Argument

Este uimitor câte persoane sunt nerăbdătoare să pornească o afacere doar cu o vaga
idee despre ceea ce au de gând să facă. Eventual, ele vin cu o idee de afaceri și încep să o
discute cu prietenii, cunoștințele sau cu alți oameni de afaceri.
Acesta este momentul în care întreprinzătorul are nevoie de un plan de afaceri și se
impune realizarea unei planificări a afacerii.
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil intreprinzătorilor ce
construiesc o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane
sau instituții de finanțare, instituțiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiții,
gestionarilor de proiecte în cadrul așa-numitelor „incubatoare de afaceri” etc. El reflectă
proiecte de investiții din toate domeniile de activitate.
Astăzi, aceste proiecte tind să devină din ce în ce mai importante și complexe, de
multe ori fiind de talie internațională.
Proiectele de investiții internaționale trebuie prezentate și negociate cu parteneri
externi. Pentru a permite acest lucru, planul de afaceri aferent unui proiect internațional
trebuie să prezinte informația într-un sistem și limbaj accesibile tuturor părților vizate. Din
acest punct de vedere, partea cea mai sensibilă o constituie translatarea previziunilor
financiare din sistemul moldovenesc în sistemul anglo-saxon.
Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element ce deține un loc însemnat
în limbajul finanțatorilor și investitorilor. Cea mai mare parte a discuțiilor între întreprinzători
și finanțatori se poartă asupra elementelor unui plan de afaceri.
Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci
și de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui
înseamnă control și adaptare în funcție de evoluția reală. Acest control exercitat de-a lungul
derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entității economice (stocurile, costurile
de producție, controlul calității, vânzările, plățile efectuate etc.). Ceea ce este foarte important
este ca documentul să nu sfârșească pe fundul unui sertar odată ce finanțarea a fost primită și
afacerea demarată.
Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piața-țintă,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum și resursele și
aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se
analizeze cu atenție produsele/serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare și
alte detalii operaționale.

1
 Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce îl folosim pentru a începe și
derula o afacere care necesită resurse materiale, financiare și umane. Prin intermediul său este
valorificată experiența și realizările din trecut, cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai
adecvate metode de estimare și aproximare. În literatura de specialitate se încearcă o definire
a planului de afaceri după cum urmează:
– planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximații
succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod
realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea
ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.
Dacă nu se acorda suficientă atenție planificării afacerii, redactării și prezentării
rezultatului, atunci mai mult ca sigur că destinatarii planului de afaceri vor trata de o maniera
similară ceea ce li se prezintă drept plan de afaceri.
În consecință, una dintre primele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru a demara o
afacere – și care este de cele mai multe ori cea mai dificilă – este de a concepe un plan de
afaceri. Pregătirea lui cere timp și efort – între 100 și 300 ore – în funcție de natura afacerii și
de cantitatea de informație avută la dispoziție. Dar oricât de înspăimântătoare ar părea
realizarea unui plan de afaceri, ea este o necesitate absolută pentru orice afacere.

2
 Capitolul 1 Conceptul de Plan de afaceri
Decizia de a deveni întreprinzător este mai puțin complexă decât punerea deciziei în
practică, mai ales când se referă la activitatea complexă de creare și lansare a unei noi afaceri
și nu la cumpărarea uneia deja existentă sau recurgerea la franchising. Opțiunea pentru
inițierea unei afaceri proprii are la baza analiza atentă a avantajelor și dezavantajelor unei
asemenea întreprinderi și va fi luată doar dacă avantajele vor fi mai mari decât dezavantajele.
Conform teoriei economice, intrarea pe piață a noilor firme se realizează când piața
oferă o oportunitate. Perspectivele intrării unor noi întreprinderi pe piață conduc la
perfecționarea activității firmelor existente în direcția realizării celor mai eficiente
combinări ale factorilor de producție.
Crearea unei noi afaceri presupune un proces de combinare a factorilor de producție
de căutare a piețelor de aprovizionare și desfacere, de evaluare și asumare a riscurilor de
către întreprinzător.
În viziunea lui Timmons, această activitate are la bază trei elemente esențiale:
a) existența unei oportunități a pieței care poate fi valorificată;
b) întreprinzătorul sau echipa;
c) resursele necesare pentru valorificarea oportunității.
Procesul de creare a unei noi întreprinderi suportă și influența caracteristicilor
mediului extern. În condițiile în care există un mediu favorabil, procesul de creare a noilor
afaceri este stimulat.
Acești factori favorizanți sunt:
 disponibilitatea capitalului;
 tradiția activității de întreprinzător;
 prezența întreprinzătorilor cu experiență;
 forța de muncă calificată;
 accesibilitatea la inputuri materiale;
 gradul de dezvoltare a pieței și puterea de cumpărare a clienților;
 existența unei politici guvernamentale favorabile;
 disponibilitatea terenurilor și a spațiilor;
 existența unei bune infrastructuri;
 bună receptare socială;
 disponibilitatea serviciilor de asistență.

