Sunteți pe pagina 1din 5

STIMULAREA CREATIVITĂȚII LA COPIII MICI ȘI PREȘCOLARI

CU AJUTORUL JOCULUI

1.Definirea jocului și a creativității

Jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operațiuni care urmăresc dezvoltarea


intelectuală, morală, fizică a copilului. Jocul este activitatea umană de bază care stimulează,
sustine și ghideaza dezvoltarea copilului la toate etapele de crestere și maturizare psihofizica.
Jocul este activitatea umana fundamentală ce reprezintă cel mai adecvat mod de
cunoaștere și invațare, este o nevoie, a copilului și o trebuință a adultului.

J. Piaget spunea ca motorul jocului, trecerea de la un stadiu de dezvoltare la altul sunt


determinate de schimbarea acestor nevoi.

H.Pieron considera jocul o activitate agreabilă ce se opune activității de muncă.

In Dictionarul de psihologie (1978), P. Popescu-Neveanu sublinează: jocul este un


mod de dobândire și precizare a cunostintelor prin actiune. Prin joc se dezvoltă procesele
psihice de reflectare directă și nemijlocită a realității: – perceptiile (manuind diferite obiecte
și materiale, copilului i se dezvolta perceptiile de marime, forma, culoare, greutate, distanta
etc. ) și reprezentarile – dar și procesele psihice intelectuale, memoria, gandirea, imaginația.
Jocul este o activitate de gandire, arata Popescu-Neveanu, intrucat este orientat spre
rezolvarea de probleme, spre gasirea cailor în vederea depasirii unor obstacole, actiunea și
cuvantul constituind principalele mijloace ale jocului.

Jocul determina copilul să câștige increderea în sine, sa-si formeze imaginea sa


comunice, sa – și cunoasca corpul, mișcarile, sa-si dezvolta acuitatea vizuală și auditivă, să
observe și să comenteze obiecte și fenomene, să rezolve situații problemă, să coopereze cu
alții, să-si dezvolte limbajul prin intelegerea, cooperarea și suportul adultului. Creativitatea
este capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiența unică
rezultată spunea L.A.Taylor.

Creativitatea este procesul de creare a ceva frumos, valoros, nou, generativ și


folositor. Creativitatea este o, dispoziție de a crea care există în stare potential la orice individ
și la toate vârstele. (N.Sillamy 1998). Creativitatea mentală este naturală la copii, dar aceasta
se pierde când devenim adulți. Există o legatură strânsă între succesul și fericirea în viață și
creativitate. Procesul creator în cadrul activitatilor r presupune parcurgerea mai multor etape.
Obiectivul general dupa parcurgerea etapelor vizeaza formarea, dezvoltarea unei personalități
capabile să-și dezvolte creativitatea în plan cultural sau educațional.

Există numeroase metode de stimulare a creativității copiilor prin activități relaxante


și plăcute. Creativitatea are 2 componente importante gandirea divergenta și rezolvarea de
probleme și aceasta poate fi blocată din cauza: – blocajelor perceptive, emotionale și a celor
culturale. Creativitatea poate fi stimulată prin:

• învățarea pe bază de probleme, învă- țarea prin descoperire;

• învățarea prin descoperire dirijată

Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori umane, sociale,
educaționale. Rolul creativității în procesul culturii și civilizației este enorm iar în scoala
contemporană este prezentă o vie preocupare pentru educarea creativității.

Creativitatea reprezintă o formațiune psihică deosebit de complexă caracterizată


printr-o multitudine de sensuri, precum: utilitate, eficiență, valoare, ingeniozitate, noutate,
originalitate, expresivitate. Dezvoltarea creativității la copiii preșcolari se axează fost
stimularea creativității copilului prescolar prin joc.

Am pornit de la premisa că în orice copil există un potențial creativ, care trebuie


identificat și potențat. Metoda de stimulare a creativității a fost jocuri creative, aceasta fiind
una dintre cele mai eficiente metode ce poate fi aplicată la copiii preșcolari.

În metoda jocurilor creative am luat în considerare povestea, imagini, întrebări care să


necesite răspunsuri ingenioase, un grad ridicat de originalitate.

2. Metode de stimulare a creativității

• Desenarea unor personaje cu ajutorul literelor

• Desenarea unor imagini cu ajutorul unor figuri geometrice

• Desenarea unor chipuri de personaje cu ajutorul cifrelor

• Desenarea sau schimbarea finalului unor povesti cunoscute cum este povestea „ Capra cu
trei iezi „”, „Albă ca Zăpada, „„Frumoasa și bestia” etc.

