de acelasi tip se pastreaza la
Muzeul de arta populard din Bucuresti sub nr. 875/9521, 864/9507.
28 Cheile-clrlig apar si la prima varianta.
28 Muzeul Satului Bucuresti.
2 c. 2481
www.dacoromanica.ro
354 ION-RADU MIRCEA 8
neted pe partea ce se freaca de usa, dar pe cea opusa., intre cei din suporti,
are adaugata o placuta crestata transversal cu mici santuri.
Zavoare asemanatoare se foloseau §i in Banat la pivele din comma
Borlova, in Oltenia la atelierele de olgrie din raionul Horezu sau la conacele
de Hugh' Olanesti27. Este forma cea mai usor de confectionat a zavorului
cu cheie.
In primul caz (Borlova) virful cirlig-alui se sprijina pe um din cele 7
gauri rotunde sapate pe fata exterioara a zavorului, intre cei doi suporti ;
la eel de-al doilea, de o constructie simple, curenta i azi, in partile de
munte ale Olteniei, virful cheii cade intre cuiele de fier batute intre cei
doi suporti de table.
Comparate cu incuietorile din antichitate, zavoarele romfinesti pre-
zinta deosebiri importante : nu cunosc enormele chei de templu", iar
tragerea zavorului de afara cu o sfoara se intilneste numai in rare cazuri,.
manevrarea facindu-se tot cu cheia.
Astazi, casele de lemn an parasit acest fel de incuietori : broasca de
fier cu clanta si arc, fabricate in serie, sau lacatul, s-au faspindit peste tot.
Pine la folosirea broastelor metalice, in lumea satelor metalul lucrat
de fierarii locali a imitat vechile modele de incuietori de lemn ; se mai in-
tilneste zavorul de fier cu cheie in cirlig.
In 1910 Tudor Pamfile28 prezinta la casele vechi din Moldova numai
astfel de zavoare. La wile caselor construite in prima jumatate a secolului
al XIX-lea din. Nerej Vrancea, Audia §i Mastacan Bacau, sau la
Salciva in Muntii Apuseni acest sistem se afla in functiune §i astazi28.
Imitatia este evidenta ; nici o inovatie decit schimbarea materia-
lului. Numai cind productia industrials schimba fundamental construe-
tiile simple, rurale, ale atelierelor satesti, dud concurenta pretului limiteazA,
activitatea lor, deci catre sfirsitul sec. al XIX-lea §i inceputul sec. al XX-
lea, si aceste imitatii in fier ale civilizatiei lemnului tree in rindul pieselor
de muzeu.
B. Broa§tele de lemn.
Pe teritoriul Romaniei §i in tank inconjuratoare, tipul eel mai corn-
plicat dar si eel mai bine documentat este broasca de lemn ; ea s-a format
prin ingrosarea suportului in care se misca inainte si inapoi zavorul. In
blocul masiv s-au sapat santuri verticals, prin care aluneca pene de lemn,
numite calei ; cazind in jos, vipful for patrunde in crestaturi speciale, sa-
pate pe fata superioara a d;ugului ca la zavoarele cu cheie ci broasca
se incuie.
Deschiderea broastelor de lemn se facea cu o cheie care idica virfu-
rile cateilor din crestaturile zavorului, lasind libera alunecarea lui inapoi ;
dupe locul unde se introduce cheia, dupe felul in care se ridieau penele
(cateii), broastele se impart in cloud, tipuri : a) cele la care drugul-zavor
22 La conacele" (odaile de vite de pe plaiurile din nordul raionului Rimnicu
satul Tisa) se IntIlnesc zavoare asemAnatoare, recent construite. Doua crengi curbate serveau
ca suporti unei scurtaturi netezite pe ambele fete, avind batut un cui la mijloc. Vezi exemplare
la Bucuresti In Muzeul Sa8ultd.
28 Tudor Pamfile, Industria casnicd la Romdni, Bueuresti, 1910, pp. 416 417 $i 631 632.
29 Vezi exemple In Muzeul Satului Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
9 ZAVOARE $1 BROA$TE DE LEMN 355
este o teaca de lemn cu gauri perforate pe fata superioara, iar limbile cheii
imping afara din aceste gauri coltii cateilor §i totodatd o trag afara ; b) cele la
care zavorul este plin, iar cheia ridica in sus cateii prin rasucire, dupa ce este
introdusa intr-o fereastra aflata deasupra zavorului. Remarcam de la inceput
o deosebire esentiala intre broa§tele de lemn §i cele actuale de fier ; pozi-
tia cheii fata de corpul broa§tei.
Daca astazi cheia se introduce
perpendicular pe mersul penei
ca la zavoarele cu cheie
la broa§tele de lemn ea urmeaza
sensul drugului de lemn, care se
manevreaza de obicei cu aceea§i
mina.
Sint insa forme arhaice,
care dovedesc existenta nu a
blocului de lemn, ci a unor pene
sau cuie de lemn, la inceput des-
coperite, apoi inchise intr-o cu-
tie. In satul Ra§inari Rugg Sibiu, r
se mai folosea pe la 1913 la
grajdul de bucate" (hambar)
un lacat", construit din trei Fig. 5. Drug cu casei".
cei de lemn, separati intre ei
de ni§te placute verticale, care formau laca§ul lor de alunecare. Total
era inchis intr-o cutie facuta din scindurele prevazuta, In laturea mai
ingusta cu o deschizatura dreptunghiulara, menita a se introduce prin
ea incuietoarea de lemn [zavorul n.n.], iar ceva mai sus, cu o alta mai
mica, prin care are a se introduce cheia" 30. Aceasta cutie se fixa in inte-
rior pe upr, iar virful drugului impiedica deschiderea u§ii.
a.1. Un sistem asemanator se intilne§te in Oltenia la Olane§ti, rn.
Rimnicu-Vilcea, penele fiind inlocuite cu cuie de lemn, care se mica in-
tr-un drug scurt, a§ezat orizontal, paralel cu eel mobil §i fixat deasupra
lui in stilpul ce desparte cele doua u§i la pivnita. Aceste cuie cazind in jos
intra in gaurile de pe o portiune a drugului sapat ca o teaca §i-1 fixeaza.
Ca §i in cazul lacatului" de la casele din Ra§inari, pentru a-1 asigura, ca-
teii §i cei doi drugi de lemn erau Inchi§i intr-o cutie de scinduri 31 (fig. 5).
a. 2. Cele mai multe broa§te Salsa au corpul masiv, a§ezat vertical,
perpendicular pe zavor. La unele case din Nerej Vrancea, corpul masiv,
modelat grosolan din citeva lovituri de topor, este strapuns de sus in jos
de ni§te canale, in care aveau joc patru vergele de lemn. Cam la o treime
din Inaltime acesta are un §ant transversal pe care aluneca un drug ori-
zontal de lemn. Unul din capetele drugului este mai gros §i prelungit in jos
cu o parte rotunjita, formind minerul. La mijlocul minerului, in lungul
30 V. Pacald, op. cil., p. 435. Dupd tipul de cheie poate fi inclusa In categoria b (cu
zavorul plin).
31 Vezi broasca nurnita drug cu catei" la pivnita casei -. 1665 a lui A. Tired' din satul
Olanesti, raionul Rfmnicu Vflcii. 0 altd broasca cu vergele a publicat H. H. Stahl (Nerej, vol. II,
fig. 56, p. 152-153). Astazi piesa se pastreaza la Muzeul Satului din Bucure1ti, dar fard cheie.
www.dacoromanica.ro
356 ION-RADII MIRCEA 10
lui, zavorul a fost gaurit formind o teaca, iar pe fata de sus, subtiata, s-au
sapat 4 gauri rotunde asezate perechi. Cind zavorul este 'lupins pina la
opritoarea din capat (miner), ele ajung in dreptul vergelelor de lemn care
jucau rolul cateilor : alunecind in jos, ele patrundeau in cele patru gatiri
4
2 a
I
Fig. 6. Chei a) chei de metal ; b) chei de lemn.
www.dacoromanica.ro
11 ZAVOARE $1 BROA$TE DE LEMN 357
www.dacoromanica.ro
358 ION-RADU MIRCEA 12
www.dacoromanica.ro
13 ZAVOARE $1 BROA$TE DE LEMN 359
www.dacoromanica.ro
360 ION-RADU MIRCEA 14
www.dacoromanica.ro
15 ZAVOARE $1 BROA$TE DE LE.M_N 361
The handles, the latches and the locks made of wood were largely
employed on the Rumanian territory as well as in the neighbouring coun-
tries. The locks of metal, which sometimes imitated those of wood, res-
tricted gradually their use in domestic economy and finally replaced
them altogheter.
The wooden locks may be classified, from simple to complex, as
follows : a) the handles, with their most developed form : the handles
with spring (fig. 2) ; b) the latches, moved by the hand (fig. 1) or with
a key of iron (fig. 3 4 ; fig 6-al); c) the locks, the most developed kind
of door fastening in which the moving latch is fixed by plates or rods that
slide up and down on a massive block ; they may be distinguished into
two groups, taking into consideration the place in which the key is intro-
duced and the form of the key ; the locks in which the key (fig. 6- a 3 and
b 2) is introduced in the hole of the latch (fig. 5) and others in which the
key (fig. 6- bl) goes in a hole made over the latch, in the lock itself (fig.
8 9 ).
The evolution from handle to the latch with a key and further to
the lock was determined by the encreasing needs of conserving the accumu-
lated goods ; the more intricate the secret of unlocking to find out, the
less was the access of a stranger to the goods, deposited either in the house or
the storehouse. This statement is not valid for the Rumanian territory
in the past only because the social difference of the rural population im-
posed all over the world and at any time the practice and the success of the
locks, first made of wood and afterwards of iron.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUJII LA CUNOASTEREA ISTORIEI MUZICII
POPORULUI ROMAN
Despre periodizarea unor melodii de doing din Nelsoud
CONSTANTIN ZAMFIR
Facultatea de Muzica a Institutului Pedagogic, Soseaua Panduri, nr. 90, Bucure5ti
15-11-1964
1 Materialul pe care ne bazAm studiul nostru cuprinde 150 de piese culese de pe teren,
a door repartitie nu e lipsita de interes. Astfel, 22 piese reprezintA fondul vechi de melodii in-
strumentale cu tema ciobanului care si-a pierdut oile ; 55 reprezinta tipul I si 73 tipul II de
melodii de doing. Litre melodiile instrumentale ale tipului I predomina titlul ciobanului care si-a
pierdut oile, pe cind lntre cele ale tipului II predomina titlul de jele".
www.dacoromanica.ro
361 CONSTANTIN ZAMFIR 2
1. FATA R 'API TA
(doinh-balada )
Fg.5643 a
Lesu fISsSud - Cluj )
Cules de I.Cocisiu
Transcris de C.Zamfir inf.Maria Precup 33 ani
24-IX-1935
J-cca. 69 l71
II ===m==
ijse ......
.1=r 10==1!
oelLilar
VIVIt"
===
mdmm.mosimi
MPINIIIMIIINWINIINN ',...1/711 ....
0111=10...=111
.---... .
giiIm=......'=""""-.....-airli======
4141 MP Ni.II 1-1TM10/11M1111M1M111111:1,1M111.1N M91=1111MIIIIMP111101MOMPIEMMIWM111UEMNIMAIN
a f M. saMMOMP.IN /1:1.-111M-gof 411.1. 111,4 3.11 if Nmf M.t m-V if f mom
Ce - tur-mi de of sd ye de;
C r-4. a
D
"="
..M=P .11111011U1111=11.1
11,Ir
1111 ...MI
MaINI 11/-W
ing....mamommEmmmog.