3
 În final, lansarea unei afaceri este un process de adunare a resurselor necesare
(lucrători, clădiri, echipamente, clienți, resurse bănești, furnizori), întreprinzătorii căutând,
în cadrul restricțiilor în care acționează să realizeze cea mai bună combinare a factorilor
de producție în procesul de creare a unei noi afaceri, atunci când intervin mai multe
persoane, asocierea trebuie realizată cu atenție, fiind o posibilă viitoare sursă de conflicte.
Un plan de afaceri se bazează pe următoarele trei elemente:
• omul de afaceri – persoana care îşi asumă conştient anumite riscuri în dorinţa de a obţine
profit;
• ideea de afaceri – activităţile desfăşurate de către omul de afaceri, care consumă resurse,
dar care generează profit;
• mediul de afaceri – mediul în care omul de afaceri îşi desfăşoară activităţile sale.
După cum s-a menţionat deja, orice afacere, înainte de a exista real, apare mai întâi
în mintea viitorului antreprenor. Ea parcurge, încă din faza de concepere, următoarele
etape: mai întâi apare ideea de afaceri, apoi se conturează o viziune pentru realizarea ei –
strategia, iar ulterior, pentru aplicarea strategiei, este necesară elaborarea unui plan de
afaceri.
O afacere este intenţia unei persoane de a întemeia o firmă în mod individual sau în
asociere cu alte persoane, pentru a desfăşura anumite activităţi în scopul obţinerii de profit.
Planul de afaceri este, figurat vorbind, o hartă şi un compas pentru afacere. El
permite stabilirea obiectivelor, priorităţilor şi furnizează o imagine asupra circuitului
banilor în numerar.
Un plan de afaceri ajută o afacere să privească înainte, să aloce resurse, să se
concentreze asupra punctelor - cheie şi să fie pregătită pentru a soluţiona probleme şi a
folosi oportunităţi.
Din păcate, mulţi antreprenori înţeleg planul de afacere doar ca pe o necesitate
pentru a începe o afacere nouă sau pentru a efectua împrumuturi.
`Planul de afaceri este vital pentru conducerea unei afaceri, chiar dacă aceasta nu are
nevoie de noi împrumuturi sau investiţii. Afacerile au nevoie de planuri pentru a se
dezvolta dinamic şi în concordanţă cu priorităţile stabilite. Astfel, planul de afaceri
reprezintă un document care oferă afacerii o imagine generală asupra activităţii sale. El are
o aplicabilitate vastă, în continuare fiind descrise funcţiile sale principale.
a) Este un instrument de management şi planificare – prin intermediul planului de afaceri
antreprenorul poate conduce şi controla întreg procesul de demarare a afacerii sale.

4
b) Este un instrument de monitorizare şi de evaluare a afacerii – ca instrument de
management, planul de afaceri îl ajută pe antreprenor să monitorizeze şi să evalueze
modul în care afacerea se dezvoltă. El este un instrument dinamic, care poate fi modificat
pe măsura acumulării experienţei şi a cunoştinţelor.
c) Este un instrument de comunicare externă – planul de afaceri este folosit pentru a atrage
capital in- vestiţional, împrumuturi şi parteneri de afaceri. În cazul în care se doreşte
obţinerea unui credit sau a unei finanţări nerambursabile, prezentarea planului de afaceri,
care să demonstreze că afacerea are potenţial pentru a aduce profit, este absolut
indispensabilă.
Planul de afaceri este un document care:
• descrie toate aspectele afacerii;
• analizează toate problemele posibile;
• determină soluţiile alternative în scopul obţinerii de profit.
Planul de afaceri este un document analitic în care:
• sunt clar definite obiectivele companiei;
• este determinată strategia de realizare a acestora;
• este dezvăluit modul în care vor fi folosite resursele existente pentru atingerea scopurilor.
e) Este un instrument de prezentare/ promovare – planul de afaceri arată modul de evoluţia
afacerii, obiectivele trasate şi rezultatele obţinute, etapele următoare necesare a fi parcurse.
Un plan de început reprezintă o declaraţie asupra misiunii afacerii, a căilor către
succes, conţinând o analiză de piaţă simplă şi un studiu preliminar al preţurilor şi al
cheltuielilor. Acest tip de plan este bun pentru a decide asupra oportunităţii de a deschide
afacerea, însă nu este suficient pentru a conduce o afacere. Importanţa planificării afacerii
Foarte mulţi antreprenori consideră că planurile de afaceri servesc pentru a deschide o
afacere, a lua un împrumut sau a atrage investitori. Dar acesta este doar unul dintre
scopurile documentului în cauză.
Planul de afaceri are şi sarcina de a prognoza evoluţia firmei, de a stabili necesităţile
pentru alocarea resurselor, de a accentua punctele-cheie şi de a oferi soluţii atât pentru
probleme, cât şi pentru oportunităţi. În primul rând, este nevoie de a stabili scopul
planului, de exemplu:
• a defini noua afacere;
• a defini şi a stabili obiectivele şi programele pentru atingerea acestor obiective;
• a analiza afacerea şi a stabili modalităţile de intervenţie în caz de necesitate;
• a argumenta luarea unui împrumut;

