Sunteți pe pagina 1din 50

Functia vizuala

Fizica optica a vederii


Anatomia ochiului
Structurile principale ale
ochiului
hi l i

Canalul lui Sclera


Schlemm

Reteaua Procesele Retina


trabeculara ciliare
Coroida
Iris
Macula
P pila Lens
Pupila Corpul
Corneea
vitros
Camera
anterioara Artera centrala
Discul optic
Camera retiniana
ti i
posterioara

Nervul optic

Muschii
ciliari
E t
Emetropia
i

z Focalizarea pe retina a imagini obiectelor aflate la distanta cand


muschiul ciliar este complet relaxat
z Ochiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a
mediilor si lungimea axului
z In mod normal lungimea axului este de aproximativ 21-23 mm
z Puterea de refractie a corneei este de aproximativ 39-44
39 44 dioptrii
si a cristalinului de 19-23 dioptrii
Acomodatia
z Capacitatea cristalinului de a-si
modifica puterea de refractie pentru
a asigura o imagine clara atat la
di t t catt sii aproape
distanta
z Cristalinul are o putere de refractie
la tanar intre 20-34 dioptrii, la adultul
de 40 ani intre 20
20-23
23 dioptrii si la
varstnic de 20 – 21 dioptrii
z Pentru realizarea acomodatie
participa:
VEDERE LA DISTANTA
z Cristalinul
z Ligamentul suspensor (20 de
zonule/ligamente)
z Muschiul ciliar (componenta
circulara este cea mai imp.)
z Controlul: parasimpatic (cel mai
important), simpatic (importanta
secundara) ACOMODARE- VEDERE DE APROAPE
Hipermetropia
z Lipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape cand
muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de
convergenta
z Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva
f ti a mediilor:
diil fie
fi un ax scurt,t fi
fie o puterea
t mica
i a mediilor
diil
refractive
z Corectia se realizeaza cu lentile convexe sau la persoanele tinere
prin acomodatie
p
z Ce reprezinta 1 dioptrie?

+1
1 dpt
Miopia
z Lipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este complet
relaxat, datorita unui exces de convergenta
z Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a
puterii refractive a mediilor
z Corectia se realizeaza cu lentile concave

-1 dpt
A ti
Astigmatismul
ti l

z Viciu de refractie rezultat dintr-o abatere ordonata din punct de


vedere geometric, a dioptriilor, de la forma sferica normala Æ
corneea devine o calota torica
z Ochiul prezinta doua linii focale perpendiculare intre ele
z Pacientul nu vede bine la aproape si la distanta
z Necesita corectie cu cilindrii pozitivi/negativi

f2
f1
Acuitatea vizuala
z Reprezinta capacitatea
ochiului de a discrimina 2
puncte lumininoase
distincte
z Este maxima la nivelul
foveei fiind de 25 sec de
arc de cerc si scade de 10
ori la periferie
z Se testeaza cu ajutorul
optotipului de departe

2µm 1minut de arc de 1mm


cerc
17mm 10m
Acuitatatea vizuala in fotopic si scotopic

Examen FO
periferie

AV = 1/10

10 x 1’

Celule cu
conuri

Macula (central)

Celule
Cu bastonas
C t
Cataracta
t
z Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese
degenerative a fibrelor cristaliniene

z Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva a


proteinelor

z Apare in general la persoane varstnice

z Necesita inlocuirea cristalinului cu un implant care asigura o


vedere clara la distanta si in unele cazuri si la aproape
P
Presiunea
i intraoculara
i t l

z Valoarea normala = 11-21 mmhg

z Valoarea normala este data de echilibrul dintre cantitatea de


umoare apoasa produsa de corpul ciliar si cantitatea eliminata

z Umoarea apoasa
p este eliminata p
prin:

z calea trabeculocanaliculara (trabeculÆ canal Schlemm Æ


vene
e e apoase) – 90%

z calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale


ciliare) – 10%
Canalul lui Sclera
Schlemm

Reteaua Procesele Retina


trabeculara ciliare
Coroida
Iris
Macula
Pupila
Corneea Lens Corpul
vitros
Camera
anterioara
Discul optic Artera centrala
Camera retiniana
posterioara

Nervul optic

Muschii
ciliari
Scurgerea normala a umorii apoase
Glaucomul
z Distrugerea progresiva de fibre
nervoase datorita cresterii
presiunii intraoculare (PIO)

Excavatie glaucomatoasa
z Punctul cel mai vulnerabil al
ochiului la cresterea presiunii
intraoculare este capul nervului
optic unde are loc o distruge a
fibrelor nervoase datorita a 2
mecanisme: mecanic si ischemic

z Mecanismul cresterii PIO:


z cresterea productiei (foarte rar)
rar),
z scaderea eliminarii de umoare Aspect normal al fundului de ochi
apoasa (frecvent)
Glaucomul prin scaderea eliminarii umorii
apoase

