MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
IP ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE

LUCRU INDIVIDUAL
la Economie Mondială și Integrare
Europeană

Tema: Modelul economic American

A realizat: Chirița Ionela,

grupa CON202r,
învățământ cu frecvență redusă

A verificat: Dodu Gugea Larisa,

profesor de Economie Mondială și Integrare Europeană

Chișinău, 2020
 CUPRINS

INTRODUCERE ..........................................................................................................................
3
1. CADRUL CONCEPTUAL, EVOLUȚIE, CARACTERISTICILE ȘI ANALIZA
MODELULUI ECONOMIC AMERICAN ............................................................................ 4-9
2. IMPACTUL COVID-19 ASUPRA MODELULUI ECONOMIC AMERICAN ȘI
MĂSURILE APLICATE PENTRU REDRESAREA ECONOMICĂ ............................. 10-
12
3. ANALIZA ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA ȘI IMPACTUL COVID-
19 .................................................................................................................................................
13-15
CONCLUZIE ..............................................................................................................................
16
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 17
ANEXE ................................................................................................................................... 18-
20

2
 INTRODUCERE

În ultimii ani, globalizarea a determinat o creştere semnificativă a economiilor emergente,

dar şi a nivelului ţărilor dezvoltate. Aşa cum uşor se poate observa, suntem spectatori ai unei
lumi tot mai „globalizate”, nelipsită de riscuri multiple. Începând cu inegalitatea dintre oameni,
continuând cu diverse probleme sociale şi ajungând la „distrugerea creatoare” a economiilor
unor ţări, o distrugere inevitabilă şi ireversibilă după intrarea în acest joc, fenomenul globalizării
a devenit o ameninţare.
Actualitatea temei. Tema cercetată este actuală, deoarece economia americană de azi, de
la începutul secolului XXI, este un complex economic militaro-industrial şi informatic care
acţionează pe tot cuprinsul globului. Până la pandemie, economia SUA a înregistrat mulți
indicatori pozitivi. Dar COVID-19 a provocat o profundă criză economică și socială. De aceea,
este actual să analizăm impactul virsului asupra economiei SUA.
Scopul lucrării constă în analiza aspectelor teoretice privind evoluția, caracteristicile și
trăsăturile distictive ale modelului economic american și determinarea influenței pandemiei
asupra economiei americane, dar și a Republicii Moldova.
Metodologia cercetării. În elaborarea lucrării au fost utilizate următoarele metode de
cercetare: studiu monografic, observarea și identificarea, analiza, compararea și gruparea,
sinteza.
Structura lucrării. Prezenta lucrare cuprinde următoarele compartimente: introducere,
trei paragrafe, concluzii, bibliografie și anexe.
În introducere este argumentat scopul și importanța lucrării, sunt expuse obiectivele
propuse pentru atingerea scopurilor.
Paragraful I ,,Cadrul conceptual, evoluție, caracteristicile și analiza modelului economic
american” cuprinde informații teoretice privind modelul economic american, cât și o analiză a
aspectelor pozitive și a riscurilor acestui model promovat.

3
 Paragraful II ,,Impactul COVID-19 asupra modelului economic american și măsurile
aplicate pentru redresarea economiei” analizează modul în care pandemia a influențat viața
economică și măsurile implimentate pentru îmbunătățirea situației economice.
Paragraful III ,,Analiza economiei Republicii Moldova și impactul COVID-19” cuprinde
informații referitoare la economia Republicii Moldova, trăsăturile sale specifice și analizează
modificările indicatorilor economici în pandemie.
În concluzie sunt generalizate informațiile din lucrare. Bibliografia prezintă sursele
informaționale utilizate în lucrare. Anexele justifică unele analize efectuate.

1. CADRUL CONCEPTUAL, EVOLUȚIE, CARACTERISTICILE ȘI

ANALIZA MODELULUI ECONOMIC AMERICAN

America datorează nivelul dezvoltării sale economice actuale factorilor istorici, precum
lipsa peroadei feudaliste, factorilor sociali, respectiv experiența pe care populația coloniilor a
dobândit-o de-a lungul perioadei de dominație imperială. [5]
Economia americană a fost relansată după câștigul în alegeri al lui Ronald Reagan, care a
făcut prin sloganul ,,America revine” să dispară din mentalitatea americanilor trista amintire a
războiului din Vietnam și a celui din Coreea.
Modelul economic de piaţă american se află la confluenţa a două mari modele teoretice, şi
anume: modelul neoclasic (în acest tip de economie intervenţia statului este exclusă) şi modelul
keynesist (în care intervenţia statului este acceptată doar ca agent economic decizional).
Fondul prielnic, privilegiile de care a putut beneficia economia Americană, sunt
reprezentate în figura 1.1.
t ocuapit ldea
1.S
4. P
rm
one ivlegtar ul e surpim selar
2.R
3.
ehn lo gia
T