5
• a defini relaţiile dintre parteneri;
• a stabili valoarea afacerii pentru vânzare sau în alte scopuri legale;
• a evalua o linie de produse noi, o campanie de promovare etc.
Planul de afaceri se utilizează pentru stabilirea obiectivelor concrete, a responsabilităţilor
şi a termenelor pentru dirijarea businessului.
Planificarea nu permite echipei manageriale să evite luarea deciziilor. Totuşi poate ajuta
prin identificarea clară a pro- blemelor şi a soluţiilor posibile. Planificarea nu trebuie
privită ca un răspuns rigid la toate problemele firmei. Condiţiile interne şi externe se vor
schimba, impunând modificări ale direcţiei de acţiune. Pentru corelarea acestor factori,
planul de afaceri va fi revizuit periodic.
Planificarea pune în evidenţă calitaţile oamenilor care o efectuează şi o aplică. Un
bun plan de afaceri:
• ia în considerare toate aspectele importante ale businessului;
• stabileşte sarcini concrete pentru angajaţi şi departamente, precum şi termenele finale de
implementare;
• este practic, incluzând câteva căi de implementare pentru fiecare strategie;
• este bine structurat, având o serie de puncte de reper, care servesc drept măsură inovaţiei
şi a performanţei corporative totale.
Dacă compania depăşeşte sau nu atinge aceste puncte de reper, atunci ea va trebui
să ajusteze obiectivele sau să modifice strategiile pentru a răspunde realităţilor pieţei.
Variaţiile pozitive şi negative pot afecta planul de afaceri. Dacă, de exemplu,
vânzările depăşesc prognoza pentru o perioadă dată, va trebui să fie revăzuţi aşa factori
critici cum sunt capacităţile de producţie, necesităţile de personal, cheltuie- lile pentru
arendă, canalele de distribuţie şi dinamica mijloacelor băneşti sau, dacă apare un nou
produs sau serviciu pe piaţă, va trebui să fie colectată informaţia efectivă despre pieţe şi
concurenţă, care, de asemenea, va fi valoroasă pentru modificarea planului de afaceri.
Planul de afaceri este prima şi, poate, cea mai bună oportunitate a managementului
de a atrage interesul investitorului potenţial. El descrie produsul sau serviciul şi defineşte
piaţa în termeni cantitativi şi calitativi, permiţând investitorilor să înţeleagă capacitatea
managementului de a dirija compania.
Planul de afaceri este important din mai multe motive. El determină managementul să
analizeze:
• ideea afacerii;
• obiectivele;

6
• echipa managerială;
• produsul;
• strategia de marketing;
• concurenţii;
• resursele şi facilităţile;
• nevoile de capital pe termen lung şi scurt.
Procesul de planificare a afacerii şi conţinutul planului de afaceri Pregătirea
planului de afaceri este o cale organizată şi logică de a prezenta toate aspectele importante
ale businessului.
Planificarea afacerii este un proces repetitiv de identificare, colectare, analiză şi
interpretare a informaţiilor legate de activitatea unei firme în scopul definirii misiunii,
obiectivelor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale acesteia pentru o perioadă determinată.
Dat fiind faptul că este un document de perspectivă, se recomandă ca planul de afaceri:
• să fie întocmit pentru o perioadă de 3 – 5 ani;
• să fie revăzut periodic, pentru a reflecta situaţia curentă, ideile noi şi planurile pentru
viitor.
O bună planificare a afacerii trebuie să aibă o structură piramidală. Această structură
piramidală se poate aplica oricărui tip de planificare (de afaceri, de marketing, de
producţie şi operaţiuni, de resurse umane sau financiar- contabilă). Dacă este înţeleasă şi
aplicată corect, firma va funcţiona ca un ceas: fiecare componentă va fi la locul ei şi toate
vor fi legate una de alta, dând forţă şi coerenţă firmei.
1. Colectarea informaţiilor
Pentru elaborarea unui plan de afaceri viabil, este necesar ca antreprenorul să ştie cât
mai multe lucruri despre activitatea pe care se pregăteşte să o înceapă, despre condiţiile în
care aceasta se va desfăşura. El trebuie să determine cu claritate ce doreşte să facă, pentru
cine, unde se află clienţii, ce doresc ei, cine sunt concurenţii în acest domeniu şi dacă este
capabil să satisfacă cerinţele clienţilor potenţiali. Orice informaţie care poate fi obţinută
prin mijloace simple este foarte importantă. Există două tipuri de surse pentru colectarea
informaţiei. Surse interne Bilanţul contabil raportul despre venituri raportul despre
dinamica mijloacelor băneşti Activele şi infrastructura Informaţii despre resursele umane
Surse externe Legislaţia Programe de stat Date statistice, anuare statistice Internet
Tendinţele în vânzări
2. Determinarea structurii planului de afaceri reflectă priorităţile conţinutului în funcţie de
tipul planului de afaceri.

