ALEXANDER LOYD Autorul succesului international Codul vindecarti DE LA STRES LA SUCCES PRINCIPIUL SECRET AD SUCCESULUL, IUBIRH $1 FERICIRII iN VIATA = Traducere din engleza def % x am Constantin Dumitru-Paleys > \ " =STz (ened Stos Lifestyle aris PUBLISHINGEditori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM, ZAMFIRESCU MAGDALENA MARCULESCU es Director: CRINA DRAGHICI * Redactor: DELIA ANGHELESCU Design: ALEXE POPESCU Director productie: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dip: OFELIA COSMAN Corectura: MARIA MUSUROIU ELENA BITU Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ER » DI De la stres la succes in 40 de zile: principiul secret al succesului, iubirii gi fericirii in viata / Alexander Loyd; trad.: Constantin Dumitru-Palcus. — Bucuresti: Life Style, 2015 ISBN 978-606-8566-50-4 1, Dumitru-Palcus, Constantin (trad.) 159.923 + Titlul original: Beyond Willpower: The Secret Principle to Achieving Success in Life, Love, and Happiness Autor: Alexander Loyd Copyright © 2015 by Alex Loyd, Ph.D., N.D. Copyright © Lifestyle Publishing, 2015 Pentru prezenta editie Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei O.P. 16, ghiseul 1, C.P. 490, Bucuresti Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0732 25 2020 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www .lifestylepublishing.ro ISBN 978-606-8566-50-4Cuprins Multumiri -.- Introducere. Viafa mai presus de vointa Partea I. Fundamentele principiului Suprem -- 1. Stabilirea obiectivului suprem de succes 2. Memoria celulara 3. Fizica spirituala a adeva Ppartea a I-a. Cum functioneaza Pprincipiul Suprem 131 4, Trei instrumente pentru deprogramarea si reprogramarea hard-discului uman si a software-ului aferent -. wonsissts LOS 5. Stabilirea unor obiective de succes, nu de stres Ppartea a Iil-a. Punerea fn aplicare a Principiului Suprem 6. Diagnosticari fundamentale: identifica st vindeca sursa provincial ce te impiedica Gopal: lubeste sincer - Epilog. Spiritualitate practica Surse suplimentare de referinta Referinte pibliografice ...--sereeerete ve wiIntroducere Viata mai presus de vointa Cartea de fata este despre a-ti trai viata mai presus de orice: Mai presus de puterea vointei. Mai presus de ceea ce este obignuit. Mai presus de temerile talc. Mai presus de circumstantele tale. Mai presus de sperantele gi visurile tale. De-a lungul anilor, am crezut mereu ca este posibil sa duci o viata mai presus de orice. Dar abia cand am pierdut tot ce conta pentru mine cel mai mult, am gasit 0 cale dea realiza cu adevarat acest Jucru. Desi principiile pe care le vei invata in De la stres la succes tn 40 de zile sunt stravechi, stiinta de warf care confirma aceste principii este complet nowa — aga cum este si procesul mecanic, pe care-l vei invata pas cu pas. gi care-ti va permite, nu numai sa alegi sa traiesti viata mai presus de orice, ci sis-o traiesti cu adevarat, de-acum incolo. Am avut nevoie de douazeci si cinci de anica sa descopat sisa perfectionez acest proces, dar sunt ineredintat ca exact asta iti ofer. L-am denumit Principiul Suprem al lumii, pe care aproape nimeni nu-l cunoaste. Inainte de a trece mai departe, vreau sa-ti pun 0 intrebare: —_Care este problema ta cea mai mare sau cel mai im- portant potential nerealizat? Ce cauti? Care este ucrul prioritar din viata ta care trebuie scos din adancuri, urnit din loc sau pentru realizarea carula ar trebui s4 folosest!o bagheta magica? Te-as ruga sa nu citesti in continuare pana cand nu ai in minte macar un lucru din viata ta care trebuie reparat — chiar daca ai incercat toate metodele posi- bile si niciuna n-a dat roade. Un lucru care trebuie salvat de esec sau mediocritate spre a fi dus la un succes rasunator. Cred ca bagheta magica de care ai nevoie este tocmai acest Principiu Suprem. $tiu ca aceasta afirmatie pare a fi exagerata, dar am curajul sa o fac numai pentru cA am vazut-o materializata intr-un procentaj de, practic, 100% la clientii mei, in ultimii douazeci si cinci de ani. Cred ca poti aplica procesul descris in aceasta carte oricarui aspect al vietii tale si sa-1 vezi cum se metamorfozeaza din larva in fluture. Lasa-ma sa ghicese ce-ti trece prin minte in acest mo- ment, am mai auzit d-astea pana acum! De fapt, ai auzit aga ceva de sute de ori, iar unii au