Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Specializarea: Asistență socială

Linia română

Comportamente sociale

Nume: Sur Georgiana Amalia

AS, An II, Sem. II
Prof: Rusu Dan Octavian
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română

Conținut

1. Ce este psihologia socială și cum este definită aceasta?

2. Ce este termenul de comportament și cum este definit acesta?
3. Clasificarea comportamentului
4. Comportamentul prosocial
4.1. Ce este comportamentul prosocial?
4.2. Teoria învățării
4.3. Perspectiva biologică
5. Comportamenul antisocial
5.1. Ce este un comportament antisocial?
5.2. Principala problemă a apariției comportamentului antisocial
5.3. Care sunt cauzele apariției comportamentului antisocial
5.4. Factori individuali
5.5. Factori familiali
5.6. Factori de context
5.7. Boli asociate comportamentului antisocial
6. Bibliografie.
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română

De-a lungul timpului, psihologia socială a fost definită în diferite feluri. Unii psihologi
au denumit psihologia socială ca un subdomeniul al psihologiei care se ocupă cu studiul
comportamentului uman influențat de factori sociali. Alți psihologi au definit-o ca studiul
felului în care gândurile, sentimentele, credințele, atitudinile, scopurile, intențiile și
comportamentele oamenilor sunt influențate de prezențe reale ale oamenilor sau imaginare a
acestora. Floyd a considerat că ”psihologia socială studiază comportamentul social și
conștința socială a indivizilor” (Allport, 1992, p.12) și că obiectul de studiu al psihologiei
sociale ar fii ” studiul relațiilor reale sau imaginare dintre persoane într-un context social dat,
în măsura în care acestea afectează persoanele implicate în respectiva situație”(Allport, 1992,
p. 12). La jumătatea secolului XX, Newcomb a definit psihologia socială ca ”studiul
interacțiunii indivizilor umani”, concentrându-se asupra „modului în care funcțiile
organismului uman se modifică datorită faptului că oamenii sunt membri ai societății”
(Newcomb, 1950, p.28).

Termenul de comportament nu se referă doar la anumite activități ample desfășurate

de o persoană ci și la activități mai subtile precum zâmbitul, clipitul, datul din umeri sau
modul în care scriem, vorbim și ne exprimăm. Cu toate acestea, înțelesul termenul de
comportament depinde și de persectiva teoretică și de interpretarea diferită a fiecărei
persoane.

De-a lungul istoriei și cercetărilor s-au formulat o sumedenie de teorii sociale despre
natura comportamentului social și caracteristicile acesteia. Una dintre cele mai importamente
teorii este teoria influențelor sociale. Teoria influenței sociale reprezintă modul în care un
individ își modifică comportamentul, sentimentele și opiniile în prezența altor indivizi. Ea
poate fii exercitată la nivel individual, de grup sau la nivelul unei instituții. Această influență
socială este creată prin diferite fenomene, precum persuasiunea, ascultarea, conformitatea cu
normele și respectul pentru tradiții. Deși influența socială apare sub mai multe forme, două
dintre cele mai frecvente forme sunt influența informațională și influența normativă. În
primul caz, un individ își va schimba comportamentul sau modul de gândire, deoarece
argumentele altor indivizi l-au convins, iar în al doilea își va modifica acțiunile doar pentru a
nu pierde aprobarea grupului. Deasemenea teoria influenței sociale are trei dimensiuni
bipolare. Prima dimensiune fiind: comformism vs. Independență socială, unde individul fie se
lasă influențat de normele grupului, fie acționează independent de acestea. Cea de a doua
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română
dimensiune este complianță vs. asertivitate, unde individul fie ascultă și acceptă să satisfacă
cerințele directe ale grupului, fie decide să răspundă acestora asertiv, iar cea de a treia
dimensiune este supunere vs. sfidare, unde individul fie se supune ordinelor unei autorități fie
le sfidează.

Comportamentele pe care le desfășurăm în mod individual ca membru al unei societăți

pot servi atât pentru păstrarea și menținerea coexistenței, cât și pentru perturbarea acesteia
sau pentru a modifica climatul și armonia acesteia. Adică, există comportamente prosociale
și, de asemenea, comportamente antisociale. Comportamentele prosociale sunt acele
comportamente ale unui individ care au un aspect pozitiv asupra altor indivizi.
Comportamentele antisociale sunt acele comporamente ale unui individ care au efecte
negative asupra altor indivizi.

Deși nu există o definiție universală a conceptului de comportament prosocial, există

un consens ridicat în definirea acestuia ca fiind repertoriul de comportamente de natură
socială și pozitivă. Datorită diferențelor de criterii cu privire la includerea factorului
motivațional în definiție, se consideră că există două tipuri de comportamente sociale
pozitive: comportamente care raportează un beneficiu pentru ambele părți implicate și
comportamente care beneficiază doar de una dintre părți. O definiție propusă care integrează
atât aspectele comportamentale, cât și cele motivaționale, afirmă că toate comportamentele
sociale pozitive se desfășoară în beneficiul altuia. 