7
Totuşi structura-tip a unui plan de afaceri este următoarea:
analiza externă a situaţiei actuale şi a tendinţelor de viitor;
• resursele interne ale întreprinderii – descrierea şi analiza situaţiei prezente;
• strategiile pentru viitor; prognozele financiare.
3. Distribuirea responsabilităţilor presupune implicarea şi încrederea managerilor şi
specialiştilor în procesul de planificare a afacerilor
Cât priveşte structura planului de afaceri, este important a menţiona faptul că nu există o
structurăstandard a acestui document. De regulă, un plan de afaceri include un set-standard
de elemente. Formatul planurilor variază, dar în general un plan va cuprinde componente
ca: descrierea companiei, a produselor sau a serviciilor, analiza pieţei, previziuni, echipa
managerială şi analiza financiară.
Structura planului depinde de situaţia specifică a firmei şi de scopul urmărit. De
exemplu, descrierea echipei manageriale este foarte importantă pentru investitori, în timp
ce pentru bănci cel mai important este istoricul financiar. Dacă este vorba de un plan
pentru uz intern, este posibil să nu fie nevoie ca acesta să cuprindă şi detalii de fond deja
cunoscute.
Planul trebuie elaborat în aşa fel încât să se potrivească intenţiilor şi finalităţilor
urmărite. Fluxul mijloacelor băneşti este un aspect vital pentru activitatea companiei, dar
şi greu de urmărit. Banii cash sunt de multe ori confundaţi cu profitul, lucru absolut
incorect.Profiturile nu garantează bani cash în bancă. Multe companii profitabile au
probleme din cauza dificultăţilor apărute în circulaţia banilor cash. Detaliile de
implementare sunt cele care asigură reuşita. o strategie corect formulată şi planurile
perfect întocmite sunt doar teorie, dacă nu sunt însoţite de date şi bugete concrete, de
termene de realizare şi nu sunt verificate de cei responsabili de monitorizarea rezultatelor.
Planul de afaceri trebuie să conţină rezultate şi mijloace de îmbunătăţire a activităţii
companiei.
Structura planului de afaceri, de obicei, include:
a. Analiza externă a situaţiei actuale şi a tendinţelor de viitor:
• Zona afacerilor – descrierea situaţiei actuale;
• Analiza portofoliului (schema produs-piaţă pentru situaţia actuală);
• Analiza cererii şi nevoilor consumatorilor şi cum le satisface întreprinderea;
• Tendinţele pieţei;
• Analiza concurenţilor;
• Alte analize ale mediului.

8
b. Resursele interne ale întreprinderii – descrierea şi analiza situaţiei prezente:
• resursele şi utilităţile;
• resursele pentru cercetare-dezvoltare;
• Furnizorii;
• resursele de marketing şi politica mixului de marketing;
• resursele umane şi organizarea;
• resursele de capital şi sistemele financiar-contabile şi de management.
c. Formularea strategiei de viitor:
• Strategia de diferenţiere sau strategia costurilor;
• Strategia de dezvoltare şi creştere;
• Strategia de creştere a vânzărilor;
• Strategia de dezvoltare a pieţei;
• Strategia de dezvoltare a produsului;
• Strategia de diferenţiere etc.
În baza studiilor menţionate mai sus şi a strategiilor elaborate se va efectua analiza
SWOT, care va reflecta:
Punctele forte şi slabe ale resurselor interne:
• Punctele forte pentru a fi utilizate în viitor;
• Punctele slabe pentru a fi înlăturate în viitor: ce poate fi schimbat sau îmbunătăţit în
fiecare resursă.
Oportunităţi şi ameninţări ale pieţei (din exterior):
• Prioritatea pieţelor potenţiale şi a segmentelor de consumatori în atingerea obiectivelor;
• Prioritatea produselor potenţiale în atingerea obiectivelor;
• Prioritatea politicilor mixului de marketing viitoare în atingerea obiectivelor.
De asemenea, vor fi elaborate planuri de acţiuni pentru perioada următoare:
• Prioritatea eforturilor pentru fiecare resursă/funcţie;
• Activităţi principale;
• Puncte de reper.
Prognozele financiare vor reflecta:
• Analiza rapoartelor financiare pe anul trecut;
• Bugetul bilanţului contabil, rezultatele financiare şi mijloacele băneşti pentru anii
următori.
Planul de afaceri poate fi simplu sau complex, însă este foarte important ca acesta să fie