auzit-o de atat de multe ori incat nici macar nu le mai vine sa creada ca tot ceea ce spun eu ar fi posibil. — Pai da, cum sa nu, inca unul care vine cu o solutie magica si vrea sa-mi ia douazeci si cinci de dolari din buzunar, ca sa ma lase exact in locul de unde-am inceput. Daca asta iti trece prin cap, te inteleg. Am trecut gi eu prin asta. Dar trebuie sa-ti Spun un secret despre domeniul car- tilor de self-help (autoajutorare) sau de obtinere a succe- sului: au o rata de esec de 97%. Rata de esec de 97% a genului autoajutorare Cei mai multi dintre noi au citit sau si-au dat seama singuri ca marea majoritate a programelor de obtinere a succesului gi de self-help dau greg. Daca ar da rezultate, n-ar mai trebui sd cdutam in fiecare an cate unul nou, nu-i aga? Jar 12 De la stres lasucces in 40 de zile TLaceasta aga-zisa industrie (cu 0 cifra de afaceri de 10 mili- arde de dolari numai in $.U.A)! ar disparea, caci daca ar exista un singur program care sa functioneze pentru toata lumea, atunci am fi cu tofii fericiti, sanatosi si impliniti. De exemplu, una dintre cel mai bine vandute categorii de carti este cea cu diete pentru slabit. Cine crezi cA va cumpara anul sta carti pentru slabit? Raspuns: Aceiasi oameni care le-au cumparat anul trecut, pentru ca cele de anul trecut n-au dat rezultate! Dar secretul nu consta in faptul ca majoritatea acestor carti egueaza, ci ca expertii acestei in- dustrii stiu deja acest lucru. lar rata de egec este mult mai mare decat am crede. Potrivit unor persoane care lucreaza in domeniu, rata de esec in domeniul self-help (care include carti, prelegeri, seminarii, programe gi altele) este de aproximativ 97%. Da, ai citit corect: 97%. Colegul gi prietenul meu Ken Johnston conducea cea mai mare companie de seminarii de dezvoltare personala din America de Nord sia sustinut ani de-a randul prelegeri in care a vorbit fara retineri despre ceea ce specialistii din domeniul self-help vorbeau doar ir soapta, in spatele usilor incuiate: rata medie de succes est de circa 3%. De la oamenii inclusi in cele trei procente di reusita obtin suficiente mAarturii pentru ca marketingul lo sA descrie o magina a succesului care da rezultate pentr oricine. Numai ca, potrivit propriei lor experiente, lucruril nu stau deloc aga. Si mai interesant este eA marea majoritate a aceste programe urmeaza aceeasi structura de baza: 1. Concentreaza-te pe ceea ce-ti doresti- 2. Concepe un plan ca sa ajungi acolo. 3. Pune planul in aplicare. intGera eee un program, o carte, un doctor sau un acelui sablon meets ca fe sate Tavete © versiune a saifhelp aoe a pen sa te duci direct la cartea de Benipe latencies Sean er Bae Rich (De la idee la de atunci toerace Ae 1 : iin oi BOpUIsHZSta ani Concentreazict er - Bee ee as S308 . : za-te pe rezultatele pe care fi le doregti, fa-ti un plan si foloseste-ti vointa ca sa pui acel plan in aplicare. Formula pare sa aiba sens, nu-i aga? Fireste ca are sens. Doar asta am auzit toata viata. Problema e ca nu va fune- tiona. Potrivit ultimelor studii efectuate de cercetatorii de la Harvard si Stanford, despre care vom vorbi amanuntit in capitolul 1, aceasta paradigma nu este doar ineficienta, dar, pentru 97% dintre noi, constituie un veritabil proiect de esec. De ce? Proiecul tipic de self-help in trei pasi — determina ce-ti doresti, fa-ti un plan si jJucreaza potrivit acelui plan pana cand dobandesti ceea ce vrei — se bazeaza pe doua com- ponente: sa te astepti la un rezultat final extern (pasii 1 si 2) si sa te bazezi pe instrumentul numit vointa (pasul 3). Asa cum vom afla in capitolul 1, asteptarile provoaca, in mod inerent, un stres cronic pana cand rezultatul final este obfinut sau nu — iar stiinta medicala a dovedit, in mod repetat, ca stresul este sursa clinica a, practic, tuturor pro- blemelor pe care le putem avea in viara si, in esenta, 0 garantie a esecului. De asemenea, bizuirea pe vointa (pasul 3) garan- teaza si ea egecul, deoarece forta vointei depinde de puterea mintii constiente. Aga cum vom descoperi tot in eapitolul 1, atitudinile noastre subconstiente gi inconstiente sunt de milioane de ori mai puternice decat mintea noastra consti- enta, aga ineat, daca subconstientul se opune direct voinfei noastre constiente dintr-un motiv sau altul, de fiecare data, 14mintea constientA