Pentru a aplica statistica unei probleme știintifice, industriale sau sociale este

necesar să se înceapă cu un proces sau o populație de studiat. Populațiile pot avea

teme diverse cum ar fi "toate persoanele care trăiesc într-o țară" sau "fiecare
atom cuprins într-un cristal". O populație poate fi, de asemenea, compusă din
observațiile unui proces la diferiți timpi, fiecare informație din observații
folosind drept un număr diferit al grupului în totalitate. Informațiile colectate
despre acest tip de "populații" constituie ceea ce se numește serii de timpi.

Din motive practice, un subset al populației ales numit probă este studiat. Odată
ce o probă reprezentativă a populației este determinată, informațiile sunt
colectate. Aceste date sunt apoi subiectul unor analize statistice, având ca scop
descrierea si deducerea lor.

Statistica descriptivă rezumă datele populației, descriind ce a fost observat în

probă, numeric sau grafic. Descriptorii numerici includ media si deviația standard
pentru tipuri de distribuție continuă a probabilității (ca înalțime sau greutate),
în timp ce frecvența și procentul sunt mult mai utile din punct de vedere al
descrierii datelor categorice.
Statistica deductivă utilizează modele în datele probă pentru a extrage deducții
despre populația reprezentată. Aceste deducții pot lua formă de: răspunsuri da/nu
la întrebări despre date (testarea ipotezei, estimarea caracteristicilor numerice
ale datelor (estimare), descrierea (asocieri) între date (corelare) si modelarea
relațiilor între date[8].
Conceptul de corelare este de notat, în mod special, pentru aptitudinea de a crea
confuzie. Analiza statistică a unui set de date adesea descoperă că două variabile
(proprietăți) ale unei populații au tendința de a varia împreună, de parcă ar fi
fost relevante una alteia. Un studiu de venit anual care se uită și la vârsta de
deces ar putea arăta că oamenii săraci au tendința să trăiască mai puțin decât
oamenii cu o stare financiară mai bună. Se presupune că cele două variabile sunt
legate; cu toate acestea nu sunt cauza uneia sau celeilalte. Fenomenul de corelare
poate fi cauzat de un al treilea fenomen, neconsiderat anterior, numit variabila
spectator. Din acest motiv nu există un mod imediat de a deduce existența unei
relații între două variabile.