CURS

Contabilitate financiara

Datorii faţă de stat şi alte organisme publice

Impozitele, taxele şi contribuţiile datorate statului reprezintă, o prelevare

obligatorie şi gratuită impusă de către stat asupra resurselor sau bunurilor întreprinderii,
plătibilă în bani, care constituie o resursă de finanţare a cheltuielilor de interes general ale
statului şi ale administraţiei locale.
Desfăşurarea activităţii întreprinderii generează datorii faţă de buget şi în unele
cazuri creanţe. În categoria datoriilor se includ : impozitul pe profit sau pe venit, taxa pe
valoarea adăugată, impozitul pe salarii, accizele, impozitul pe dividende, impozitul pe
clădiri, impozitul pe terenuri şi alte impozite şi taxe.
Reflectarea în contabilitate a datoriilor faţă de stat şi alte organisme publice, se
face prin intermediul conturilor din grupa 44 ,,Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi
asimilate “, unde sunt cuprinse conturi sintetice distincte pentru principalele datorii, după
natura lor, precum şi conturi care ţin evidenţa global-sintetică a mai multor impozite şi
taxe cu o pondere mai mică . Această grupă, conţine următoarele conturi:
 441. Impozitul pe profit/venit
 442. taxa pe valoarea adăugată
 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor
 445. Subvenţii
 446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
 447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481. Alte datorii faţă de bugetul statului
4482. Alte creanţe privind bugetul statului

Contul 441 ,, Impozitul pe profit/venit”

Impozitul pe profit are ca bază de calcul profitul impozabil ( rezultatul impozabil)
obţinut prin corectarea rezultatului contabil brut ( profit contabil brut) cu cheltuielile
nedeductibile din punct de vedere fiscal şi cu deducerile fiscale după relaţia:

Profit Profit Cheltuieli Deduceri

impozabil = contabil + nedeductibile - fiscale
brut
unde

Profit Venituri Cheltuieli

contabil = din orice - efectuate pentru
brut sursă ( V ) realizarea
veniturilor (C )
dacă :
a) veniturile > cheltuielile => profit contabil brut

1
 b) cheltuielile < veniturile => pierdere contabilă brută

Cheltuielile nedeductibile fiscal reprezintă cheltuieli care nu se iau în considerare

la calcularea impozitului pe profit cum sunt:
 cheltuielile cu impozitul pe profit şi impozitele plătite în străinătate
 amenzile, penalizările de întârziere, majorările de întârziere datorate către autorităţile
române şi străine;
 cheltuielile de natura stocurilor sau activelor corporale constatate lipsă în gestiune ori
degradate neimputabile pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare şi TVA
aferentă;
 pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau litigiu
neîncasate pentru partea neacoperită din ajustările privind deprecierea creanţelor;
 cheltuieli de deductibilitate limitată : cheltuielile de protocol, indemnizaţiile de
deplasare în ţară şi străinătate, cheltuieli sociale ( ajutoare de naştere, înmormântare,
proteze, accidente de muncă , etc) perisabilităţi, tichete de masă , pentru suma ce
depăşeşte prevederile legale;
 cheltuieli cu serviciile de management, consultanţă şi asistenţă care nu sunt justificate
cu contract în formă scrisă;
 cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile;
 cheltuieli inregistrate în contabilitate fără acte justificative;
 cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator, care nu sunt incluse în veniturile
salariale,
 alte cheltuieli stabilite de Codul Fiscal;
Deducerile fiscale sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli care diminuează
rezultatul fiscal cum sunt:
 rezervele legale constituite din profitul brut anual;
 provizioane pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor la nivelul cotelor
prevăzute în contracte;
 amortizarea fiscală,
 cheltuielile cu dobânzile în situaţia în care gradul de îndatorare a capitalului este
mai mic de unu calculat prin relaţia:

Gradul de capital propriu

=
îndatorare capital împrumutat

 cheltuieli pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale;
 cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
 cotizaţii şi contribuţii obligatorii reglementate de lege;
 alte cheltuieli prevăzute de Codul Fiscal
În conformitate cu Codul Fiscal, profitul impozabil se calculează ca diferenţă între
veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri,
dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile.
Impozitul pe profit = Profitul impozabil x Cota de impozit