Partea de cercetare

1. Obiective – determinarea tipului de creativitate cu ajutorul jocului și a desenului -


identificarea factorilor stimulativi și cei inhibitori ai creativitatii; - identificarea și aplicarea
de metode de stimulare a creativitatii; - aprecierea produsului creativ; criterii de apreciere

2. Motivarea alegerii temei Fiecare copil este unic și creativ pentru ca e capabil să producă
idei și lucruri, obiecte, pe care probabil nu le-a văzut niciodată, pornind doar de la propriile
achiziții, diferentieri și evaluări făcute în sistemul de referințe. Creativitatea este vazută ca o
condiție a supradotării intelectuale sau talentului, pentru că acei copii care sunt astfel, pot să
facă ceva deosebit. O idee sau un nou concept, un produs deosebit în orice domeiui
presupune o relație strânsă între creativitate și aptitudinile mintale superioare. Jocul este
omniprezent în activitatea copiilor mici și preșcolari, aceasta ajuta la dezvoltarea armonioasă
a copilului și a creativității acestuia.
3. Formularea ipotezei: Jocul, muzica și desenul-factori stimulativi al comportamentului
creativ

4. Eșantionare: cercetarea a fost realizata pe un numar de 29 de elevi din ciclul


prescolar/primar având vârsta cuprinsă între 4-5 ani, fiind un numar de 15 fete și 13 baieți.

- cercetarea vizează stimularea comportamentului creativ la preșcolar cu ajutorul muzicii;

5. Variabilele cercetării: În cercetarea de față s-au stabilit variabilele dependente și variabila


independentă, . Astfel, • varibila independentă este vârsta care se cuprinde intre 5 și 7 ani

• variabilele dependente: -Proba de creativitate desenul, -povestile, și poeziile Muzica pentru


copii cu tematica data Trenuletul muzical

6. Metode și instrumente folosite: - metode de stimulare a creativității cu ajutorul muzicii; -


exerciții de stimulare a creativității cu ajutorul povestilor și poeziilor;

a. Sarcina a fost urmatoarea: copii ascultau cântecele de mai multe ori, apoi redau cu ajutorul
desenului mesajul transmis de fragmentul muzical. Melodiile ce s-au dat spre audiție au fost
urmatoarele: „Vivat veselia”, „Greierele și furnica” „Jocul numerelor”, „Trenuletul muzical”
b. Copiilor li se citeau povești a caror finalitate ei trebuiau să o schimbe.

Aceste povești și poezii au fost: „Capra cu trei iezi”, „Scufița Roșie”, „Ursul păcălit
de vulpe”, „Greierele și furnica”, „Fata babei și fata moșneagului”, „Alba ca Zăpada”

c. Pantomima – Timp de desfășurare: 20 minute.

Obiectivul: A încuraja implicarea participanților în activ.

Procedură: Participanții trebuie să creeze un cerc și să se gândească la o ocupație pe


care vor putea să o demonstreze prin intermediul pantomimei (de exemplu: sportivul poate
imita fuga, muzicantul – interpretarea la un instrument). Fiecare participant trebuie să imite
ocupația lui și va încerca să își amintească pantomima fiecărui participant.

d. „Starea mea printr-o mișcare”-Timpul de executare 5 minute.

Obiectiv: exprimarea stării actuale printr-o mișcare.

Procedură:Elevii vor exprima stările lor printr-o mișcare (ex. dans, plimbare)

Activitățile artistico-plastice au venit în sprijinul copiilor prin exerciții de antrenament


pentru a privi, a vedea, a căuta și înțelege o informație despre culoarea și forma obiectelor din
jur. Copiii creativi pot crea poezii, povestiri, muzică, dar posibilitățile care le oferă activitatea
artistico-plastică sunt mult mai vaste. Folosind plăcerea copilului de a se exprima, de a se
realiza prin mijloace artistice, dezvoltăm aceste capacități care vor deveni comori de mare
preț pentru viitor. Activitățile de desen, pictură, modelaj vizează însușirea unor norme
estetice care sunt transpuse în produsele activității copiilor. Acest tip de creativitate se
caracterizează printr-o exprimare liberă și spontană a persoanei, cu dorința ca produsul
activității sale să aibă un anumit grad de utilitate și valoare. De asemenea, copiii sunt
familiarizați cu diferite tehnici de desenare. Cotarea testelor a fost astfel: - pentru finalitatea
complete a povestilor 6 pct, finalitate partialaa povestilor3 pct, nerealizarea sarcinii 1 pct -
desenarea, redarea mesajului musical corespunzator 6 pct, redarea partial a mesajului 3 pct,
nerealizarea sarcinii 1 pct

