Unitatea de învățământ: Școala Profesională Bordușani

Aria curriculară: Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor

An şcolar : 2016/2017

PROIECT DIDACTIC
Data: 11.11.2019/13.11.2019
Clasa: a VII-a A, B, C
Competenta generala: Cunoasterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru
Tema: Word – editorul de text.
Titlul: Inserarea si formatarea imaginilor.
Tipul lectiei: Mixta - comunicarea de noi cunostinte cu participarea activa a elevilor si
formarea deprinderilor si priceperilor de lucru cu aplicatia paint si print screen.
Obiectivul fundamental: cunoasterea operatiilor pentru inserarea si formatarea imaginilor.
Competenta specifica: Operarea corecta la nivel elementar
Competente derivate:
Metode si procedee: conversatia euristica ,expunerea, metoda asistata de calculator,
conversatie interogativa, problematizarea, asistarea pe calculator.
Material didactic: fise de documentare, calculator, tabla.
Loc de desfasurare: laborator de informatica
Durata lectiei: 50 minute
Bibliografie
Luminița Ciocaru – Informatică și TIC, manual clasa a VII-a, Ed Litera 2019
Mioara Gheorghe – Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, manual clasa a IX-a, Ed.
Corint, Bucuresti 2008
 Desfasurera lectiei

Etapele instruirii Activitatea Strategii didactice Forma de

Elemente de conţinut activitate
Profesorului Elevului Metode Resurse
1.Moment Verifică prezenţa, notează Sunt atenţi catalog
organizatoric absenţele, organizează grupele Formează grupele Conversaţia Frontal
2 min de elevi de lucru
2.Reactualizarea Pune intrebari despre operarea Sunt atenţi Editorul text word Expunere Frontal
cunostintelor 3 min in sistemul windows. Raspund Conversatie
euristica

3. Captarea atentiei si Comunică şi scrie pe tablă Sistemul de operare Frontal

a obiectivelor lectiei subiectul lecţiei. windows
2 min Lanseaza o scurta discutie Sunt atenti Aplicatia word.
pentru a starni interesul Utilizarea picture. Observatie tabla
Prezintă scopul şi competentele Isi noteaza titlul
pe care le vor dobandi elevii la
sfarsitul lectiei

Frontal

Conversaţia
 Face o scurta prezentare a Deschid Inserarea si formatarea Frontal si
4Comunicarea noului continut calculatoarele si imaginilor. Fisa de pe grupe
cunostintelor noilor sunt atenti la Conversatie. documentare
continuturi tematice si Explica notiunile si conceptele explicatii. Observaţie. Calculator
dirijarea invatarii despre inserarea si formatarea Asistarea pe
35 min imaginilor. Realizeaza calculator
Prezinta pe calculator informatii sarcinile de lucru
referitoare la inserarea si distribuite.
formatarea imaginilor.
Distribuie sarcinile de lucru

Supraveghează şi monitorizează
activitatea elevilor

Solicită prezentarea
observaţiilor şi antrenează elevii
la comentarii.
5.Realizarea feed- Pune intrebari Prezinta Conversaţie Frontal
back-ului 7 min Investigheaza si explica rezultatele
notiunile insusite

6 Tema pt acasa Primesc tema pt acasa Noteaza, cer Realizarea unei fise cu o Conversatie Frontal
1 min lamuriri despre imagine inserata si
realizarea acesteia formatarea acesteia.
 Fisa de documentare

Pentru a insera o imagine intr-un document text, aceasta trebuie sa existe intr-un fisier pe disc.
Inserarea imaginilor parcurgem urmatorii pasi:
1. Se deschide meniul Insert.
2. Se alege optiunea Picture.
3. Se alege optiunea From File.
4. In fereastra Insert Picture se selecteaza imaginea care va fi inserata.