va pierde confruntarea. Mai mult, incer- cand sa fortezi cu ajutorul vointei un anumit rezultat pe care inconstientul il blocheaza, iti ridici nivelul de stres — activand din nou cauza tuturor problemelor pe care le poti avea in viata. Cu alte cuvinte, motivul pentru care in ultimii 65 de ani s-a inregistrat aceasta rata de esec de 97% este faptul ca proiectul acceptat ne invata literalmente cum sa esuam. Cei care au folosit acel proces n-au facut decat sa invete ceea ce li s-a predat. fata argumentul decisiv: daca asteptarile ne provoaca in mod inerent stres gi folosirea vointei pentru a atinge fericirea $i succesul este o incercare cu gamse de reusita de una Ja un milion (si va provoca gi mai mult stres), atunci acest proiect nu doar ca ne garanteaza ca nu vom fi mai fericiti i nu vom dobandi succesul pe termen lung, ci si ca aplicarea lui va inrautdati lucrurile fata de situatia in care nu am fi facut nimic. Te-ai putea intreba: Daca aces la esec, de ce mi se pare atat motive: t proiect este unul care duce de corect si de firesc? Exista trei i. Asa suntem conditionati. Sa ne concentram asupra rezultatului final vine din programarea noastra jnerenta, numita si programare de tip stimul/raspuns sau cauta placerea/evita durerea. Face parte din instinctul nostru de conservare si este ceea ce folosim, in mod aproape exclusiv, in timpul primilor gase sau opt ani din viata: vrem © inghetata, planuim sa obti- nem inghetata, ne ducem sa luam 0 inghetata. lata de ce ni se pare atat de firesc. Marea problema e ca, la maturitate, nu mai trebuie sa traim astfel decat daca viata ne este pusa int-un pericol jminent. Dupa ce 15 OO —E——EEtrecem de pragul celor sase-opt ani, trebuie sa ince- pemi sd traim in functie de cgea ce stim ca este bine sau rdu, in general, indiferent de suferinta sau pla- cerea implicate. (Voi explica mai pe larg acest aspect, tot in capitolul 1.) Asadar, in esenta, daca traim dupa acest proiect ca adulti, ne comportam ca niste copii de cinci ani si nici macar nu ne dam seama de asta. 2. Aga vedem ca fac ceilalti. Cu alte cuvinte, este ceea ce ai vazut ca fiind abordarea corecta in aproape orice context: vezi un lucru pe care-I vrei, te gandesti cum sa-I obtii si iti folosesti vointa ca sa-l obtii. Este modelul pe care ti l-au oferit cei de seama ta, dascalii si parintii. 3. Asa am invatat de la experti in ultimii 65 de ani. Aga cum am mentionat anterior, acest proiect a consti- tuit baza pentru aproape toate cartile sau programele de self-help timp de aproape sapte decenii. Metodologia tipica a programelor de self-help si de obtinere a succesului este nu doar depasita, ci a fost gresita de la bun inceput. Dar nu am nevoie de statistici sau de studii stiintifice ca sa-mi dau seama ca urmarirea unui rezultat final cu ajutorul vointei este un proiect pentru esec. $tiu asta din experienta proprie. Cu aproximatiy douazeci si cinci de ani in urma, lucram in calitate de consilier pentru adolescenti gi familiile lor ca sa-i ajut sa ramana pe drumul drept gsi sa dobandeasca succes in viata. Eram antrenat in spiritul acestui proiect de self-help si il aplicasem ani de-a randul in toate aspectele vietii mele. Cu toate acestea, am constatat ca nu aveam deloc succes in munca mea cu adolescentii. $i mai mult, nici cu finantele nu ma descurcam deloc, incat ajunsesem in De Ja sires la sueces in 40 de site 16 tinpragul falimentului. Desi ma straduiam sa afigeZ © mina fericita, in sinea mea ¢ram complet nefericit. De multi ani cAutam raspunsuri care sa-iajute pe oameni— in particular, pe mine — $4 dobandeasca succesul in viata: prin religie, self-help, psihologie, medicina si sfaturi de la oameni pe care-i respectam. Nimic n-a functionat. Sly bineinteles. dadeam vina pe mine, nu pe invataturi. Nu ma strdduiesc indeajuns sau nu fac ceea ce trebuie! imi spuncam. Eram pe punctul de a renunta la tot gi toate, deoarece simteam ca nu-mi mai pot trai viata in felul acesta. imi amintesc ci-mi spuneam: Cum oi fi reusit sa stric totul atat de repede? Nici nu implinisem 30 de ani si simteam ca eguam in toate domeniile vietii. Ei bine, dupa cum se pare, nu eram chiar cu totul terminat. intr-o noapte furtunoasa de duminica, in 1988, dupa trei ani de casatorie, sotia mea, Hope, mi-a spus ca trebute sd stea de vorbd cu mine. Desi