2
 Cota de impozit este de 16% cu unele excepţii: activitatea microintreprinderilor (
2,5%) , activitatea barurilor de noapte ( unde impozitul pe profitul datorat nu poate fi mai
mic de 5% din veniturile realizate).Impozitul pe profit se calculează, se evidenţiază şi se
plăteşte trimestrial, cumulat de la începutul anului, contribuabilii întocmind “ Declaraţia
privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”.
Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe
profit/venit se ţine cu ajutorul contului 441 “ Impozitul pe profit/venit” care este un cont
de bifuncţional.
Se creditează cu sumele datorate, incluse pe cheltuielile exerciţiului;
% = 441 Impozitul pe profit/venit
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Alte cheltuieli cu impozitele
care nu apar în elementele de
mai sus
Se debitează cu plata impozitului prin conturi de trezorerie;
441 Impozitul pe profit/venit = %
512 Conturi la bănci
531 Casa
Soldul creditor reprezintă sume datorate la buget, iar cel debitor reprezintă sume
plătite în plus.
În cazul impozitului pe venitul microintreprinderilor , baza impozabilă de calcul
este totalul veniturilor trimestriale înregistrate în creditul conturilor din clasa 7-a „
Venituri”, cu excepţia veniturilor din variaţia stocurilor, a producţiei de imobilizări,
venituri din exploatare reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor
resurse pentru finanţarea investiţiilor, venituri din provizioane.

Contul 442 ,, Taxa pe valoarea adăugată”

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect care se datorează
bugetului de stat, de către persoanele impozabile. Este considerată o persoană impozabilă,
orice persoană care indiferent de statutul juridic, desfăşoară de o manieră independentă şi
indiferent de loc,activităţi economice diverse ( activităţile producătorilor,comercianţilor,
prestatoare de servicii, activităţile extractive,agricole, profesiile libere,etc).
În sfera de aplicare a T.V.A intră operaţiunile impozabile care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
 să constituie o livrare de bunuri (corporale, mobile,imobile) sau de prestări de
servicii efectuate cu plată;
 să se efectueze în România;
 să se realizeze de către o persoană impozabilă.
Din punct de vedere al regulilor de impozitare, există patru tipuri de operaţiuni
economice care se includ în sfera de impozitare a T.V.A.
 Operaţiuni taxabile, asupra cărora se aplică fie cota standard de 19%, fie cota redusă
de 9%
 Operaţiuni scutite de TVA cu drept de deducere, pentru care plătitorii de TVA au
dreptul de deducere a TVA aferent bunurilor şi serviciilor cumpărate şi destinate
realizării operaţiunilor respective cum sunt exportul de bunuri, prestările de servicii

3
 legate direct de exportul de bunuri; transportul internaţional de persoane; scutiri legate
de traficul internaţional de bunuri;
 Operaţiuni scutite fără drept de deducere , pentru care plătitorii de TVA nu au drept
de deducere a TVA aferent numerelor şi serviciilor achiziţionate şi destinate realizării
acestor operaţiuni cum sunt: - operaţiunile de interes general scutite de TVA
(spitalizarea, îngrijirea medicală, inclusiv veterinară şi operaţiunile strâns legate de
acestea, desfăşurate de unităţi autorizate; activitatea de învăţământ; prestările de
servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi/sau protecţie socială
efectuate de instituţiile publice; prestările de servicii strâns legate de practicarea
sportului şi de cultură, etc;)
- alte operaţiuni scutite (activităţi de cercetare-dezvoltare;
livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli şi
asociaţiile fără personalitate juridică ; serviciile financiare şi bancare; acordarea de
credite; operaţiunile specifice băncilor; operaţiunile de asigurare şi reasigurare)
 Operaţiuni de import compuse din importuri de bunuri a căror livrare este scutită şi
în România; bunuri introduse în ţară de călători în conformitate cu regimul vamal;
import de bunuri primite cu titlu gratuit de ajutoare sau donaţii cu caracter religios,
sanitar,artistic,sportiv,etc.
Baza de impozitare este constituită pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau urmează a fi obţinută de către
furnizor ori prestator de la cumpărător, inclusiv subvenţiile legate de preţul acestora,
exclusiv TVA pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, ori preţurile de achiziţie
sau după caz preţul de cost determinat în momentul livrării pentru anumite situaţii cum
sunt: lipsuri în gestiune, utilizarea bunurilor achiziţionate sau fabricate în scopuri ce nu
au legătură cu activitatea economică desfăşurată, sau puse la dispoziţia altor persoane în
mod gratuit, dacă TVA aferentă bunurilor respective a fost dedusă.
În baza de impozitare se includ impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede
astfel, exclusiv TVA; cheltuielile cu comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport,
asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului; penalizările pentru neîndeplinirea
totală sau parţială a obligaţiilor contractuale; dobânzile percepute pentru plăţi cu
întârziere, vânzări cu plata în rate şi sumele achitate de furnizor sau prestator în contul de
cheltuieli şi care apoi se decontează acestuia.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este constituită din valoarea în
vamă a bunurilor, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte
taxe, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare până la locul de destinaţie a bunurilor
în România.
Nu se cuprind în baza de impozitare a TVA-ului rabaturile, risturnurile, remizele,
sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor direct clienţilor .
Pentru calculul T.V.A., cota standard a TVA de 19% se aplică asupra bazei de
impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de TVA, sau care nu
este supusă cotei reduse.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
 dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii;