9
adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat. Pentru ca planificarea să aibă relevanţă şi,
în acelaşi timp, să se păstreze în limitele realismului, în economiile instabile perioada
rezonabilă de planificare se consideră între 1 şi 3 ani, deoarece într-un mediu de afaceri
nesigur nu se poate anticipa nimic pe termen lung, decât cu marje de eroare intolerabile.
La elaborarea unui plan de afaceri antreprenorul trebuie să pornească de la „UNDE
SE AFLĂ ACUM” şi să stabilească „UNDE DOREŞTE SĂ AJUNGĂ PESTE – SĂ
SPUNEM – 3 ANI”, pentru ca apoi să construiască un plan de realizare.
La întocmirea planului de afaceri este important să se ţină cont de următoarele:
• Planul de afaceri nu are o structură strict determinată;
• În funcţie de situaţie şi scopurile concrete, pot fi introduse sau omise unele capitole;
• La planul de afaceri se anexează formulare cu calcule concrete, care confirmă realitatea
lui. Pentru a putea determina obiectivele de viitor, trebuie, mai întâi de toate, ca
antreprenorul să evalueze obiectiv situaţia actuală, prin efectuarea unei analize de
diagnostic al întreprinderii.
Analiza-diagnostic reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente care asigură
tratarea informaţiilor interne şi externe în vederea formulării unor aprecieri pertinente
referitoare la situaţia unui agent economic, la nivelul şi calitatea performanţelor sale, la
gradul de risc întrun mediu concurenţial extrem de dinamic.
Misiunea firmei trebuie să raspundă exact la întrebarea unde se doreşte să se ajungă.
răspunsul la această întrebare stă la baza evaluării strategice a activităţii viitoare a firmei.
Din analiza misiunii firmei vor reieşi principalele scopuri pe domenii şi obiectivele
afacerii. Pentru evaluarea strategică a activităţii firmei este necesar un studiu prospectiv.
În cadrul activităţii de evaluare strategică se pune următoarea întrebare: care sunt căile de
atingere a obiectivelor trasate? În această etapă a planului de afaceri se au în vedere
principalele direcţii strategice şi se elaborează planul, ca instrument strategic, ale cărui
elemente de bază sunt: planul de producţie; planul de marketingcomercializare; planul
financiar.
Exemple de conţinut al unui plan de afaceri
Una dintre cele mai simple structuri ale unui plan de afaceri cuprinde următoarele:
• Foaia de titlu
• Cuprinsul
• Sumarul executiv
• Capitolul I. Afacerea
• Capitolul II. Prognozele financiare

10
• Anexe.
Fiecare dintre cele două capitole poate fi structurat în mai multe subcapitole. După
cum s-a menţionat deja, planul de afaceri nu are o structură standardizată. În funcţie de
situaţie şi scopurile concrete, pot fi introduse sau omise unele capitole.
Modele de structuri desfăşurate ale planului de afaceri sunt prezentate în continuare:
Foaia de titlu Cuprins (capitole)
Foaia de titlu
Cuprins 1.
Sumar (scurtă introducere)
1. Sumarul executiv
2. Descrierea firmei (afacerii)
2. Viziune, misiune, obiective, strategie
3. Echipa managerială/
3. Descrierea afacerii (istoric, management, managementul companiei resurse umane,
activitate curentă)
4. Prezentare produs(e)/ serviciu(ii)
4. Analiza pieţei
5. Analiza pieţei
5. Concurenţii
6. Obiective
6. Politicile de marketing
7. Strategia firmei/afacerii
7. Prognozele financiare şi metode de implementare
8. Informaţii financiare
8. Managementul riscurilor
9. Riscuri
9. Planul de acţiuni
10. Anexe şi alte documente
10. Revizuirea planului de afaceri
11. Anexe