spusese cuvintele astea de 0 mie de ori inainte, niciodata nu le rostise ca acum. Presim- téam ca se intamplase ceva si ca nu cra ceva bun. I-a fost greu sa se uite in ochii mei. Glasul ii tremura, dar imi dadeam seama CA se straduieste sa sil stapaneasca: —Alex, vreau sa te muti din casa asta. traiese cu tine. Nu mai suport sa Acum, eu fusesem crescut intr-o familie de origine ita- liana. Ne certam gi ne contraziceam mereu in legatura cu orice, de la politica si religie pana ja ce urmeaza sa facem in weekend. {nsa, in acest moment de maxim: : a importanta din viata mea, n-am reusit sa {ngaim nicio vorbulita dezapro- batoare. Tot ce-am putut sa spun 4 fost: —Bine. Aga ca am plecat. Mi-am pus in gea mta cateva obiect esentiale gi am plecat fara sa mai spun un cuvant. M-an Se |dus acasa la ai mei si mi-am petrecut toata noaptea in curtea din Spatele casei, rugandu-ma, cautand, plangand — sim- find cum imi moare sufletul. Ce nu stiam in acele momente era ca Asta fusese lucrul cel mai bun care putea sa mi se intample vreodata. In urmatoa- rele sase saptamani, aveam sa trec prin cel mai favorabil mo- ment de cotitura din viata mea. Tocmai fusesem inrolat intr-un fel de scoala spirituala unde aveam sa invat cheia tutu- ror lucrurilor: ceea ce aveam sa denumesc Principiul Suprem. Dar, in noaptea aceea, simteam ca viata mea s-a incheiat. Ma tot intrebam la nesfarsit: De ce se intamplda asta? Era o intrebare indreptatita, pentru ca, daca era ceva in care ar fi trebuit s4 reugesc, acel lucru era casatoria. Cand m-am casa- torit cu Hope, eram mai pregatiti pentru casnicie decat toti cei pe care-i cunosteam. La prima noastra intalnire, intr-o seara instelata, ne-am dus in parc, am intins o patura pe iarba gi am vorbit. Si-am. vorbit. Si-am vorbit. $i-am vorbit, Atat. Sase ore batute pe muchie. Orice subiect iti poate trece prin minte, noi l-am discutat. $i astaa fost doar prima intalnire. Cand am epuizat subiectele de discutie, am inceput sa citim carti impreuna. Luam aceeasi carte — despre relatii sau despre ceva care ne interesa pe amandoi — gio citeam cand sublinieri si insemnari. Apoi, cand ne in- talneam, comparam insemnéarile si discutam despre ce citi- am dus in mod voluntar la consiliere premaritala. te, le-am comparat giam discu- sibilele noastre probleme gi Cand ziua nuntii a sosit, pe separat, fai seram. Ne- Am facut teste de personalita tat cu consilierii despre po despre rezolvarile acestora. 24 mai 1986, noi eram pregatiti. set, Ma rog, credeam cA suntem pregatiti. Acum, dupa nici trei ani, ea nu mai suporta s4 ma vada, iar eu eram Ja fel de nemultumit. De ce? , succes In'40 de zile 18 titiNoaptea pet recut& in curtea parintilor mei a fost mo- men tul cand a inceput adevarata mea educatie. Am auzit in minte un glas pe care l-am luat drept al lui Dumnezeu. Glasul imi spunea ceva ce nu voiam sa aud — ceva care, de fapt, m-a ofensat. Pe urma, mi-a pus trei intrebari care M-au zdruncinat pana-n strafunduri §i in urmatoarele sase sapta- mani m-au deprogramat gi reprogramat inlauntrul fiintei mele — iar cu n-aveam sa mi ai fiu niciodata acelasi. Cele trei gntrebari aveau sa devina Proiectul de suc: ces al Principiului Suprem (pe care-l vei gasi in capitolul 7)- Mie mi s-a {ntamplat intr-o clipita, dar mi-au trebuit inca douazeci $i cinci de ani ca sa inteleg cum ga fac asta la cerere, pentru oricine. De fapt, in forma de as {Azi, ai putea spune ca este exact opusul proiectului de self-help tipic in trei pagi. Si, de asemenéa, are un efect exact opus: © rata de succes de 97% sau mai mare, pbazandu-ma pe experienta mea, in contrast cu rata de egec de 97% a proiectului de self-help tipic din ultimii 65 de ani. Dupa vreo §ase saptamani, Hope a acceptat, cam fara tragere de inima, sa $ e intalneasca din nou cu mine, in oras. Avea sa-mi spuna mai tarziu ca. atunci cand s-a uitat prima oara in och mei in ziua aceea, 4 gtiut ca nu eram acelagi om. Avea dreptate. Cu toate ca aratam ja fel la exterior, ma transformasem lAuntric intr-o cu totul alta persoana. Ca urmare a suferintei pe cate o indurase in tre- cut, n-a vrut ga-mi spuna acest lucru $i nici sa lase garda jos o vreme destul de indelungata. Dat rezuitatul era inevitabil gi de neevitat. Cu toate ca mai tarziu am avut de luptat cu problemele de sanatate ale Jui Hope si cu situatia financiara’, Jucrurile cele mai importante din viata noastra naw mai fost aceleag!. 