Una dintre explicațiile principale ale conceptului de comportament prosocial a fost

propusă prin învățarea teoriilor, deși există și alte modele teoretice precum perspectiva
sociologică sau biologică. Teoriile învățării, spun că comportamentul prosocial derivă din
influența factorilor externi sau de mediu. Astfel, aceste tipuri de comportamente sunt învățate
prin proceduri precum condiționarea clasică și operantă, din care acțiunile emise sunt asociate
cu stimuli și consecințe plăcute pentru individ și prin urmare, tind să fie repetate în viitor. Ca
de exemplu procesul de învățare socială observațională poate avea loc atunci când indivizii
încearcă să imite un comportament al unei persoane care joacă rolul de model în viața lor.
Acest proces nu este unul neapărat de imitare mecanică, ci mai bine spus este unul de
analizare a comportamentului prosocial și analizarea urmărilor acestuia, mai exact
recompensa și pedeapsa.
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română
Perspectiva biologică a comportamenului prosocial explică faptul că oamenii au o
predispoziție biologică de a-i ajuta pe alții oameni la nevoie, trăgându-se concluzia ca
comportamentul prosocial este unul înnăscut. Empatia este o componentă esențială a
comportamentului prosocial. Unele propuneri susțin definirea empatiei ca un proces
interactiv între aspectele afective, motivaționale și cognitive care au loc în timpul diferitelor
etape de dezvoltare. Empatia are un caracter învățat în mare parte prin procese de modelare și
este definit ca fiind un răspuns afectiv care este emis după conștientizarea înțelegerii
experienței situației și a sentimentelor sau percepțiilor pe care le primește celălalt. Această
abilitate poate fi învățată din înțelegerea semnificației anumitor indicii non-verbale, cum ar fi
expresiile faciale care indică starea emoțională a subiectului în cauză.

Prin comportament antisocial înțelegem setul de comportamente, practici sau acțiuni

care au ca obiectiv deranjarea ordinii sociale sau atacarea acesteia. În același mod, toate acele
discursuri care promovează acest tip de act sunt, de asemenea, considerate ca făcând parte din
comportamentul antisocial. În mod tradițional, aceste acte și comportamente au fost
clasificate ca fiind încălcări, abuzuri, infracțiuni sau infracțiuni judecate și pedepsite atât prin
lege, cât și prin societate în general. Persoanele cu comportament antisocial pot stabili
focalizarea acțiunilor lor atât în spațiile sau proprietățile altor persoane, prin acte de
vandalism sau jaf, cât și cu intenția de a face rău altor persoane prin agresiune, atacuri și
infracțiuni, precum și abuz și hărțuire.

Principala problemă a acestor comportamente antisociale pornesc, de obicei, din

familie, din cauza violenței în familie, a neglijării, a criticilor neconstructive și defondate pe
un adevăr, a diferențelor făcute între frați/surori, unde este cazul, sau a diferențelor făcute
între copii la școală, la locul de joacă, de către profesori, părinții sau alte persoane care au o
autoritate asupra copilului. Repercusiunile comportamentului antisocial pot afecta individul
atât pe plan material cât și pe plan fizic sau emoțional. Ca de exemplu, dacă individul a comis
o infracțiune ca desenarea unui graffiti pe o clădire privată sau publică, individul va fii
amendat comform regulilor și normelor impuse de societate, ceea ce îl va afecta pe plan
material. Un alt exemplu ar putea fii situația în care individul comite un jaf sau o crimă,
individul va fii judecat si pedepsit conform legii ceea ce îl incadrează pe individ ca un
infractor/criminal, acesta primind o etichetă din partea societății, și din cauza acestei
infracțiuni, cel mai probabil, individul să primească și pedeapsa cu închisoarea, ceea ce îi
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română
poate afecta planul emoțional din cauza faptului că este închis și plaul fizic din cauza faptului
că e închis și foarte probabil să fie hărțuit și abuzat de alți prizonieri ai instituției respective.

Faptul că există atât de multă flexibilitate în interpretarea anumitor comportamente ca

comportamente antisociale este o problemă în societatea actuală. În plus, în ultimii ani
numărul comportamentelor antisociale a crescut considerabil, probabil ca răspuns la
schimbările și fenomenele sociale și economice experimentate de societate. Un exemplu
important al acestui fapt, ar putea fii problema actuală cu care se confruntă lumea, pandemia
de Corona Virus. Această problemă și-a pus amprenta pe toată populația lumii din cauza
faptului că s-au adoptat anumite restricții ce au forțat majoritatea indiviziilor să recurgă la
acte de violență și de comportamente antisociale. În urma pandemiei, au crescut actele de
violență domestică, numărul jafurilor, furturilor, crimelor din cauza măsurilor și politicilor
adoptate de guvernul țării noastre și a altor țări. Din cauza faptului că s-au făcut concedieri în
masă, miciri de salarii, oamenii rămânând cu un venit tot mai mic, iar prețul alimentelor și al
serviciilor prestate au fost în continuă creștere, mulți indivizii au recurs la comportamente
antisoale, crezând că vor avea un trai mai bun sau pentru a avea un trai mai decent.

