Referat

_____________________ § _____________________

LSD
Parcursul unei experiențe personale

În anul 1938, chimistul elvețian Albert Hofmann reușește sintetizarea moleculei LSD.
Această primă etapă a sintezei compusului nu coincide cu cea a descoperirii proprietăților sale
halucinogene, urmând ca o amplă evoluție științifică să descrie istoria unei molecule deosebit de
controversate.1 Cinci ani mai târziu, în anul 1943, Albert Hofmann descoperă efectele
imprevizibile ale dietilamidei acidului lisergic.

În cadrul companiei Sandoz, Albert Hofmann va relua studiile asupra determinării

chimice a alcaloizilor din ergot, acestea fiind abandonate dupa descoperirea și izolarea
ergotaminei. Claviceps purpurea, numita totodată ergot, este o ciupercă fitoparazită din familia
Clavicipitaceae, genul Claviceps, ai cărei scleroți parazitează diferite cereal (cu precădere
secara). Odată infestată, planta, având un conținut mare în alcaloizi toxici produși de Claviceps
purpurea, prin consumul acesteia apare intoxicația numită ergotism, cu cele doua forme de
manifestare: gangrenoasa (ergostismus gangraenosus) și convulsiva (ergotismus convulsivus).

Albert Hofmann prezintă contextul istoric al izolării primilor alcaloizi ergotici

(ergotamine, ergobasine) și descoperirea nucleului comun al acestora, acidul lisergic. Ulterior,
Hofmann descrie procesul în care a incercat obținerea alcaloidului ergobasina prin metode de
sinteză, pornind de la acid lisergic și propanolamina (1). Acest proces i-a permis observarea
moleculei de acid lisergic, a instabilității acesteia și dificultățile de conectare cu molecule
aminice. Folosind tehnica cunoscută drept Sinteza lui Curtius, Albert Hofmann descrie reușita de
a concretiza o metodă prin care să combine molecula de acid lisergic cu amino alcool
propanolamina, ajungând astfel la rezultatul propus, de a sintetiza ergobasina. Ulterior acestui
succes, Hofmann reia cursul studierii moleculei de acid lisergic, în încercarea de a o conecta de

1
Apud Hofmann A., LSD – My problem child, 2009. În această lucrare, Albert Hofmann, conferind o dimensiune deopotrivă
jurnalistică și literară descoperirii sale, descrie universul stiințific căruia i-a fost dedicat întreaga sa viață.

1
 Referat

noi radicali de aminoalcooli, și reușește sinteza a numeroși compusi, cel de-al 25-lea fiind
sintetizat în anul 1938: dietilamida acidului lisergic (cu abrevierea LSD) (1).

Fig 1. Dietilamida acidului lisergic

Intentia lui Hofmann era aceea de a obține de la această moleculă proprietăți analeptice
(respiratorii și circulatorii), așteptate prin similitudinea structurală dintre LSD și compusul
cunoscut la acel moment – dietilamida acidului nicotinic. Rezultatele observațiilor acestei
substanțe au evidentiat efecte puternice uterotonice și o stare de ușoară agitație a animalelor
caurmare a expunerii acestora la noua substanță. Totuși, substanța nu atrage în mod special
interesul farmacologic, testarile fiind ca atare intrerupte2.

În anul 1943, Albert Hofmann repetă sinteza LSD, având credința că această substanță ar
putea prezenta caracteristici neidentificate în studiile anterioare. În ultima etapă a sintezei, în
timpul purificării și a cristalizării dietilamidei acidului lisergic sub formă de sare a acidului
tartaric, Albert Hofmann descrie senzațiile care l-au determinat să întrerupă studiul și să
părăsească laboratorul, resimțind o senzatie de agitație motorie combinata cu o ușoară stare de
vertij. Ajuns acasa, acesta relateaza perceptia unei intense stimulari a imaginatiei, remanenta
intr-o stare de reverie, cu ochii inchisi (intrucat lumina zilei ii cauza discomfort vizual), captand
mental o serie de imagini cu caracter fantastic, forme extraordinare si culori extrem de intense,
conditie care a disparut in decursul următoarelor două ore. Intrucat datele despre toxicitatea
ridicata a alcalozilor din ergot au impus rigurozitatea metodelor de lucru pentru o expunere

2
Hofmann A., LSD – My problem child, 2009.

2
 Referat

minima, curiozitatea lui Hofmann despre intensitatea perceptiilor resimtite si potenta extrem de
ridicata a acestei molecule determina o serie de experimente asupra propriei persoane si
constituirea unor jurnale cu mentionarea fiecarei manifestari in ordine cronologica.

