1

SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

I.DISPNEEA (D.)

Def.Tulburare a respiratiei manifestata subiectiv prin senzatia “lipsei de aer “ si obiectiv prin
modificarea unuia sau a mai multor parametri respiratori (frecventa, ritm, amplitudine ).
Actul respirator fiziologic are 2 timpi : inspirul (se trage aer in piept) si expirul (se da afara
aerul din plamani).
Cauze de dispnee
❖ PULMONARE
❖ D.obstructiva – apare in :
✓ Obstructii ale CRS (cai respiratorii superioare ): stenoze laringeale ,
traheale – ex.corp strain – D.este bradipneica , predominant inspiratorie
✓ Obstructii bronhopulmonare – AB( astm bronsic ), N.bronsic – D.este de
tip bradipneic, predominant expiratorie , suieratoare , prelungita
✓ Afectiuni ce produc scaderea elasticitati pulmonare : scleroze pulmonare,
pneumoconioze
❖ D.restrictiva – cand se reduce suprafata pulmonara sau se limiteaza miscarile
respiratorii : in pneumonii, pleurezii, TBC
❖ EXTRAPULMONARE
❖ In boli cardiovasculare – valvulopatii, pericardita , miocardita
❖ Afectiuni nervoase sau de alta natura cu rasunet asupra centrului respirator –
psihoze, afectiuni vasculo-cerebrale , intoxicatii diverse
❖ Afectiuni hematologice – anemii
Clasificare
❖ In raport cu conditiile de producere
❖ La efort – in boli cardiovasculare si respiratorii
❖ In repaos –accentuata de decubit - in AB
❖ In functie de timpii de aparitie
✓ vesperala – are maxim de intensitate seara – in TBC pulmonara
✓ continua – in insuficienta cardiaca (IC)
❖ in functie de modul de debut
✓ acuta – paroxistica (brusca )
✓ cronica – lent , in timp
Caracterele D.- frecventa respiratorie normala la un adult = 16 - 18 respiratii/minut; D. poate
evolua cu :
❖ TAHIPNEE (POLIPNEE) – respiratii > 18/min. - este o respiratie rapida si superficiala ,
putin eficace, apare in : pneumonie, pleurezie ,fracturi costale, boli febrile ; fiziologic –
dupa efort fizic , emotii
 2

❖ BRADIPNEE – respiratii < 16/min. – poate fi :

✓ Cu expiratie prelungita , dificila , insotita de un suierat specific asemanator
zgomotului de porumbar numit “wheezing “- in AB
✓ Cu inspiratie prelungita insotita de tiraj (retractia inspiratorie a partilor moi
intercostale, sub- si supraclaviculare , epigastrice ) si cornaj (zgomot caracteristic
dat de trecerea aerului printr-o portiune stenozata )- in obstructii ale CRS :corp
strain , tumori laringiene ,etc.
❖ DISPNEEA CHEYNE – STOKES – respiratia se accelereaza si creste in amplitudine pana
atinge un maxim apoi descreste treptat pana la apnee (oprirea respiratiei ) pentru 10
secunde dupa care ciclul reincepe – in tumori cerebrale, hemoragii cerebrale, intoxicatia
cu morfina
❖ RESPIRATIA KUSMAUL –in 4 timpi – inspir amplu, profund si zgomotos , apnee, expir
sacadat, apnee apoi ciclul se reia – in coma diabetica
❖ RESPIRATIA BIOT – miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee de 5- 30 secunde –
in septicemie, meningite
❖ BLOCKPNEE – respiratia se face cu atentie si intreruperi , miscarile respiratorii fiind
reduse ca amploare , ezitante , oprindu-se in timpul inspirului din cauza durerii (fracturi ,
nevralgii intercosatale )

II.TUSEA

Def.Act reflex declansat de o iritare a cailor respiratorii , al carui efect este expulzarea
continutului arborelui bronsic (aer, secretii, corpi straini ).
Poate avea rol :
➢ De aparare
➢ Nociv – prin agravarea conditiilor locale – in fracturi costale, hemoptizie
Caracterele tusei
➢ Circumstantele de aparitie
✓ Spontana
✓ Provocata
➢ Caracterul paroxistic sau permanent
✓ Vechimea
✓ Prezenta sau absenta evolutiei in puseuri
➢ Orarul de aparitie
✓ Matinala – “toaleta bronhiilor “- in bronsite
✓ Vesperala – in TBC pulmonara
✓ Nocturna – in boli cardiace
✓ Continua – in bronhopneumonie
 3