.-.ANNY M.1'-eIMN
.MI= W
MIN, IM=IM.
MI=
3
e..,
www.dacoromanica.ro
3 CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA ISTORIEI MUZICII ROMANEST1 365
www.dacoromanica.ro
366 CONSTANTIN ZAMFIR 4
3 Isturicul districtului nasoudean, In Arhiva somesan5", nr. 9, 1928, p. 1 64. (Se pune aici
problema primelor documente istorice care amintesc de existenta localitAtilor respective,
ceea cc nu neaga existenta for anterioara, on continuitatea Rodnei, despre care istoria aminteste
c3 aci ar fi existat un castru roman. Ceea ce intereseaza Indeosebi, In aceasta rclatare isto-
rica, este diferen(a apreciabila de timp dintre localit5jile existente In partea de rAsarit, fats
de cele din apus de orasul Nasaud).
4 Arhiva somesan5", nr. 3, 1925, p. 75.
www.dacoromanica.ro
5 CONTRIBLTTII LA CUNOA$TEREA ISTORIEI MUZICII ROMANESTI 367
www.dacoromanica.ro
368 CONSTANTIN ZAMFIR 6
www.dacoromanica.ro
7 CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA ISTORIEI MUZICII ROMANE$TI 369
2. DE JALE
doing
Fg.5502 Sant ( Nisauo - Cluj )
Cu les de I.Cocisiu
Transcris de V. Dosios -C.Zamfir
Inf. Tatiana Jlga 45 ani
11-IX-1935
,B
A J.ccaeo
.11,"=1M.
11MEMMIMIN' ARM
Ila
"-=6"-MIMB
=Er AP,Mr=11IMPEOMINO
as ''.11INV*INV=1:1rrrIM
Cu - prin - SU-I ce - riu de_ nor Cu-pern-euj_
J
kv -E=Drpra c3=
ce-riu de no - riu d691 1 - ni - mu - la me de dor,
prec _
-MITIEZTF.ge
__-
Cu prin - su-i_ ce - riu de ste- le _ Cu -prIn-su-i
E 3
MI-.
1956
by 91
la
=P.
Min
gm=
S a . 2483
www.dacoromanica.ro
370 CONSTANTIN ZAMFIR 8
www.dacoromanica.ro
9 CONTRIBUTII LA CUNOASTEREA ISTORIEI MUZICII ROMA.NESTI 371
undeva in afara ei. Cauza diferentierii nu poate fi intern atita vreme cit
dezvoltarea conditiilor istorice de trai ale oamenilor din partea locului
nu se leagg de evenimente importante petrecute in societatea din cadrul
geografic respectiv. Coexistenta celor doua melodii, uneori cu preponde-
renta intensitate a tipului I cazul comunei Rebra presupune dez-
voltarea tipului al doilea de doina in alt parte. Legatura for structuralg
arata ca centrul in care s-a putut forma tipul melodic mai nou nu poate fi
prea departat de eel al tipului vechi. Anumite cal accesibile de vehicu-
bare par a fi Mout legatura intre ele. Aceste cal nu pot fi numai profesional-
pastoresti, ci si sociale. Ca si in cazul tipului vechi, interpretarea vocal&
li -a avut rolul sau in dezvoltarea melodiei celei noi. Aceasta dezvoltare
nu a putut avea loc decit in conditii de oarecare izolare geograficg fat&
de zona de circulatie a melodiei celei vechi. Pe cit se pare, tipul II melodic,
de doing prezintg caracterele unei sinteze adapate la doua traditii folclo-
rice : folclorul moldovenesc gi folclorul nasaudean. Locul de nastere al
melodiei noi de doina trebuie cautat, dupg parerea noastra, in satele
de bejeniti ardeleni din Moldova de nord.
Ipoteza noastra o intemeiem pe o serie de evenimente istorice petre-
cute in secolele al XIV-lea, al XV-lea si al XVI-lea. Fuga de pe mosie
si chiar fuga peste granita este enumerata in istorie ca una din formele
luptei de clasa Inca din secolul al XIV-lea 10. Invaziile turcilor urmate
de distrugeri in secolul al XV-lea, ca si epidemia de ciuma care a bintuit
Transilvania in a doua jumatate a secolului al XV-lea au contribuit la
deplasari de populatie in masa 11. Amintim apoi ca rascoala lui Gheorghe
Doja din anul 1514 a cuprins i districtele Rodnei i Bistritei, iar urmarile
ei pentru populatie au fost deosebit de grave 12 Amintim de asemenea
ca intre posesiunile lui Petru Rares in Transilvania se numarau 1i valea
Rodnei $i a Bistritei cu 23 de sate 13. Moldova in acel timp se bucura de-
o dezvoltare politica si sociala infloritoare. Era epoca lui Alexandru eel
Bun $i a lui *tefan cel Mare, epocg in care traditia social-culturalg a popo-
rului se afirma cu vigoare. Bejenitii ardeleni au intilnit In Moldova for-
mele unei culturi traditionale locale, putin deosebite de a lor. Tipul I
melodic de doing adus de ei a putut contribui la realizarea unei sinteze
noi pe fondul muzical al traditiei locale, din care s-a dezvoltat apoi noul
tip melodic de doing, 14. Daca admitem ca procesul de formare al acestei
melodii a avut loc in Moldova de nord, procesul sau de dezvoltare s-a pe-
to 'aloha RoMelniei, II, p. 253: Una din cele mai raspIndite forme ale luptei de class
In aceasta vreme [secol al XIV-lea, n.a.] a fost fuga".
11 Ibidem, p. 559 : La sfIrsitul sec. al XV-lea sj Inceputul celui urmator uncle sate
aveau doar 30-40 % din numarul locuitorilor dinainte. Aceasta era pe de o parte consecinta
epidemiilor de ciuma ce au bintuit Transilvania In a doua jumatate a secolului al XV-lea $i
a invaziilor, urmate de distrugeri, ale turcilor, iar pe de alts parte a fugii iobagilor pe alte
mosii, In tlrguri, orase, la ocne sau chiar peste grani%a ".
12 Ibidem, p. 603 $i 609.
la Ibidem, p. 635 ; $i Din istoria Transilvaniei, I, p. 118.
14 Ne glndhn In special la forma amply de 6 rInduri melodice caracteristica Moldovei
de nord sj N6saudului, care implied o mare grupg de variante si care Impreung cu alts grupg
de variante constitute tipul melodic In discutie. Cadent,a pe treapta a cincea a rindului Intli
melodic din varianta moldoveneascb (mg. 651 d) aminteste de caracteristica tipului I de doing.
(fg. 5643 a).
www.dacoromanica.ro
372 CONSTANTIN ZAMFIR 10
trecut de ambele pgrti ale Carpatilor, cgci altfel nu se poate explica free-
yenta i intensitatea cu care circulg in Moldova de nord ca i in Nasaud.
Venirea unei pgrti din populatia bejenita inapoi in Ardeal, amggita de
fgggduiala autoritgtilor de a o usura de biruri 15, intensificarea schimburi-
lor comerciale, ca $i disputa dreptului de a stgpini unii munti cu sune,
cum este de pildg Suhardul revendicat de cimpulungeni si de bistriteni 16,
constituie motive temeinice de vehiculare a acestei melodii pe ambele
versante ale Carpatilor orientali nordici din Cara noastrg. Faptul ca for-
marea noului tip melodic de doing se petrece in afara zonei folclorice a
Nasgudului, pe baza unor conditii de via deosebite, face ca in Moldova
de nord tipul I melodic se disparg, fiind asimilat in structura tipului II.
Yn Ngsgud, dimpotrivg, asistam ceva mai tirziu la afirmarea tipului I
melodic de doing paralel cu tipul II, luind nastere fiecare in imprejura'ri
social-istorice deosebite.
Yn concluzie, dacg tipul I vocal de doing s-a format in perioada dintre
secolele al XIII-lea al XIV-lea la rgsgrit de orasul Nasgud si s-a dez-
voltat ulterior pe tale vocal - instrumentals, sintem indreptg,titi sg presu-
punem cg tipul II vocal de doing s-a format in secolul al XV-lea in Moldova
de nord, cunoscind in secolul al XVI-lea si urmgtoarele o largg rgspindire
in ambele regiuni folclorice, peste muntii Carpati care le-au servit de legg-
tura. in consecintg, s-ar putea vorbi la figurat de o teorie a descglecatului
in folclor, generatg de deplasgri in mass a populatiei, care explicg, formarea
i dezvoltarea tipului II melodic de doing. Aceastg teorie este intgrita de
observatia cg grupa a doua de variante melodice ale noului tip de doing,
intilnite mai ales pe vile Somesului Mare si Birggului, dovedeste existents
unui mediu prielnic de creatie folcloricg, in partea de rgsgrit a Nasgudului,
care pulseaza mereu, dezvoltind §i alte melodii de doing ce vizeazg sursa
comung de viatg cu pregnantg, pastoral*/ 17.
www.dacoromanica.ro
11 CONTRIBUTII LA CUNOABTEREA ISTORLEI MTJZICII ROMANESTI 373
over the investigated area. The structural analysis of these tunes demon-
strates that the first type of doinas constitute a primary stylistic stratum
superimposed upon the wide-spread instrumental basis accompanying
the theme of the shepherd who has lost his sheep, a theme whence this
type is presumably derived. Its vocal interpretation is confined to the
Eastern part of Nasaud (v. the hatched section of the map), whereas its
instrumental performance extends southward as far as the Muresh valley.
In studying the cause of these restricted limits of the vocal area, the
author remarked that historical documents commenting the great Tar-
tar invasion of 1241 mention the name of certain localities in the Eastern
parts, whereas the oldest communities in the Western part of the Nasgud
are first recorded only about the year 1475. The principal theme of the
melody of the 1" type of doina is the ballad of the maiden carried away
by dragons or by the Turks (the latter circumstance based upon histori-
cal reality). In the: Western part of NAsaud, this ballad is set to the tune
of a carol or song. The shepherds, in their southward peregrinations in
search of pasture for their flocks of sheep, spread this tune played on
their pipes over a wider area. In the North and East this pipe-tune was
absorbed by the old local tradition. It can therefore be assumed that the
first type of doina came into existence in the 13-14' century in the
Rodna and Rebra valley.
The second type of doina melodies represents another great stylistic
stratum. The structural analysis of these tunes evinces a close link with
those of the first type, with the difference that type 2 is distributed over
the entire folklore zone of Nasaud and Northern Moldavia. The coexistence
of the two types of tunes rules out the supposition that they have emerged
form the same spot, since every artistic creation is determined by specific
social conditions of life.
Unfavourable social-historical circumstances caused the displace-
ment of population across the Carpathian Mountains into Moldavia. This
contributed to the adoption of the first type of doina into the local pasto-
ral melodic traditions, leading to the emergence of the new type of doina,
which, at a later date, spread to the Nas Aud region owing to the intense
trade and human intercourse with the people of Northern Moldavia. It
can therefore be assumed that the date of emergence of the second type
of doina is the 15th century, and its birth-place Northern Moldavia, in
particular the Cimpulung district, in the village inhabited by Transilva-
nian refugees and exiles.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
POVESTILE CU ANIMALE 51 POVESTILE CU FORMULE1
TONY BRILL
Institutel de etnografie si tolclor, str. Nikos Beloiannis, nr. 25, Bucureiti
24-IV-1965
www.dacoromanica.ro
3 POVE$T1LE CU ANIMALE $1 POVE$T1LE CU FORMULE 377
www.dacoromanica.ro
378 TONY BRILL 4
www.dacoromanica.ro
1'OVE$T1 CU ANIMALE (1 -299)
!I L
ATh.1 C.R.2 A.Th. C.R. 1 t
A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R. A.Th. C.R.
ma n a F44 4,1:4444gIATal " ='-^E.