_____________________ § _____________________

LSD
Informații și repere statistice

În anul 1950, compania Sandoz introduce în comunitatea medicală produsul Delysid©

(LSD) ca produs adjuvant experimental în inducerea temporară a unor stări de tip psihotic, cu
rolul unei influențe psihologice benefice ulterioare a subiectului. Deși utilizarea experimentală a
constituit un success, niciun studiu clinic legal nu a fost efectuat cu LSD din anii 1970. (3)

La sfarsitul anilor 60, LSD devine o substanta utilizata in scop recreational si spiritual,
conducant la “miscarea psihedelica” a momentului, intr-o perioada in care protestele studentesti
erau manifeste intens la nivel international. Ulterior declinului miscarii studentesti, LSD a
continuat sa fie utilizat in scop recreational si constituie in acest moment un hallucinogen major,
incadrat in lista 1 (alaturi de heroina, marijuana, 3,4-methylenedioxymethamphetamine ) a
substantelor utilizate ilicit in USA, acestea nefiind aprobate pentru uz medical, neprezentand date
de siguranta pentru utilizarea sub control specializat si un risc inalt pentru farmacodependenta.

In SUA, din anul 1975 s-au realizat cercetari anuale sustinute de National Institute on
Drug Abuse pe esantioane largi, de 17 000 de elevi de liceu in an terminal pentru a evidentia care
este tendinta de utilizare a LSD la aceasta categorie a populatiei. Daca in anul 1985 procentul
era de 4,4% al celor care consumasera cel putin o data in anul anterior, in anul 1997 acest
procent ajunge la 13.6%. Un alt studiu finalizat in 2008 indica un numar de 3.1 milioane de
consumatori LSD cu varste intre 12-25 ani (5).

3
 Referat

_____________________ § _____________________

LSD
Caracteristici farmacologice

Modificarile psihologice

Alterarea starii de constienta va fi modificata considerabil chiar la o doza moderata de

LSD (75–150 μg p.o.). Efectele acute psihologice ale LSD dureaza intre 6-10 ore, pentru o doza
minima la care se obtin reactii recognoscibile de 25 μg p.o., in timp ce doza considerata “optima”
pentru o experienta completa este intre 100-200 μg p.o. (3).

Modificarile psihologice si senzoriale dupa o doza medie de LSD (100-200 μg p.o.)

includ: perceptia intensa a imaginilor (kaleidoscopica sau scenica), intensificarea experientelor
emotionale, cu euforie, disforie, anxietate, tulburari de dispozitie, modificari ale proceselor de
gandire, gandirea abstracta este redusa, iar cea creativa este stimulata, cu asocieri neobisnuite.
Apar modificari ale perceptiei corporale, perturbari ale perceptiei conturului propriului corp,
tulburari de memorie, retrairea unor experiente biografice semnificative, hipermnezie, senzatia
de regresie in timp, experiente de tip mistic.(3)

Experientele traumatizante, colocvial numite “bad trips”, pot avea efecte de lunga durata
asupra consumatorilor LSD, incluzand tulburari de dispozitie si, rareori, fenomene de flashback,
insa acestea au fost semnalate in situatii de consum necontrolat (10).

