Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure

AN ŞCOLAR 2019-2020

Negoi Ioan Valentin

 PROIECT LECŢIE

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învătământ:
Colegiul Naţional ,,Nichita Stănescu’’ Ploieşti
Profesor: Negoi Ioan Valentin
Data: 19.V.2020
Obiectul: Istoria Românilor
Clasa: a VI-a
Unitatea de învăţare: Secolul Naţiunilor
Tipul lecţiei: fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor
Timp alocat: 50’

Competenţe specifice:
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare
2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse variate
4.1. Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia

Competenţe derivate:
C 1 – definirea termenului istoric ad-hoc
C 2 – extragerea unor informaţii esenţiale despre unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei dintr-o fişă de lucru
Activităti de învăţare:
A 1 – realizarea de fişe
A 2 - studierea unei surse istorice
A3 - compararea a două naţiuni formate în secolul XIX pe baza unor surse istorice
Organizarea spaţiului de instruire a resurselor:
a) Locul de desfăşurare: sala de clasă
b) Clasa: omogenă cu potenţial intelectual normal
c) Material didactic: Magda Stan, Istorie- Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2017
d) Material bibliografic: Coe, Michael D, The Maya, Ed. Sixth edition, New York, 1999; • S. Oane, M. Ochescu, Istorie Universală Modernă şi
Contemporană, Manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educational; Magda Stan, Istorie – Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2018
Metode şi procedee didactice: conservaţia euristică, comparaţia, demonstaţia, problematizarea, descoperirea, expunerea.
Forme de organizare a activitătii: activitate frontală şi pe grupe.
Evaluarea: orală (stimularea participării elevilor la formulări de răspunsuri, analiza acestora).
SECVENŢELE C.D CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII FORME ŞI
INSTRUIRII ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR DIDACTICE INSTRUMENTE
PROFESORULUI DE EVALUARE
I. ORGANIZAREA - consemnarea absenţelor - Elevul de serviciu comunică
CLASEI ŞI - pregătirea climatului social- eleviii absenţi.
CAPTAREA afectiv necesar învăţării
ATENŢIEI Prezintă competenţele lecţiei Ascultă profesorul.
ELEVILOR
(2’)

II. VERIFICAREA,
REACTUALIZAREA, Profesorul îi întreabă pe elevi care - Elevii răspund ,,1848 în Ţările
SISTEMATIZAREA a fost ultima lecţie predată. Române’’
CUNOŞTINŢELOR Profesorul pune 3 întrebări elevilor
(3’)
pentru reactualizarea cunoştinţelor.
Descoperire Evaluarea
1) Cum mai este supranumită R. Paşoptistă Conversaţie predictivă
revoluţia din 1848? euristică
2) Care au fost cele trei principii pe R. Libertate, Egalitate, Fraternitate Explicaţia
care s-a bazat revoluţia de la 1848?
3) Numiţi câte 2 reprezentanţi ai R. Moldova: Mihail Kogălniceanu,
revoluţionarilor din Moldova şi Alexandru Ioan Cuza
Ţăra Românească: Nicolae
Ţara Românească.
Bălcescu, Gheorghe Magheru

III. ANUNŢAREA Profesorul trece pe tabla titlul noi Elevii scriu de pe tablă în caiete
TEMEI ŞI A lecţii ,,Formarea statelor titlul lecţiei.
COMPETENŢELOR naţionale’’
SPECIFICE (5’) Profesorul îi anunţa pe elevi că se
 vor concentra pe un anumit studiu
de caz. Descoperire Evaluarea
Conversaţie predictivă
Pentru ai ajuta pe elevi să-şi dea euristică
seama despre ce naţiune este vorba Elevii recunosc melodia şi spun ca Explicaţia
la studiul de caz profesorul pune o este Hora Unirii.
melodie ,,Hora Unirii’’,,Vasile Elevii ajung la concluzia ca vor
Alecsandri’’.ppt. slide 2 avea ca studiu de caz ,,Unirea
Profesorul scrie pe tablă ,,Unirea Ţărilor Române din 1859’’
Moldovei cu Ţăra Românească’’

Profesorul îi intreabă pe elevi dacă

ştiu cine a scris versurile melodiei.
Profesorul le spune elevilor sub
forma ,,ştiaţi că’’:
Hora Unirii este o poezie de Vasile
Alecsandri, publicată pentru prima
dată în 1856, în Steaua Dunării,
revista lui Mihail Kogălniceanu,
titlul original fiind Hora Unirei. Se
cântă mereu pe data de 24 ianuarie,
când s-au unit Moldova și Țara
Românească, sub domnia lui
Alexandru Ioan Cuza. Muzica a
fost compusă de Alexandru
Flechtenmacher. ppt. Slide 3.