1 1 31 31 51** 68** 94* 116 126 C* 155 le 166 A* 200 B 200 B 217 217 232 A* 244 C* 214 C 281 293 C*
1* 1' 31* 51*** 51*** 69* 94** 117 127 A* 155 C' 166 B* 200 B' 217* 232 B* 244 D 281" 293 D*
32 51 B' 69** 69** 94*** 117* 127B' 155 D* 166 Br 200 G* 218* 232 C" 244 U' 281** 293 E*
1 **
2 2 32' 52 70
70*
70 95*
96*
118 118
118'
129 A*
130 130
156
156 A
156 166 131
166 B8
200 C"
200 C*
218 A'
218 B'
232 13*
232 E*
245
245* 281 A
281
281 A*
293E
293 E*
2A 33 53
2A 33* 53* 71 97* 119 A* 130 A 130 A 156* 166 Bi 200 D* 219* 233 246 282* 293 17"
2B 2B :"
33** 1 1° 54* 71* i°a-1: 1. ii, 98* 119 B' 130 B 156 A* 167* 200 E' 219 A' 233 A 246" 282 A' 282 A 293 G"
2C 2 C 33 A* A 55 72 55R E R 99* 119 C 130 C 156 B' 167 A' 201 219 B* 219 B* 233 B 247 247 282 A" 293 II*
2D 2D 34 34 56 72* 100 100 120 130 D* 130 D' 156 C' 168 201 A* 219 C' 233 C 247' 282 B 282 B' 294
3 3 34 A 56 A 56 A 72 A* 100* 120* 130 E" 157 157 168 A 201 B* 219 D 234 248 A" 282 C 295
3* 34 B 56 B 72 B* 101 101 120** 130 V* 157 A 169' 201 G' 219 E* 234 A* 247 B 283 296'
72 C* 101* 121 121 130' 157* 169 A' 201 D* 219 F* 234 B' 247 B" 283 A 297
4
4*
4 34 B'
35 A* EEEU,
56 C
56 D 73 E E
102
101 A*
102
121 A"
121 B'
130**
130***
157** 169 B*
169 C*
201 E* 219 G' 234*
234''
247 B***
247 C'
- 283 B 297 A
5 5 35 B' 56 A* 74* 157*** 201 F* 220 283 " 297 13
6 6 35 C* 35 C* 56 B* 74 A* 103 ...
103 121 C' 131 157 A' 169 D* 201 G' 220 A 235 218 283 C 298 298
6* 36 56 C' 74 B* 103 A 103 A 122 132 157 B* 169 E* 201 11* 221 235 A 218* 283 D 298 A
7 37 56 D* 74 C 103 A* 103 A* 122 A 122 A 132* 157 G' 169 F' 202 202 221 A 221 A 235 B* 218* 283 E 298 A' 298 A
8 37* 56 E* 74 D' 103 A** 122 B 133* 133* 157 D* 169 C' 203 291 B 235 C 248 A 283 F 298 A"
88
8*
JE, 38
39
37**
38
57
57*
58
.4..,
75
75*
76
75 103 B*
103 C*
103 B**
122 C
122 E
122 F
122 E
122 F
134'
135*
134**
157 E'
157 F*
157 6*
169 H'
169 J
169 K*
203 A*
204
205
222
222 A
222 B
222 A
236
236
236 A'
248 A*
249'
249"
283 G'
285
285 A
298 13"
298 C'
298 D
8**** 40 58* 76* 103 D* 103 D* 122 G 135 A" 158 169 L' 205' 222 A* 236 A** 250 285 B 298 E
9 40A* 58** 76 A' 104 104 122 H 135 13* 159 170 205'" 222 13. 236 11" 250 A 285 C 298 F.
9A 40 B* 59 77 77 105 122 J 135 C* 159 A 170 A 206 223 236 (: 251* 285 D 285 D 298 G
9A 41 41 59* 77* 105* 105* , 122 Z 136 159 B 159 B 171 A* 207 224 236 II 252 285 A* 298 II
9B 41* 41* 60 60 78 105 A* 122 A* 136 A' 159' 171 B' 207 A 224' 237 253 285 B 298 J
9c
,;!,
41" ilil 61 61 78 A %1'7, 105 13* 105 B* 122 B' 122 B* 126 13* 160 172 A 207 B 221" 237 A' 253 285 II" 298K
10' 42' 61 A 78* 106 122 D" 137 137 160 A 173 173 207 C 207 C 224 237 Il 254* 285 E" 299
10** 43 43 61 B 79* 106* 122 F" 137* 160' 174* 207 A' 225 238 254** 285 F. 299 A
10** .--4.....n
44 62 80 il 80 106 A* .:4,.4 122 G 140' 160** 175 208* 225 A 239 255* 286* 299 Il
11* 44' 44' 62* 80 A* 106 II* 122 J* 142' 160*** 175' 209 A' 225 A" 240 275 275 286 299 C
12* 44 A' 63 81 106 C* 122 K' 150 150 160 A* 176 209 11 225 II* 240 A 275 A 287*
13* 44 II' 64 81 106 D* 122 I." 150 A* 160 B' 176* 210 210 226 240* 275 A' 275 A' 288" 593 tipuri A.Th.
82* 107 122 M' 122 M' 176` 210 275 B" 288 A'
15
n
14*
15
44 C*
44 D*
64*
64** - 83* 108* 122 N* 122 N*
151
152
161
161* 177 211
227
227*
240 A*
240 A 275 C 288 B 256 tipuri C.R. =
15* 47 A 65 F1 85 55 54 5 108** a 122 13* 152 A' 161 A' 178 211 228 241 275 I) 288 C*
15**
20
16*
17*
18*
47 B
47 C
47 D
47 E
47*
65*
66 A
66 B
66*
66**
aoll::,
87 A* ,,
87 B*
--
86*
87'
87**
"
110
110*
111
111 A
111 A'
110 123
123 A
123 B
124
124 A*
123 152 B'
153
154
154*
153**
154
161 13*.
162
162'
162 A*
163
178 A
178 B
179
179'
179 A
179
211**
211 A*
211 B*
212
211 A**
212
229
229 A
229 B
230
228 A
230
242
242 B
242 C*
243
243 A
276
276*
276
277
276
277
. 289 289
289
289 A*
289 A*
289 II'
89 tipuri Inter-
nationale + 167
tipuri romilne0i.
20 A 48' 66 A* 88* 111 A** 124 11' 154" 163' 179 B* 212' 230* 243* 277 A 289 C
20 B 49 66 B' 89' 111 11**
1:t= 124 C*
111:t1"
154*** 163 A' 180 212 A* 230** 243 A . 278 290'
20 C 49 A 67 90 112 122 124 11* 154 A* 163 B' 181 213A" 230** 243 B* 278 A 291
20 D* R AE 50 67* 544 91 'F.
112* 2 125 154 A** 163 C' 182 213 II' 230 A* 244 278 A* 291
20 E* 50 A 67** 91* 91* 112** 125 A' 154 A*" 164* 183 214 214 230 B' 244** 278 B 292
20 F* 50 B 67*** 91 A* 113 125 B' 154 11* 164 A' 184' 214 A 231 244 ** 244*** 278 C* 292*
20 G* 50 C 67 A* III 91 13* I, 113 A . 125 C* 154 C" 165 200 214 B 231* 244 A* 278 D' 293
21 50' 68 91 C 113 B 125 D 155 155 165' 200* 214' 231** 244 A* 279* 293 A*
125 155* 200** 215A 231* 244 B"
21*
23*
51
51 A
51 68 A
68 B
92
92 A
93
92
93
113*
114
115
126 A*
126 11'
155**
155 A*
165 A'
165 B'
200 A
200*** 216 A*
216 11 232
231 244 11"
244 11*
280
280 A
293 B*
293 11
30 51' 68* t 166' 281 293 11**
II 11
Tipurile catslogului International Aarne-Tboulpson.
11
Tipurile catalogulul romAnesc. EE E E E ERE www.dacoromanica.ro
379
www.dacoromanica.ro
380 TONY BRIIIL 6
www.dacoromanica.ro
7 POVE$T1LE CU ANIMALE $1 POVE$TILE CU FORMULE 381
www.dacoromanica.ro
382 TONY BRLI.LL. 8
www.dacoromanica.ro
9 POVE$TILE CU ANIMALE UI POVESTELE CU FORMULE 383
In cadrul analizei unui tip, s-a tinut seama si de cele doug, procese
mai importante :
Combinatia cu alte tipuri.
Aparitia unor episoade sau chiar fragmente asernanatoare altor
tipuri, fie ca tema, fie ca subiecte.
Dad, tipul cu care se combing, tipul analizat nu a fost atestat inde-
pendent in materialul romanesc, s-a dat in continuare analiza lui 26.
Dad, a fost atestat independent, s-a dat numai indicele de variabilitate 27.
Pentru episoadele sau fragmentele asemanatoare cu alte tipuri, s-a,
respectat conventia internationals de referire 29.
Clasificarea legendelor i tradi4iilor romanesti a permis stabilirea
combinatiilor si referirilor st cu aceste tipuri. S-a observat din urmarirea
acestui proces ca povestile cu animale §i cele cu formule se combing mai
ales fiecare in cadrul speciei respective sau intre ele i mult mai putin
cu alte specii cu care cel mai des avem referiri 29.
Prezentarea bibliografieci. Fiecare pies& in parte a fost consemnata
cu datele cele mai importante 39. Pentru cele extrase din colectii s-a dat
titlul naratiunii, autorul, titlul colectiei rii pagina. Yn paranteza s-a con-
semnat locul culegerii si raionul respectiv 31. Daca naratiunea nu a avut
titlu, s-a specificat acest lucru in paranteza, in locul titlului 32. Cind nu
an existat date asupra originii naratiunii, s-a luat in considerare regiunea
in care a cules autorul colectiei. Pentru piesele publicate in periodice,
dad, era consemnat numele culegatorului, dupg, titlul piesei, s-a dat nu-
mele acestuia, in paranteza, urmind titlul periodicului, anul aparitiei,
data, pagina si originea piesei 33. Pentru un studiu sau colectie a unui autor,
ce cuprindea proza populara si erau publicate intr-un periodic, dupg, titlul
piesei, s-a dat in paranteza autorul si titlul lucrarii apoi celelalte date
obisnuite 34. La fel s-a procedat si cu naratiunile aflate in manuscrise 35,
carora li s-au mai adaugat datele specifice. Culegerilor nemijlocite de pe te-
ren, in afara de titlul naratiunii, a naturii documentului si originii, li s-a mai
adaugat numele institutiei de specialitate din a carei colectie face parte 39.
28 Vezi varianta 8.
27 Vezi varianta 2.
28 Vezi varianta 1.
29 Vezi varianta 13.
30 Lista completa a materialului analizat indica si prescurtarile Intrebuintate In cata-
logul nostru. Despuierea acestei bibliografii a fost facuta pentru toate speciile prozei populare,
In acelasi timp.
31 L up ul, v u 1 p ea si u r s u 1, Tu%escu. Taina dluia, 16 (Catane-Bailesti).
32 (Fara titlu). Morariu, T., Material etnografic, 41 (Rebra-Nasaud).
33 U r s u 1, vulpea, $i mie r e a (P. Savin), DOINA JOR., III, 1930, nr. 1,
18 (Jorasti-Bujor). and originea nu era cunoscuta, s-a luat In considerare acelasi criteriu al
regiunii unde a lucrat culegatorul. Daca lipsea numele culegatorului, s-a atribuit drept originea
piesei provincia din care periodical publica de obicei.