Mecanism de acțiune

Efectele LSD la nivel cerebral sunt complexe si inca incomplet cunoscute, implicand
modularea diverselor sisteme de neurotransmitatori, insa efectele psiho-sensoriale sunt in
principal consecinta influentei activarii receptorilor serotoninergici 5HT2A, dar si a modularii
receptorilor 5HT2C si 5HT1A.(7). LSD actioneaza ca un autoreceptor agonist al 5HT1A in locus
ceruleus (LC-formatiunea de la nivel cerebral care controleaza eliberarea de norepinefrina),
nuclei raphei (RN-regiune care protejeaza creierul de suprastimulare senzoriala) si cortex. Atat
locus coeruleus si nuclei raphei contin neuroni care se extind amplu la nivel cerebral, indicand
faptul ca serotonina poate active suprafete extinse ale creierului pornind de la o zona originara
restransa. Prin acest mecanism, LSD inhiba formarea si eliberarea 5HT la nivelul sinapselor
acestor zone , insa efectul hallucinogen este atribuit afinitatii pentru structurile receptoare 5HT2
unde actioneaza ca un agonist cu afinitate foarte mare pentru receptor(efect stimulator),
manifestand aceasta proprietate in mod similar cu substantele cu structuri din grupul

4
 Referat

indolaminelor(psilocybin). Activarea receptorilor 5HT2A determina si o crestere a nivelelor de

glutamat la nivel sinaptic. (3)

_____________________ § _____________________

LSD
Date toxicologice
Dintr- o perspectiva fiziologica, LSD nu este considerat toxic si prezinta siguranta pentru
uz medical, administrat in doze standard (50-200 µg), iar cazurile din literatura asociate cu
toxicitatea LSD implica 5 cazuri raportate de deces subits pe care un articol (8) le analizeaza si
evidentiaza adevaratele cauze ale acestor decese: afectiuni cardiovasculare anterioare,
administrarea de supradoze, hipertermie de alta cauza decat administrarea de LSD. Acest articol
propune o analiza coerenta si precisa a toxicitatii LSD, pentru a o degreva de preconceptia unei
toxicitati chiar si la doze uzuale si pentru a o putea reloca in lista moleculelor de interes
therapeutic. (8)

Nu apar documentari in literatura de decese cauzate de supradoze de LSD. Un articol(9)

mentioneaza situatia unei supradoze accidentale a 8 indivizi care au consumat intranasal
LSD,prin confuzie cu cocaina, atingand nivelele plasmatice de 1000-7000 µg per 100 ml sange.
Au aparut stare comatoasa, hipertermie, voma, sangerari usoare gastrice si probleme respiratorii,
dar toti au supravietuit internarii.

Schimbarile somatice dupa administrare survin in urma influentei LSD asupra ambelor
componente ale sistemului nervos autonom. Stimularea simpatica este evidentiata prin aparitia
midriazei, tahicardie, tahipnee, hipertermie, hipertonie si hiperglicemie. Aceste modificari pot fi
consecinta unui sindrom excitator cauzat de stimularea simpatica centrala, neafectand insa
procesele respiratorii. La nivel parasimpatic, manifestarile indica tot o situatie de stimulare, prin
aparitia diaforezei si hipersalivatiei, discomfort gastric insotit uneori de emeza, iar la unii
subiecti a fost detectata bradicardie si hipotensiune. (3)

LSD este in mod comun denumit “acid” si se comercializeaza pe strada sub forma de
tablete, capsule si ocazional sub forma lichida. Adesea LSD este adaugat peste hartie absorbanta
si divizata in bucati de dimensiuni mai mici si forma patrata, fiecare reprezentand o doza.
Conform DEA (US Drug Enforcement Administration), dozele uzuale descoperite variaza intre
20-80 mcg. Desi LSD prezinta o margina de siguranta laxa, dozele actuale prezinta o potenta
semnificativ redusa fata de cele utilizate in anii 60 si 70, cand o doza de LSD continea100-200
mcg substanta (12).