Scurgerea apoasa prin ambele cai este diminuata


Functia vizuala
Functia retinei si caile optice
Structura retinei lumina

z De la
D l epiteliul
it li l pigmantar
i t catre
t
suprafata avem urmatoarele
straturi:
1. Membrana
M b lilimitanta
it t externa
t
2. Stratul fibrelor nervoase
3. Stratul celulelor ganglionare
4. St t l plexiform
Stratul l if iintern
t
5. Stratul nuclear intern
6. Stratul plexiform extern
7
7. Stratul nuclear extern
8. Membrana limitanta externa
9. Stratul conurilor si bastonaselor
10
10. Stratul pigmentar
Semnale vizuale
Lum
mina trebuie
e sa treaca prin toate straturile inainte de a
ajunge
la fotorecep
ptori

lumina
Synapses
Organizarea celulara a retinei

Intregare sinaptica
Celulele cu conuri si bastonase..
Epiteliul pigmetar absoarbe
lumina si reduce reflexia
creandd o camera obscura
b

Discurile fotoreceptorilor
sunt locul transductiei

Procesul de
transductie este
mediat de pigmentii
fotosensibili -
rodopsina
Celulele cu conuri si bastonase
z Raportul dintre celule cu bastonase si celulele cu conuri este de 20:1
z Celulele cu bastonase
z Contin o singura substanta fotosensibila numita rodopsina
z Au o sensibilitate crescuta la lumina si sunt responsabile de vederea
scotopica, monocromatica
z Sunt situate la periferie si absente in fovee; frecventa lor descreste de la
la periferie spre macula
z Exista o convergenta de 100:1 (bastonase: celule ganglionare) in
periferie si mai mica spre macula
z Celulele cu conuri
z Sunt de trei tipuri fiecare tip avand un pigment fotosensibil pentru culorile
verde, rosu, albastru
z Sunt responsabile de vederea fotopica, cromatica
z Prezinta o densitate scazuta in periferie numarul lor crescand spre
macula, iar in fovee se gaseasc numai acestea
z Convegenta este mai mica decat pentru celulele cu bastonase iar in
fovee raportul este de 1:1 (conuri: celule ganglionare)
Excitarea bastonaselor cand rodopsina
Energie luminoasa

Rodopsina este activata Batorodopsina


(n sec)
N x Transducina

Lumirodopsina
µ sec

N x fosfodiesteraze
Metarodosina I
(m sec)

Metarodosina
M t d i II
Scade GMPc (sec)
(RODOPSINA
opsina ACTIVATA)
Inchiderea canalelor de Na
II-cis-retinal Retinal izomeraza all-trans-retinal

HIPERPOLARIZAREA CELULELOR CU BASTONASE


II-cis-retinol all-trans-retinol
Vit A
Scade eliberarea de glutamat la nivelul sinapsei
Fototransductia

Rodopsina raspunde
optim la lumina cu
lungimea de
unda de 496 nm
Signal Transmission in the Retina
Adaptarea la intuneric
Care este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric.

Recompunerea lenta a retinalului


• in intuneric retinalul este redus la forma II-cis retinal

• se recompune rodopsina la nivelul discurilor

• nivelul de GMPc este refacut

• canalele Na2+ se redeschid

•celulele se depolarizeaza

• transmisia este reluata


Circuitele neuronale ale retinei

Condu
Exista doua tipuri
p mari de circuite: Fotoreceptor

ucere elecctronica/grraduata d
1. unul nou la nivelul maculei (conuri
– celule bipolare- celule ganglionare), Celule orizontale
si
2 unul vechi la nivelul periferiei
2.
(bastonase – celule bipolare - Celule bipolare
amacrine – celule ganglionare)
Circuitul care porneste de la celulele Celule amacrine
cu conuri conduce de 2-5 ori mai
rapid semnalele vizuale
Fotoreceptorii la nivelul sinapsei cu Celule ganglionare
celulele bipolare si celulelor orizontale

de actiune
Potential
descarca glutamat un
neurotransmitator excitator Fibre nervoase

e
Inhibitia laterala – rolul
celulelor
l l l orizontale
i t l
lumina intuneric
z Este importanta in toate
sistemele vizuale
z Asigura cresterea
inhibitie
contrastului vizual excitatie
z Conexiunea laterala prin
intermediul celulelor
orizontale sustine inhibitia
laterala (GABA)
z O inhibitie laterala
suplimentara este asigurata
de celulele amacrine
I hibiti laterala
Inhibitia l t l

e
inhibitie
inhibitie

atie
excitatie

excitatie

inhibitie
e
excita
inhibitie
excitatie inhibitie
bitie

inhibitie inhibitie excitatie


inhib
Hermann Grid
Celulele ganglionare
z 1.600.000 Å100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri

z Exista trei tipuri de celule ganglionare

z Celule W constitue 40% din celulele ganlionare, transmit


semnalul vizual de la celulele cu bastonase si sunt implicate in
vederea scotopica

z Celulele X reprezinta 55% din total


total, transmit semnalul vizual de
la celulele cu conuri si asigura vederea fotopica, colorata.