84 (Fara titlu). (E. Petrovici Folclorul de la Motii din Scarisoara). AN. ARH. FOLC.,
V, 1939, 152 (Scarisoaraampeni).
" Cearta dintre Ghenarie si Faurar (N. DensusianuRdspunsuri).
B. A., ms. 4555, 163 (Pojaru Gilort).
36 Ur sul p a c a lit de vulp e A.I.F., mg. 1312 d. (Bughea de Sus-Museel);
Omul cu c a r u 1, A.I.F., i. 11311 (Meria-Hateg).
www.dacoromanica.ro
384 TONY BRILL 10
www.dacoromanica.ro
11 POVE$TILLE CU ANIMALE $1 POVE$TLLE CU FORMULE 385
4 . o. 2483
www.dacoromanica.ro
386 TONY BRIUL 12
www.dacoromanica.ro
13 POVE$TELE CU ANIMALE 01 POVERTILE CU FORMULE 387
www.dacoromanica.ro
388 TONY BRILL 14
www.dacoromanica.ro
OBSERVATII ASUPRA STRUCTURII ARHITECTONICE
A DANSURILOR CU FORMA F1XA
ANCA GIURCHESCU
Institutul de etnografie si folclor, str. Nikos Beloiannis, nr. 25, 'Bucuresti
10-1X-1964
www.dacoromanica.ro
390 ANCA GIURCHESCU 2
www.dacoromanica.ro
:3 DESPRE STRUCTURA ARHITECTONICA A DANSURELOR CU FORMA FIXA 391
www.dacoromanica.ro
392 ANCA GIURCHESCU
www.dacoromanica.ro
5 DESPRE STRUCTURA ARHITECTONICA A DANSURILOR CU FORMA FaxA 393
www.dacoromanica.ro
-394 ANCA GNIRCHESCTJ 6
www.dacoromanica.ro
7 DESPRE STRUCTURA ARHITECTONICA A DANSURILOR CU FORMA FIXA 395
in care a' este o celula introductiva, b' celula, de baza §i d' celula finals.
Analiza materialului a pus in evident §i existenta unor forme arhi-
tectonice specifice categoriei de jocuri neconcordante cu muzica, §i in spe-
cial a celor din care fac parte tipurile de Briulet oltenesc §i Alunelu.
In primal rind amintim formele in care prima sectiune a jocului nu
se execute decit o singura data, la inceput, repetindu-se in continuare
doar sectiunea a doua. In acest caz sectiunea I, cuprinde o singura figura
sau o figura repetata cu functie introductiva, avind deci In componenla
ei motive de large circulatie.
Sectiunea a doua care reprezinta jocul propriu-zis, §i care se reia
mereu, tontine un motiv sau celula introductiva, ce inlocuie§te in mic
sectiunea into care lipse§te. Acest motiv introductiv este plasat fie la
inceputul fie la sfir§itul sectiunii a doua.
Tata un exempla : (Troaca, satul Birca, rn. Segarcea).
It dsD$sdStdsD$ sdS
A
www.dacoromanica.ro
396 ANCA GIURCHESCU 8
www.dacoromanica.ro
3
T T
Iii
3
.r
ex 2 I
4
Jr
ex /5
1 11
ex 6
a ex 21
0
r
N
ex 24
L
T
4
1
4
ex8
r 4
14
4' FL
IF e Co,
1>
ex 5
Cl 4 4'
ex 23
F
r
I El r r
F
ex12. ex 14
Cpl 4
El
ri
ex 8 ex 1,9
1
ex 22
C 41h
ex 4
jr L
1
d'
ex 20
FF E
1
4
b'
p
IL
ii
1
=4 Li a' a'
F
FF 3 rr I
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
STRUCTURA MELODICA A DANSURILOR POPULARE
(Contributii la studiul structurii muzicii populare)
EMILIA COMI$EL
Conservatorul de muzica Ciprian Porumbescu", str. Stirbey Voc la, nr. 33, Bucuregi
20-11-1965
www.dacoromanica.ro
400 EMILIA COMIEEL 2
www.dacoromanica.ro
3 STRUCTURA MDLODICA A DANSURILOR POPULARE 41)1
6 c. 2483
www.dacoromanica.ro
402 EMILIA COMI$EL 4
.771
slut pe tale de pArasire.
Cea mai redusg, structure intonationalg, a) celula, este construita
dintr-un numar de sunete grupate in jurul unui accent. Cei doi timpi ai
celulei pot fi identici sau diferiti intonational :
1. 2
www.dacoromanica.ro
5 STRUCTURA MELODICA A DA NSLTRILOR POPULARE 403
Uneori ambii timpi sint atit de organic uniti In& nu pot fi separati :
3.
4. 5
6. 7.
8. 171 .1111M
,-JMINM
V.I=1.11111
==1,71=1=M
JIMOM EN .I1
IIIM
11,..1111
ri 11M...=111
=17 .= I1,
011
11MINENIMMI
=1.111,
10.
11. 2SM",3di
c) repetarea primei celule cu modificarea sunetului de cadencti sau inlocuirea
www.dacoromanica.ro
404 EMILIA COMI$,EL 6
12.
0
,
13.
e) transpunerea primei celule sau a unui timp al acesteia let difeite intervale
Olt At& Ktft '44
(0cli, "
2 2 "
pt.).
) rar 8'4) cu prevalenta celor inferioare (simbol :
1, ltr sau 1,
14. =-"-."%
.
1 tr 3 =t,1tr IIIIr I 4
dimomal=B!MMI. __
IME11=V
MM.MMMIIMIM=M111.Mr MM.M=M/ MMIIMME
rig
16.
/
1
IIMIKI IIMM=MI
.011111!
II
IMI=IIIMEM-M
' 4
_,_r=
M- .M.M.. IMI1Im=
=,11.,1,.
- - --
2
I
lul
1
I1.,. ==.
Iv
,
..II VM-.
N
a.
=P.M=
lin
,
11
,
1 tr.
111/111
.
a
,
,
a
,
, ,
I
I
i
,
I
.
I
... `---`
1
--
1
, .1 ,
---- ,...-.
1 a
I Is i
0 . ....... .
o
I1,
I
11/7,1MMI
0 I
Is====d
AMEir
.
=1.. M.-MN
.r., IMM-M11.
....... MEM
-- ---
IMIMMINMS
=.,M M7
www.dacoromanica.ro
7 STRUCTURA MBLODICA A DAN SURILOR POPULARE .405
If
18 AfiN.A.TOIVIE =WV= =I
I
19.
1..
C /M-.01=11--
tAMM.._"16
M.,..-.11 -=1M11--.. V'
IN ,mi IMO MM =I-1 M-.-
-MIII..,-. MI=IM
1
t)
In motivele pereche celulele pot fi construite dupa un singur procedeu
sau dupa mai multe. In exemplul urmator se observa concentrarea moti-
vului la celula, imitatia cu deplasarea accentelor si schimbarea sunetului
cadential.
21.
ic
22. a aye
, Isc 1 jr5
I 1 I I tr.
a
I
I I aVC
a a,
1,3 Yjc
J i
www.dacoromanica.ro
406 EMILIA COMI$EL 8
la avc
23.
0-7 I m ET-7
7 1M, IMI,S11171.71/Mr71-mmnwmcv-s., -10
7INEE..M.AN
/..11UM./..01-.M 11..1 W-EE
17 lUla;
aac ac avc
=1.= WW1 11../ IMIMM114..11.1=1
MEM
..I.,1111UIMIAJNI-AMF
td ld td
a II ac I I ac II avc j
24. a 1ulna.
.
IMMI1= MIMMIMM1
MI=M=M
= Ml IF
NMMt `art
It 11 ttr I I
a av tr,
1"2 2
%,2,./
a av Irk
II
C)7Recurenca
aaaa ; aaaa ; aaaa etc.
ID » 3 7
25.
s ,)
'era
26.
xsi,
`in% °
www.dacoromanica.ro
.9 STRUCTURA MELODICA A DANSURILOR POPULARE 407
27. a .1IMM
MEI/7 M-4IM .I1"I1/
.1MMINIMIMM
I1I1 IMEJIA
.1111.1.11
110
MNI. 1. AMI
...1111 . 1'1"11
111Mr
I
111M011,
MIBMM MI
MuMIli,
a avc
b -.1=
1111. .MW ,
MMIIN IIMIMNOMM1.==1.1
111111111MMIJ IIN.
OMEN W .mMM. 1
= IJMI
M. 11/
M.,
EV
II=M
b
a a a vc b
I
CtLr zr , Ctrs
11
afteM.-
I .111
M,101MrY
ffirOIMM...--
I
ow
a
=MIMI
w
11
M
r=-c -.......-....
Il M,'MUM.
------
f MA.
.111MA..M,IIM A".
= Mr-M
1. 1111MMIIIMM1.-=
.
I
-------
b
I
.-
MVIM-.11
-.Ns
IniMIIMM.-Y1
PM M.111
a
.1. Ey rw. / MIMI'
MAE MIMIMM
11.
MA.Mr 1
13,
a b /kb,
1,2
411 MNIMM,M
W "-MNIM M
MIMIMIM
M-AMMJMIM 171 .117
MI. .MD=1,1M
MIAIMI1M,Mli
. M-.M rIMM 111M11.7 .-11. -.
1
la;.1 IMI=0 IMMI1 W MilrIM
11ME .
,--
i i_2_1 i_-2___I i 2 JI
a
AMM
is:na--. tw-ammei-
0.
MMMIMm .um. .... so =111 NM
m-....--,1
MIM
_..-A..._MMII -.-- ..-.
=NI+ -=m-
111M/MP1SM
.._., __IMM1..-..... sm.
b
411.11:/ MF-MIMI.,IMI aaa b
.M.-
MINEMMIM
MI=
MIM 4114 a= 1,2
b= 2,3
11,
M. AMMIM
111MM,M1 IMI..,
ML-.MIM IIIM MMAIMEM
ML. MilrM
I I
--"
-..- ..
IML.MMINIMMIMIMA,M1
M. .Amia,M,M M._AM LdMIl
M,LA111111,
Mw
1IMMI/1./MMMMI' --' =1MAI
..11
b.
aaab
I
www.dacoromanica.ro
408 EMILIA COMI$EL 10
...."!.-IMIMM....olla II I
a
1!,
b
Ji-,st
I tr
=-AINIMINMIEF1=1, 1,11M
IMOMM YEN=
Mr.n*O1
11
111=1^1Mil
or-mwea-m.-
ONI=MME IMO111
wimirm=r-mipri
=OM DO
a b atr,bc
I
a b b
-111M
ADMIM,MIN.O.,
----
Ma1=-NNINI101M7
_........
.....
IM1=11 _ _NMa .Mli
it
...Nwomo=1,mDmi sim
M/-1== .,ELJNELZ-M1.11==OnIM=1,11.1...==.-=1,=
Y.=111817=1MIMINIMMMDIM-MIY.o-.---=-MY
toWlIIMMIMLMI-
r
vim.
IN =OM AM.
AN,M.Mr-i=M !No, .,== /,..0,11._. /11.-ION -.M.MO-11,1,N= .M, 11
II
--
La b b 13,
.......
omor
b
-1
a
.
I II tr
.111/1.=.1011=,=111111=1M111111==..ZENEMINN:,.1=1,,i'
la all MI ..,--11.1111
labaci
a b
bc
few..
Id
-----M=MlI
ADMIIMIN..11,1111.//o
...MI /,=1=10ol
MN=
.11-
/1 ---7M
MMI 1=71.11=1111=111 011=1.