4
  livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv publicităţii;
 livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor
dentare;
 livrările de produse ortopedice;
 medicamente de uz uman şi veterinar;
 cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care
intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
Pentru persoanele impozabile TVA este abordată sub două aspecte:
 TVA deductibilă din punct de vedere fiscal, pentru cumpărăturile de bunuri, prestări
de servicii din ţară şi import, prevăzută în factura furnizorilor, deoarece ea plăteşte
acestora odată cu valoarea facturii, urmând a fi dedusă din TVA colectată.
 TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri sau prestărilor de servicii.
Dreptul la deducere presupune deducerea ( scăderea) TVA pentru cumpărături de
bunuri şi servicii ( TVA deductibilă) aferentă unei luni, din TVA facturată pentru
bunurile şi serviciile prestate în calitate de furnizor ( TVA colectată) aferentă aceleiaşi
luni în mod global şi nu pentru fiecare operaţiune în parte. Diferenţa dintre TVA
colectată şi TVA deductibilă va fi plătită statului sau recuperată de la acesta şi anume:
 TVA colectată > TVA deductibilă => diferenţă în plus care se datorează
bugetului de stat.
 TVA colectată < TVA deductibilă => diferenţă de restituit de la bugetul de stat.
Schematic, prezentarea şi regularizarea TVA se prezintă astfel:

5
 BUNURI,LUCRĂRI VÂNZĂRI DE
ŞI SERVICII FACTURA BUNURI,LUCRĂ
ACHIZIŢIONATE FISCALĂ RI ŞI SERVICII

JURNAL DE JURNAL DE
CUMPĂRARI VÂNZĂRI

CONTUL 4426 CONTUL 4427

„TVA deductibilă” „TVA colectată”

REGULARIZARE TVA
la finele lunii

a) 4426>4427 b) 4427>4426

CONTUL 4424 CONTUL 4423

“TVA de recuperat „TVA de plată”

Fig. nr.10- Schemă privind perceperea şi regularizarea TVA cu bugetul de stat

TVA aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cursul unei luni calendaristice

se înscrie în Jurnalul pentru cumpărări, iar TVA aferent vânzărilor de bunuri şi servicii în
Jurnalul pentru vânzări, de unde TVA deductibilă şi colectată se preia în decontul de
TVA.
TVA deductibilă se scade din TVA colectată, iar cea nedeductibilă se trece asupra
cheltuielilor de exploatare ( contul 635 ).
Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului privind TVA se ţine cu ajutorul
contului 442 „ Taxa pe valoarea adăugată”, care este un cont bifuncţional deschis pe
următoarele conturi sintetice de gradul II.
- 4423 „ TVA de plată”
- 4424 „ TVA de recuperat”
- 4426 „ TVA deductibilă”
- 4427 „ TVA de colectată”
- 4428 „ TVA neexigibilă”
Contul 4426 „TVA deductibilă” evidenţiază TVA înscris în facturile emise de
furnizori pentru bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate de unitate, deductibile fiscal.
Este un cont de activ.
Se debitează cu :

6
- TVA deductibilă din factura furnizorului;

4426 TVA deductibilă = %

401 Furnizori
404 Furnizori de imobilizări
512 Conturi curente la bănci
531 Casa
- sumele reprezentând TVA evidenţiată anterior ca amânată la plată;
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă
Se creditează cu :
- sumele compensate din TVA colectată;
4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă
- diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între TVA deductibilă şi TVA colectată;
4424 TVA de încasat = 4426 TVA deductibilă
- prprata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă;
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4426 TVA deductibilă
şi vărsăminte asimilate
La sfârşitul lunii contul nu prezintă sold.
Contul 4427 „ TVA colectată” ţine evidenţa sumelor reprezentând taxa pe
valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de
lucrări. Este un cont de obligaţii, de pasiv.
Se creditează cu :
- TVA înscrisă de furnizori în facturile emise către clienţi şi avansuri încasate;
% = 4427 TVA colectată
411 Clienţi
461 Debitori
531 Casa
512 Conturi curente la bănci
- TVA neexigibilă, devenită exigibilă în cursul lunii;
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată
- TVA aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu
titlu gratuit, cae aferentă lipsurilor neimputabile, precum şi cea aferentă bunurilor şi
serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură;
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4427 TVA colectată
Se debitează cu :
- TVA de plată, datorată bugetului statului ;
4427 TVA colectată = 4423 TVA de plată
- sumele reprezentând TVA deductibilă, potrivit legii;
4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă
- TVA aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor, reţinute de către beneficiari ;
4427 TVA colectată = 4428 TVA nedeductibilă
- decontarea TVA aferentă avansurilor încasate ;
4427 TVA colectată = 411 Clienţi
La finele lunii nu prezintă sold.
Contul 4423 „ TVA de plată” evidenţiază taxa pe valoarea adăugată de plătit
bugetului de stat. Este un cont de obligaţii, de pasiv.