1s fant ———— StPrincipiul Suprem ma transformase si continua sa ma transforme. Iar Hope incepea si ea sa fie transformat; Incepand din acea zi, am inceput sa invat Principiul Suprem pe oricine puteam, inclusiv pe adolescentii si parin- ii cu care lucram in acea perioada. Indiferent ce problema credeau ca au, indiferent de ce credeau ca trebuie sa Scape, lucrul de care aveau nevoie cu adevarat era sa cunoasca Prin- cipiul Suprem. lata ce spune acest principiu in rezumat: Practic, orice problema sau lipsa a fericirii gi succesului vin dintr-o stare interioara de teama sub 0 anumita for- ma — chiar gi problemele fizice. $i orice stare interna de teama este consecinta unui deficit de iubire in legatura cu exact acea problema. O alta denumire pentru reactia de teama este raspunsul la stres. Daca teama este problema, atunci iubirea, opusul acesteia, este antidotul. In prezenta iubirii adeyarate, nu Poate exista niciun fel de teama (exceptand situatiile extreme, in care viata este primejduita). Aceasta idee poate Parea pur teoretica. Din fericire, in ultimii ani, s-au efectuat cercetari care sustin ideea din perspectiva stiintifica (vom discuta despre asta pe parcursul cartii). Totul, chiar si proble- mele legate de succés sau de circumstantele externe, se reduce la starea launtrica in care te afli, de teama sau de iubire. Cand mi-am inceput practica de consiliere, iata ce am inceput s4-i invat pe toti clientii de la terapie: indiferent care era problema lor din acel moment — de sanatate, de relatii, de succes, de manie, de anxietate — eu eram convins ca sursa fundamentala era intotdeauna o problema de iubire/teama. Daca dragostea putea inlocui frica, eram incredintat cé simptomele lor s-ar diminua intr-o maniera imposibila altfel. De la ares la succes in-40 de zitDar curand am descoperit 0 problema daca doar le spuneam oamenilor s4 iubeasca nu functiona- Rareorl se ajungea la vreun rezultat daca ti puneam sa citeasca, ga studieze sau sa mediteze la manuscrise si principii stra- vechi. Am incercat s4-i invat sd faca, pur si simplu, ceea ce eu, dupa transformare, faceam in mod natural, dar practic nimeni n-a reusit. Ca sa vezi: ii invatam proiectul de esec in trei pasi si nici macar nu-mi dadeam seama de asta! Le spuneam sa-$i schimbe gandirea constienta bazata pe teama intr-o gandire bazata pe jubire, sa-si schimbe emo- tiile bazate pe teama, in emotii bazate pe iubire si compor- tamentul bazat pe teama in. comportament bazat pe iubire. Cu alte cuvinte, le spuneam sa se concentreze pe asteptari ale unor rezultate finale folosindu-si vointa! Cativa au spus: —Mda, multumim mult pentru sfaturi- Altul mi-a replicat cu sarcasm: —Da, 0 $4 incep sa fac asta imediat dupa pranz — nicio problema. Ulterior mi-am dat seama de ce erau atat de cinici: deja incercasera s& traiasca in felul acesta si nu reusisera, la fel cum eu incercasem de nenumarate ori in viata mea inainte de noaptea petrecuta acasa la parintii mei, fara sa fiu, nici eu, in stare s-o fac. In acea noapte si in urmatoarele saptamani mi s-a in- tamplat ceva real si transformator, pe care am ajuns sa-] numesc revelatia transformationala. Nu era vorba de faptul ca am decis, pur gi simplu, sa iubesc in acea noapte 51 am in- ceput s-o fac cu ajutorul vointei. intr-o clipita mi s-a intam- plat ceva care mi-a inlocuit starea interioara de teama cu o stare de dragoste si m-a facut sa iubesc firesc, aga cum pur gi simplu nu reusisem inainte, fara s4-mi exercit vointa. Am vazut adevarul, intr-un mod in care nu-l mai vazusem pana 21 sunnilaan: siam inteles si simtit cu adevarat ce este dragostea si sam ca este adevarat. Am inceput ifistantaneu s& gandesc, 8 simt, sa cred sisa actionez din iubire, in loc de teama, cu impacare sufleteasca, in loc de anxietate; lumina mica inun- dat intunecimea si am inceput sa fac, fara efort, lucruri pe care abia daca reugeam si le fac inainte, doar din vointa. Comparand creierul uman cu un hard-disc de computer, era ca si cum creierul meu fusese in mod instantaneu deprogramat si reprogramat cu Pprivire la problemele legate de iubire si teama. Era ca si cum mi s-a schimbat un soft- ware cu altul. Ca sa fiu sincer, aceasta revelatie