11
 Capitolul 2 Studiu de caz
2. Identificarea afacerii
2.1 Conceptul si oportunitatea afacerii
Piata cafenelelor din Constanta are in continuare un imens potential, in conditiile in
care numarul actual de cafenele este insuficient pentru populatia existenta (o cafenea la 7.000
de constanteni). In Constanta exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume
international, pana la cafenele romanesti cu un renume mai mult sau mai putin cunoscut, dar
majoritatea practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate catre segmentul mediu.
Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium.
Societatea urmareste deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de
calitate la preturi medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda
cafeneaua si altor clienti.
2.2 Descrierea produselor si serviciilor
Oferta cafenelei este centrata pe cafea: de la cafele clasice (espresso, cappuccino, cafe
latte, marocchino, etc), pana la cocktailuri originale, precum Comfort Coffee, Frozen Irish
Coffee, Hot Dylan, Scrump Coffee, Boston Carribean Coffee etc. Oferta este completata de
un meniu cuprinzator de ceaiuri aromate calde si reci, de bauturi alcoolice si non-alcoolice.
Nu in ultimul rand, alaturi de o ceasca de cafea, clientii cafenelei pot degusta produse de
patiserie, prajituri, sandwich-uri sau inghetata. Se va lucra in mod exclusiv cu anumiti
furnizori de cafea, bauturi, inghetata, astfel incat sa se asigure un inalt standard de calitate.
Produsele de patiserie, prajiturile si sandwich-urile vor fi procurate de la un laborator de
prajituri binecunoscut din Galati si de la un magazin specializat in prepararea de sandwich-
uri.
2.3 Piata
Romania este in momentul de fata afectata de criza economica financiara,
observandu-se o scadere a pietei anumitor produse. Previziunile privind evolutia economiei
romanesti sunt in continuare incerte, chiar contradictorii. Daca unii specialisti considera ca
economia Romaniei va avea o crestere semnificativ redusa in 2018 fata de 2017, altii sunt
convinsi ca evolutia Romaniei in 2018 va fi negativa.
Consumul prin cafenele a crescut in ultima perioada, impreuna cu o scadere a
timpului petrecut la masa, dupa modelul occidental. Romanii au inceput sa iasa mai mult in
oras, sa socializeze intr-un bar, restaurant sau cafenea. Clientul obisnuit al unei cafenele are
varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, este educat si apreciaza produsele si serviciile de calitate.

12
 In functie de locatia cafenelei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clienti.
Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scadere a valorii notei de plata cu
10%-15% si mai putin a numarului de clienti.
2.4 Politica de pret
Preturile practicate vor incadra cafeneaua in categoria medie. In functie de produs,
cafeneaua va practica un ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice) pana
la 300% (produsele pe baza de cafea si ceaiurile). Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o
ciocolata calda intre 7 si 10 lei, bauturile non-alcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.
In cursul saptamanii, intre orele 15.00 si 18.00, cafeneaua va practica preturi reduse
cu 20% pentru a atrage clientela.
2.5 Mijloacele necesare
2.5.1 Locatia
Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gasirea locatiei potrivite, care sa
asigure vizibilitate si traficul necesar de clienti. Locatia aleasa va ajuta sau va pune piedici
dezvoltarii afacerii. Cafeneaua va fi localizata in zona centrala a Galatiului, avand un spatiu
de 100 mp si o deschidere de 7 metri. Avantajul este ca acest spatiu este al unei rude si astfel
chiria lunara este de doar 500 euro/luna. Spatiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa
inspire o atmosfera primitoare.
2.5.2 Aparatele necesare
Aparatele necesare (pentru prepararea cafelei, pastrarea bauturilor alcoolice si
racoritoare si a inghetatei) vor fi achizitionate de la acel furnizor care poate impune un target
lunar obligatoriu (ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind
format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator).
Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achizitiona produsele dintr-
un hipermarket precum Metro / Selgros / Carrefour / Cora:
 economia de timp - furnizorul va aduce necesarul de cafea / bauturi la intervale de
timp stabilite;
 costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achizitionate sau
inchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialele necesare
servirii in mod gratuit (cesti, tave, meniuri, pahare, servetele, etc.);
 personalul este instruit de catre furnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafea
si cum sa serveasca preparatele.
2.6. Surse de finanţare

13
 Capitalul disponibil la deschiderea afacerii 100.000 LEI si s-a mai contractat un credit
de la BCR pe termen lung în valoare de 100.000 LEI cu o dobanda lunara 10% - rata lunara
500 LEI
În urma aprobării creditului şi intrării în posesie a magazinului am trecut la întocmirea
actelor pentru constituirea firmei, cheltuielile de constituire a firmei ajungand la suma de
1.000 LEI .
2.7. Planul de afaceri
2.7.1. Cheltuieli cu investitia initiala
Amenajarile vor fi realizate de firma Construct SRL, conform devizului de cheltuieli
antecalculat cu ocazia intocmirii planului de afaceri. Astfel:
 instalatia electrica : pentru iluminat si functionarea unor utilaje : 1000 LEI ;
 instalatiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si canalizarea pentru
evacuarea apei menajere : 1000 LEI ;
 instalatia de incalzire / racire : asigura confortul prin temperatura, umiditate constanta
si aer purificat : 1000 LEI;
 amenajari interioare :
o plafon si pereti rigips : 1000 LEI ;
o indreptat pereti si zugravit cu vopsea lavabila : 1000 LEI ;
o parchet 80 mp: 2000 LEI ( 15 €/mp parchet+ 10€/mp manopera);
o gresie 20mp : 600 LEI (20 €/mp gresie + 10 €/mp manopera) ;
 organizarea interioara a cafenelei :
o barul – 4 mp :
 cost achizitie bar: 1000 LEI
 oficiu pentru spalarea si pastrarea paharelor si a veselei;
 macinator de cafea – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
 expressor – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
 dedurizator – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
 blender – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
 1 frigider pentru bauturi racoritoare – asigurat gratis de catre furnizorul
de bauturi racoritoare;
 1 frigider pentru bere – asigurat gratis de catre furnizorul de bauturi
alcoolice;