7. Rezultate

Datele obținute în urma efectuării testelor au fost selectate și valorile au fost introduce
în programul SPSS și cuantificate, realizandu-se diagrame și historame în funcție de teste, în
funcție de sex și vârstă. Astfel din cei 28 de subiecți 14 au fost creativi situându-se la nivel
superior reprezentand 46%, 10 subiecți situându-se la nivel mediu, reprezentând 36, 66%, și
doar 4 subiecți nu au realizat sarcinile reprezentând 13, 33 % din total. 19 subiecti au avut
creativitate artistica peste medie ceea ce reprezinta 63, 33%, 9 subiecti au avut creativitate
verbal peste medie ceea ce reprezinta 30%, iar 2 subiecți reprezentând 6, 66 % au avut scoruri
scazute la probele de creativitate.

La probele verbale de creativitate li s-a pus copiilor un fond muzical putându-se


observa pe care îi deranja muzica, iar celor carea le plăcea au avut un rezultat crescut la
probe.

8. Concluzii

Crearea unei ambianțe bine organizate încurajează copiii să exploreze, să aibă


inițiativă și să creeze. Trebuie să se urmărească dezvoltarea copilului, să se furnizeze
materiale pentru fiecare copil, să planifice teme care să răspundă intereselor copiilor, să se
respecte personalitatea fiecăruia, să le mențină trează curiozitatea și să stimuleze învățarea
prin cooperare. Un rol important în dezvoltarea creativității îl are mediul familial, social și în
special cel educațional.

Experiența a demonstrat că fiecare copil posedă potențial creativ, iar creativitatea este
educabilă. S-a constatat în uma analizei datelor că muzica, jocul și desenul sunt factori
stimulatori ai comportamentului creativ. Subiecții ce au obțținut scoruri scăzute la probele de
creativitate proveneau dintr-un mediu familial conflictual, cu carente educationale și cărora
nu le plăcea muzica.

BIBLIOGRAFIE:

1..Albu, Gabriel (2002), Introducere intr-o pedagogie a libertatii. Despre libertatea copilului
și autoritatea adultului, Ed. Polirom, Iasi,

2. Neveanu, P. P., Zlate, M, Cretu, T. (1987), Psihologie școlară, Ed. Universitatii Bucuresti,
Bucuresti,

3..Barlogeanu, Lavinia (2002), Psihopedagogia artei, Ed. Polirom, Iasi,

4. Clegg, B., Birch, P. (2003), Creativitatea, Editura Polirom, Iași,


5..J.A.,.Negoescu, Victoria (1981), Factori favorizanti ai creativitatii, Ed. Didactica și
Pedagogica, Bucuresti,

6..Mureșan, Fl. ; Batcu, C.; Giurgiuțiu, D. (, 2007), Priorități și tendințe. Creativitatea la


preșcolari, Grăd. cu P.P. nr. 20, Arad

7. N.Sillamy (1998), Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, pag


84

8. Peretti, A. (2007), Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași,

9. Boullerce, B. Carre, E. (2002), Cum să ne dezvoltăm creativitatea, Editura Polirom, Iași,


10..Rosca, A.(1981), Creativitatea generala și specifica, Ed. Academiei, Bucuresti,

11. Roco, M. (2004), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași,

12. P. Popescu-Neveanu (1978), Dicționarul de psihologie, Editura Albatros, București, pag


396

13. Stoica Constantin A. (2004)Creativitatea pentru studenți și profesori, Editura Institutul


European, Iași,

14. Verna, E. (1993), Psihologia varstelor, Ed. Hyperion XXI, București

REZUMAT

Lucrarea de față intitulată Stimularea creativității la copii mici și preșcolari cu


ajutorul jocului are două părți. în prima parte s-a definit jocul ca un mod de dobândire și
precizare a cunostintelor prin actiune. Prin joc se dezvoltă procesele psihice de reflectare
directă și nemijlocită a realității. Iar creativitatea reprezintă o formațiune psihică deosebit de
complexă caracterizată printr-o multitudine de sensuri, precum: utilitate, eficiență, valoare,
ingeniozitate, noutate, originalitate, expresivitate. În partea experimentală cu designul
experimental sunt descrise ipotezele, obiectivele, lotul de subiecti, variabilele, rezultatele și
concluziile. .Ipotezele au fost confirmate, ceea ce a demonstrat că muzica creează un mediu
ambiental plăcut prielnic creativității.

S-ar putea să vă placă și