MI.iIMIOSI
OMMIIMEN11Y.' IM^IMMOI
11
--..--/DI y
MO1111,1,,=
IMMIN=MEMMO.1
Mt ILIMM - .= M-./MWM I
a b bc
43
fr.
-.--
- b
a av bc; a ac bc
1,2 2,1 11 1,2 34 4 tr 3
www.dacoromanica.ro
11 STRUCTURA MELOWCA A DANSURILOR POPULARE 409
29.
a bc dcicl
12
www.dacoromanica.ro
410 EMILIA COMI$EL 12
30. a
.,
airs
b
a
A(aatg a at&
'8(b bb)
www.dacoromanica.ro
13 STRUCTURA MELODICA A DA NSURILOR POPULARF, 411
32.
b
IP , a tlac I
33.
a
. -.MBIff =M
VIIMMI
_
........,
11MINBI11.2=1MII11
g
............,:,.., ......
wm1=1=I MMII.
:I. =IN
=,/
IWNIES. INIIII ,, .
MI 117r
..
IMI!,.
11 MIMI --=- / tral
b
a a b a bc
AMPIEMMENIMI airs MWWNMIMMEME1
I MMM N mill 1MI WE lI
.WMEEM
161,
WI MIIl
WI
IMM. cbc bc
I
34.
ta
alEMI
fbik i IMM WIEMMI
11.= ..
1011V../M1111,-IM
AM1MMI/W
17Mal="11M,
=MOMMISMMIY
M11
1M' PINE1..aa
I
Milf BE
Nfffia MI= MN
=n1ww
MI MININIIINa-mmaim
---- fESM AM Mt=1M7117
MIMINI
1fffiff -ms.
MINM111
=5-Mr
MMILMM.=1=
so-ANw
...= .ms111=-A1=0
___
sswim
wIIIIM. MN
35.
a
M=.11
le WIM WW .I MM= 1MIMMNNME
'....C.
IM 1
IMMINIIMMB
010. -
M IM L=1
/MI- =
1111=
--
N=MM. =-
= :
ISIN 1 1E IM
M
11111WIMMINI.
M 11 110
www.dacoromanica.ro
412 EMILIA COMIBEL 14
A (a a,c a, b)
Atro(atil avosavbi 13)
a b
I= la = a ...=
Mlaa a an.
36 =SS=
L 2 I i a 'I a it
be be
IM a ala =a.=
ralal=11=Maalanalal a-la
Arn laa a aa -da
Ca= arm-l-=111.
a.
al ladiona
INIa
aaa
I 3 I 1 2 I j I 4
ala=aa
aAlbralaaa. alalaaaMaral=
a a-1=Na= aa"M I .711.7 111111=Mmo. INC
37.
=Laaaaaa almaalaaaaC
JEMINN aNN aa=1
1 inn
A (ab abc)B (b b b bc)
.M
0
Mg -- Ammogr-=
.
111MM 11
0.11 .1 M.M1,
.1=1M'M
=.M -. MIMM,MMII 1=_JIMIJM .M,,g =1M Mg,
Mg 1M
1=IMM1-=,1311M1111111-.M=
I IMInlM m
MENIM, OMMIM11111g07
38. 00 FM -...gMMIN111-NIM
golggMgIMM MIME' OM IM=.M1 1I "Yrid= AM All I IM
e
A (a ba B (bbtr4 bbtr4)
www.dacoromanica.ro
15 STRUCTURA MELODICA A DANSURILOR POPULARE 413
-=...=1.1=11111M11.11=1M11=rIIMI
.1P ar -orr amimr
39. IIIIMMI.=,...
aawMMIMMI
aur a..-aw w-m.
111IMMIMI .=-AM
=1M.
=1/M111
at .Ia.m...mm
Ii...11171Mla..!,
11 MMEMMI NM- 1=411, . mg,
....I1-MID
,INNIMMWM,1=1M.
B
.... - d
A
fl 11
www.dacoromanica.ro
ab ac
ddtrsdtrs
11) construirea structurii urmittoare din elemente not :
A = abab ; B cdce ;
A = a a, ab cc cc
00
1,2 3,4
a b C
1,2 3,4 3,5 dt,.5 dtr;
a b
fa- 3 3 3
40.
C. a
11.17,1
d e
= 01:
B
I 1
3 3 3 4.3 3 1 1
II/1
....==...e....1 .7
--.. ..._ --
C
3
orz
.
.11=0111111.11
_ E=-- MINN
.
A (e bac) I
(cled) i
a b d
11 II
41.
414 EMILIA CONII$E.L 16
The authoress reviews the achievements obtained in the field of the mo-
dal, rhythmic andmelodic structures studies, pointing out their importance
especially of those by Const. BrAiloiu which aim at discovering
the laws of creation in the folk music. She mentions an important feature
of the ethnomusicological studies, that of studying not only the differences
but the similarities too, the elements common to the musical folklore of
all the peoples of the world, those elements receiving thus a social finality
as well : the peoples are enabled to reach a more intimate mutual knowledge.
Before entering the main theme, the study reviews some of the
basic problems of the musical language as a means of communication
between men, and points out the terminology which is used therefore.
In the analysis of the structure it follows the modes of organizing
the international modes in the frame of the melody, based on some means
of creation (some of them proper to the folk music, others used by the
learned music too) ; the function of those elements and their relationships.
The means of creation which are specific to the folk music are mentioned :
the imitation with the deplacement of the accent, the alternance of some
units (cell, motif, phrases) with their sequences ; the progressive sequences,
the changing of the place of the elements in the frame of a greater unit,
etc. ; and as a common means of the folk and learned music : the identical
repetition, varied or through the sequences, at different intervals, the
recurrence, the shortening, the enlarging, and the rhythmic and melodic
concentration, etc.
After underlining the characteristic features of these means (their
appliance to all semantic units, sometimes progressive, etc.), the authoress
describes the features of each unit and the method of combining in phrases
and periods, the types of the motifs, of phrases and of periods.
She distinguishes four types in the melodic structure of the dances,
consisting from one to four motifs and differing from each other as to their
content and relation between them. The problems are illustrated by a
great number of examples.
In conclusion, she points out the richness and variety of the modes
of international structure, both as to their genres and on horizontal plane,
brought about by knowledge of the national specific- features, of the
regional styles and of stages of folk music's evolution.
www.dacoromanica.ro
TERIA4M,
SUMANELE MOLDOVENESTI
EMILIA PAVEL
Muzeul etnografic 01 Moldovei, Iasi
15-11-1965
www.dacoromanica.ro
416 EMILIA PAVEL 2
www.dacoromanica.ro
3 SUMANELE MOLDOVENESTI 417
Dupg ce lina este vopsita, se toarce ei apoi se tese in patru ite, drept,
avind batatura, canura" 5i urzeala parul", mai groase, dar egale, pentru
suman si mai subtiri, dar tot egale, pentru siac. Dupa, tesut urmeaza
batutul materialului la plug,.
A
() 0 E z Pr
8 c. 2483
www.dacoromanica.ro
418 EMILIA PAVEL 4
www.dacoromanica.ro
5 SUMANELE MOLDOVENE$T1 419
www.dacoromanica.ro
420
No,!=
-
Fig. 3.Detaliu motiv suman Letea Veche, Fig. 4. Detaliu motiv suman de pe
reg. BacAu. Valea Bistritei.
'4
.
,c1
4
-
T1
!ne o,
<:
'4
.
,"?.1
Fig. 5. Detaliu motiv suman din nordul Fig. 6. Detaliu motiv suman (canaci
Moldovel. ¢t zgardita") din zona F5Iticeni.
www.dacoromanica.ro
421
Arl
Fig. 7. Mantaua cu gugi" din corn. Bosanci, Fig. 8. Po Ica din TAtarus,
reg. Suceava. reg. Iasi.
www.dacoromanica.ro
422 EMILIA PAVEL 8
17 Contasul a Post gasit la Gh. Ph. Ciubotaru de 76, ani, din Letea Veche, rn. Bacau.
www.dacoromanica.ro
N
ti
IGHEORGHE CERNEA I
www.dacoromanica.ro
424 0. BIRLEA 2
www.dacoromanica.ro
OBICEIUL COLINDATULUI TN SATELE LUP$A DE SUS (STREHAIA-OLTENIA)
$1 BARBATESTI (HOREZU-ARGES)
Daca administrativ satele Lupsa de Sus si Barbatesti apartin unor regiuni diferite,
ele se Inscriu, Insa, to aceeasi zona folclorica, a Olteniei subcarpatice, prin uncle
trasaturi comune.
Colindatul reprezinta aid cel mai vechi fit, totodata, cel mai viu obicei al ciclului de iarna.
El consta In desfasurarea unor mari procesiuni de copii, care ureazd 1 de Mos Ajun (prilej care
numai aparent ascunde originea profana gi semnificatia augurala straveche a obiceiului) 2.
Informal lite care urmeaza au fost ob%inute cu prilejul unor culegeri efectuate
In ultimii ani 3.
In terminologia locals, obiceiul apare sub denumirile colindeti", la colindeti", dupA
colinde%uri ".
In satul Lupsa de Sus, la colindeti merg In principal copiii, de Ia 4-5 pina la 13-15
ani, dar for li se alatura ql oameni marl, ca Inso%itori ai copitlor prea mici. In satul Barbatesti
se constitute 2 feluri de grupe : una mai redusa, alcatuita din copii pina la 9 ani (5-10 copii)
si alta amply, la care participa copiii mai mari nu numai ei, ci 1i tineri 'Ana pe la 20 de
ani ; uneori, la aceasta din urma se mai adauga si copii mai mici, Insotiti de parintii lor.
Bineinteles, exists mai multe grupe mici $t, dui:a caz, 2 sau citeva grupe mari.
Colindatorii se constitute (cu exceptia grupei mici din Barbatesti) in cete impresionante
(canarale"), atingind numarul de 50-60-100-150 de participant!. Potrivit informatillor
date de batrini, grupa amply era exclusiv caracteristica in trecut si la Barbatesti.
Cetele se stabilesc dupa sectoarele satului, tar in cite un sector mai mare se formeaza
citeva cete. BatrInii din Barbatesti relateaza ca, mai inainte, nu existau dectt 2 cete mari,
care se intilneau si se desparteau In centrul satului, $i ca abia de curind (aproximativ de
1 Obiceiul se limiteaza Ia urat. Nu exists colinde cIntate tar referintele asupra acestora,
pentru trecut, slut vagi. Satele cunosc un bogat repertoriu de cintece de stea, cu un puternic
iz popular, care insa slut considerate de localnici in afara sferei termenului colindat". Ele stilt
legate de un alt moment al ciclului, aparitia for istorica e mai tirzie (desi au vechime In traditia
popularA a regiunii), nu se bucura nici de amploarea desfasurarii, nici de importanta uratulut Ii
au Inceput sa cads to desuetudine.
2 In Transilvania $i Banat li se spune pitarai".
3 In Lupsa de Sus In iunie-iulie 1961 si in Barbatesti In decembrie 1962.
www.dacoromanica.ro
.426 NOTE $1 RECENZII 2
10-15 ani) numarul lor a crescut, prin fragmentare. 0 femeie motiveazA : am pare ca s-a
spus la biserica sa colinde fiecare catunu lui gi numa ziva, ca nu mai stag ncam4 acasa".
In trecut, repartizArile teritoriale erau, In general, respectate, far imixtiunile generau
-conflicte : SA mai loa la bataje, cA. 6e cautd Mjerlesti sa ja colindete de la Zavoaja".
In Bilrbatesti, ceata se adund In prealabil la o casa, situata Intr-un punct nodal al
cartierului, $i pIna la adunar ea tuturor, acolo se anti, se fluiera si se joaca. Casa rAmtne an
-de an aceeasi, pentru mult timp.