Formatarea imaginilor
Este posibil ca, dupa ce am inserat o imagine, aceasta sa fie modificata pentru a se integra in document.
Operatia cea mai frecventa asupra unei imagini este mutarea.
Aceasta poate fi mutata prin tehnica drag&drop, sau cu ajutorul tastelor de pozitionare.
Exemple de moduri in care poate fi inserata imaginea in text.

a. Square – imaginea este incadrata intr-un patrulater, iar

textul umple restul paginii.
b. In linie cu textul
c. Tight (strans) – textul incadreaza conturul imaginii.
d. Behind the text – in spatele textului
e. In front of text – in fata textului
Fisa de lucru

1. Elevii vor edita un scurt text.

2. Elevii, cu ajutorul comenzii ALT+PrintScreen vor insera imaginea Desktop-ului.
3. Imaginea va fi formata astfel:

a. Colors and Lines – alegere preferentiata

b. Size – Height 45%;
c. Layout – Square – Center
d. Picture – Automatic – Brightness – 50%; Contrast – 50%
e. Alt text – none;

prezentare: 10 min;
timp de lucru: 15 min;
Unitatea de învățământ: Școala Profesională Bordușani
Aria curriculară: Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor
An şcolar : 2019/2020

PROIECT DIDACTIC
Data: 30.09.2019
Clasa: a VI-a A, B
Competenta generala: Rezolvarea unor probleme elementare prin construirea unor
algoritmi de prelucrare a informației
Tema: Structuri in pseudocod
Titlul: Recapitulare-structura liniară si alternativa.
Tipul lectiei: Consolidarea de cunostinte cu participarea activa a elevilor
Obiectivul fundamental: Cunoasterea structurilor in pseudocod.
Competenta specifica: Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației pentru
rezolvarea unor situații problemă
Competente derivate:
1. cunoasterea structurii secvențiale și alternative;.
2. cunoasterea algoritmului de prelucrare a unei cifre dintr-un număr..
Metode si procedee: conversatia euristica ,expunerea, metoda asistata de calculator,
conversatie interogativa, problematizarea,
Material didactic: fise de documentare, probleme, calculator,
Loc de desfasurare: sla de clasa
Durata lectiei: 50 minute
Bibliografie
Daniel Popa – Informatică și TIC, manual clasa a V-a, Editura Intuitext, Bucuresti 2017
 Desfășurarea lecției

Etapele instruirii Activitatea Strategii didactice Forma de

Elemente de conţinut activitate
Profesorului Elevului Metode Resurse
1.Moment Verifică prezenţa, notează Sunt atenţi catalog
organizatoric absenţele, organizează grupele Formează grupele Conversaţia Frontal
2 min de elevi de lucru
2.Reactualizarea Pune intrebari despre algoritm si Sunt atenţi Definiția algoritmului Expunere Frontal
cunostintelor 3 min pseudocod Raspund Structura pseudocod Conversatie
euristica

3. Captarea atentiei si Comunică şi scrie pe tablă Structura secvențiala și Frontal

a obiectivelor lectiei subiectul lecţiei. Sunt atenti alternativa.
2 min Lanseaza o scurta discutie
pentru a starni interesul Isi noteaza titlul Observatie tabla
Prezintă scopul şi competentele
pe care le vor dobandi elevii la
sfarsitul lectiei

Frontal

Conversaţia
 Face o scurta prezentare a Sunt atenti la Construcția unui Frontal si
4Comunicarea noului continut explicatii și iși pseudocod. Fisa de pe grupe
cunostintelor noilor reamintesc Aplicarea structurii Conversatie. documentare
continuturi tematice si Explica notiunile si conceptele structura alternative în rezolvarea Observaţie. Calculator
dirijarea invatarii despre aplicarea structurii alternativă. de probleme. Asistarea pe
35 min alternative. Prelucrarea unei cifre calculator
Prezinta pe tablă aplicarea Realizează dintr-un numar.
structurii alternativa. sarcinile de lucru
Extragerea cifrei dintr-un număr distribuite.
și prelucrarea ei.
Rezolvarea de probleme.