➢ Ritmul
✓ Obisnuita – sub forma unor secuse (accese) simple
✓ Chinta de tuse – mai multe reprize expiratorii + apnee urmata de o repriza
inspiratorie
➢ Intensitatea
✓ Stinsa – voalata datorita distrugerii corzilor vocale – in TBC, neoplasm
✓ Zgomotoasa – latratoare datorita compresiunilor traheobronsice
➢ Tonalitatea
✓ Metalica – in pneumotorax, caverna TBC
✓ Bitonala – in paralizia de nerv recurent
✓ Aspra , ragusita - -in laringita
➢ Productivitatea
✓ Tuse seaca , uscata – in pleurite , pleurezii
✓ Umeda , cu expectoratie – in leziuni acute si cronice bronhopulmonare
➢ Semne si simptome de acompaniament – durere, hemoptizie, varsaturi ,etc.

III.EXPECTORATIA

Def.Eliminarea pe gura in timpul tusei , a substantelor secretate sau excretate de caile

respiratorii , produsul lor fiind sputa .
Caracterele sputei
Cantitatea
✓ Moderata - < 100 cm 3- in AB, bronsita acuta
✓ Abundenta – 100- 300 cm 3- bronsita cronica, TBC pulmonara,N.pulmonar
✓ Masiva - > 300 cm 3- in abces pulmonar, chist hidatic pulmonar
Culoarea
✓ Albicioasa – in perioada de debut a traheobronsitelor
✓ Verde – galguie – in supuratii pulmonare
✓ Ruginie – pneumonia pneumococica
✓ Negricioasa – la mineri( din cauza particulelor de carbune )
✓ Rosie – in N. pulmonar
Mirosul
✓ Inodor (fara miros )– fiziologic
✓ Fetid (urat mirositor ) – in abces pulmonar, gangrena pulmonara ,etc.
Aspectul si compozitia
✓ Mucoasa – incolora , transparenta sau albicioasa , consistenta gelatinoasa
,aderenta la vas- in debutul traheobronsitelor ; o forma speciala este sputa
perlata (contine dopuri mici , opalescente , asemanatoare perlelor – in A.B.)
 4

✓ Seroasa – spumoasa – ca albusul de ou batut ; alb-rozata (in EPA)

✓ Mucopurulenta – opaca , galbena sau verzuie – in bronsita cronica, in TBC
pulmonara
✓ Purulenta – puroi galben verzui , fetida sau inodora – in abces pulmonar
✓ Sero-muco-purulenta – sputa in 3 straturi :alb-galben –verde – in bronsiectazii
✓ Sangvinolenta – in N.pulmonar, TBC pulmonara , etc.
✓ Ruginie – aderenta de vasul in care se afla – in pneumonia pneumococica
✓ Rozata – in “peltea de coacaze “ – in N.pulmonar
VOMICA ( !! diferita de voma ) = evacuarea masiva si brusca a continutului unei cavitati
(obisnuit purulente ) din parenchimul pulmonar , ca urmare a stabilirii unei comunicari intre
cavitate si o bronhie . Poate fi:
➢ Masiva – se elimina intre 400-1000 ml puroi , brusc , pe gura si nas, bocand orofaringele
si generand o stare de asfixie cu cianoza si senzatie de moarte iminenta – in abces
pulmonar , pleurezii purulente , chist hidatic pulmonar
➢ Fractionata – eliminari mici si fractionate ale continutului cavitar

IV.HEMOPTIZIA

Def.Eliminarea pe gura , prin tuse, de sange provenit din aparatul respirator (sputa cu sange ).
Poate fi precedata de : senzatia de gadilitura laringiana , caldura retrosternala , tuse
persistenta , senzatia de plenitudine toracica .
Clasificare
➢ Mica – doar cateva striuri de sange in sputa
➢ Mijlocie – 100-200 ml sange
➢ Mare – 200-500 ml sange
➢ Abundenta - > 500 ml sange
Diagnostic diferential
➢ Cu stomatoragia – sange din cavitatea bucala , amestecat cu saliva , neaerat, se elimina
fara tuse , ex.cavitatii bucale descopera cauza
➢ Cu hemoragia faringiana – sange neaerat, eliminat fara tuse – in leziuni ale faringelui
➢ Cu epistaxisul posterior – eliminare pe gura a sangelui scurs din nas in faringe ; ex.
nasului poate descoperi sursa sangerarii sau ex. orofaringelui poate evidentia scurgerea
de sange din rinofaringe
➢ Cu hematemeza – varsatura cu sange rosu inchis spre negru , neaerat , amestecat cu
resturi alimentare , apare la b.cu antecedente digestive , este precedata de greata ,
varsaturi, se insoteste deseori de melena
Cauze
 5

Respiratorii – pneumonie, TBC, bronsiectazie , N.pulmonar, chist hidatic , infarct

pulmonar, corpi straini intrabronsici , etc.
Cardiovasculare – valvulopatii (stenoza mitrala )
Extrapulmonare – tumori mediastinale , afectiuni sangvine ( leucemii, trombocitopenii),
insuficienta hepatica , insuficienta renala
Afectiuni diverse – traumatisme toracice , tratament cu anticoagulante , etc.

