Tema: Cercetarea zgomotului industrial

Scopul lucrării: sa luati

1. Acţiunea zgomotului asupra omului

Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai mulţi factori: caracteristicile zgomotului,
durata acţiunii, calităţile individuale ale omulu (starea fizică şi psihică).

Acţiunea negativă a zgomotului influenţiază mai întâi de toate asupra organelor auditive şi se
manifestă în trei forme: obosirea auzului, traumă sonoră, hipoacuzie profesională.

Zgomotul exercită acţiune nemijlocită asupra scoarţei cerebrale.

2. Caracteristicile zgomotului
2.1 Caracteristicile fizice

Zgomotul – îmbinare haotică de sunete.

Caracteristicile fizice: frecvenţa oscilaţiilor, intensitatea sunetului, presiunea sonoră.

În dependenţă de frecvenţă sunetele se împart în:

 infrasunete- frecvenţa mai mică de 16 Hz;

 sunete auzite - de la 16 pînă la 20000 Hz;

 ultrasunete – frecvenţa mai mare de 20000 Hz;

Intensitatea (puterea) sunetului I, (V t /m2)- fluxul de energie sonoră ce trece într-o unitate de timp
printr-o unitate de suprafaţă perpendiculară direcţiei de răspîndirii undei sonore.

a. Caracteristicile psihofiziologice

Zgomotul fenomen, ce provoacă senzaţii subiective neplăcute, care în anumite condiţii poate
aduce la boală profesională.

Caractersticile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor, nivelul volumului sonor.

Analizatorul omenesc al sunetelor (urechea) deosebeşte sunetele în diapazonul de la 16 până la

2000 Hz. Sunetele de diferite frecvţe sunt percepute de organul auditiv în mod diferit.

Intervalul de frecvenţă perceptibil- împărţirea diapazonului de frecvenţe ale sunetelor auzite în

game de frecvenţă (octave).

Diapazonul audtiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii geometrice: 63, 125,
250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz.

Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului şi aprecierea acţiunii lui asupra
omului.

3. Clasificarea zgomtului
După caracterul spectrului zgomotul se împarte în: zgomotul de bandă largă – cu spectrul
continuu mai lat decât o octavă; tonal – cu spectrul discret în care compnentele de frecvenţă sunt
despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate.

După caracteristicile temporare zgomotul se împarte în: permanent nivelul căruia în timpul
schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB; varialbil ( întrerupt, impulsiv,
oscilator în timp ), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de lucru ( 8 ore) se schimbă în
timp cu mai mult de 5 dB A.

4. Normarea zgomotului

Normarea zgomotului constă în calcularea şi alegerea valorilor admise, ce caracterizează

zgomotul, care acţionând permanent asupra muncitorului în tot timpul activităţii de muncă nu
provoacă boli.

Normarea zgomotului se efectuiază conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) prin 2
procedee: după spectrul-limită şi după nivelul sunetului în dB A.

Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelurile addmisibile, valorile cărora

sunt indicate în tab. 1 (GOST 12.1.003-83)

Zonele cu nivelul sunetului mai înalt de 85 dBA trebuie să fie marcate cu semne de pericol.

5. Mijloacele şi metodele de protecţie antizgomot

Conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) micşorarea zgomotului poate fi obţinută
prin proiectarea tehnicii nezgomotoase, folosirea mijloacelor şi metodelor de protecţie
antizgomot.

Conform standardului de stat (GOST 12.1.029 – 80) mijloacele de protecţie antizgomot se împart
în:

 mijloacele individuale de protecţie;

 mijloace şi metode de protecţie colectivă.

Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ căşti-antizgomot; bucşe-antizgomot;

coifuri-antizgomot; costume-antizgomot.

5.1 Determinarea micşorării necesare a zgomotului la locul de muncă

Reducerea necesară a zgomotului la locurile de muncă în încăperea unde se află o singură sursă
de zgomot se calculează după formula:

∆ Lnec =L−Ladm

unde: L-nivelul de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul sunetului (dBA) provocat de sursa
de zgomot la locul de muncă (se măsoară cu sonometrul).

Ladm-nivelul admisibil de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul admisibil al sunetului
(după tab. 1).

5.2 Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante

Prin izolaţia acustică a capotei se subînţelege micşorarea puterii sonore a zgomotului, emis de
sursa de zgomot în mediul încojurător, în rezultatul izolării sursei cu ajutorul capotei.

În multe cazuri capota fonoizolantă este unicul mijloc efectiv de micşorare a zgomotului produs
de instalaţiile tehnologice sau unele părţi ale lor. Capota permite de a micşora simţitor zgomotul
în apropierea sursei, la cele mai apropiate locuri de muncă ceea ce nu permit a face alte mijloace.

Tabelul 1

Nivelurile admise ale presiunii sonore la locurile de muncă

Nr. Locurile de muncă Nivelurile presiunii sonore (dB) în octavele cu media Nivel

crt. geometrică a frecvenţei, Hz sunet

dBA

63 12 250 50 1000 2000 4000 8000

5 0
Încăperile birourilor de
proiectare, laboratoarelor
1 pentru lucrări teoretice şi
71 61 54 49 45 42 40 38 50
experimentele

Încăperile administraţiei,
2 camerele de lucru
79 70 68 63 55 52 50 49 60

Cabinele de supraveghere şi
dirijare de la distanţă: 94 87 82 78 75 73 71 70 80
3
a) fără telefon 83 74 68 63 60 57 55 54 65
b) cu telefon

Încăperile şi sectoarele de
4 asamblare cu precizie, 83 74 68 63 60 57 55 54 65
birourile de dactilografiere

Încăperile laboratoarelor
pentru lucrări experimentale,
5 pentru amplasarea agregatelor
94 87 82 78 75 73 72 70 80
zgomotoase

Locurile permanente de lucru

şi zonele de lucru în încăperile
de producţie şi pe teritoriul
6 întreprinderilor, locurile
99 92 86 83 80 78 76 74 85
permanente de lucru ale
maşinilor staţionare

Concluzii: La lucrare de laborator nr. 4, am luat cunoştinţă cu metodica cercetării zgomotului

industrial cît și metodele de normare. Am studiat aparatul şi metodele de măsurare, măsurările şi
mijloacele de protecţie în cazurile date.
 Ministerul Educaţiei

al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Radioelectronică şi Telecomunicaţii

Catedra Sisteme Optoelectronice

Lucrarea de laborator Nr.4

la disciplina

“Protecția muncii”

Tema: Cercetarea zgomotului industrial

A efectuat: st.gr.IMTC-091

Gojinevschi Cristina

A verificat: l.sup. Gorea Radislav

Chişinău 2012