Se spune ca margarina a fost inventata de un chimist ce o prepara din seul de vaca cu

sare si lapte, ulterior il punea la racit si apoi pentru a fi tartinabil il framanta.

In trecut si se mai spunea “untul saracilor” deoarece era cumparata si consumata de
oamenii cu venituri mai mici care nu isi permiteau sa consume unt.
O alta informatie legendara care circula la aceasta vreme este aceea ca banala
margarina ar avea compozitia plasticului,chiar daca in trecut se spunea ca era
asemenea unei grasimi pe paine.

Pentru a corecta informatiile eronate care circula prin media, specific ca astazi margarina
este obtinuta din uleiuri vegetale cum ar fi cel de floarea-soarelui sau rapita, la care se
adauga o mica cantitate de grasime vegetala de cocos plus apa.

Procesul de fabricare1.Margarina clasica tartinabila este acel sortiment care il

folosim pentru mici gustari sau sandvisuri si pe care uneri o recomanda si nutritionistii
pentru continutul bogat in Omega 3 si Omega 6.
2.Margarina de generatie noua pentru gatit ce o folosim la prajituri sau alte sosuri in
propria casa sau este utilizata pe scara larga in industra fast-food.
3.Margarina “light” cu un continut crescut de apa care au in compozitia lor si ulei de
palmier si agenti gelifianti,iar valoarea nutritionala este mai scazuta de aceea si numele
de “light” sau usor.
Datorita faptului ca la ora actuala pe piata exista o gama foarte larga de produse, pentru
o extindere cat mai larga au iesit si melanjurile ce sunt niste amestecuri intre margarina
si unt, fiind preferate deoarece gustul aduce mult cu untul.

Cantitatea si calitatea grasimilor

Pentru obținerea margarinei sunt folosite uleiuri vegetale naturale rafinate precum: uleiul de
floarea soarelui, de rapiță, de soia sau de in. Aceste uleiuri conțin în mod natural vitamina E și
acizii grași esențiali Omega 3 și Omega 6. În uleiuri se adaugă vitaminele liposolubile A și D.
Uneori se suplimentează și cantitatea de vitamina E, dacă este necesar. Pentru a face uleiurile
tartinabile, acestea se amestecă cu o cantitate mică de grăsime vegetală (de palmier sau de
cocos). Grăsimea vegetală are în mod natural o consistență solidă, iar pentru a se putea
amesteca cu uleiurile se încălzește la 60 – 65 °C, devenind astfel lichidă. Pentru o mai bună
palatabilitate și stabilitate, se folosește într-o proporție mică și grăsime vegetală interesterificată.
[1]
 Întregul amestec de ulei și grăsime vegetală se mixează apoi cu apă, în prezența emulsifianților
(cum ar fi mono- si di-gliceridele). În timpul mixării, amestecul se răcește treptat, căpătând astfel
structura și consistența cunoscută.
Margarina este, așadar, o emulsie de apă în uleiuri vegetale, stabilizată cu
ajutorul grăsimii vegetale.

Cantitatea grasimilor variaza in functie de produs de la 10-20% pana la 80%; de aceea si

profilul caloric variaza in functie de valoarea nutritionala, deoarece 1g de grasime este
echivalentul a 9 kcalorii.