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

I.DUREREA TORACICA (PRECORDIALA )

Poate fi de origine : cardiaca si extracardiaca .
Durerea de origine cardiaca
A.organica – in leziuni ale cordului si vaselor mari
B.functionala – vegetativa
A.Organica
➢ Durerea din angina pectorala - are sediul precordial sau retrosternal , iradiaza in umarul
stang, pe marginea interna a bratului , antebratului si ultimile 2 degete ale mainii stangi,
are caracter constrictiv (ca o gheara ) , apare de regula la efort , se asociaza cu anxietate
si senzatie de moarte iminenta , dureaza 3-5 minute , nu depaseste niciodata 20 minute,
cedeaza la repaus si administrarea de Nitroglicerina sublingual
➢ Durerea din infarctul de miocard – are aproape aceleasi caractere ca in angina
pectorala , insa intensitatea si durata sunt mai mari , comparata cu “lovitura de pumnal”
, depaseste 30 minute , apare si in repaus (chiar si noaptea , in somn); nu cedeaza la
repaus sau la Nitroglicerina sublingual
➢ Dureri anginoase din unele stari circulatorii functionale – anemii severe, tahicardia
paroxistica
➢ Durerea din bolile aortei – poate fi de tip anginos sau sub forma unor dureri atroce care
iradiaza in spate , de-a lungul coloanei vertebrale – in anevrismul disecant al aortei
B.Functionala – apare in absenta oricarei boli cardiace ; se prezinta ca o intepatura , localizata
punctiform la apex (aratata cu un deget ), dureaza cateva secunde , fara legatura cu efortul fizic,
este insotita de iritabilitate, cefalee, insomnia, astenie – in nevroze, emotii, surmenaj
Durerea de origine extracardiaca
Afectiuni ale peretului toracic ce tin de :
➢ Tegumente – zona zoster
➢ Muschi – mialgii, miozite
➢ Nervi – nevralgii intercostale
➢ Articulatii – artrite , artroze
 6

➢ Sani (la femei) = mastodinie (durerea de sani )

➢ MTS osoase
➢ Sdr.Tietze = dureri ale articulatiilor sternoclaviculare I- IV
- In aceste afectiuni , durerea este influentata de miscarile respiratorii, se accentueaza la
apasarea regiunii dureroase , se extinde si inafara regiunii precordiale
Afectiuni ale coloanei vertebrale dorsale- spondilita , spondiloza , hernie de disc ,
traumatisme – durerea este unilaterala sau “in centura “ , agravata de pozitia fixa in
timp ce miscarea o amelioreaza
Afectiuni pleuropulmonare – pleurita , pleurezia stanga , pneumonia, infarct pulmonar-
durerea are caracter de junghi, este accentuata de miscarile respiratorii , dureaza cateva
zile , se asociaza si cu alte semne pleuro-pulmonare
Afectiuni digestive – esofagita si hernia hiatala se insotesc de dureri retrosternale , cu
caracter de pirozis (arsura ); ulcerul gastric , litiaza biliara , pancreatita acuta dau dureri
cu iradiere in regiunea precordiala
Afectiuni ale umarului - periartrita scapulohumerala , nevralgia plexului brahial dau
dureri cu iradiere in regiunea precordiala

II.PALPITATIILE

Def. Senzatii care constau in perceperea amplificata si deformata ale propriilor batai ale inimii ,
pe care in mod normal , nu le percepem.
Apar fiziologic : dupa abuz de cafea , alcool, tutun, emotii , efort fizic, stres si patologic in
afectiuni cardiace si extracardiace .
Cauze
➢ Cardiace – orice afectiune cardiaca poate produce palpitatii dar in special extrasistolia,
fibrilatia atriala , tahicardia paroxistica supraventriculara
➢ Extracardiace
✓ Afectiuni pleuropulmonare – pleurezia masiva
✓ Afectiuni digestive – hernia hiatala , boala de reflux gastroesofagian ,aerofagie
✓ Afectiuni endocrine – tireotoxicoze, spasmofilie, feocromocitom , hipoglicemie
✓ Afectiuni psihice – atacul de panica, nevroze
✓ Medicamente – atropina , tiroxina, miofilinul , etc.
✓ Afectiuni hematologice – anemii
Clasificare
➢ Intermitente – in extrasistole
➢ Paroxistice – apar si dispar brusc, dureaza ore sau zile – in fibrilatia atriala paroxistica,
TPSV
 7