IV. DOBÂNDIREA
NOILOR Profesorul le oferă elevilor o fisă de
CUNOŞTINTE (30’) lucru. Anexa 1. Elevii primesc de la profesor fişa
4’ de lucru
Profesorul selectează un elev să
 citească fişa de lucru
Profesorul îi roagă pe elevi să
rezolve exerciţiile 1, 2 şi 3 din fişă Elevii răspund la întrebările 1,2 şi
Profesorul afişează cu ajutorul ppt.
1’ C1 un slide cu întrebarea nr. 1 şi o
hartă care să-i ajute pe elevi la
sarcina de lucru. Slide 4.
Roagă un elev să răspundă la
întrebare.
Pentru a verifica cele spuse de elev
profesorul afişează răspunsul
10’ corect. Slide 4.
Profesorul roagă un alt elev să
răspundă la întrebarea nr. 2
De cine era susţinută, peste
10’ hotarele româneşti, ideea unirii
principatelor? De ce credeţi că
susţineau puterile europene şi presa
inclusiv cauza românilor?
5’ Profesorul autentifică răspunsul
elevilor prin slide-ul 5.
Profesorul îi roagă pe elevi să
răspundă la întrebarea nr. 3
3. Prin ce acţiuni a fost pregătită
Unirea?
Profesorul să asigură că toţi elevii
ştiu ce înseamnă adunare ad-hoc, şi
dacă au observat în fişă că acest
Un elev citeşte fişa de lucru. Descoperire Evaluarea
Conversaţie predictivă
euristică
Explicaţia
3 din fişă.
Un elev răspunde la întrebarea nr.
1.
R. Imperiul Rus, Imperiul
Habsburgic, Imperiul Otoman
Un elev răspunde la întrebarea nr.
2.
R. Franţa, Sardinia şi Prusia
R. Presa europeană a susţinut
cauza românilor, văzând în unirea
principatelor o soluţie pentru
oprirea expansiunii Rusiei.
Un elev din clasă răspunde la
întrebarea nr. 3
R. Înfăptuirea Unirii a fost
pregătită din timp. În 1857, atât în
Moldova, cât şi în Muntenia, au
avut loc consultări ale
 cuvânt este explicat. reprezentanţilor ţăranilor, boierilor,
orăşenilor, intelectualilor, în cadrul
Profesorul afişează cu ajutrul ppt. adunărilor ad-hoc.
C2
slide 6 răspunsul de la întrebarea Elevii descriu cuvântul ad-hoc cu
nr.3 din fişă. ajutorul fişei:
Pe slide-ul 7 este afişată o imagine ad-hoc = Anume pentru acest scop.
cu divanul ad-hoc al Ţării
Româneşti.

Profesorul îi roagă pe elevi să Elevii răspund la întrebările 4,5,6

răspundă la restul întrebărilor. şi 7.

Profesorul roagă un elev să Un elev răspunde la întrebarea nr,

răspundă la întrebare nr. 4
Unde a fost ales prima oară domn
Al.I.Cuza şi la ce dată?
Profesorul aprobă ceea ce spune
elevul, afişează slide-ul 8 cu
răspunsul corect.
4
R. Al. I. Cuza a fost ales pentru
prima data ca domn în Moldova la
5 ianuarie 1859

Profesorul roagă un alt elev să Un elev răspunde la întrebarea nr,

răspundă la întrebarea nr. 5
Unde a fost ales a doua oară domn
Al.I.Cuza şi la ce dată?
Profesorul aprobă răspundul Romaneasca si astfel prin persoana
elevului şi afişează slide-ul nr. 9
Roagă un alt elev să răspundă la
întrebarea nr. 6
5
R. Pe data de 24 ianuarie AL. I.
Cuza a fost ales ca domn si in Tara
lui s-a infaptuit unirea principatelor
romane, Moldova si Tara
Romaneasca.
Descrieţi steagul noului stat şi Un elev răspunde la întrebarea nr.
stema acestuia. 6
Profesorul aprobă răspundul R. Tricolorul a devenit steagul
elevului şi afişează slide-ul 10 cu României, iar pe stema țării erau
Drapelul Naţiunilor Unite. reprezentați zimbrul (Moldova) și
vulturul (Ţara Românească)
Profesorul roagă un elev să
răspundă şi la ultima întrebare.
7. Până când a durat domnia lui Al. Un elev răspunde:
I. Cuza? R. la 11 februarie 1866
Profesorul afişează răspunsul
corect care coincide cu cel spus de
elev. Slide. 11

Elevii ascultă explicaţiile

În continuare profesorul îi roagă pe profesorului.
elevi să fie atenţi.
Cu ajutorul conversaţiei euristice
acesta le explică elevilor
importanţa domniei lui Cuza şi
reformele pe care le-a adoptat
pentru a moderniza ţara. Slide 12