5
 Referat

Efectele intoxicatiei sunt imprevizibile si depend de cantitatea ingerata, de tipul de

personalitate a consumatorului, dispozitie, conditiile in care drogul este ingerat. Primele efecte
apar la 30-90 min dupa consum, iar experienta este denumita cel mai adesea “trip”, intrucat
durata acestora este de pana la 12 ore. Efectele fizice semnalate includ cresterea temperaturii
corporale, a frecventei cardiace si a presiunii arteriale, senzatie de greata, agitatie, reducerea
apetitului, tremor pana la convulsii(11). Consumatorii descriu senzatiile psihice ca fiind extrem
de intense, o trecere dramatica de la o emotie la alta, aparitia sinesteziilor (senzatia ca aud culori
si vad sunete). Unele din aceste perceptii pot fi terifiante, precum senzatia de a pierde controlul,
frica de moarte sau de a innebuni (denumesc aceasta experienta bad trip). Utilizatorii cronici si
cei care au conditii psihiatrice experimenteaza starea de “flashback”,intempestiv, fara
semnalmente anterioare,adesea fara a fi repetat consumul, dar problema importanta o reprezinta
psihozele de lunga durata care pot aparea la acestia, precum schizofrenia sau depresia severa(11)

Abordarea pacientului intoxicat cu LSD (doze > 200µg p.o.) presupune asigurarea unui
mediu linistitor si lipsit de agenti stimulanti sau stresori de orice natura. Rareori este necesara
administrarea de sedative, dar in conditii de agitatie psiho-motorie majora se administreaza
benzodiazepine. Haloperidolul este utilizat pentru combaterea manifestarilor psihotice, insa cu
reserve intrucat poate diminua pragul convulsivant (12).

_____________________ § _____________________

LSD
Ipoteze efectelor benefice ale moleculei prohibite

In 1943 Hofmann isi administreaza o doza de 250 µg LSD si experimenteaza o stare de

confuzie, ameteala, perceptie distorsionata a realitatii si o senzatie intensa de frica de a nu
innebuni, asteptandu-se ca aceasta sa fie cea mai mica doza la care se va produce un efect.
Ulterior au fost realizate numeroase studii pe diverse animale, stabilindu-se doza medie letala
(LD50) pentru soareci de 50-60 mg/kg i.v. si de 0.3 mg/kg i.v. la iepuri.(1)

Dupa descoperirea lui Hofmann interesul pentru studiul moleculelor halucinogene a

crescut,astfel ca in anii 50 LSD este introdus ca produs experimental pentru inducerea starilor
psihoza-like la indivizii normali si urmarirea proceselor psihice. In 1953 un raport a indicat ca
administrarea de doze foarte mici de LSD a indus o mai mare capacitate de “ventilare” a
emotiilor la pacientii schizofrenici.(13).

6
 Referat

In anul 1957 Osmond formuleaza termenul de “psihedelic” si aduce in vizor potentialul

LSD pentru tratamentul alcoolismului cronic, iar o serie de studii reflecta validitatea acestui
punct de vedere. Clinicienii urmeaza pe parcursul anilor 60 o serie de studii care evidentiaza
efectele terapeutice ale LSD in tratamentul adictiilor, starilor de anxietate, tulburarilor obsesiv-
compulsive sau a depresiei majore. LSD si alte molecule halucinogene erau aprobate pana spre
finalul acestei decade, intrucat perioada protestatara si inceperea utilizarii LSD in scop
recreational determina imposibilitatea controlului substantei de catre autoritati. (7)

In anul 1964 Kast and Collins realizeaza un studiu in urma caruia se demonstreaza
reducerea anxietatii si a depresiei la pacientii cu cancer. Studii din 1985 si 1992 sustin utilizarea,
cu bun profil de siguranta si rezultate promitatoare, a LSD la pacientii cu cancer. In 1962 Cohen
va incepe investigatia sistematica a reactiilor adverse si potentialului de abuz si comportament
antisocial a LSD. Utilizarea publica excesiva si publicitatea negativa a LSD au incadrat moecula
in categoria drogurilor cu risc foarte ridicat de abuz, astfel ca cercetarile vizand potentialul
therapeutic a substantelor halucinogene devin interzise. Cateva procedee de psihoterapie asistata
au continuat in Cehoslovacia, Olanda, Germania in anii 70 si in Elvetia intre 1988-1993.Atunci
cercetarile s-au orientat spre evidentierea efectelor benefice ale substantelor psihedelice in
Alzheimer, cefaleea tip cluster si alte afectiuni mentale. LSD are un profil de siguranta mlt mai
ridicat decat majoritatea toxicelor si stupefiantelor, fiind asociat cu o rata a mortalitatii extrem de
scazuta si o dependent fizica redusa. (7)