4
Sursa: elaborat de autor în baza [5]

Figura 1.1. Privilegiile economiei americane

Conform figurei 1, putem constata că unul dintre privilegiile economiei americane este
stocul de capital. În interiorul granițelor Statele Unite posedă imense infrastructuri: aeroporturi,
autostrăzi, universități, uzine, patrimoniu imobiliar.
Resursele primare de care dispun Statele Unite, sunt printre cele mai importante de pe
glob. Rezervele ei energetice - în special sub formă de gaz natural și de carbune - sunt imense.
Cu excepția câtorva minereuri strategice, ea posedă aproape toate metalele. Potențialul uman
american al patrulea din lume din punct de vedere numeric, însă primul în rândul țărilor
civilizate, constituie la randul ei o bogație fără echivalent. Deci, atunci când în Orientul Mijlociu
resursele de petrol vor fi aproape de zero, Statele Unite vor fi printre puținele state care își vor
putea desfășura activitatea de producție folosind resursele proprii.
În domeniul tehnologiei, SUA beneficiază de un avantaj însemnat. Ei speculează pe piața
internațională a forțelor de muncă pentru achiziționarea celor mai mari specialiști.
Privilegiul monetar, care se dovedește a fi hotărâtor. Începând cu 1945, dolarul servește
drept monedă de referință în tranzacțiile internaționale. De asemenea, el este și principala
monedă de rezervă pe care o înmagazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor. [5]
Economia americană de la începutul secolului XXI, este un complex economic
militaroindustrial şi informatic care acţionează pe tot cuprinsul globului şi care se caracterizează
prin câteva trăsături evidențiate în figura 1.2.

Trăsături

2. Se bazează pe 3. Firmele au autonomie

1. Economie în expansiune de decizie
proprietate și libertate

Sursa: elaborat de autor în baza [1]

Figura 1.2. Trăsăturile economiei americane

Conform figurei 1.2, distingem că prima trăsătură a sistemului economic american este
expaniunea continuă a economiei. Nu e o ţară mai dinamică şi care, într-un timp atât de scurt de
la crearea sa, să se poată afirma drept prima putere economică a lumii. La sfârşitul Primului
Război Mondial, imperiul britanic îşi ceda întâietatea în plan economic şi militar în favoarea
5
Americii. Expansiunea este logica de existenţă a lumii capitalului, iar lumea capitalului, este
condusă de către SUA. Indiferent dacă discutăm despre capitalul industrial, comercial sau
bănesc. Azi, teritorii întregi se află sub protectoratul militar şi economic american: Europa,
America de Sud, Mexic, Canada, Australia. Altele se află în dependenţă financiară de America,
aşa cum este China, iar altele se află într-o situaţie de parteneriat economic şi militar activ, aşa
cum este Rusia. Dincolo de expansiunea sa economică, ţara despre care discutăm controlează şi
instituţional lumea. Este vorba aici despre instituţii internaţionale ca Fondul Monetar
Internaţional, Banca Mondială, Organizaţia Mondială pentru Comerţ sau despre principala
organizaţie militară internaţională – NATO. Expansiunea economiei americane este proces prin
care noi state şi zone întregi ale planetei intră sub dominaţie americană. [1]
O altă trăsătură este economia bazată pe proprietate și libertate. Astfel, caracteristicile
economiei de piață a Americii sunt:
 specializarea firmelor în obţinerea anumitor bunuri;
 autonomia şi independenţa economică a firmei;
 piața este instituția economică centrală;
 economia este puternic monetizată, legăturile economice dintre agenţii economici se
desfăşoară sub forma tranzacţiilor bilaterale de piaţă;
 toate bunurile economice îmbracă forma de marfă.
În America tot ceea ce se produce este destinat vânzării, comerţului. Orice decizie şi orice
acţiune a oricărui agent economic care este pus în faţa unei alternative sunt guvernate de
principiul avantajului comparativ.
Firmele americane au autonomie de decizie, aceasta fiind fundamentată pe interesul
agentului economic izvorât din proprietatea privată. Există extrem de puţine capacităţi de
producţie care nu se află în proprietatea privată.
Stocul de capital pe care SUA l-a acumulat după al Doilea Război Mondial este unul
imens. În interior America posedă imense infrastructuri, dintre cele mai moderne: aeroporturi,
autostrăzi, drumuri , uzine, universităţi, patrimoniu imobiliar. În afara graniţelor naţionale,
multinaţionalele americane controlează un uriaş potenţial. Aceasta este strategia managerilor
americani de păstrare cu mare grijă a resurselor proprii. În domeniul tehnologiilor, avantajul
este, de asemenea, foarte mare. Cei mai mari cercetători, cei mai buni ingineri, cei mai dotaţi
studenţi au venit să lucreze în SUA. Ei formează un capital uman unic prin modul lor de
pregătire.