Distribuie sarcinile de lucru

Supraveghează şi monitorizează
activitatea elevilor

Solicită prezentarea
observaţiilor şi antrenează elevii
la comentarii.
5.Realizarea feed- Pune intrebari Prezinta Conversaţie Frontal
back-ului 7 min Investigheaza si explică rezultatele
notiunile insusite

6 Tema pt acasa Primesc tema pt acasa Noteaza, cer Rezolvarea de probleme. Conversatie Frontal
1 min lamuriri despre
realizarea acesteia
 Fisa de documentare

Structuri de bază(liniară, alternativă şi repetitivă)

Programarea structurată este o manieră de concepere a programelor, potrivit unor reguli bine definite şi independent de limbajul de programare.
Scopul programării structurate este elaborarea unor programe uşor de scris, de înţeles şi de modificat.
Programarea structurată are la bază teorema de structură care afirmă că orice algoritm cu o singură intrare şi o singură ieşire poate fi
reprezentat ca o combinaţie de trei tipuri de structuri de control – secvenţa, decizia şi ciclul cu test iniţial. Se mai admite folosirea a încă trei
tipuri de structuri de control – selecţia, ciclul cu test final şi ciclul cu contor.
Reprezentarea algoritmilor în pseudocod
1. Declararea variabilelor
variabilă tip;
2. Atribuirea
variabilă←expresie;
3. Operaţia de citire(intrare)
citeşte variablia1, variabila2, ... , variabilan;
4. Operaţia de scriere(ieşire)
Scrie expresie1, expresie2, ... , expresien;
5. Structura liniară(secvenţa)
Este o succesiune de operaţii ce realizează o prelucrare(transformare) a datelor. Operaţiile sunt executate una după alta, în ordinea scrierii.
6. Structura alternativă(decizia)
Permite alegerea unei operaţii/secvenţe de operaţii din două alternative posibile.
a. Cu două ramuri
dacă C atunci A;
altfel B;
Am notat cu C condiţia care este o propoziţie logică ce poate avea doar una din valorile 1 sau 0(adevărat sau fals). Dacă rezultatul propoziţiei
logice C este 1(adevărat) atunci se execută secvenţa de operaţii A, altfel se execută secvenţa de operaţii B.
b. Cu o ramură
dacă C atunci A;
Dacă condiţia C este adevărată, atunci se execută secvenţa A.
c. Cu mai multe ramuri

în cazul că selector
cazul valoare1: secvenţa A1;
cazul valoare2: secvenţa A2;
............................................
cazul valoaren: secvenţa An;
altfel secvenţa An+1;
Se execută, în funcţie de valoarea selectorului, un singur caz.

STRUCTURA ALTERNATIVA –Aplicatii rezolvate

Exemplu :maximul dintre doua numere intregi
algoritm maxim
a, b, maxi intregi;
citeste a, b;
daca (a>b)
maxi=a
altfel
maxi=b;
scrie maxi;
sfarsit algoritm
Algoritmi pentru prelucrarea cifrelor unui numar
Algoritmul pentru extragerea cifrelor unui numar:
Algoritmul determina cifrele unui numar n, prin extragerea pe rand a fiecarei cifre c (începand cu cifra unitatilor), cu operatia n mod ( % ) 10, si
eliminarea din numar a cifrei extrase, cu operatia n div ( / ) 10.Aceste operatii se executa cat timp mai exista cifre de extras din n ( n<>0 ).
Pasii care se executa sunt:
 Se extrage cifra cea mai nesemnificativa, cu operatia c=n % 10;
 Se afiseaza (se prelucreaza) cifra;elimina din numar cifra extrasa, cu operatia n=n div 10;
 Daca n!=0, atunci se revine la pasul 1;
 Se vor folosi urmatoarele variabile de memorie:
 Data de intrare n pentru numarul care se citeste;
 Data de iesire c pentru cifra numarului;

Exemplu
Realizati un algoritm care extrage si afiseaza cifrele pare ale unui numar citit de la tastatura.
intreg n;
inceput
citeste n;
c=n%10;
n=n/10;
daca c%2=0
atunci scrie “cifra para”;
altfel scrie”cifra impara”;
sfarsit daca;
sfarsit
Algoritmul pentru compunerea unui numãr din cifrele sale:

Se introduc pe rand, de la tastatura, mai multe numere care reprezinta cifrele unui numar, pana cand se introduce un numar care nu poate fi cifra.
Sa se afiseze numarul nr obtinut din aceste cifre. Pentru rezolvarea problemei, algoritmul foloseste urmatorul mod de grupare a termenilor
reprezentarii numarului în baza 10:

Pasii care se executa sunt:

 Se initializeaza numarul nr cu valoarea o, prin operatia nr=0;
 Se citeste cifra c;
 Se aduna la numarul nr înmultit cu 10 cifra citita, prin nr=nr*10+c;
 Se citeste cifra c;
 Daca c este o cifra ( c>=0 and c<=9 ), atunci se revine la pasul 3;
 Se afiseaza numarul nr;

Exemplu
Realizati un algoritm care citeste cifre si compune un numar. Cifrele sunt citite de la tastatura.
intreg n, c;
inceput
citeste c;
daca c > 0 and c<9
atunci n=n*10+c;
altfel scrie”nu exita cifra”;
sfarsit daca;
scrie n;
sfarsit
 FISA DE LUCRU

1. Realizati un algoritm care introduce de la tastatura un numar intreg si calculeaza suma cifrelor divizibile cu trei.
2. Realizati un algoritm care determina inversul unui numar.

Rezolvare Ex1;

intreg n,c,s;
inceput
citeste n;
s=0;
c=n%10;
n=n/10;
daca c%3=0;
atunci s=s+c;
altfel scrie “nu exista cifra div cu 3”;
sfarsit daca
scrie s;
sfarsit

Rezolvare Ex2;

intren n,c,inv;
inceput
citeste n;
inv=0;
c=n%10;
n=n/10;
inv=c*10+n;
scrie inv;
sfarsit
Unitatea de învățământ: Școala Profesională Bordușani
Aria curriculară: Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor
An şcolar : 2019/2020

PROIECT DIDACTIC
Data: 30.09.2019
Clasa: a VII-a
Competenta generala: Rezolvarea unor probleme elementare prin construirea unor
algoritmi de prelucrare a informației
Tema: Algoritmi elementari
Titlul: Structurata repetativă.
Tipul lectiei: Recapitulare - Consolidarea de cunostinte cu participarea activa a elevilor
Obiectivul fundamental: Cunoasterea implementarii structurii repetative.
Competenta specifica: Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor.
Competente derivate:
1 cunoasterea structurii repetitive.
2. cunoasterea structurii repetitive cu numar cunoscut de pasi
3. cunoasterea structurii repetitive cu numar necunoscut de pasi.

Metode si procedee: conversatia euristica ,expunerea, metoda asistata de calculator,

conversatie interogativa, problematizarea,
Material didactic: fise de documentare, calculator,
Loc de desfasurare: laborator de informatica
Durata lectiei: 50 minute
Bibliografie
Daniel Popa – Informaticâ și TIC, manual clasa a VII-a, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 2018
 Desfasurera lectiei

Etapele instruirii Activitatea Strategii didactice Forma de

Elemente de conţinut activitate
Profesorului Elevului Metode Resurse
1.Moment Verifică prezenţa, notează Sunt atenţi catalog
organizatoric absenţele, organizează grupele Formează grupele Conversaţia Frontal
2 min de elevi de lucru
2.Reactualizarea Pune intrebari despre operatori Sunt atenţi Algoritmi Expunere Frontal
cunostintelor 3 min si operanzi Raspund Conversatie
euristica

3. Captarea atentiei si Comunică şi scrie pe tablă Principiile programarii Frontal

a obiectivelor lectiei subiectul lecţiei. structurate
2 min Lanseaza o scurta discutie Sunt atenti
pentru a starni interesul Observatie tabla
Prezintă scopul şi competentele Isi noteaza titlul
pe care le vor dobandi elevii la
sfarsitul lectiei

Frontal

Conversaţia
 Face o scurta prezentare a Deschid Structura repetativa Frontal si
4Comunicarea noului continut calculatoarele si Structura repetativa cu Fisa de pe grupe
cunostintelor noilor sunt atenti la numar cunoscut de pasi. Conversatie documentare
continuturi tematice si Explica notiunile si conceptele explicatii. Structura repetativa cu . Calculator
dirijarea invatarii despre expresii cu operatori si numar necunoscut de Observaţie.
35 min operanzi. Realizeaza pasi. Asistarea pe
Prezinta pe tabla precedenta sarcinile de lucru calculator
operatorilor si asociativitatea distribuite.
lor.