7
 În credit se înregistrează diferenţele rezultate la finele perioadei între TVA
colectată mai mare şi TVA deductibilă mai mică ;
4427 TVA colectată = 4423 TVA de plată
Debitul reflectă :
- plăţile efectuate către bugetul de stat;
4423 TVA de plată = %
512 Conturi curente la bănci
531 Casa
- taxa pe valoare adăugată de recuperat compensată cu cea de plată ;
4423 TVA de plată = 4424 TVA de recuperat
- taxa pe valoarea adăugată anulată aferentă exerciţiului curent şi a celor anterioare;
4423 TVA de plată = %
758 Alte venituri din exploatare
117 Rezultatul reportat
Soldul creditor reprezintă TVA exigibilă de plată.
Contul 4428 „TVA neexigibilă” evidenţiază TVA neexigibilă rezultată din:
- vânzările şi cumpărările cu plata în rate;
- TVA inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul în cazul unităţilor care
evidenţiază mărfurile la acest preţ şi care devine colectată la vânzarea mărfurilor
respective;
- TVA aferentă cumpărărilor şi vânzărilor de bunuri pe baza avizului de
însoţire a mărfii, taxă ce devine deductibilă, respectiv colectată la primirea respectiv
întocmirea facturii fiscale.
Este un cont bifuncţional ce prezintă fie sold debitor, fie creditor.
Se creditează cu :
- TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestări de servicii cu plată în rate şi a celor pentru
care nu s-au emis facturi ;
% = 4428 TVA neexigibilă
411 Clienţi
418 Clienţi - facturi de întocmit
- TVA aferentă intrărilor de mărfuri a căror evidenţă se ţine la preţ cu amănuntul ;
371 Mărfuri = 4428 TVA neexigibilă
- TVA aferentă cumpărăturilor cu plata în rate şi a facturilor nesosite, devenită
deductibilă;
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă
- TVA aferentăgaranţiilor pentru buna execuţie , reţinută de beneficiarii lucrărilor;
4427 TVA colectată = 4428 TVA neexigibilă
Se debitează cu :
- TVA aferentă cumpărărilor pentru care nu s-au primit factură şi a celor cu plata în
rate;
4428 TVA neexigibilă = %
401 Furnizori
404 Furnizori de
imobilizări
408 Furnizori - facturi
nesosite

8
- TVA aferentă vânzărilor de mărfuri, care se evidenţiază la preţul de vânzare cu
amănuntul;
4428 TVA neexigibilă = 371 Mărfuri
- TVA aferent vânzărilor de bunuri, prestări de lucrări cu plata în rate şi a facturilor
emise, devenită exigibilă ( colectată ) în cursul exerciţiului;
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată
- TVA amânată la plată;
4428 TVA neexigibilă = 4426 TVA deductibilă
Soldul reprezintă TVA neexigibilă.

Contul 444 ,, Impozitul pe salarii”