Calitatea grasimilor difere si ea,iar cele mai importante sunt grasimile nesaturate, apoi
cele saturate si in final cele trans. Din cele mai recente studii reiese faptul ca
acele grasimi nesaturate ar avea un efect pozitiv asupra organismului in urma consumului,
pe cand cele trans si cele saturate ar fi mai periculoase daca sunt consumate in exces.
Mai nou studiile arata faptul ca acizii grasi nesaturati prezenti in compozitia margarinei,
ar scadea nivelul colesterolului LDL si creste valoarea HDL-ului,iar majoritatea societatilor
de cardiologie le recomanda.
Ce alegem? Margarina sau untul?
Aceasta alegere tine de gusturile fiecaruia, insa trebuie sa stim cateva informatii de baza
pentru a face diferenta. Aceste informatii sunt:
- margarina “light” are un procent mai mic de grasimi comparativ cu untul
- margarina contine mai multi agenti gelifianti comparativ cu untul
- untul are un continut mai ridicat de minerale
- untul nu are in compozitie grasimi trans
- untul contine si proteine in cantitate mai mica
- margarina nu contine proteine
- untul are un continut crescut de vitamine naturale
- margarina clasica nu contine vitamine sau daca contine cantitatile sunt mici
Analize nutritionale
 valoarea energetica per 100 de grame de margarina variaza intre 170kcal-720kcal
- cantitatea de grasimi tot per 100 de grame variaza intre 20-80 grame
- cantitatea de grasimi saturate este intre 5-40 grame per 100 de grame
Toate aceste analize sunt redate din studii bine organizate si au rolul sa informeze
populatia cu privire la riscul de aparitie al unor afectiuni cardiovasculare, cerebro-
vasculare, tumorale, sau chiar o resistenta crescuta la insulina in cazul diabeticilor.
Tipuri de margarină
Există două tipuri de margarină: margarina tartinabilă, cu un conținut ridicat de Omega 3 și
Omega 6, recomandată pentru consum zilnic (margarina de generație nouă) și margarina pentru
gătit care are un profil nutrițional similar cu al untului și se folosește în principal pentru aluaturi și
prăjituri. Există, de asemenea, și grăsimea vegetală industrială cunoscută în mod eronat sub
denumirea de margarină industrială, deși compoziția, profilul nutrițional și modul de obținere
diferă de cel al margarinei. Produsul este folosit exclusiv în industria de patiserie și fast-food, fiind
cunoscut și sub numele de „shortening” (în engleză) sau „grăsime pentru frăgezirea aluatului”
(cum este tradus uneori).

Margarina de generație nouă

De la începutul anilor 90, cei mai mulți producători de margarină la nivel internațional au
reformulat acest produs, eliminând grăsimile parțial hidrogenate, responsabile pentru producerea
de grăsimi trans. Astfel, au apărut margarinele de calitate superioară, de generație nouă, care
practic nu conțin grăsimi trans.
Margarina de generație nouă este un produs cu un profil nutrițional bun, fără grăsimi trans
(produs secundar rezultat la hidrogenarea parțială a grăsimilor), cu un conținut scăzut de grăsimi
saturate și cu un aport semnificativ de grăsimi nesaturate și esențiale (Omega 3 și 6). De aceea,
instituții de sănătate internaționale, (Organizatia Mondială a Sănătății, [2] Federația Internațională a
Inimii[3]), dar și naționale (American Heart Association [4], Fundația Română a Inimii[5] recomandă
consumul de margarină tartinabilă de generație nouă ca parte a unei alimentații echilibrate.

Folosirea margarinei la gătit

Margarina tartinabilă de generație nouă este un produs destinat în special prepararii sandwich-
urilor și tartinelor. De asemenea, cu ajutorul ei, pot fi preparate mâncăruri pe bază de legume
(coapte, preparate în aburi, gratinate), paste și brânză. Datorită profilului nutrițional, margarina
tartinabilă este recomandată pentru consum zilnic, așa că poate fi folosită pentru o mare varietate
de preparate. Margarina de gătit are un profil nutrițional similar cu al untului și, în consecință,
poate fi folosită pentru pregătirea prăjiturilor- atât la blaturi cât și la creme. Melanjurile sunt
produsele cu cea mai mare versatilitate, atât pentru sandwich-uri, legume si paste, cât și pentru
prăjituri.

Cantitatea de grăsime
Rolul untului și rolul margarinei tradiționale (aceea cu 80% grăsime) sunt similare dacă luăm în
calcul aportul de energie[6]. Pe piață există însă margarinele tartinabile cu un procent mult mai
scăzut de grăsime. Astfel, cantitatea de grăsime din margarină poate varia între 20 și 80%, în
funcție de rețetă, astfel și profilul caloric al produsului este diferit (1g de grăsime aduce 9 kcalorii).