14
 frigider/congelator pentru inghetata – asigurat gratis de furnizorul de
inghetata;
 dozator pentru bere – asigurat gratis de furnizorul de bere;
 vitrina frigorifica pentru mancare si prajituri – 500 LEI.
 cuptor cu microunde: 100 LEI;
 casa de marcat speciala pentru cafenele si soft (furnizor soft Top
Horeca): 1200 LEI;
 masina de facut gheata: 200 LEI;
 mobilier tehnologic: barul, mese de lucru, dulapuri, etajere: 1000 LEI.
o Spatii de primire si servire: 80 mp (35-40 de locuri):
 mese patrate (90x90 cm): 15 buc x 100 LEI/ buc = 1500 LEI
 canapea de colt (2 persoane): 2 buc x 400 LEI / buc =800 LEI
 sistem sonorizare: 1000 LEI
o Inventarul pentru servire (vesela):
 farfurii desert: 40 * 2 LEI / buc = 80 LEI
 tacamuri (set: furculite + cutite + lingurite): 40 x 4 LEI / set = 160 LEI
 cesti cu farfurioara pentru cafea si ceai, pahare pentru bauturi alcoolice
si racoritoare, scrumiere, servetele, tavi, suporturi pentru meniuri – asigurate in mod gratuit
de catre furnizorii de cafea, ceai, bauturi alcoolice si racoritoare si tigari.
o Camera pentru depozitare: rafturi – 100 LEI
o Birou – 4 mp
 un calculator: 500 LEI
 o imprimanta / copiator / fax / scaner: 500 LEI
 un telefon: 50 LEI
 diverse – birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.): 50 LEI
Total cheltuieli de investitii : 15.645 LEI
2.7.2. Cheltuieli lunare
2.7.2.1 Cheltuieli cu personalul
Pozitie Numar Salariul individual net Lei Cost Total pentru firma
Sef cafenea / Responsabil 1 1500 2504
Barman 1 1000 1719
Chelner 2 1000 1719
Personal de curatenie 1 700 1213
Total 5 5.200 7.845

15
 Cost total lunar cu salarizarea: 7.845 LEI
2.7.2.2 Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare.
5 eur / mp * 100 mp = 500 EUR
2.7.2.3 Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 250 LEI
Electricitate si apa: 250 LEI
Abonament RDS: 10 LEI
2.7.2.4 Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o cafenea se imparte in medie astfel:
 Produse pe baza de cafea sau ceai – 40%;
 Bauturi racoritoare –15%;
 Bere– 25%;
 Produse de patiserie, prajituri, inghetata – 20%
Un client consuma in medie 2 - 3 produse.
Un kg de cafea de calitate (ex. Julius Meinl) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei
cafele necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot
prepara pana la 125 de cafele.
Pentru 100 de clienti / zi * 30 de zile = 3000 de clienti lunar = 14.875 RON / 4.3 = 3500 EUR
Calcul: 3000 de clienti lunar * 2.5 produse / client = 7500 produse / luna
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 2200 RON / 4.3 =
450 EUR
- Cost cafea: 16 kg * 100 RON = 1600 RON / 4.3 = 350 EUR
- Cost ceai: 1000 * 0.6 RON = 600 RON / 4.3 = 140 EUR
Lapte condensat, zahar, pliculete de miere = 300 RON / 4.3 = 80 EUR
Bauturi racoritoare (15%): 1125 prod lunar * 2 RON = 2250 RON / 4.3 = 460 EUR
Bauturi alcoolice (25%): 1875 prod lunar * 3 RON = 5625 RON / 4.3 = 1300 EUR
Produse de patiserie, prajituri si inghetata: (20%): 1500 produse lunar * 3 RON = 4500
RON / 4.3 = 1000 EUR
2.2.5 Cheltuielile cu promovarea: 1% din vanzari = 160 EUR / luna in primul an
2.7.3. Cifra de afaceri
Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea contine 2 sau 3 produse.