6
 America este ţara care-şi datorează nivelul de dezvoltare şi altor caracteristici economice
şi sociale, cum ar fi: lipsa perioadei feudale în istoria sa politică şi economică, atitudinea,
moştenirea imperiului britanic.
Acum, la început de secol XXI, putem vorbi despre un nou model american de economie
sau despre modelul neoamerican cu următoarele trăsături:
 sectorul public ce produce bunuri necomerciale este unul neglijabil şi are o tendinţă de
reducere;
 piaţa are un rol determinant în circulaţia bunurilor de la producător la consumator,
majoritatea schimburilor derulându-se după principiul pieţei;
 baza politicii economice o constituie stimularea ofertei, iar în deciziile adoptate
prevalează reuşita individuală şi maximizarea profitului individual;
 preţurile bunurilor depind de condiţiile aleatorii ale pieţei;
 fiscalitatea este redusă, iar implicarea statului în economie este neglijabilă;
 întreprinderea, ca centru al activităţilor economice, este considerată bun comercial ca
oricare altul;
 piaţa financiară şi, în primul rând, bursa au rol decisiv de barometru al activităţii
economice în raport cu alte forme ale economiei de piaţă;
 un sistem de învăţământ elitist care tinde să funcţioneze după regulile pieţei;
 politici economice şi un sistem de valori care încurajează consumul;
 grad redus de securitate economică faţă de riscuri (şomaj, boală, sărăcie). Protecţia
socială este mai ales o chestiune individuală, sau, cel mult, a organizațiilor de caritate.
[1]
În figura 3 sunt reprezentate trăsăturile distinctive ale modelului economic american.

7
 lifsc
u
ta
șm
p
re
x
o
n,țb
jd
g
ă
z
v -î

Sursa: elaborat de autor în baza [1]

Figura 1.3. Trăsăturile disticte ale modelului economic american

Un alt aspect important este reprezentat de critica adusă sistemului american, bazat pe
speculaţie, pe comisioane ridicate, o critică a Wall Street-ului, o critică a administraţiei Bush şi
chiar a administrației Obama. Mult mai valoroasă este ideea de recesiune a libertăţii, de declin al
acestui drept, o încălcare a dreptului poporului american de a fi liber. Acest sistem economic a
creat bancheri şi brokeri supraplătiţi, recompensaţi pentru greşelile lor, care hrăneau şi creau
nevoi suplimentare pentru individul american (oferindu-i credite, chiar şi când nu era eligibil),
încălcându-i libertatea şi transformandu-l pe individ dintr-o persoană liberă într-o persoană
încorsetată într-un sistem economic, devenind un sclav al unui sistem bancar bazat pe speculaţie
şi comisioane uriaşe. Aşadar, acordarea de credite ipotecare toxice, credite care erau acordate
unor persoane care nu îndeplineau condiţiile de creditare, credite securitizate prin transferul
acestora către investitori străini, pentru a fi partajate riscurile şi pentru o mai bună absorbţie, au
dus la colapsul modelului economic american, model bazat pe speculaţie. Bazele sale sunt
evidenţiate în figura 1.4.

