Sunteți pe pagina 1din 2

Competența cheie: comunicarea în limbi străine

Comunicarea în limbi străine este una dintre cele opt competențe-cheie definite de Cadrul


de referință european. Ea constă în abilitatea de a înțelege mesajele vorbite, de a iniția, susține și
încheia conversații și de a citi, înțelege și redacta texte adecvate nevoilor individuale ale unei
persoane. O atitudine pozitivă presupune aprecierea diversității culturale, precum și interesul și
curiozitatea față de limbile străine și comunicarea interculturală.

Competenţa de comunicare în limbi străine defineşte o capacitate lingvistică, general-


umană, abordabilă din perspectivă antropologică, psihologică, pedagogică şi sociologică.
Reprezintă un concept pedagogic operaţional definit la nivel de politică europeană a educaţiei.
Implică elaborarea unui model pedagogic de formare a profesorilor care stimulează procesul de
valorificare a competenţei lingvistice la nivel de competenţă de comunicare în limbi străine,
aplicabil în contexte multiple, deschise în plan formal şi nonformal, cultural şi, mai ales,
intercultural. Miza pedagogică superioară constă în crearea premiselor favorabile pentru
dezvoltarea competenţei de comunicare într-o limbă străină la nivel de competenţă plurilingvă şi
pluriculturală necesară în perspectiva evoluţiilor prezente şi viitoare ale societăţii postmoderne,
informaţionale, bazată pe cunoaştere.

Competența cheie de comunicare în limbile străine poate fi dezvoltată în studiul limbii


române prin înțelegerea relației dintre aceasta și alte limbi europene, spre exemplu, limba
franceză.

În primul rând, în ceea ce privește competențele de comunicare în limba maternă,


consider că limba franceză prezintă numeroase puncte comune cu limba română, astfel încât să
contribuie la formarea acestei competențe cheie. Trebuie să avem în vedere faptul că ambele
limbi sunt romanice și se aseamănă atât la nivel lexical, cât și la nivel gramatical. Multe
împrumuturi, neologisme din limba română provin din limba franceză. În ceea ce privește
gramatica, cele două limbi prezintă sisteme aproape identice, astfel încât elevul, reluând anumite
noțiuni la limba franceză, are ocazia să și le amintească pe cele din limba maternă sau să și le
fixeze, în cazul în care prezintă unele lacune de înțelegere. Nu în ultimul rând, atât la limba
română, cât și la limba franceză, elevul învață să redacteze texte funcționale: scrisori, cereri, fișe
de înscriere, invitații, articole de ziar, anunțuri. În plus, pentru a se exprima atât oral, cât și în
scris, în ambele limbi, elevul trebuie să distingă registrele limbii și să își adapteze discursul în
funcție de interlocutor și de situația de comunicare.

Competențele de comunicare în limba străină sunt cele privilegiate atunci când elevii
studiază limba franceză. Învățând o limbă străină, elevii au acces la un nou orizont cultural, ei
învață să înțeleagă, să exprime și să interpreteze concepte, idei, emoții, fapte și opinii în formă
orală sau scrisă, în maniere adecvate și creative, în diferite registre ale limbii respective și în
funcție de context și de interlocutor.
Grupa 4