In acelasi sat, colindatul are loc de 2 on : o data, in noaptea de 23 spre 24 decembrie,
chid merg cei mari, si apoi, In zorii zilei de 24, cei midi. Uneori, primii merg si noaptea
si ziva, ceea ce in trecut se petrecea cu regularitate. Programarea separata a celor midi pare a
se datora interventiei unui preot din sat.
Durata colindatului variaza dupa Intinderea cartierului. Trecutul a cunoscut durata
maxima (de la douspe nainte, pin' la ziva. Maj vei4a odat acasa, golcau trajstile gi ple-
caq jar..."). Reveneau la aceeasi cask unde stiau ca shit primiti cu darnicie.
Copiii umbla cu traistute atirnate de Wt. (de multe ori, disproportionate ca marime feta
de purtlitor) iar unii poartA In mina cite o bltA. La Lupsa de Sus, aceasta din urmA are un
aspect anume si o functie rituala ; fAcutA din lemn de alun $i frumos inflorata, ea poartA numele
de colinda" si este purtata de cltiva Met" (2-3-4) mai marl din ceata.
Ceata se opreste In fate portlier si acolo se striga, la Barbatesti, urarea traditionala si
cererea darului, In versuri. Versurile sint hetermnetrice si Imperechiate prin rime. Strigarea evi-
-dentiaza accentele tonice, cu sublinierea mai puternicA a unora :
4 De loc.
www.dacoromanica.ro
3 NOTE 51 RECENZII 427
adicA vrAjesc cu colinzile, brucesc cu ele in foc, In vatra Amesteca carbunii de doua, de trei
ori", dupd care rostesc urarea :
/
Enns ziva lui Ajun, u V L., I L./ Li I
..._
I
Ce-i In casa sa trAiasca, u 1 L.) I ../ Ul UV!
I I
VVI
Ce-i afar', sii izvoreasca I
La anu si la multi ani I" ' Li I
covrigi, biscuiti, cornuri, bornboane, mere, pere, nuci 4-avea momu", In nici un caz bani. st
/ma darul traditional obligatoriu Il reprezinta bobonetii" (sau bobonetele") plinite patrate,
sau feliute de pline, coapte In casa. Gazdele Intimpina cetele cu cosurile pline cu colindeti
si Impart cu dArnicie el bund dispozitie.
In Lupsa de Sus, prin colindete" se Inteleg colaci lungi, Impletiti, facuti din fAind de
grlu. Gazdele arunca mai Intli cu boabe de porumb si cu nuci peste colindatori el apoi le im-
part colindete.
Sint rare cazurile de neprimire a colindatorilor. La Barbatesti, In asemenea Impreju-
rani, urmeaza clteodata represalii, fie verbale :
fine nu dA boboneti,
SA faca casa bureti uul vut
I I
V Li! vV
Si cuopiii castraveti I
Pentru un covrig,
Inghetai de frig ; J7 k..) I uuluV VVI/
Pentr-un bobonete, / n.
Sapte boate-m dete ; Uk..) I II .) V I VVI sau VV I kiJkJI .1
www.dacoromanica.ro
428 NOTE 51 RECENZII 4
fie represalii faptice, mai energice : Da p-ieisa s-a sue' pa port, le descuje, bat
6ju61 gi sa duc In casa peste om. Nu-1 lass, zi6e : Bunn dimineata la Mos Ajun l" si nu-1
lass neam, pins nu le da". Sau : ,,... I-a rasturna' portlle, j-a 'oat portile din copile ci 1-2
scos caruta afara pi ne-d tras cu ja In vale... A veni' la noj sa ne bats p-a fugit".
Alteori, copiii I i vad mai departe de drum, trecind cu vederea lipsa de ospitalitate
iesita din comun.
Casa dupa cask ceremonialul se desfasoara pins la epuizarea sectorului ce le revine, Intr-o
atmosfera festiva continuata apoi In bucuria consumarii finale a darurilor.
Ambele sate au cunoscut sau mai cunosc cf alte obiceiuri, cu acelasi prilej calendaristic.
Colindatul, 1110, define intlietatea, tntrunind laolalta Insulin multiple, prin vechimea, per-
sistenta a pi actualitatea sa, prin continutul sau, legat de cele mai esentiale aspiratii omenelti
munca §f viata prospers prin caracterul sau viguros pi prin faptul ca antreneaza In mod
activ Intreaga colectivitate sateasca la exercitarea lui, la o tensiune psihica inalta.
MARIANA KAHANE
° In timp ce alte obiceiuri, constituite mai tirziu, au Ii ielit din uz, colindatul mai
vechi continua sa vietuiasca Ii astazi.
www.dacoromanica.ro
5 NOTE $1 RECENZII 429
www.dacoromanica.ro
430 NOTE $1 RECENZII 6
Exista ratiuni prima facie ca volumul masiv, construit In principal pe baza cereetarii
concrete nemijlocite efectuate In cea mai puternica zone minierd din Cara noastra, se impresioneze
datorita bogatiei materialului de teren cules, care evoca atit complexitatea uluitoare a feno-
menelor artei populare romane§ti cif 1i ocurenta pervasive a cazului artistic popular la romani.
Bogatia Intregii noastre culturi populare In general, forta §i resursele ei inepuizabile s-au mani-
festat de-a lungul Intregii progresiuni istorice trecute §i prezente In fiecare regiune din patria
noastra luata in parte.
Intentia autorilor, exprimata cu recurenta In paginile volumului, de a Implini un gol
In domeniul cercetarii actuale a artei populare din Cara noastra, se traduce la nivelul lucrarii
In discutie In unele informatii valoroase referitoare la fenomenul plastic popular jienesc. Volumul
atesta o experienta indelungata In cercetarea fenomenului viu precum §i o aplicare perseverenta
In selertionarea faptului artistic. In comparatie cu alte lucrari se evidentiaza straduinta autori-
lor de a gasi o formula de prezentare graficd a materialului ilustrativ cit mai adecvata obiec-
tivelor majore ale cartii, auxiliu plastic care sa faciliteze transformarea faptului estetic In obiectiv
al analizei detaliate.
Volumul cuprinde o Prefald §i Cap itotele : Introducere ; Ocupafiite tocuitorilor, u.nelte §i
obiecte de uz; Cons(rucfiile; Ceramica; TesOluri, alesdturi, cusdturi §i fmpletituri populare;
Portul popular; Concluzii.
Lucrarea cl§tiga prin importanta acordata descrierii tehnicilor de realizare ca §i a celor de
folosire a produselor artistice vizate. Se remarcd descrierea amanuntitd a tehnicii textilelor In
capitolul Tesaluri, alesaturi etc., apartinind lui Nicolae Dunare.
Extinderea sferei artisticului ping la recunoa§terea implicatiei estetice in diferitele forme
de organizare §i adecvare a materialului unui rost practic este formulatd explicit, ca principiu
estetic, In subcapitolul Unelle, obiecte de uz casnic ,ii instalafii de industrie faraneasca (autori
Cornel Irimie §i Ion Frunzetti) principiu menit sa devind consens unanim adoptat In toate capi-
tolele cartii. Cercetarea intreprinsd se apnea astfel, cu acela0 interes, sa valorifice concomitent
esteticul In confiniile ornamentale ale obiectelor, cit §i dincolo de acestea, prin sesizarea valorilor
estetice implicate In cele mai elementare determinari morfologico-functionale ale unui obiect
de culturd populare, In perfecta adecvare functionala a morfologiei obiectului la scopul lui
util" (p. 89).
Sf era extrem de large preconizata de autorii volumului in abordarea artisticului §i-a gasit
concretizarea §i pe linia unei insistence In descrierea raporturilor dintre fenomenul artistic §i
laturile materiale ale culturii populare.
In ceea ce prive§te punerea §i interpretarea problematicii propriu-zise a ornamentului
refine atentia In mod deosebit subcapitolul mentionat privitor la Unelle, obiecte etc., prin con-
tributia ce o aduce la analizarea evolutlei ornamentului jienesc". In preocuparea for pentru
succesiunea etapelor acestei evolutii autorii subliniaza rolul perceperii globale anticipative a
obiectului, pe o treapta data, de catre creatorul popular, momentul transformarii valorii utile
* Colectivul de redactie este format din : Nicolae Dunare (redactor responsabil), Sabin
Belu, Ion Frunzetti, Ltontin Ghergariu, Cornel Irimie, Paul Petrescu, Paul H. Stahl (membri).
Lucrarea apare sub egida Academiei R. S. Romania, Filiala Cluj.
www.dacoromanica.ro
7 NOTE $1 RECENZII 431
In valoare artistica si, In consecinta, a transferarii acesteia asupra obiectului prin mijlocirea ex-
clusive a ornamentului : Majoritatea uneltelor pastorale, fiind unelte de evidenta si masurare
a produselor, aveau de la o vreme dupa ce slujiserA drept memorie" contabilitatii laptelui,
produselor lactate ca $i a oilor gi linii, un aspect foarte ornamental ", deli crestaturile de pe
suprafata for fusesera initial facute cu scop practic. Perceperea aspectului for global, dui:4 ani
de folosire a inspirat mesterului anonim ¢i nespecializat, recrutat de cele mai deseori tot din
pacurari, care le-a reprodus In exemplare noi, ideea de a reda Intocmai Insasi grafia ornamentals
acum, de pe suprafata acestor masuri a (p. 106). Consideram ca aceastA ipoteza sesizeaza totodata
un aspect important In modalitatea specifics de functionare a oralitatii" extinsa si In domeniul
artei populare plastice.
Analiza fenomenului artistic jienesc, abordata cu discernAmInt 31 subtilitate, privitor la
uneltele sl obiectele de uz casnic, implied consecinte importante in ce priveste perspectivele de-
generalizare pe care o atare analiza le deschide cercetarii la nivel particular-regional, cu atit
mai mult cu cit problema formulate In termenii analizei particular-regional" trebuie sa pre-
ocupe In mod deosebit pe cercetatorii fenomenelor de culture populare, fenomene ce se cer rele-
vete In unitatea for specific nationals, unitate vehiculata prin ipostazieri individual-locale, par-
ticular-regionale, sau general-nationale.
Principiile estetice expuse In general In subcapitolul Unelte, obiecte etc., ca §i uncle con-
cluzii rezultate de pe urma investigatiilor de aici, ar fi meritat sA-si ocupe locul eft In introducere
eft si In concluziile volumului In forma In care apar ti slnt expuse In subcapitolul mentionat,
ceea ce nu se Intimpla Insa.
Cu aceastA constatare trecein la expunerea unor observatii referitoare la uncle aspecte
discutabile sau negative ale volumului In discutie. Dace, pe de o parte, volumul Arta popular&
din Valea Jiului se constituie ca atare pe baza discernerii unor materiale faptice de teren,
deosebit de realizate artistic si de valoroase, pe de alts parte, In volum apar numeroase puncte
de vedere nefundamentate ca acelea din capitolele Introducere; resaturi, alesdturi, cusdturi If
tmpletituri populare; Portul popular §i Concluzii (concepute In intregime de Nicolae Dunare)
precum gi sub-capitolul Mezarea (autori N. Dunare, Sabin Belu, Liviu Patachi), Ocupalifle
(autori N. Dunare, Sabin Belu) "sau capitolul Ceramica (autori N. Dunare, Julius Bielz). In mAsura
In care aceste capitole exprima, fiecare In parte, generalizari referitoare la intreaga problematic)
expusa In volum, calitatea acestor interpretari se transfers si caracterizeaza intr-o anumitA
masura intreg volumul.