Distribuie sarcinile de lucru

Supraveghează şi monitorizează
activitatea elevilor

Solicită prezentarea
observaţiilor şi antrenează elevii
la comentarii.
5.Realizarea feed- Pune intrebari Prezinta Conversaţie Frontal
back-ului 7 min Investigheaza si explica rezultatele
notiunile insusite

6 Tema pt acasa Primesc tema pt acasa Noteaza, cer Conversatie Frontal

1 min lamuriri despre
realizarea acesteia
 Fisa de documentare

Algoritmul este format din pasii care trebuiesc parcursi in rezolvarea problemei.
Structura de control a algoritmului defineste ordinea de executare a pasilor.
Exista trei tipuri de structuri de control:

 Structura liniara
 Structura alternativa
 Structura repetativa

Structura repetativa

Structura repetativa  ciclu sau bucla, grup de actiuni corpul ciclului se executa repetat sub
un proces de control.

Sintaxa structurii repetative

testeaza conditie
executa corpul ciclului
testeaza conditie
executa corpul ciclului
---------------------------
testeaza conditie pana cand conditia nu mai este indeplinita

exemplu 1
se introduc de la tastatura mai multe numere pana la valoarea 0. Sa se calculeze suma
numerelor.

intreg a, s;
executa s=0;
citeste a;
testeaza a!=0;
executa s=s+a;
testeaza a!=0;
executa s=s+a;
-----------------------
testeaza a!=0 pana cand a=0;
scrie valoarea lui s;
sfarsit

exemplu 2
sa se calculeze suma primelor n numere naturale.
datele de intrare
n numarul de numere naturale;
i contorul care numara cate numere au fost citite;
a valoarea care se citeste de la tastatura;

citeste n; testeaza i <= n; testeaza i <= n pana cand i > n;

executa s=0; citeste a; executa s=s+a;
testeaza i<= n; -------------------- scrie s;
citeste a; testeaza i <= n;
Structura repetativa cu numar cunoscut de pasi

Se folosesc doua variabile de memorie

i – contor de numarare;
n – numarul total e pasi;

sintaxa structurii repetative cu numar cunoscuti de pasi

pentru contor i<=vi, vf executa

actiune
sfarsit_pentru;

exemplu
sa se calculeze suma primelor n numere naturale.

intreg i, n;
real s, a;
citeste n;
s=0;
pentru i <=1,n executa
citeste a;
s=s+a;
sfarsit_ pentru
scrie s;
sfarsit.

Structura repetativa cu numar necunoscut de pasi

In functie de modul cum se face testarea avem doua tipuri de structuri repetative

Structura repetativa conditionata anterior

Sintaxa

cat timp conditie executa while conditie do

actiune actiune
sfarsit_cat_timp; endwhile

exemplu
se introduc de la tastatura mai multe numere pana la valoarea 0. Sa se calculeze suma
numerelor.

real s, a;
inceput
s=0
citeste a;
cat timp a!= 0 executa;
s=s+a;
citeste a;
sfarsit_cat_timp;
scrie s;
sfarsit
Structura repetativa conditionata anterior

Sintaxa

repeta repeat
actiune actiune
pana cand conditie until conditie

exemplu
se introduc de la tastatura mai multe numere pana la valoarea 0. Sa se calculeze suma
numerelor.

real s, a;
inceput
s=0
citeste a;
repeta;
s=s+a;
citeste a;
pana_cand a=0;
scrie s;
sfarsit
 FISA DE LUCRU

1. Realizati un algoritm care introduce de la tastatura un numar intreg si calculeaza suma

cifrelor divizibile cu trei.
2. Realizati un algoritm care determina inversul unui numar.

Rezolvare Ex1;

intreg n,c,s;
inceput
citeste n;
s=0;
cat timp n!=0 executa
c=n%10;
n=n/10;
daca c%3=0;
atunci s=s+c;
altfel scrie “nu exista cifra div cu 3”;
sfarsit daca
sfarsit cat timp
scrie s;
sfarsit

Rezolvare Ex2;

intren n,c,inv;
inceput
citeste n;
inv=0;
cat timp n!=0 executa
c=n%10;
n=n/10;
inv=c*10+n;
sfarsit cat timp;
scrie inv;
sfarsit