8
 Figura 1.4. Eșecul modelului economic bazat pe speculație și dereglamentare

Lipsa de profesionalism a brokerilor de credite, care prezentau şi falsificau date cu privire

la veniturile solicitanţilor, cu scopul de a îndeplini condiţiile de creditare, lipsa de informare a
solicitanţilor cu privire la riscurile la care se supuneau prin creditele pe care le solicitau, băncile
reuşind să le creeze nevoi şi dorinţe pe care poate mulţi dintre ei nu le aveau, plus lipsa unei
reglementări pentru a menţine stabilitatea economică reprezintă „paraziţii” care „au infectat”
pieţele financiare ale sistemului economic american.
Acestea au reprezentat instrumente negative care au dus la această „cădere liberă”. În
figura 1.5 sunt reprezentate aceste aspecte.

Figura 1.5. Caracteristicile potlogăriei ipotecare

Criticile aduse modelului economic american sunt:

 lipsa de reglementare în ceea ce privește acordarea creditelor toxice;
 dereglementarea realizată ce a permis o netezire a căilor prin care bancherii au putut
să acorde credite toxice;

9
  combaterea persoanelor responsabile cu rezolvarea problemelor din sectorul
financiar;
 adoptarea unor măsuri neadecvate, precum scăderea ratei dobânzii la un procent, ceea
ce a dus la crearea unui balon speculativ;
 incompetența băncilor de a evalua riscurile;
 atitudinea conservatorilor, conform căreia statul să nu se angajeze în activităţi
financiare pentru a ajuta populaţia. [2]
Remediile (căile de îmbunătățire) sunt următoarele:
 împrumutarea de către stat la dobânzi foarte mici sau chiar zero pentru a pune la
dispoziţia populaţiei un credit nu atât de scump; aceasta s-ar traduce într-un câştig
pentru stat, populaţie, dar nu şi pentru bănci;
 cauţionarea financiară a împrumutătorilor, ca modalitate de combatere a executărilor
silite;
 soluţii în favoarea populaţiei – de salvare a locuinţelor – fără a cauţiona băncile
creditoare care ar trebui obligate să suporte consecinţele faptului că nu şi-au apreciat
riscuri aşa cum se cuvine;
 soluţii în sprijinul onorării de către populaţie a rambursării împrumuturilor;
 statul ar trebui să menţină ocuparea deplină şi o economie stabilă, să promoveze
inovarea, să furnizeze protecţie şi asigurări sociale şi să preîntâmpine exploatarea
abuzivă. [2]
Actuala criză a demonstrat că indiferent de mărimea sistemului economic, fie el chiar şi
imperiu, dezechilibrele au loc şi se petrec, dacă nu există o legătură strânsă de colaborare între
stat şi mediul economic. Actuala criză demonstrează că ambele modele, şi cel anglo-saxon, bazat
pe „laissez-faire”, şi libertatea pieţelor, şi cel european, al statului bunăstării, al statului social, s-
au dovedit a fi imperfecte, fiind limitate si generatoare de crize.

2. IMPACTUL COVID-19 ASUPRA MODELULUI ECONOMIC AMERICAN ȘI

MĂSURILE APLICATE PENTRU REDRESAREA ECONOMIEI

10
 COVID-19 a lovit și economia Statelor Unite. Activitatea companiilor a scăzut pentru
prima dată în patru ani. Numărul comenzilor noi a scăzut în general, ceea ce înseamnă că
efectele epidemiei încep să se resimtă şi asupra economiei Statelor Unite, cea mai mare din lume.
De asemenea, au scăzut și Indicatorii Purchasing Manager's Index (PMI) ai IHS Markit pentru
sectorul manufacturier şi pentru sectorul serviciilor. Şocul economic se simte atât pe partea
cererii, cât şi pe partea ofertei, atât pe partea comercială, dar şi pe partea serviciilor. Pe partea
ofertei producţia tinde să scadă cel puţin la nivelul economiilor puternic afectate precum China,
în timp ce pe partea cererii comenzile scad.
Indicele PMI pentru servicii a scăzut 4 puncte la 49,4 puncte. Temerile cu privire la
coronavirus loveşte de asemenea în companiile din turism şi industria de transport şi în special
cea aviatică. Indicatorul PMI pentru industrie a scăzut de la 51,9 puncte în ianuarie la 50,8
puncte luna februarie. O valoare peste 50 înseamnă expansiune a activităţii în timp ce un punctaj
sub reprezintă contracţie. Gigantul Apple a avertizat recent că vânzările sale în 2020 vor fi sub
estimările anterioare, un scenariu prognozat şi de Volkswagen, unul din cei mai mari producători
auto din lume. [3]
Principalele impacte ale COVID-19 asupra economiei SUA sunt:
 principala componentă a PIB-ului (consumul privat) a consemnat un ritm trimestrial
anualizat de declin de 33,2%, pe fondul deteriorării climatului din piața forțe de muncă și
creșterii ratei de economisire, ca urmare a restricțiilor implimentate pentru contracararea
crizei sanitare
 investițiile productive s-au diminuat cu un ritm trimestrial anualizat de 29,2% în
trimestrul II
 variația stocurilor a contribuit nefavorabil la ritmul trimestrial al PIB-ului
 consumul guvernamental a crescut cu o rată trimestrială în accelerare la 2,5%
 cererea externă netă a contribuit pozitiv la dinamica economiei în trimestrul II: de la
0,62% la 0,90%
 exporturile și importurile s-au diminuat cu ritmuri trimestriale de 64,4% și respectiv
54,1%
 diminuarea PIB-ului cu 9% în trimestrul II etc. [10]
SUA a înregistrat până la data de 10 mai 2020 peste 1,30 milioane de cazuri și circa 80 de
mii de decese, adică aproximativ o treime din totalul mondial (worldmeters.info, 2020). Șomajul
a cunoscut o creștere accentuată, într-un interval de o lună și jumătate (de la jumătatea lunii
martie până la sfârșitul lunii aprilie) ajungând la peste 30 de milioane de persoane, în timp ce
PIB a înregistrat în trimestrul I o contracție estimată de 4,8%. Ca răspuns la aceste fenomene, în