transfor- mationala a fost ca un tip de viziune in care am intrezarit adevarul despre dragoste intr-o singura clipa si m-am agafat de el, De fapt, Einstein a scris despre o experienta similara in legatura cu teoria relativitatii. In mintea lui se vedea calarind o raza de lumina si el crediteaza acea viziune ca fiind punctul de inceput al celebrei sale teorii, care a dus la formula E = mc? . Intregul adevar i s-a dezvaluit intr-o clipa — dar a avut nevoie de doisprezece ani ca sa puna la punct aparatul matematic necesar demonstrarii acestuia. Curand, am aflat ca nu poti sa ai o revelatie transfor- mationala doar pertru ca asa vrei. Mi-am dat seama ca nu pusesem la punct aparatul matematic, ca sa zic asa. Aveam nevoie de instrumente practice si de instructiuni concrete, pe care oricine sa le poata aplica in orice situatie, instru- mente gi instructiuni care sa le deprogrameze teama gi sa fi reprogrameze in iubire — la nivelul cel mai profund, sa ajun- ga de fapt sd trdiascd in iubire. Instrumente care sa abor- deze, in mod real, sursa problemelor pe care le aveau, la fel cum acea revelatie transformationald o facuse pentru mine. in urmatorii 24 de ani, exact asta am facut, Lucrand cu clientii, am descoperit, in cele din urma, cele Trei De Ja-stres la sucecs in 40 de zileBas teane nse (despre care vei afla in capitolul 4) care m-au ajutat eeete direct la sursa subconstienta, s4 deprogramez teama si s& le schimb programarea implicita in iubire. Nu numai cd am descoperit cele Trei Instrumente, dar am descoperit si inutilitatea proiectului tipic de self-help in trei pagi. In aceasta carte, am sa te invat cum sa obtii, in sfargit, fericirea gi succesul in toate domeniile vietii, utili- zand aceste Trei Instrumente — in mod natural, organic $1 fara eforturi de vointa. Cand mi-am obtinut masterul in consiliere, mi-am des- chis cabinetul inca dinainte de a-mi primi licenta — cand eram incd sub indrumarea unui psiholog. Am facut un lucru care fie i-a iritat, fie a devenit subiect de bascalie pentru colegii mei mai experimentati din Nashville, Tennessee; am cerut un tarif de psiholog in toata regula, si anume 120 de dolari pentru 50 de minute (iar asta se intampla cu doua- zeci de ani in urma). Nimeni nu face asta cand are abia un master in consiliere! Dar, pe baza experientei mele, gam ca, de regula, aveam sa-mi vad clientii imtre una $1 zece sedinte, de obicei intinse pe un interval de sase luni, pana cand problemele lor erau rezolvate si nu mai aveau nevoie de mine. De obicei, alti psihologi isi vad clientii o data pe saptamana timp de unu pana la trei ani. (Poate situ te duci acum la unul dintre acei psihologi.) De asemenca, in vreme ce alti psihologi ii invata pe clienti in special mecanisme de adaptare ca sa faca fata unor probleme, care probabil ca vor ramane neezolvate pentru tot restul vietii lor, eu vedeam permanent cum problemele clientilor mei sunt rezolvate pe deplin. Nu fAceam decat sa-i Invat ceea ce vei gasi in cuprinsul cartii de fata. - La sase luni dupa ce mi-am inceput activitatea in aceasta maniera, cat se poate de neortodoxa, aveam 0 lista de 23 winasteptare de sasc luni. De asemenea, colegii faceau coada la uga mea sau ma sunau, fie ca sA ma injure, fie ca sa mA invite cu glas mieros la restaurant ca sa afle ce mama naibii faceam eu acolo, caci clientii lor veneau la mine. Principiul Suprem mi-a schimbat viata nu numai mie, ci gi unui num4r foarte mare de persoane din practica mea privata. $i sunt incredintat ca o va schimba gi pea ta. Rata de succes de 97% Principiul Suprem se afla in armonie cu intelepciunea spirituala antica si cu ultimele cercetari $i metodologii clinice — gi ofera o solutie pe care puterea vointei nu o poate da. Potrivit cercetarilor despre care yom discuta in capitolele 1 si 4, proiectul tipic de autoajutorare in trei pasi declanseaza, literalmente, in creier un mecanism care: © ne provoaca teama, ® ne prosteste; e ne imbolnaveste; manie, depresie, ® ne stoarce de energie; confuzie, rusine si e ne slabeste sistemul probleme legate de imunitar; « stima de sine si © ne face sa suferim mai identitate; mult; © ne determina sa facem e ne ridica tensiunea ceea ce facem dintr-o arteriala; perspectiva negativa, e ne blocheaza chiar daca afisam celulele; © mina fericita. ® ne distruge relatiile; Prin