z Celule Y reprezinta 5% din total dendritele se raspandesc pe


campuri foarte largi si raspund la miscari rapide sau schimbari
rapide ale intensitatii luminii avand functie de avertizare si
determina miscarea ochilor spre p stimulul luminos.
Excitatia celulelor ganglionare
z C l l l ganglionare
Celulele li d
descarca iin mod
d spontan
t potentiale
t ti l ded actiune
ti

z Axonii celulelor ganglionare transmit semnalele vizuale pe calea


potentialelor de actiune
p

z Chiar daca nu sunt stimulate celulele ganglinare descarca impulsuri


cu o frecventa de 5 – 40 /sec

z Modificarile de intensitate a luminii determina modificarea ratei


impulsurilor la deschidere (on) sau inchiderea(off) unui spot luminos:

z Deschiderea lluminii:
minii rasp
raspuns
ns on
on-off
off

z Inchiderea luminii: raspuns off-on

on off

excitatie

Inhibitie laterala
Vederea cromatica
z Celulele cu conuri sunt responsabile pentru
vederea colorata.

z Celulele cu conuri contin fotopigmenti


pg
asemanatori rodopsinei care raspund optim
la o anumita valoare a lungimii de unda a
luminii:
a) albastru (absortie maxima 419nm)
b) verde (absortie maxima 530nm)
c) rosu (absortie maxima 560nm)
Vederea cromatica

z Exista doua teorii care incearca sa explice vederea


colorata:

a) Teoria tricromatica;

b) Teoria Hering sau teoria culorilor oponente galben-


albastru.
albastru
Absortia luminii de catre
pigmentii vizuali
Toti cei trei pigmenti sunt necesari
pentru vederea cromatica corecta.
Este necesar minim doi pigmanti
pentru vederea cromatica
Vederea tricromata se intalneste
la 90% din populatie prin
utilizarea n proportii apropiate de
rosu, verde, albastru.
Discromatopsia
p este data de absenta
unui dintre pigmenti, totusi individul
vede aproape toate culorile utilizand
doar doi pigmenti.
Absenta pigmentului rosu
Æ
Æprotanopie
t i daltonism
Absenta pigmentului verde
Ædeuteranopie
Absenta pigmentului tritanopie.
Vederea monocromata implica
absenta conurilor si este foarte
rara.
Teoria tricromatica
z Se bazeaza p pe pposibilitatea pperceptie
p tuturor nuantelor culorilor
prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori
fundamentale
z Cel putin doua tipuri de celule cu conuri trebuie excitate
z Intensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catre
creier
z Exemple:
p albastru verde galben rosu
z Portocaliu = 99 : 42 : 00
z Verde = 31 : 67 : 36
z Albastru = 0 : 0 : 97
z Galben = 83 : 83 : 0
Teoria culorilor complementare
galben-albastru
lb lb t
z Propune existenta unui
proces neurologic care
considera culorile a fi opuse
z C l
Culoarea albastra
lb t estet
opusa culorii galbene (R-V)
z Culoarea rosie este opusa
culorii verzi
z Cele doua teorii constitue
baza vederii colorate
Campul vizual fovea

Pata oarba
Caile vizuale

Fibre pentru RFM


Si pentru reflexul de fixare
pe un obiect

Fibre
corticofuge
Cortexul vizual
z Cortexul vizual primar
z Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital

z Semnalele din macula au proiectie in apropierea polului occipital

z Semnalele din retina periferica se proiecteaza in cercuri concentrice anterior


de pol
p

z Structura: coloane neuronale cu diametru de 30-50 nm continand fiecare peste


1000 de neuroni, semnalele vizuale ajungand in stratul 4 si de aici urca spre
straturile 1,, 2,, 3 curaspandire
p laterala pe
p distante scurte,, fie coboara in
straturile 5, 6 cu raspandire laterala pe distante mari

z Picaturile de culoare = zone aflate intre coloanele primare, primesc semnale


laterale si raspund specific la semnalele de culoare

z Arii corticale secundare


z Situate anterior superior si inferior de cortexul primar vizual

z Analiza si interpretarea imaginilor:


Nv IV
Miscarile
oculare
l
Inervatia musculaturii
extrinseci a globului ocular
este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv VI
Interconexiuniile dintre cei trei nuclei ai
nv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediul
fasciculului longitudinal medial

Miscarile voluntare sunt asigurate


g de
arii din lobul frontal prin tracturile
frontotectale

Miscarile involuntare de fixatie sunt


controlate de arii secundare din lobul
occipital prin tracturile occipitotectal si
occipitocolicular

De la nucleii pretectali si coliculari sup


pornesc semnale prin fasciculul longitudinal
median spre nucleii nervilor 3, 4, 6.
Reflexul fotomotor pupilar
p p
Cand cantitatea de lumina care patrunde in ochi este prea mare, pupila
se micsoreaza ajustand astfel cantitatea de lumina care patrunde in
ochi obtinandu-se o vedere clara atat in mediu luminat cat si intunecat.

Este un reflex rapid care modifica diametrul pupilar de la 1


1,5
5 mm
in lumina puternica pana la 8 mm in intuneric
Determina creterea profunzimii campului vizual in
l i puternica
lumina t i prin i iingustarea
t ffasciculului
i l l id de
lumina care ajunge la retina

Diametrul pupilar este controlat de sistemul


nervos vegetativ.