11
perioada 15 martie – 6 aprilie 2020 administrația SUA s-a concentrat pe 3 direcții: a)
controlarea răspândirii virusului; b) stabilizarea economiei; c) sprijinirea cercetărilor pentru
realizarea unor mijloace medicale de tratare și imunizare.
Măsurile de stabilizarea economiei din perioada menționată au inclus în principal
adoptarea pe 27 martie a unui pachet de stimulare a economiei (Coronavirus Aid, Relief, and
Economic Security Act – CARES Act) în valoare de peste 2 trilioane dolari (Cochrane, E., Gay
Stolberg, S., 2020). Pachetul conține prevederi destinate să sprijine angajații/populația,
întreprinderile mici și mijlocii, spitalele precum și o serie de industrii grav afectate.
Sprijinirea angajaților și a populației. Măsurile prevăd acordarea a câte 1200 dolari
pentru un adult, respectiv 2400 dolari pentru un cuplu, şi asistenţă suplimentară pentru fiecare
copil. Ajutorul va fi acordat pentru persoanele cu veniturile anuale de până la 75000 dolari pe an
sau 150000 dolari pe an pe familie, scăzând progresiv cu 5 dolari pentru fiecare 100 dolari
venituri peste pragul menționat. Conform estimărilor circa 140 de milioane de gospodării vor
beneficia acest ajutor. Totodată, s-a decis majorarea ajutorului de şomaj cu 600 de dolari pe
săptămână, timp de patru luni, în plus faţă de cuantumul stabilit de fiecare stat în parte. Ajutorul
de şomaj diferă de la stat la stat, fiind în medie de 385 dolari pe săptămână.
Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Pentru sectorul IMM (companii care au
sub 500 de angajaţi) sunt prevăzute împrumuturi şi garanţii în valoare de 367 de miliarde 2
dolari. Acest sector a fost puternic afectat de limitarea circulației și de măsurile de distanţare
socială.
Ajutorul pentru spitale. Pentru sistemul medical american a fost prevăzut un adevărat
"Plan Marshall" care include suma de 150 de miliarde dolari pentru finanţarea spitalelor,
personalului şi echipamentelor de protecţie, pentru teste medicale, instruire şi noi angajări.
Sprijinirea industriilor grav afectate. Măsurile adoptate prevăd 500 miliarde dolari
pentru credite destinate firmelor afectate, din care: 25 miliarde dolari pentru companiile aeriene
care transportă pasageri, 4 miliarde dolari pentru companiile aeriene care transportă mărfuri, 17
miliarde dolari pentru companiile care constituie infrastructuri critce. Diferența de 454 miliarde
dolari este reprezentată de împrumuturi guvernamentale și garanțiilor de împrumut, inclusiv prin
facilități de creditare asigurate de Sistemul Rezervelor Federale (FED). Legislația adoptată
prevede și monitorizarea suplimentară a acestor fonduri de către un inspector general, similar
modelului Troubled Asset Relief Program (TARP) adoptat în octombrie 2008 pentru salvarea
sectorului financiar.
În afara pachetului de stimulente CARES Act, au fost luate sau se discută și măsuri
privind:

12
  invocarea legii producției pentru apărare pentru a dispune producerea de echipamente
medicale în fabrici din industria de automobile, precum și pentru asigurarea
funcționării industriei de prelucrare a cărnii;

 limitarea sau interzicerea exporturilor de echipamente și produse medicale, precum și

suspendarea pe termen de 60 de zile a emiterii cardurilor pentru rezidență permanentă
(green cards);

 exprimarea intenției de a elimina China din lanțurile globale ale valorii care implică
firme din SUA;

 continuarea discuțiilor privind adoptarea unui program masiv (de circa 2 trilioane
dolari) de investiții în infrastructură care, pe de o parte era necesar de mult timp și
care, pe de altă parte, în condițiile crizei Covid-19 ar putea asigura numeroase locuri
de muncă și comenzi pentru industrie, chiar dacă ar conduce la creșterea datoriei
(Lee, D., 2020);

 anunțarea intenției de către Banca Rezervelor Federale (FED) de a derula în luna mai
2020 un program în valoare de 600 miliarde dolari pentru facilitarea creditării
întreprinderilor mici și mijlocii (Crawley, F.C., Daniel et al, 2020).
În condițiile crizei Covid-19 numai bugetul de 512 milioane dolari al BARDA a fost
suplimentat cu 3,2 miliarde dolari pentru activități de cercetare, producție și achiziționare de
echipamente și produse medicale. [4]

13
 3. ANALIZA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA ȘI IMPACTUL
COVID-19

Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea

maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt: fructele,
legumele, vinul și tutunul. Cu toate acestea, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje,
echipament și unelte electronice pentru automobile.
 Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe
proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.
Creşterea economică şi tendinţa de reducere a sărăciei sânt strâns corelate în Republica
Moldova cu fluxul de remitenţe şi consumul generat de acestea. Câştigurile din munca
moldovenilor aflaţi peste hotarele ţării au alimentat venitul disponibil al gospodăriilor casnice,
conducând la majorarea cererii agregate de consum. Constrânsă de capacităţile de producţie
autohtone limitate, această cerere a fost satisfăcută, în mare măsură, de importurile de bunuri şi
servicii. Bugetul public naţional a beneficiat de pe urma acestei situaţii, însă balanţa comercială a
evoluat în direcţia unui deficit comercial alarmant.
În figura 3.1 sunt reprezentate principalele efecte ale pandemiei asupra economiei
Republicii Moldova.
o irv eaun i
L
de jadec aflteîcion nm
i
D etr iorae a oziț ia
P
fiscalpozț ei niajm velunso m inlautră
D efic itde
co nt curent

Sursa: elaborat de autor în baza [8]

Figura 3.1. Principalele efecte negative ale COVID-19 asupra economiei Republicii
Moldova