Impozitul pe veniturile din salarii se stabilesc lunar de către angajator prin statul de
salarii, se stopează la sursă şi se virează pe baza „ ordinului de plată”, bugetului de stat
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Impozitul lunar pe salarii ( Is) se determină la fiecare loc de realizare a veniturilor
prin aplicarea cotei de 16% la baza de impozitare (Bi) respectiv la venitul net (Vn) şi
anume:
Is = Vn x cota 16%
Venitul net (Vn) realizat rezultă din scăderea din venitul brut (Vb) respectiv veniturile
lunare realizate a următoarelor elemente: contribuţiile obligatorii ( Co ) reţinute conform
legii : 9,5% CAS, 5,5 %CASS, 0,5% fondul de şomaj; deducerea personală ( Dp )
acordată pentru luna respectivă( numai la locul unde angajatul are funcţia de bază).
Contabilitatea impozitelor pe veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi
similare, datorate bugetului de stat se ţine cu ajutorul contului 444 „ Impozitul pe venituri
de natura salariilor”. Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv
Se creditează cu impozitul reţinut din salarii, ajutoare materiale datorate
personalului, premii din profit, impozitul datorat de către colaboratori unităţii pentru
plăţile efectuate către aceştia ;
% = 444 Impozitul pe venituri de
natura salariilor
421 Personal – salarii datorate
423 Personal - ajutoare materiale datorate
424 Participarea personalului la profit
401 Furnizori
Se debitează cu sumele plătite ( 5121) şi cu sumele anulate reprezentând impozitul
aferent exerciţiilor anterioare ( 117 );
444 Impozitul pe venituri de natura = %
salariilor 512 Conturi la bănci
531 Casa
117 Rezultatul reportat
Soldul creditor reprezintă sumele datorate reprezentând impozit pe salariile
angajaţilor.
Pentru neplata la termen a obligaţiilor privind impozitul pe salarii datorat, se
percep penalizări de întârziere care se vor înregistra ca alte datorii faţă de bugetul
statului, mărind cheltuielile de exploatare.

9
 Contul 446 ,,Alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate”

Alături de datoriile întreprinderii faţă de bugetul statului prezentate anterior, cărora

le-a fost alocat un cont special, există şi altă categorie de datorii care se grupează sub
denumirea de alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate. Aici se include impozitul pe
dividende, accizele, taxele vamale, impozitele şi taxele locale.
Dividendele constituie o remunerare a capitalurilor puse la dispoziţia entităţilor de
către asociaţi/ acţionari persoane fizice sau juridice.
Impozitul pe dividende se calculează în cotă de 16% pentru dividendele cuvenite
acţionarilor, asociaţilor persoane juridice sau fizice.
Accizele sunt taxe speciale de consum, care se cdatorează bugetului de stat pentru
anumite produse provenite din tară sau din import cum sunt : alcool, băputuri alcoolice,
produse din tutun, cafea, confecţii din blănuri maturale, cristal, produse de parfumerie,
bijuterii din aur, autoturisme,etc.
Plătitorii de accize sunt unităţile care produc, importă sau prelucrează produse
supuse accizării.
Accizele se determină în funcţie de natura produselor:
- fie prin aplicarea unei cote procentuale la o bază stabilită (
blănuri, bijuterii, parfumurii,etc)
- fie prin aplicarea unei sume fixe în euro, la unitatea de
măsură ( kg, tonă,1000 ţigarete, 1000 litri,etc)
Baza de impozitare o reprezintă preţul de livrare în cadrul produselor din producţia
internă, iar pentru produsele din import , valoarea în vamă la care se adaugă taxele
vamale, comisionul şi alte taxe. Accizele preced TVA.
Momentul datorării accizelor îl reprezintă data livrării produselor interne sau a
înregistrării declaraţiei vamale pentru produsele de import.
Taxele vamale reprezintă obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, de către
importatori şi se determină prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în “ Tariful vamal
de import” la valoarea în vamă exprimată în lei a bunurilor importate. Aceste taxe se
achită în vamă.
Impozitele şi taxele locale reprezintă venituri ale bugetelor locale. În această
categorie se includ: impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxe asupra mijloacelor de
transport; taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxe pentru
folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră
plătită pentru şederea într-o unitate de cazare; alte taxe locale.
În cazul impozitului pe clădiri şi pe teren se ţine seama de rangul unei localităţi,
zonele din cadrul localităţii stabilite de consiliile locale.
Contul ce evidenţiază toate aceste impozite , taxe şi vărsăminte asimilate este 446 „
Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate”, cont cu funcţie de pasiv.
În creditul contului 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se
înregistrează:
- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau
bugetelor locale ;
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 446 Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate

10
- repartizari din profitul net al regiilor autonorne;
117 Rezultatul reportat = 446 Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- impozitul pe dividende datorat ;
457 Dividende de plata = 446 Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import ;
% = 446 Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
21X Imobilizări corporale
30X Stocuri de materii şi materiale
361 Animale şi păsări
371 Mărfuri
381 Ambalaje
- taxa pe valoarea adaugată amânată la plată (4428;
4428 TVA neexigibilă = 446 Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
În debitul contului 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se
înregistrează:
- plăţile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate ;
445 Alte impozite, taxe şi vărsăminte = %
asimilate 512 Conturi curente la bănci
531 Casa
- datorii anulate (758);
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte = 758 Alte venituri din exploatare
asimilate
Soldul contului creditor reprezintă sumele datorate bugetului statului sau
bugetelor locale.

11