➢ Persistente –in afectiuni valvulare sau congenitale ale inimii, in hipertiroidism, anemie ,
insuficienta aortica, etc.

III.EDEMELE

Def.Acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat, cu infiltratia hidrica a pielii.

o Pielea cu edem este lucioasa ,transparenta ,fara cutele obisnuite , fara elasticitate. Prin
apasarea ei pe un plan osos (tibie, maleola ) apare o depresiune locala numita GODEU ,
prin eliminarea apei din zona respectiva , cu revenirea la forma anterioara
o Cand edemul se generalizeaza si lichidul trece in cavitatile seroase (pleura , pericard,
peritoneu ) se numeste ANASARCA
o Cand lichidul se acumuleaza numai in cavitatea peritoneala (abdomen) se numeste
ASCITA ( ciroza hepatica, TBC peritoneala, insuficienta cardiaca congestive,MTS
peritoneale – cancer digestiv sau genital )
o

o lichid in cavitatea pleurala = pleurezie

o lichid in cavitatea pericardica = pericardita
 8

A.EDEMUL CARDIAC
Cauze: insuficienta cardiaca dreapta,insuficienta cardiaca globala,pericardita cronica
constrictiva
Apect clinic
o culoare – la inceput alb apoi cianotic
o sediu- initial decliv (adica dosul piciorului si retromaleolar ) apoi cu evolutie ascendenta ,
cuprinzand gambele ,coapsele,abdomenul si toracele , fata si pleoapele; in stadii
avansate – anasarca
o la inceput este intermitent , cu caracter vesperal (maxim de intensitate seara ) , lipseste
dimineata la trezire apoi devine permanent
o consistenta – initial moale apoi devine dur pe masura ce boala avanseaza
o nedureros- cand se instaleaza rapid este dureros
o se asociaza si cu alte semne de boala cardiaca : cianoza, turgescenta venelor jugulare ,
hepatomegalie dureroasa ,etc.
o
 9

B.EDEMUL RENAL
Cauze : sindrom nefrotic , GN, etc.
Aspect clinic
o Culoare – alb , palid
o Sediu – la nivelul fetei , in spatele pleoapelor , mai accentuat dimineata la trezire , se
amelioreaza pana la disparitie in cursul zilei
o Consistenta – moale
o Nedureros
o Se asociaza cu simptomatologie renala : dureri lombare , hematurie, HTA, febra
o

C.EDEMUL HEPATIC
Cauze : ciroza hepatica
Aspect clinic
o Culoare –alb
o Sediu – decliv (maleole, partea inferioara a gambei, organe genitate externe) sau sub
forma de ascita
 10

o Consistenta – moale
o Se asociaza cu icter, stelute vasculare , hepatosplenomegalie , circulatie colaterala
o

D.EDEMUL CARENTIAL
Cauze:inanitia
Aspect clinic – debuteaza concomitent la fata si gambe ; sediu- decliv, cuprinde treptat ½
inferioara a corpului care contrasteaza cu cea superioara emaciata; consistenta moale , este
permanent

E.EDEMUL ENDOCRIN
Cauze : hipotiroidie, sindrom Cushing , menopauza, tratament cu cortizon, etc.
Aspect clinic – in hipotiroidie debuteaza facial , la nivelul mainilor , se extinde la tot corpul ,
culoare alb –palid, ferm, dur, nedureros, NU lasa godeu
 11

F.EDEMUL ALERGIC
Cauze : urticarie, alergii medicamentoase sau alimentare
Aspect clinic – alb, moale, limitat de obicei la fata (in spatele pleoapelor si la buze ) , dureaza
putin , este FUGACE ( apare si dispare brusc ), afecteaza mucoasa bucala , linguala, glotica
,laringiana (poate provoca asfixie !!)

G.EDEMUL INFLAMATOR
Cauze :abces, flegmon
Aspect clinic
o rosu, cald , dureros, limitat in vecinatatea procesului inflamator
o permanent
o se asociaza cu adenopatii satelite dureroase, febra