16
 Flux de clienti: in primul an se estimeaza un flux de 100 de clienti zilnic, afacerea urmand sa
creasca cu 25% pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic, iar in al III-lea la 150
de clienti zilnic
In primul an – 100 de clienti zilnic – 3000 de clienti lunar
Cifra de afaceri lunara = 36.000 LEI = 422.000 LEI ANUAL
In al II-lea an – crestere cu 25% – 527.500 LEI ANUAL
In al III-lea an – crestere cu 25% fata de anul II – 659.500 LEI ANUAL
Fond initial necesar
Investitia initiala in amenajare: 15.645 LEI
Salarii 6 luni: 47.070 LEI
Chiria 6 luni: 12.000 LEI
Utilitati 6 luni: 4.200 LEI
Aprovizionare 6 luni: 89.250 LEI
Promovare 6 luni: 5.760 LEI
Total: 173.925 lei – aprox 175.000 LEI
Profit lunar
Salarii: 7.845 LEI
Chiria: 2.000 LEI
Utilitati: 700 LEI
Aprovizionare: 14.875 LEI
Promovare: 640 LEI
Cheltuieli lunare = 26.060 LEI
Incasari lunare = aprox. 36.000 LEI
Profit lunar: 9900 LEI
Investitia initiala de 15.645 LEI se amortizeaza in 2 luni.
2.7.4. Bilantul
Bilant financiar

Active permanente
Imobilizari necorporale
- cheltuieli de constituire – 1.000
Imobilizari corporale
- mijloace de transport

17
- mobilier+ amenajari – 15.645
- utilaje

Active temporare
Materii prime – 2200
Produse finite
Materiale consumabile
Casa
Banca
Cheltuieli cu chiria – 500
Cheltuieli cu energie, apa - 250
Cheltuieli cu salarii – 7.845
Cheltuieli cu dobanda - 300
TOTAL ACTIVE 27.740
Pasive permanente
Capital social – 100.000
Credit bancare pe termen lung – 100.000
Pasive temporare
Venituri din vanzari – 36.000
TVA colectat
Furnizori – 12.675
Cheltuieli constituire 1.000
Mijloace de transport
Mobilier+amenajari – 15.645
Utilaje
Materiale consumabile
Cheltuieli cu chiria – 500
Cheltuieli cu energie, apa - 250
Datorii salariale si fiscale
- plata contributii – 1.500
- impozitul pe salariu – 1.000
- dobanda credit termen lung – 300
Materii prime - 2200

18
 TOTAL PASIVE 271.070
Bilant functional
ACTIVE
-de finantare
Imobilizari necorporale
- cheltuieli de constituire – 1.000
Imobilzari corporale
- mijloace de transport
- mobilier+ amenajari – 15.645
- utilaje
-de exploatare
Materii prime – 2200
Materiale consumabile
Cheltuieli cu chiria – 500
Cheltuieli cu energie, apa - 250
Cheltuieli cu salarii – 7.845
Cheltuieli cu dobanda - 300
-de trezorerie
Casa
Banca
Credit bancare pe termen lung – 100.000

TOTAL ACTIVE 127.490

PASIVE
-de finantare
Capital social – 100.000
Credit bancare pe termen lung – 100.000
-de exploatare
Venituri din vanzari – 36.000
TVA colectat
Furnizori – 12.675
Cheltuieli constituire 1.000

19
 Mijloace de transport
Mobilier+amenajari – 15.645
Utilaje
Materiale consumabile
Cheltuieli cu chiria – 500
Cheltuieli cu energie, apa - 250
Datorii salariale si fiscale
- plata contributii – 1.500
- impozitul pe salariu – 1.000
- dobanda credit termen lung – 300

20
 Concluzie
Pentru un antreprenor, este foarte important de stiut faptul ca elaborarea unui plan de
afaceri nu se face „pe genunchi”, ci reprezinta un proces complex, care poate implica foarte
mult timp si efort. Un plan de afaceri de baza este elaborat in aproximativ 100 de ore, ceea ce
s-ar traduce prin 2,5 saptamani lucratoare. Asta in timp ce planurile aferente ideilor de afaceri
extrem de complexe pot fi puse la punct intr-un termen de trei ori mai generos! Insa
indiferent de cat de greu ar parea procesul, intocmirea unui plan de afaceri este esentiala
inainte de a porni in lumea business-ului.
Un plan de afaceri trebuie pus la punct cu mare atentie atat pentru a-l ajuta pe
antreprenor sa isi inteleaga si gestioneze mai bine afacerea, cat si pentru a-i convinge pe
potentialii finantatori sa investeasca in business-ul sau.

21
 Bibliografie
1. Barow, C., Barow, P., Brown, R. (2008), The Business Plan Workbook. The
Definitive Guide to Researching, Writing up and Presenting a Winning Plan, 6th edition,
Kogan Page.
2. Bensoussan, B., Fleicher, C. (2009), Analysis for managers. Effective planning
tools and techniques, Prentince Hall.
3. Covello, J.A., Hayelgren, J.B. (2006), The Complete Book of Business Plans,
Editura Sourcebooks.
4. Friend, G., Zehle, S. (2004), Guide to Business Planning, The Economist.
5. Herczeg, J., Juhász, J. (2010), Az üzleti tervezés gyakorlata, Editura Aula,
Budapesta

22