comparatie, Principiul Suprem nu doar opreste mecanismul descris mai sus, dar poate sa declanseze sin 40 de zileliteralmente un alt mecanism din creier care, conform cercetarilor clinice: e imbunatateste cresteriiumanc; relatiile; e creste increderea $1 e intareste legatura judecata inteleapta; parentala; © moduleaza apetitul, e are drept rezultat digestia sanatoasa $i iubirea, bucuria $i metabolismul; linistea sufleteasca; ® sustine vindecarea, e® creste functia «© stimuleaza relaxarea; imunitara; e stimuleaza energia e reduce stresul; nestresanta; e scade tensiunea e® stimuleaza activitatea arteriala; neurologica e contracareaza superioara, dependenta $i © face celulcle receptive sevrajul; la vindecare gi e stimuleaza hormonul regenerare.* Care sunt, exact, aceste mecanisme? Primul mecanism este reactia la stres, care rezulta din frica Jauntrica. Reactia la stres provoaca eliberarea cortizolului, care are drept consecinta toate simptomele din prima lista. Al doilea mecanism este activat in absenta fricii launtrice, $i anume jubirea lAuntrica, Experienta iubirii launtrice elibereaza oxitocina (cunoscuta indeobste ca hormonul iubirii) 51 alte peptide din creier si sistemul hormonal, care au drept urmare toate simptomele pozitive din a doua lista. Ca sa intelegem profunzimea cercetarilor clinice, care vin in sprijinul listelor de mai sus, voi spune ca George Vaillant a publicat de curand descoperirile Studiului de la 25Universitatea Harvard Grant privind Dezvoltarea Umana. Study of Human Development, nggle mai indelungate Stedii longitudinale privind dezvoltarea umana din istorie“. Incepand cu anul 1938, studiul a urmirit 268 de barbati cu studi medii, pana la 0 varsta de aproximativ nouazeci de ani, ca sa se determine factorii care contribuiau la fericirea gi succesul oamenilor. lata cum rezuma aceste descoperiri Vaillant, care a condus studiului timp de peste treizeci de ani: ,,Cei gaptezeci si cinci de ani si cele douAzeci de mili- oane de dolari cheltuite pe Studiul Grant indica 0 concluzie simpla, exprimata in patru cuvinte: «Fericirea inseamna iubire. Punct».“* Sper ca acum intelegi ca succesul sau esecul depind de starea noastra launtrica, si anume, daca se bazeaza pe teama sau pe iubire. Daca primul mecanism, reactia la stres, actio- neaza in viata ta — si, din experienta mea, aga se intampla cu marea majoritate a oamenilor — vei esua, sau in cazul cel mai bun nu vei reusi sa ajungi la un succes desavarsit. Nu poti decat sa te opintesti sa misti din loc acea stanca de neurnit, pana cand te dai batut. Pe de alta parte, daca in viata ta actioneaza al doilea mecanism, iubirea launtrica, vei deveni un om de succes — si nu pentru ca te straduiesti mai mult. Pur gi stmplu esti programat sa reugesti. Prictenul meu, doctorul Ben Johnson, spune ca, daca am putea sa cream vreodata o pastila care sa activeze acest al doilea mecanism in creier si sa provocam 0 eliberare naturala a oxitocinei, ar deveni imediat cel mai bine vandut medicament din toate timpurile. N-ar fi doar pastila mi- nune. Ar fi pastila care sa ne faca ,,100% fericiti si sanatosi tot timpul*. Nu ti-ar placea sa primesti o refeta pentru asta? Fi bine, aceasta carte este refeta ta. De ja sures la siccesin 40 de zile 26Alinierea adevaratei stiinte cu adevarata spiritualitate Acum pot sa explic mai pe larg ce am invafat in timpul acelor $as€ saptamani de scoala spirituala, dupa ce Hope m-a izgonit din casa in urma cu douazeci gi cinci de ani. A inceput cand mi-am dat seama cA nu numai ca n-O jubi- sem cu adevarat pe Hope, dar nici macar nu stiam ce este jubirea. Mai mult, mi-cam dat seama ca nimeni dintre cei pe care-i cunosteam nu gtia ce este cu adevarat dragostea. Cu alte cuvinte, cAsatoria mea nu s¢ bazase pe faptul ca p iubeam pe Hope jn contextul unei relatii intime; s¢ bazase peo negociere gsipeun contract de afaceri. Acel contract de afaceri era plasa mea de siguranta: daca faci asta pentru mine, am 54 fac gi eu ceva pentru tine. Daca nu, ei bine... mi se parea firesc sa refuz ceva pana cand primeam ceea ce mi se cuvenea, nu? Daca Hope n-ar fi facut ceea ce doream. gi n-ar fi actionat asa cum doream in. perioada cand ne intal- neam, stiam ca nuas fi cerut-o niciodata in casatoric. Chiar gi acum cand eram casatoriti, tot ma asteptam c4 