Pandemia a lovit o economie ce deja era în declin. După creșterea modestă de la

sfârșitul anului trecut și exacerbată de pandemie, activitatea economică a scăzut în primele trei
14
trimestre ale anului 2020, acest lucru fiind determinat în primul rând de reducerea cheltuielilor
pentru consum ale gospodăriilor și a variației stocurilor. Pe partea de resurse, măsurile de
carantină au oprit comerțul și producția industrială, în timp ce o secetă extremă a afectat
agricultura. Numărul populației ocupate a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani. După
încheierea carantinei economia a început treptat să-și revină, dar majoritatea indicatorilor pe
termen scurt rămân în teritoriu negativ.
Poziția monetară a ajuns la un nivel minim record. Pe fondul reducerii prețurilor la
petrol și a cererii interne, inflația a încetinit semnificativ în 2020, astfel că a ieșit din limita
inferioară a coridorului de țintire în luna august. Ca răspuns, Banca Națională a redus rata de
bază de 5 ori până la un nou record minim de 2,65 procente. Rata rezervelor obligatorii în lei s-a
redus la 32 procente de la o valoare record de 42,5 procente în 2019.
Compresia importurilor a dus la o îmbunătățire a deficitului de cont curent (CC). În
prima jumătate a anului 2020, ca urmare a scăderii prețurilor la energie și a cererii interne
anemice, importurile s-au contractat cu 16,4 procente, mai determinant decât declinul
exporturilor (-7,4 procente) și cel al remiterilor (-4,6 procente). Ca urmare, CC de -4,4% din PIB
este de aproape 2,5 ori mai mic decât în aceeași perioadă a anului 2019. Deficitul a fost finanțat
în principal prin instrumente de datorie, predominant publice. În septembrie, datoria externă a
înregistrat circa 65 procente din PIB. În același timp, rezervele valutare sunt la un nivel
confortabil, cel mai înalt din ultimii 15 ani - 3,5 miliarde dolari SUA.
Poziția fiscală s-a deteriorat pe măsură ce economia a intrat în recesiune. Până la
sfârșitul lunii octombrie, veniturile au scăzut cu 1,7 procente, impozitul pe venit și TVA la
importuri fiind principalele forțe motrice. Cheltuielile publice au crescut pe măsură ce
autoritățile au introdus măsuri de atenuare a pandemiei. Prioritatea fiind acordată cheltuielilor
sociale, pe când investițiile s-au contractat cu peste 4 procente. Ca urmare, deficitul va ajunge la
4,5 procente din PIB, stimulând creșterea datoriei publice și public garantate cu 4 puncte
procentuale până la 31,4 procente din PIB. [8]
Incertitudinile legate de evoluția pandemiei vor menține economia sub nivelul său
potențial. În cazul unor condiții mai favorabile în urma dezvoltării de vaccinuri, prognozăm
o creștere economică de 3,8 procente în 2021. Încrederea consumatorilor și a investitorilor se va
redresa pe fundalul stabilizării remiterilor, creșterii salariilor publice și a poziției monetare
acomodative. De asemenea, se așteaptă ca majoritatea sectoarelor să-și revină, deși estimăm că
nivelul anului 2019 va fi atins doar în 2022. Sectorul agricol își va reveni puternic după recolta
slabă din acest an. Deși estimăm că deficitul de cont curent se va micșora în 2020, el se va lărgi
treptat pe măsură ce economia începe să accelereze. În mod similar, se preconizează că inflația

15
medie va înregistra valori sub nivelul de 5 procente al țintei pe parcursul anilor 2020-2021, dar
va crește pe măsură ce redresarea se intensifică. [8]
Conform tabelului A 1.1, constatăm că Ministerul a previzionat o descreștere în termeni
reali a PIB-lui față de anul 2019 cu 3%, ceea ce reprezintă o scădere de 6,8 puncte procentuale
față de proiecția inițială de creștere cu 3,8%. Mai în detaliu, proiecțiile arată că epidemia de
corona virus va duce la scăderea exporturilor cu 16,4% față de previziunile inițiale, a
importurilor cu 17,7%, a producției industriale cu 6,9%, a producției agricole cu 13,2%, iar a
investițiilor în active imobilizate cu 13,2%. În acest context, fondurile de remunerare a muncii ar
urma să scadă cu 5,5% pentru întreg anul 2020, iar salariul mediu nominal lunar ar rămâne
neschimbat în termeni reali (la prețuri comparabile) față de anul 2019.
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (figura A 2.1) arată că
numărul de șomeri înregistrați a crescut de la 16,6 mii la sfârșitul anului 2019 până la 33,2 mii de
persoane la începutul lunii iunie 2020. Diferența dintre cele două valori, de 16,7 mii de persoane,
nu reprezintă însă totalitatea persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă, întrucât multe
dintre acestea nu s-au înregistrat la direcțiile de ocupare a forței de muncă.
O măsură indirectă care ar permite estimarea numărului de persoane care și-au pierdut
locul de muncă ca urmare a pandemiei este dată de evoluția încasărilor la bugetele asigurărilor
sociale de stat și ale asigurării obligatorii de asistență medicală între ianuarie și aprilie, care au
scăzut cu 10,8% și 9,9% respectiv între februarie și aprilie (figura A 2.2).
Consider că comunicarea deficitară a guvernului Republicii Moldova în ceea ce privește
impactul real al perioadei de stare de urgență asupra economiei și salariaților, gestiunea rigidă a
bugetului, precum și măsurile modeste de sprijin economic au indus o stare generală de
neîncredere, ceea ce a agravat nu numai impactul socio-economic al stării de urgență, dar a redus
și eficiența măsurilor sanitare.