In ultimii 40 de ani nu au existat studii farmacologice sau clinice standardizate pentru

LSD, iar convingerea ultimilor ani este ca moleculele cu efect psihedelic prezinta un potential
enorm ca instrumente adjuvante in cercetarea psihiatrica si psihologica. Intr-un studiu din 2011,
100 din 150 de pacienti au obtinut rezultate benefice in tratarea starii de anxietate severa la
pacientii cu boli terminale (cu doze cuprinse intre 25-2500 µg.(7) Alt efect al utilizarii LSD il
constituie cresterea nivelelor plasmatice de oxitocina, determinand o imbunatatire a
comportamentului prosocial al individului.(15)

LSD si creativitatea

Un experiment unic din anul 1954 (16) a fost creat pentru a investiga efectele psihedelice
ale LSD. Artistului graphic i s-au administrat 2 doze a cate 50 µg, la interval de 65 minute una
fata de cealalta si i s-au pus la dispozitie o cutie cu creioane. Pe parcursul experimentului, artistul
a descris fiecare stare resimtita si a desenat la fiecare interval cercetat un nou desen. Schitele au
fost solicitate la intervale precise, remarcandu-se o diferenta frapanta intre desenul inregistrate pe
masura ce se instaleaza efectele psihedelice ale LSD.

7
 Referat

Fig.1 Desen realizat la 20 min dupa prima administrare a primei doze.

Fig 2. Desen realizat la 2h si 45 min de la administrarea primei doze

8
 Referat

Fig 3. Desen realizat la 4 h si 25 min de la administrarea primei doze.

9
 Referat

_____________________ § _____________________

Referințe bibliografice

1. Hofmann A., LSD – My problem child, 2009.

2. Wink M., van Wyk B. -Mind-altering and poisonous plants of the world, 2008.
3. Passie T.,   Halpern J.H.,  Stichtenoth D.,   Emrich D., Hintzen A.  - The Pharmacology
of Lysergic Acid Diethylamide: A Review, 2008.
4. Passie T., Psycholytic and psychedelic therapy research: A complete international
bibliography 1931–1995, 1997.
5. https://thethirdwave.co/lsdstatistics/
6. Janiger O, Dobkin de Rios M, LSD and Creativity, 2012.
7. Saibal Das, Preeti Barnwal, Anand Ramasamy, Sumalya Sen, Somnath Mondal,
Lysergic acid dietylamide: a drug of ‘use’?,2016
8. Nichols DE, Grob CS, Is LSD toxic?,2018.
9. Klock JC, Boerner U, Becker CE. Coma, hyperthermia and bleeding associated with
massive LSD overdose. A report of eight cases. West J Med 1974
10. Strassman RJ. Adverse reactions to psychedelic drugs: A review of the literature. J Nerv
Ment Dis,1984
11. John B. Valentine, Alcohol and substance abuse, 2007

12.  Paul P Rega, LSD Toxicity treatment and management, 2019

13. KATZENELBOGEN S, FANG AD, Narcosynthesis effects of sodium amytal,
methedrine and L.S.D, 1953
14. Teri S Krebs, Pål-Ørjan Johansen, LSD for alcoholism: meta-analysis of randomized
controlled trials, 2012
15. Ramos L, Hicks C, Kevin R, Caminer A, Narlawar R, Kassiou M, McGregor IS Acute
prosocial effects of oxytocin and vasopressin when given alone or in combination with
3,4-methylenedioxymethamphetamine in rats: involvement of the V1A receptor.,2013
16. https://www.livescience.com/33166-slideshow-scientists-analyze-drawings-acid-trip-artist.html

10
Referat

11