Obiectil principale ridica felul In care este aplicat In general criteriul periodizarii si In
particular modul de interpretare a fenomenului artistic popular In raport cu specificul industrial,
al zonei obiective care, de fapt, conditionindu -se reciproc solicits o rezolvare concomitenta.
Consideram CA Intr-o lucrare conceputa vast, cu material bogat, In care se trece In revista
o perloadA de timp mare, este obligatorie grjia pentru o periodizarea riguroasa care sa confere
cercetarii un caracter strict stiintific.
Identificarea materialului viu de teren In functie de etapele succesive pe care le-a parcurs,
identificarea etapelor Insesi i, In consecinta, folosirea metodelor celor mai propice rapor-
tarea la situatia din zonele Invecinate etc. realizeaza In mod exclusiv subcapitolul citat mai
Inainte : Unelte, obiecte etc. (autori C. Irimie si I. Frunzetti) 31 capitolul Construcliile (autori
P. Petrescu i;41 P. H. Stahl).
In ceea ce priveste specificul industrial al zonei, acesta nu constituie In mod real un
criteriu de baza al analizei la obiect In cadrul volumului In discutie.
Volumul Arta popular& din Valea Jiului ar fi clstigat nelndoielnic In claritate daca s-ar
fi aplicat reductia la o cercetare In lumina raportului sat-ores, daca s-ar fi precizat etapele
www.dacoromanica.ro
432 NOTE $1 RECENZII 8
succesive pe care le Inscrie fenomenul artistic plastic jienesc in acest raport, probleme ce nu
pot fi ignorate Intr-o lucrare ce -§i propune sa caracterizeze artisticul dintr-o zona puternic indus-
trializata cum este aceea a Vail Jiului. Aceste cerinte se impun cu atit mai mult cu cat, dupa
cum se profeseaza In introducere, cercetarea vizeaza perioada moderns si contemporana, deci
nu se aplica unei perioade de acum doua, trei sute de ani. Autorii nu se refer% la o zone mi-
niera compusa exclusiv din asezari izolate, perimetrul cercetarii extinzlndu -se la o regiune In
care coexists atit unitati rurale cat si centre aglomerate ,ultimele trasnformate treptat in orase
industriale proces care a atins un ritm vertiginos In ultimii douazeci de ani in conditiile regi-
mului democrat-popular. Autorii nu precizeaza faptul ca ar intentiona sad studieze In mod ex-
clusiv fenomenele de arta populara plastica de la nivelul acelei populatii din Valea Jiului ce
continua sa loculasca In unitati sociale rurale mai Indepartate de centrele orasenesti ceea ce
tot nu le-ar fi permis sa eludeze caracteristicile industriale miniere predominante ale zonei In
discutie, inclusiv raporturile populatiei acestor unitati cu centrele industriale orasenesti.
Intr-o cercetare stiintifica nu se poate admite sa se treaca peste planul realitatii de cer-
cetat cu estompa obiectivelor cercetarii, acestea din urma neputlnd fi supraordonate intro totul
specificului mediului social In care se petrece cercetarea. Interesul pentru sesizarea §i descrierea
fenomenelor celor mai realizate din punct de vedere artistic nu poate justifica ignorarea
realitatilor sociale caracteristice zonei, In care se dezvolta respectivele fenomene artistice,
mai ales intr-o lucrare ce -§i propune sa caracterizeze artisticul din cadrul unui mediu social
complex.
In cazul volumului de fats trebuia ss ne apara cu claritate cdror etape §i caror
categorii sociale (categorii de miners, considerati dupa gradul de proletarizare, dupa
legaturile pe care le mai mentin cu vechea gospodarie agricola-pastorale etc.) apartin
respectivele fapte artistice plastice expuse In volum ; In ce directie se angajeaza ele apar,
reapar sau dispar) §i ce semnificatii vehiculeaza noul ; cu ce anume alte fenomene artistica
coexists si care este locul fenomenului de arta populara In ansamblul vietii artistice a mineri-
lor; In ce raport se afla fenomenul artistic popular traditional fats de cal cult, considerind im-
portanta raportului specific pe care -1 Inscrie la muncitorii industriali interferenta popular-cult etc.
Dace autorii volumului ar fi procedat astfel, nu s-ar fi ajuns la constatarea unei devolutii, a unei
stagnari In creatia artistica plastica populara la muncitorul ajuns Intr-un grad mai kvansat
de proletarizare In raport cu creatia artistica plastica de factura traditionala a predecesorului
sau, taranul crescator de animale ; nu s-ar fi creat impresia, omniprezenta fn volum In poTida
unor fraze pur exterioare ca se Ingusteaza In mod absolut sfera vietii artistice la clasa urma-
toare, clasa muncitoare. Dimpotriva, ar fi rezultat prin dovezi concrete adevarul ca sfera
artisticului se dezvolta In mod neintrerupt, bineinteles insa ca prin intermediul unui proces
mult mai complicat decit cal prezent In conditiile de viata ale taranului din feudalism, ca de
exemplu, printr-o mai mare mobilitate In translatia de la unele preocupari artistica la altele,
printr-o mai mare mobilitate a interferentei popular-cult etc.
Nu se poate afirma ca autorii volumului nu shit convinsi de necesitatea aplicarii prin-
cipiului periodizarii si de Importanta hotaritoare ce trebuie acordata caracteristicii predominant
industriale-miniere a zonei, ca dovada, amintindu-§i mereu de cea de a doua problema,
autorii retropedaleaza, prin enunturi frisk aproape In fiecare capitol din volum asupra carac-
terului industrialmiinier al zonei. Chid se Incearca had o aplicare concrete a aces tor impera-
tive metodologice cu exceptiile semnalate In legatura cu subcapitolul Unelte, obiecte etc,
capitolul Constructiile se recurge, In mod curent, la propozitiicu caracter foarte general sau
de convenienta. De exemplu In legatura cu portul minerilor, autorul N. Dunare silogizeaza In
termenii umatori : Astazi acest port capata aspecte calitative nos, datorita marelui avint luat
de industria mineritului, avant determinat de dezvoltarea socialists a tarsi noastre, chid, ca fi
www.dacoromanica.ro
9 NOTE RI. RECENZII 433
In Intreaga Ora, se afirma In toate sferele vietii sociale, inclusiv In cal al artei populare, rolul
conducator al clasei muncitoare" (p. 314). Alteori citatele se substituie analizei de adincime,
sau se recurge In conjecturi.
Incerctnd o generalizare asupra evolutiei istorice a zonei, autorul N. Dunare constata
... pe plan strict etnografic, evolutia de la economia pastoral-agricola, la o forma pastoral-
minera, pentru ca apoi sa ajunga la forma predominant sau chiar exclusiv miners" (p. 449).
Fara a ne opri mai pe larg asupra erorii de a confunda planul strict etnografic cu cal economic,
ne Intrebam ce se IntImpla cu agriculture, unde a disparut" ea In cea de-a doua etapa ? De
altfel din precizarile ce se fac In continuare este greu de aflat, and, cum, si In ce conditil ar
fi avut loc acest proces : ,,... Astfel pine la sfIrsitul secolului al XVIII-lea, eit si intr -o prima
perioada de timp din secolul al XIX-lea, cultura populara din Valea Jiului era clopesita de ele-
mente etnografice, folclorice si de arta populara izvorite din practica vietii pastoral-agricole"
(p. 449), explicatie ce ridica nedumeriri aditionale cu privire la fenomenul de cultura populara
coplesit" de cal etnografic, folcloric etc.
Considerind ca cele trei etape decelate de autor Ili aroga calitatea de concluzii definitive
pentru zona cercetata este firesc sa ne Intrebam pe ce 'ma documentary sint fundamentate,
cu atit mai mult cu cit se pune In circulatie o categorie economics inedita : economic pas-
toral-miniera". Angajarea In concluzii de factura aceasta reclania suportul unor documente con-
vingatoare. Fornind de la principiul definitiei ocupatiei, autorul trebuia sa produca tabele sta-
tistice sinoptice, rezultat al propriei cercetari sau sa reproduce asemenea documente din lucrari
de specialitate din care sit rezulte proportia In care populatla care determine profilul ocupatiei
Intr-o regiune, respectiv cea din interiorul limitelor de virsta, era antrenata In pastorit sau In
minerit, sau era antrenata concomitant in amlndoua etc. Or, modul de abordare al analizei eco-
nomice a zonei In capitolele semnate de N. Dunare, precum si In cele apartinInd altor autor
In colaborare cu N. Dunare, nu este fundatnentat documentar.
Dace optiunea pentru necesitatea depasirii unci analize exclusive pe linia ornarnentatiei
constituie o optics de augmentare a valorilor estetice In cadrul cercetarii, fapt pe care 1-am evi-
dentiat mai sus, constatam In schimb ca, In privinta procedeelor de confruntare a f enomenului
artistic cu Intregul social din configuratia Viii Jiului, volumul nu respects echilibrul dintre nece-
sitatile impuse de obiectul artistic al cercetarii in discutie si unele necesitati contigue. Se extind
astfel discutii si se formuleaza puncte de vedere concluzive a caror baza documentary depaseste
posibilitatile reale de argumentare cu care opercaza In general cercetarea etnografica cu atit
mai mult pe acelea cu care opereaza cercetarea si mai restrinsit din domeniul artei populare si
se angajeaza astfel o problematicd mult prea Indepartata de obiectivele cartii, care solicitii pro-
barea cu documente conforme cu natura acesteia toate acestea In timp ce se neglijeaza cerce-
tarea si elucidarea obligatorie a unor aspecte artistice specifice muncitorilor, de feint celor men-
tionate mai sus.
Obiectii serioase genereaza si metoda formulate si aplicata de N. Dunare In legatura cu
relatille etnografice, dintre populatia romans de pe cele douil versante ale Carpatilor". Afir-
matii de acest fel, care pareau ptna la un anumit punct sa constitute doar formulari necontro-
late (notiunea relatii etnografice" fiind evident eronata prin aceea ca se confunda cele doua
planuri : ontic-realitatea de cercetat si gnosic-stiinta despre aceasta realitate) se dovedesc Insa
a constitui o teorie proprie a autorului lor.
Astfel, In subcapitolul Froblema relafiilor Intre porlul romdnilor de pe ambele versante ale
Carpafilor Meridionali (p. 413) autorul N. Dunare vorbeste despre existenta unor factori irn-
portanfi si a unor elemente de legatura tare cultura populara a zonelor de pe ambele versante
ale Carpatilor" (p. 414); despie faptul ca ... terenul, arhivele si colectlile muzeale ofera vaste
posibilitati pentru studierea relafiilor pasnice ;i rodnice care s-au dezvoltat Intre cultura populara
7 c . 2483
www.dacoromanica.ro
434 NOTE sI RECENZII 10
dintr-o zona etnografica transilvaneana si aceea a populatici zonelor etnografice megiese din
Muntenia si Moldova" (p. 414 nota 6) ; despre faptul ca Acest aspect al relatillor etnogra-
fice si artistice intertinutale a inceput sa constituie unul din criteriile de bazd In munca noa-
strd de cercetare" (p. 414 subl. ns.). Aceasta teorie devenita criteriu de baza" etc. creeaza,
de fapt, o falsa problems, deoarece ea scapa din vedere tocmai esentialul : unitatea de monolit
a culturii noastre populare pe Intregul teritoriu at lath, faptul cd permanenta transvasare a feno-
menului cultural are loc In cadrul unui organism cultural popular unitar, Inchegat de secole.