Calitatea grăsimilor (Tipurile de grăsimi)

Există mai multe tipuri de grăsimi, dintre care cele mai importante sunt: grăsimi nesaturate
(mononesaturate și polinesaturate), grăsimi saturate și grăsimi trans. Cercetările realizate până în
prezent arată că grăsimile nesaturate au un efect favorabil asupra organismului, în timp ce
grăsimile saturate și trans, consumate în exces, au un efect nefavorabil.
Recomandările OMS cu privire la consumul de grăsimi[7]: Cantitatea totală de grăsimi: 30% din
aportul caloric zilnic (chiar 35% în cazul persoanelor foarte active) Grăsimi saturate: maxim 10%
(7% în cazul persoanelor cu risc cardio-vascular) Grăsimi polinesaturate: 6-10% din aportul
caloric zilnic: Omega 6 PUFA: 5-8%, Omega 3 PUFA: 1-2%. Grăsimile mononesaturate (MUFA)
în completare, până la totalul de 30 -35% din aportul caloric zilnic.
Concluzii
Fie ca ne limitam la consumul de unt sau la cel de margarina, esenta este sa nu
exageram cu cantitatile si sa nu facem un obicei de a le consuma zilnic, deoarece
expunerea cu stiinta la potentialii factori daunatori din compozitia lor se vor regasi in
starea noastra de sanatate
Acizii grași nesaturați
Există studii care confirmă că acizii grași nesaturați scad nivelul de colesterol LDL și îl cresc pe
acela al colesterolului HDL și contribuie astfel la reducerea riscului de apariție a bolilor
cardiovasculare [8],[9].
Sunt două tipuri de grăsimi nesaturate: mono și polinesaturate, ambele variante fiind recunoscute
ca fiind benefice pentru sănătate, în comparație cu grăsimile saturate. Anumite uleiuri vegetale,
precum uleiul de rapiță, cel de floarea-soarelui și uleiul de măsline, conțin grăsimi nesaturate în
cantități semnificative[10].

Acizii grași Omega 3

Acizii grași Omega 3 fac parte din familia acizilor grași polinesaturați, care, potrivit numeroaselor
cercetări, sunt benefici pentru sănătate. Omega 3 sunt cunoscuți ca fiind acizi grași esențiali,
datorită rolului lor fundamental pentru sănătate și a faptului că organismul nu îi poate produce.
Omega 3 sunt acizi grași obținuți în special din ulei de pește oceanic. Un anume tip de Omega 3,
cel alfa-linoleic (ALA) poate fi găsit în uleiuri vegetale. Uleiul de in conține 30-50% ulei alfa-
linoleic și tocmai de aceea a ajuns să fie consumat ca supliment alimentar, rivalizând astfel uleiul
de pește. O plantă folosită încă din vechime pentru prepararea uleiului- camelina sativa- a
început să fie tot mai populară în ultima perioadă datorită conținutului crescut de Omega 3 (30-
45%) și de aceea este folosită și pentru prepararea unor margarine. Uleiul de cânepă conține
aproximativ 20% ALA. De asemenea, cantități mici de ALA se găsesc în: uleiul de soia (7%), în
cel de rapiță (7%) și in uleiul de germeni de grâu (5%

Acizii grași Omega 6

Acizii grași Omega 6 sunt de asemenea importanți pentru sănătate. Aceștia conțin acidul linoleic
(LA) care se regăsește din belșug în uleiuri obținute din plante crescute în zone climatice
temperate. Anumite uleiuri, precum cel de cânepă (60%), cel de porumb (60%) folosit frecvent în
prepararea margarinei, uleiul de floarea soarelui (50%) conțin cantități semnificative de LA, dar
majoritatea uleiurilor obținute din plante cultivate în regiuni cu climă temperată conțin în medie
10% acid linoleic.
Margarina conține cantități însemnate de acizi grași Omega 6. Alimentația societății moderne
conține în general cantități mai mari de Omega 6, dar este deficitară în Omega 3. Raportul
obișnuit de Omega 6- Omega 3 variază între 5:1 și 10:1, însă cantități mari de Omega 6 scad
efectul benefic pe care îl au acizii grași Omega 3. în consecință, se recomandă ca raportul să fie
de cel mult 4:1, dar ideal ar trebui sa fie de 1:1[

BIBILIOGRafie

https://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/margarina-sigura-pentru-consumi_18369