Hope 54 faca ceea ce voiam eu 84 faca sisapu facaceeace nu doream ca ea sa faca, ca UP fel de conditie nerostita 4 jubirii mele. Desi n-ag firostit niciodata acele cuvinte, traiam in yirtutea Jor. Cand n-a mai facut ceed ce doream, m-am simtit jritat gi suparat — gi acelasi lucru era valabil si pent ea. Acest gen de jubire de tip contract de afaceri este jucrul la care se gandes¢ aproape toti cand foloses¢ cuvantul jubire. Dar un nue mai potrivit pentru ast ar fi dragost© de tip MCILAA (Mie ce-mi iese la afacerea asta)! Dragostea MCILAA a fost yn credo pent aproape toate negocierile si contractele dé afaceri de decenii incoace- jn anii 1979.cartile foarte bine vandute au inceput sa ne invete sa supra- punem aceasta paradigma peste relatiile si alte domenii ale vietii noastre. Am sA fac asta daca tu vei face asta. Si am acceptat aceasta invatatura, aplicand-o Ue atunci la diverse domenii ale vietii noastre. $i ne mai intrebam de ce esuam! Dragostea MCILAA este exact opusul iubirii. Dragostea MCILAA se bazeaza pe teama, pe gratificarea imediata (despre care vom discuta mai pe Jarg in capitolul 5) si, pe termen lung, duce inevitabil la esecuri si suferinte mai mari. Pe de alta parte, sa iubesti cu adevarat nu are nicio lega- tura cu reactia celeilalte persoane. Daca iubesti cu adevarat pe cineva, intri in joc cu totul: fara plasa de Siguranta, fara plan B, fara sa tii nimic doar Pentru tine, Sa iubesti cu ade- varat inseamna sa renunti la dragostea MCILAA, astfel incat toate Partile implicate s4 poata castiga, chiar daca trebuie sa te sacrifici pentru asta, SA iubesti cu adevarat poate sa duca pe moment Ja amanarea placerii imediate, dar intotdeauna duce la succes pe termen lung, si la genul de placere care este mai presus de cuvinte si pe care nicio suma de bani nu o poate cumpara. De-a lungul istoriei, infeleptii au facut distinctie intre cele doua tipuri de iubire prin termenii agape gi eros. Agape este iubirea spohtana si neconditionata a carei sursa este divinul. Cand este vorba de agape, persoana in cauza iubeste pur si simplu pentru ca este in natura ei $4 iubeasca, nu ca urmare a unor conditionari sau circumstante externe Sau pentru calitatile celeilalte persoane. De fapt, agape creeaza valoare in celalalt ca urmare a iubirii necondi- fionate. Eros, sau dragostea MCILAA, este opusul: foloseste obiectul iubirii ca si gestioneze placerea sau suferinta personala, dupa care trece mai departe la urmatorul obiect. Eros se bazeaza pe calitatile exterioare ale celuilalt si pe De Ja strés Ja succes In 40 de sile tv oo inprimirea unei recompense de la celalalt. Prin contrast, agape nu are nimic de-a face cu rasplata externa primita de la celalalt* intelegerea acestui aspect ma izbit cu forta unui baros gi am inceput sa plang. Apoi m-am confruntat cu o intre- bare: Acum ca stiam ce inseamna iubirea cu adevarat — fara plasa de siguranta, fara plan B, fara sa fin nimic doar pentru mine — ag alege s4 0 iubesc pe Hope, chiar daca nimic in relatia noastra nu s-ar schimba? N-am raspuns imediat. Dar in final, dupa cateva zile in care m-am tot gandit si m-am rugat, am fost in masura s4 spun da, ag jubi-o pe Hope in felul acela. Absorbit cu totul si necondi- tionat. $i atunci am avut parte de acea revelatie transforma- tionala. Nu numai ca am inteles intr-o clipa ce insemna cu adevarat iubirea, dar eram gi in stare sao simt. Schimbarea nu s-a petrecut in mintea mea constienta, ci in locul unde adevarata stiinta se intalneste cu adevarata spiritualitate: ceea ce unii oameni numesc mintea noastra subconstienta si inconstienta si ceea ce eu numesc inima noastra spirituala. Mai devreme am spus ca acest principiu este ca © ba- gheta magica. Prin traditie, tindem sa spunem despre unele Jucruri ca sunt magice cand nu intelegem cum functioneaza sau cum s-au intamplat. Dar cand intelegem mecanismul eare face ceva sa functioneze si jl putem repeta, il numim tehnologie. . Cand ajungi acasa seara, umbli prin toata casa cu 0 cutie de chibrituri si aprinzi lampile cu gaz? Cand vrei sa pleci undeva, iesi din casa cu douazeci de minute mai devreme ca sa inhami caii la caruta? Cand vrei sé man4nci, te duci s aprinzi focul de la plita? Daca as fi pus toate aceste in- trebari in urma cu un secol, oamenii s-ar fi uitat la mine ca Ja un nebun. Zs