Am subliniat mai lnainte importanta particularului regional In cercetarea culturii
populare, rolul acestuia In determinarea specificului national. In Cara nuastra unde cultura popu-
lara se caracterizeaza printr-o perfecta unitate, izvorlta dintr-o baza de pornire unitara, eviden-
tierea particularitatilor regionale contribuie In mod nemijlocit la continua Imbogatire a cuno-
stintelor noastre despre specificul, national prin descoperirea ji relevarea continua de aspecte
si forme In care se manifests acesta. Perfecta unitate fare individual-particular-general
In cultura noastra populara, respectiv Intre caracterul local, regional si national, se traduce si
In limbajul evidentei exterioare a acestei unitati care poate fi usor perceputa, fara eforturi deo-
sebite. Consideram Insa ca sublinierea modalitatilor multiple si a proceselor intime, de detaliu,
prin care se atesta unitatea dintre particularitatile regionale si specificul Intregii noastre culturi
populare prezinta nu mai putin interes
In capitolele semnate de N. Dunare din volumul Arta populaM din Valea Jiului se trece
lnsa cu usurinta peste acel sistem de referinte fundamental, unitatea culturii populare roma-
nesti, In baza caruia se fixeaza raportul particular-general.
Absolutizarea deosebirilor zonale 11 duce pe N. Dunare Ia formulari ultraiste" cu privire
la fenomenul artistic popular, la Inchistarea lui In entitati de sine statatoare, acolo unde, -de
fapt, nu exists cleat particularitafile aceleiasi unitelfi, la tentativa de a stabili raporturi, legaturi,
relatii etc., Intre elemente" de cultura populara luate In parte (de exemplu, raporturi, legaturi,
Intre diferite elemente de port de pe cele doua versante etc.). Rezulta din acest sistem de a
rationa erori de genul celor mentionate In privinta portului transilvanean (p. 419 ; p. 421 ;
p. 436 etc.), sau de genul celor afirmate la finele paragrafului intii dc la pagina 417 cu privire
la factorii care ar fi contribuit Ia facilitarea legaturilor amintite.
In capitolele si subcapitolele mentionate se uzeaza adescori de operatiuni logice al caror
seas si a caror milcare este lipsita de consecventa. Sa ne oprim asupra unui exemplu care decon-
certeaza Inca din primele pagini ale volumului. In primele rinduri ale subcapitolului Asezarea,
autorii N. Dunare, S. Belu si L. Patachi apreciaza In fclul urmator deosebirile dintre patru
grupe de populatie, respectiv locuitorii a patru zone, care toate Impreuna ocupa doar o parte
a regiunii Hunedoara : In sud-estul regiunii administrative Hunedoara, la sud de valea infe-
rioara a Muresului se deosebesc din punct de vedere al modului de viata, at istoriei culturii mate-
riale, al vietii sociale 5i culturii spirituale, patru grupe de populatie : padurenii", tarenii",
marginenii" si jienii" (p. 31). Deoarece unitatea etnicil romaneasca a celor patru grupe
este In afara oricarei discutii, ne Intrelram cum se poate stabili o deoscbire Intre aceste grupe,
din atItea puncte de vedere hotarltoare ca : mod de viola, istoria culturti materiale ,fi spirituale,
viafa social& Raspunsul rezida In caracterul deficitar al logicii expunerii, cu atit mai evident cu
cit pe aceeasi pagina si referindu-se la aceleasi grupe de populatie, locuitorii acelorasi patru zone,
autorii sustin ca Multa vreme toate aceste patru zone an lost cuprinse Intr-o singura mare
unitate etnografica".
Considerind volumul Arta populard din Valea J iului In ansamblul sat', putem conchide,
pe de o parte, alaturi de N. Dunare redactorul responsabil al colectivului de autori
ca lucrarea ,,... ne-a Imbogatit cu not informatii concrete etnografice 5i artistice" (p. 450),
www.dacoromanica.ro
11 NOTE $1 RECENZII 435
www.dacoromanica.ro
436 NOTE $1 RECENZII 12
nal al lui Eminescu, VI Simbolism, realism, neo-romantism, VII Versul romanesc din seco-
lul al XX-lea.
Studiul se orienteaza Indeosebi catre metru, realizarile lui ritmice I combinatiile metrice
fundamentale perioade, strofe. Rima, asonantele, structura fonetica a versului nu stnt abor-
date cleat sporadic si nu putem &cit sa regretam aceasta lacuna si s ne manifestam speranta
ca cercetarile ulterioare ale autorului o vor completa.
Galdi substituie opozitiei fundamentale stabilite de C. Brailoiu, Intre metrica versului
necintat ti metrica versului clntat sau recitat, o alta, mai generals, Intre organizarea metrica
a versului si proza populara, opertnd astfel la nivel literar. Efectuata In acest mod, analiza evi-
dentiaza serioase puncte de contact cu popoarele neolatine cu care, muzical, afinitatile shit
mai rare. tntreaga lucrare este puss de altfel sub semnul comparatismului autorul abordeaza
S
heterometrice, alaturi de octosilabe (provenind In acest caz din divizarea In doua a unui
octosilab cu cezura medians).
Metrii folclorici fundamentali ti constituie Irma hexasilabul ti mai ales octosilabul
pentru care, In locul tripodiei, respectiv tetrapodiei pyrrice (vezi C. Brailoiu). Galdi prefers In-
terpretarea In termenii unor prototipuri trohaice.
Hexasilabul (cu realizare catalectica pentasilabica), avind un accent fix pe
silaba a cincea si unul sau doua accente mobile pe una din primele tree. silabe (schemele
doine, hore) caracterizind Indeosebi colindele ti baladele (Miorifa cu toate variantele, Iouan
Iorgouan, Mindstirea Argesului, Kira). Ex. :Duduluoie, Note 1 Dc1-1 Duomne sd pluoie (schema :
www.dacoromanica.ro
13 NOTE $1 RECENZII 437
Nucleul metric al lntregii poezii folclorice 41 constituie octosilabul, frecvent realizat catalectic
prin heptasilabe : Mindra mea din drumul mare, Aia-mi rupe inima, re. Variantele ritmice ale octo-
silabului se caracterizeaza printr-o mare diversitate in repartizarea accentului, singurul punct stabil
al versului fiind constituit de silaba a saptea, In jurul careia se organizeaza ant versurile acata-
lectice, 1/4.) 11 u :
/ v / , /
etc.) cit i cele catalectice ( / %-J
A
Li t_o k..) kJ v / A
etc.). In
www.dacoromanica.ro
438 NOTE $1 RECENZII 14
refrene care tompleteaza heptasilabul (vers 7+4=11) poate Inlocui un refren de 4 silabe
din seria de refrene care completeaza octosilabul (vers 8+4=12).
b) refrenele sint substituibile numai cu conditia mentinerii aceleiasi lungimi de vers.
Ex : un refren de 5 silabe dupa heptasilab (7+5) este In varia(ie libera cu un refren de
4 silabe dupa octosilab (8+4), versul ramInind. de 12 silabe ;
c) refrenele din cele cloud serii sint in distribu(ie complementary $i se exclud reciproc.
In cazul In care e valabila una din eventualita(ile a) sau b) tratarea separatal a refre-
nelor nu ni se pare necesara.
In ce privelte formatiile strofice, poezia populara cunoalte distihuri (de cele mai multe
on obtinute prin repetarea unui vers : 1-1), tertete (obtinute prin repetarea unui vers in distill
1-1-2, 1-2-2, mai rar din 3 versuri diferite : 1-2-3), catrene (obtinute prin largirea dis-
tihului sau a ter(etului : 1- 1 -1 -2; 1- 1 -2 -2; 1- 1 -2 -3; 1- 2 -2 -3; 1-2-3-3),
rareori strofe de 5 versuri (1- 1- 2 -2 -3; 1-1-1-2-2 etc.) sau strofe de 6 versuri (mai ales
In combinatiile : 1 2 3 4 3 4; 1 2 3 3 4 5). Aceste strofe nu pot fi recunoscute
decit pe baza melodici. Apar Insa si strofe propriu-zise, delimitabile prin refrenul plasat la .
sfirlitul lor : catrene (1- 1 -1 -2; 1- 1 -2 -2; 1- 2 -3 -3; 1- 2 -3 -4) strofe de 5 versuri
(1- 2- 2 -3 -4; 1- 2 -3 -4; 1-2-3-4-5), strofe de 6 versuri (1 1 -,-2 2 3 4 ; 1
2 3 4 3 4), strafe de 7 versuri (1 2 3 4 5 4 5), strafe de 8 versuri (forma cea
mai amply de strofa populara). Si In acest caz, tratarea separata a structurilor strofice (in
Junc(ie de faptul ca strofele sint delimitate melodic sau prin refren) nu ni se pare suficient
argumentata, mai ales ea, in cadrul strofelor de 4 sau de 6 silabe, apar In cele cloud serii
structure identice : 1 1 1 2; 1 1 2 3; 1 2 3 3; 1 2 3 4 3 4. Ni s-ar parea
mai interesantil disocierea strofei de fenomenele repetitorii, cu alte cuvinte precizarea numa-
rului maxim de versuri diferite din care se structureaza strofa folclorica Ii analiza separata
a repetitiei de cuvint, vers, strofa (refren) in poezia populara.
Versurile heterometrice apar mai rar, In descintece, bocete. Chiar in versurile libere sub-
sisth celule ritmice perfect cadentate.
Spre deosebire de dacoromani, la istroromani intreaga metrics populara se orienteaza
catre asilabisin.
Interesanta prezentare sincronica a metrului foleloric romanesc, lucrarea ar cistiga
in adincime dintr-o viziune diacronica asupra faptelor.
Ar fi putut fi inmultite, de asemenea, paginile de analiza pe care lc presupune un ma-
terial atit de bogat.
In forma in care ni se prezinta, volumul solicits insa In permanents citilorul Fi constituie
o noun contributie a autorului la opera de adincire a prozodiei romanesti intreprinsa cu suc-
ces si In atitea alte lucrari anterioare.
S. GOLOPENT /A ERE TESCU
www.dacoromanica.ro
REVISTA DE ETNOGRAFIE $1 FOLCLOR publics studii
,si materiale elnografice fi folclorice, cuprinzlnd deci /ntreg domeniul
culturii populare, cercetat prin perspectiva etnografiei, a folcloris-
ticii literare, muzicale pi coregrafice. Revista pune In discutie. la
rubrica note si recenzii, problemele actuale ale etnografiei al folclo-
risticii si informeaza asupra lucrarilor de specialitate ce apar In tara
pi peste hotare.
www.dacoromanica.ro
LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEI R.P.R.
ADRIAN FOCHI, Miorita. Tipo logic, Cireulatie, Mewed, Texte, 1964, 1107 p.,
57 lei.
ROMULUS VUIA, Tipurl de piistorit la roman' (sec. al XIX-lea inceputul
sec. al XX-lea), 1964, 252 p., 13 lei.
Stud li de istorle literaty si folclor, 1964, 248 p., 11,50 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Opineile la roman, 1957, 170 p., 10 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Monumental do In Adamklissi. Tropaeum Traiani,
editia a II-a, 1961, 748 p. + 7 pl., 75 lei.
. . Arta popular(' din Valea Jiului (Regiunea Hunedoara), 1963, 561
p., + 17 pl., 68 lei.
OVID IU PAPADIMA, Anton Pann, Cinteeele de lume" si folelorul Bueurestilor,
Studiu istorie-critic, 1963, 187 p., 4,75 lei.
Doted si strigilturi romilnesti de earl data fetele §i ficiorli jucind,
sense de Nieolae reelect in Rosia, in anul 1838, editie critics de Ion
Muslea, 1962, 144 p., 3,60 lei.
L P. I. c. 2483
www.dacoromanica.ro
43.407 Lei 12.