Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CU AJUTORUL JOCULUI
Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori umane, sociale,
educaționale. Rolul creativității în procesul culturii și civilizației este enorm iar în scoala
contemporană este prezentă o vie preocupare pentru educarea creativității.
• Desenarea sau schimbarea finalului unor povesti cunoscute cum este povestea „ Capra cu
trei iezi „”, „Albă ca Zăpada, „„Frumoasa și bestia” etc.
Partea de cercetare
2. Motivarea alegerii temei Fiecare copil este unic și creativ pentru ca e capabil să producă
idei și lucruri, obiecte, pe care probabil nu le-a văzut niciodată, pornind doar de la propriile
achiziții, diferentieri și evaluări făcute în sistemul de referințe. Creativitatea este vazută ca o
condiție a supradotării intelectuale sau talentului, pentru că acei copii care sunt astfel, pot să
facă ceva deosebit. O idee sau un nou concept, un produs deosebit în orice domeiui
presupune o relație strânsă între creativitate și aptitudinile mintale superioare. Jocul este
omniprezent în activitatea copiilor mici și preșcolari, aceasta ajuta la dezvoltarea armonioasă
a copilului și a creativității acestuia.
3. Formularea ipotezei: Jocul, muzica și desenul-factori stimulativi al comportamentului
creativ
a. Sarcina a fost urmatoarea: copii ascultau cântecele de mai multe ori, apoi redau cu ajutorul
desenului mesajul transmis de fragmentul muzical. Melodiile ce s-au dat spre audiție au fost
urmatoarele: „Vivat veselia”, „Greierele și furnica” „Jocul numerelor”, „Trenuletul muzical”
b. Copiilor li se citeau povești a caror finalitate ei trebuiau să o schimbe.
Aceste povești și poezii au fost: „Capra cu trei iezi”, „Scufița Roșie”, „Ursul păcălit
de vulpe”, „Greierele și furnica”, „Fata babei și fata moșneagului”, „Alba ca Zăpada”
Procedură:Elevii vor exprima stările lor printr-o mișcare (ex. dans, plimbare)
7. Rezultate
Datele obținute în urma efectuării testelor au fost selectate și valorile au fost introduce
în programul SPSS și cuantificate, realizandu-se diagrame și historame în funcție de teste, în
funcție de sex și vârstă. Astfel din cei 28 de subiecți 14 au fost creativi situându-se la nivel
superior reprezentand 46%, 10 subiecți situându-se la nivel mediu, reprezentând 36, 66%, și
doar 4 subiecți nu au realizat sarcinile reprezentând 13, 33 % din total. 19 subiecti au avut
creativitate artistica peste medie ceea ce reprezinta 63, 33%, 9 subiecti au avut creativitate
verbal peste medie ceea ce reprezinta 30%, iar 2 subiecți reprezentând 6, 66 % au avut scoruri
scazute la probele de creativitate.
8. Concluzii
Experiența a demonstrat că fiecare copil posedă potențial creativ, iar creativitatea este
educabilă. S-a constatat în uma analizei datelor că muzica, jocul și desenul sunt factori
stimulatori ai comportamentului creativ. Subiecții ce au obțținut scoruri scăzute la probele de
creativitate proveneau dintr-un mediu familial conflictual, cu carente educationale și cărora
nu le plăcea muzica.
BIBLIOGRAFIE:
1..Albu, Gabriel (2002), Introducere intr-o pedagogie a libertatii. Despre libertatea copilului
și autoritatea adultului, Ed. Polirom, Iasi,
2. Neveanu, P. P., Zlate, M, Cretu, T. (1987), Psihologie școlară, Ed. Universitatii Bucuresti,
Bucuresti,
REZUMAT