Elevii dau la Anexa 2. Citest

Cu ajutorul conversaţiei euristice textul dat în 3 min.
profesorul le explică elevilor de ce
secolul XIX este supranumit
secolul naţiunilor. Astfel aduce în
discuţie ,,Unificarea germaniei’’
Slide. 13 Elevii dau curs invitaţiei
Îi roagă pe elevi să de-a la Anexa 2 profesorului şi caută minim o
şi să citească textul în 3 min. asemnănare şi o deosebire între
 După citirea textului cu ajutorul unificarea celor două naţiuni.
Diagramei Venn îi roagă să
găsească o asemănare şi o Elevii răspund:
deosebire între aceste două naţuni R. Asemănare: Ambele unificări au
unificate. avut loc în secolul XIX
Deosebiri: Unificarea Germaniei s-
a realizat pe calea armelor pe când
unificarea Moldovei cu Ţara
Românească s-a realizat prin
diplomaţie.
V. REALIZAREA Profesorul strange elevii în cerc şi Elevi se strand în cerc şi răspund Conversaţie
FEED-BACK-ULUI îi roagă să spună ce au înţeles din întrebărilor puse de profesor Euristică Evaluare continuă
(5’) lecţie, dacă obiectivele au fost
atinse.
VI. TEMĂ PENTRU După ce termină de completat Elevii notează tema în caiet. Problematizar
ACASĂ (3’) tabelul, profesorul îi roagă pe elevi e
să se gândească la cum ar arăta
viaţa lor dacă nu s-ar fi descoperit
America şi să scrie acest lucru în
10-15 rânduri.
 În secolul al XIX-lea, Ţările Române erau învecinate cu mari puteri care doreau să-şi
extindă teritoriile.
Dorinţa românilor de a se uni într-un singur stat a fost susţinută prin-o amplă mişcare
naţională, care s-a bucurat şi de sprijinul unor state europene printre care se numără Franţa,
Sardinia şi Prusia. Presa europeană a susţinut cauza românilor, văzând în unirea principatelor
o soluţie pentru oprirea expansiunii Rusiei.
Înfăptuirea Unirii a fost pregătită din timp. În 1857, atât în Moldova, cât şi în
Muntenia, au avut loc consultări ale reprezentanţilor ţăranilor, boierilor, orăşenilor,
intelectualilor, în cadrul adunărilor ad-hoc*.
Pe data de 5 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în
Moldova, iar, pe data de 24 ianuarie, şi în Ţara Românească (Muntenia). Astfel s-a realizat
unirea într-un singur stat numit Principatele Române.
În anul 1862, la Bucureşti, oraş proclamat capitala ţării, şi-au început activitatea
guvernul unic şi primul Parlament al României.
Tricolorul a devenit steagul României, iar pe stema țării erau reprezentați zimbrul
(Moldova) și vulturul (Ţara Românească).
Modul de conducere al lui Cuza i-a nemulţumit pe unii dintre oamenii politici ai vremii, cât şi
pe marii proprietari de pământ. Aceştia au format o grupare de opoziţie care a reuşit să
provoace la 11 februarie 1866, abdicarea sa (renunţarea la tron).
* ad-hoc = Anume pentru acest scop.
1. Plecând de la imaginea din josul paginii care erau marile puteri care învecinau
ţările române în secolul al XIX- lea?
2. De cine era susţinută, peste hotarele româneşti, ideea unirii principatelor? De ce
credeţi că susţineau puterile europene şi presa inclusiv cauza românilor?
3. Prin ce acţiuni a fost pregătită Unirea?
4. Unde a fost ales prima oară domn Al.I.Cuza şi la ce dată?
5. Unde a fost ales a doua oară domn Al.I.Cuza şi la ce dată?
6. Descrieţi steagul noului stat şi stema acestuia.
7. Până când a durat domnia lui Al. I. Cuza?
Anexa 2.
1864 – Prusia condusă de regele Wilhelm I şi de cancelarul Otto von Bismarck şi Austria
înving Danemarca şi alipesc provinciile Schleswig şi Holstein.
- Otto von Bismarck afirma că unificarea Germaniei trebuie realizată prin ,,fier si
sânge’’.
1866 – Austria este înfrântă la Sadova.
– Se formează Confederaţia Germaniei de Nord în jurul Prusiei.
– la sud de Main rămâneau patru state germane “protejate” de Franţa.
1870-1871 – Prusia învinge Franţa la Sedan punând capăt imperiului lui Napoleon al III-lea.
– la Versailles, regele Prusie, Wilhelm I s-a proclamt împărat al Germaniei unificate
– Germania primeşte de la francezi provinciile Alsacia şi Lorena