CONCLUZIE

16
 Modelul economic de piaţă american se află la confluenţa a două mari modele teoretice, şi
anume: modelul neoclasic (în acest tip de economie intervenţia statului este exclusă) şi modelul
keynesist (în care intervenţia statului este acceptată doar ca agent economic decizional).
Relansarea economiei americane , la finele secolului trecut, începe cu preluarea puterii de către
Ronald Reagan şi are la bază o importantă moştenire financiară şi tehnologică.
Azi, putem discuta despre un model neoamerican al economiei de piaţă bazat pe trăsături
distincte cum ar fi: sectorul public este neglijabil şi are tendinţa de reducere; piaţa are rolul
determinant în circulaţia bunurilor; baza politicilor economice o constituie stimularea ofertei; în
deciziile economice prevalează reuşita individuală şi maximizarea profitului; fiscalitatea este
redusă , iar implicarea directă a statului în viaţa economică este neglijabilă; întreprinderea ca
centru al activităţii economice este considerată bun comercial ca oricare altul; piaţa financiară şi,
în primul rând, bursa are rolul decisiv de barometru al activităţii economice în raport cu alte
forma de piaţă.
COVID-19 a lovit și economia Statelor Unite. Activitatea companiilor a scăzut pentru
prima dată în patru ani. Numărul comenzilor noi a scăzut în general, ceea ce înseamnă că
efectele epidemiei încep să se resimtă şi asupra economiei Statelor Unite, cea mai mare din lume.
De asemenea, au scăzut și Indicatorii Purchasing Manager's Index (PMI) ai IHS Markit pentru
sectorul manufacturier şi pentru sectorul serviciilor. Şocul economic se simte atât pe partea
cererii, cât şi pe partea ofertei, atât pe partea comercială, dar şi pe partea serviciilor. Pe partea
ofertei producţia tinde să scadă cel puţin la nivelul economiilor puternic afectate precum China,
în timp ce pe partea cererii comenzile scad.
Actuala criză a demonstrat că indiferent de mărimea sistemului economic, fie el chiar şi
imperiu, dezechilibrele au loc şi se petrec, dacă nu există o legătură strânsă de colaborare între
stat şi mediul economic. Actuala criză demonstrează că ambele modele, şi cel anglo-saxon, bazat
pe „laissez-faire”, şi libertatea pieţelor, şi cel european, al statului bunăstării, al statului social, s-
au dovedit a fi imperfecte, fiind limitate si generatoare de crize.
În concluzie, măsurile social-economice foarte modeste din perioada stării de urgență și
comunicarea deficitară a autorităților au expus salariații riscului concedierilor și pierderii
veniturilor, au lăsat în mare parte întreprinderile să facă față singure pierderilor veniturilor,
promițându-le doar sprijin pentru reducerea costului finanțărilor când își vor relua activitatea, și
au redus gradul de încredere și deci de conformare a populației față de măsurile sanitare impuse
de guvern, ceea ce a afectat nu doar situația economică a țării, dar și cea sanitar-epidemiologică.

BIBLIOGRAFIE

17
1. https://core.ac.uk/download/pdf/6294189.pdf
2. http://store.ectap.ro/articole/744_ro.pdf
3. https://www.digi24.ro/stiri/economie/coronavirusul-zdruncina-economia-mondiala-iar-
efectele-se-anunta-dramatice-primele-lovite-bursele-europene-si-companiile-americane-
1265086?
__grsc=cookieIsUndef0&__grts=53622312&__grua=2d6330f380f44ac20f3a02eed0958f
66&__grrn=1
4. https://acad.ro/SARS-CoV-2/doc/d18-Masuri_economice_posibile.pdf
5. https://ro.scribd.com/doc/77129166/Modelul-Economic-American-Si-Cel-Japonez
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Republicii_Moldova
7. http://www.presedinte.md/titlul4
8. https://www.worldbank.org/ro/country/moldova/brief/moldova-economic-update
9. http://fes-moldova.org/fileadmin/user_upload/2020/Publications/FES-Analiza-
Masurile_COVID-19.pdf
10. https://www.zf.ro/business-international/prabusire-dezastruoasa-pentru-sua-economia-a-
scazut-cu-un-ritm-19596366

18
ANEXE

Anexa 1

19
Tabelul A 1.1

20
Anexa 2

21
 Figura A 2.1. Evoluția numărului de șomeri

Figura A 2.2. Evoluția încasărilor la bugetul de asigurări sociale de stat obligatorii și la

bugetul de asigurare obligatorie de asistență medicală

22