În plus, trebuie luat în considerare și faptul că în fiecare cultură sau societate se poate
determina o serie de îndrumări sau norme stabilite care reglementează aproximativ ce
comportamente sunt considerate antisociale și care nu. Ca de exemplu în țări precum Olanda,
Spania, Italia, Germania, Grecia, Peru, Canada, Georgia, Israel, Columbia, Chile, etc.
consumul de droguri, mai exact canabis-ul sunt permise de către stat, dar în România acestea
nu sunt permise și sunt pedepsite conform legii, iar oamenii care consumă acestea se
consideră că au un comportament antisocial. Cu toate acestea, există o serie de factori care
pot fi utili atunci când evaluăm și distingem un comportament ca fiind antisocială: evaluarea
gravității faptelor, evaluarea comportamentul față de orientările stabilite social și contextul
sociocltural în care are loc. Luând în considerare acești factori, putem determina că, în acest
moment, nu există criterii obiective și clare care să servească drept ghid pentru evaluarea și
calificarea comportamentului antisocial, precum și pentru a determina exact ce acte ar trebui
excluse din această etichetă. În ciuda acestui fapt, putem stabili că comportamentele
antisociale sunt acele acte care încalcă regulile sau normele sociale care reglementează
coexistența, atâta timp cât acestea prezintă un grad de severitate mai mare decât cel al tuturor
acelor comportamente care se desfășoară în fiecare zi.
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română
Un alt domeniu pe care unele discipline îl investighează, cum ar fi sociologia,
psihologia, criminologia sau chiar legislația, sunt cauzele și factorii de risc care poate
predispune populația generală să efectueze orice tip de comportament antisocial. Deși nu se
cunosc cauzele exacte pentru care o persoană poate dezvolta un comportament antisocial,
există o serie de factori de risc care pot crește probabilitatea de a dezvolta un comportament
antisocial. Acești factori sunt împărțiți în factori individuali, familiali și de context.

Factorii individuali pot fii temperamentul sau personalitatea, precum și problemele de

impulsivitate și atenție sau dificultatea de adaptare la schimbări pot fi factori de risc de bază
pentru dezvoltarea comportamentelor antisociale. La fel, lipsa abilităților de rezolvare a
problemelor, adaptarea școlară sau socială deficitară și lipsa abilităților socio-cognitive
îngreunează persoana să găsească alternative eficiente și satisfăcătoare în soluționarea
conflictelor dincolo de comportamentele antisociale.

Factorii familiali sunt reprezentați de mediul familial, precum și stilurile parentale.

Acestea sunt esențiale atunci când se favorizează apariția sau dezvoltarea comportamentelor
antisociale. Experiențe precum separarea de părinți, schimbări de casă sau experiențe de
situații mai extreme de abuz sau violență în familie pot fi declanșatoare pentru aceste
comportamente. Mai mult, stiluri parentale inadecvate, cum ar fi stilurile excesiv permisive
sau autoritare pot avea, de asemenea, un efect puternic asupra lor. Factorii de context sunt
reprezentați de contextul sociocultural, influența mass-media, a școlii, a grupurilor de colegi,
unele instituții, grupuri sau asociații pot, de asemenea, să favorizeze sau să încurajeze
reacțiile agresive, violente sau furioase ale unor persoane.

Deși aceste comportamente nu trebuie să apară ca o consecință sau în asociere cu vreo

patologie sau tulburare psihologică. Există o serie de diagnostice în care acest tip de
comportament apare în mod repetat. Conform criteriilor din Manualul de diagnostic și
statistic al tulburărilor mentale (DSM-IV), tulburarea antisocială a personalității este definită
prin apariția unui model de comportament care relevă o nerespectare generală a regulilor și
drepturilor altora. Principalele simptome sau semne ale acestui diagnostic includ încălcarea
regulilor, înșelăciunea și manipularea ca principalele trăsături distinctive ale acestei tulburări.
La fel ca și impulsivitatea, lipsa de remușcare sau lipsa de îngrijorare pentru siguranța altora.
Pentru ca acest diagnostic să poată fi pus, persoana trebuie să aibă vârsta de peste 18 ani, în
caz contrar este considerată o tulburare de personalitate disocială.
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română
În al doilea caz, comportamentele sunt practic aceleași cu cele ale tulburării de
personalitate antisocială, dar cu diferența că apar la o vârstă mai timpurie, în mod specific în
copilărie sau în timpul adolescenței. Aceste comportamente clasificate ca antisociale trebuie
să apară recurent și să fie calitativ mult mai grave decât comportamentele tipice rebele care
sunt așteptate la acea vârstă.
Universitatea Babeș-Bolyai-Facultatea de Sociologie și Asistență socială
Specializarea: Asistență socială
Linia română

Bibliografie

- Boncu, Ștefan (1999). Psihologie și societate. Iași: Editura Erota

- Ralea, Mihai și Herseni, Traian (1966). Introducere în psihologia socialã.

București: Editura Științifică

- Moscovici, Serge [1984] (2010). Psihologia socială. București: Editura Ideea

Europeană.

- Chelcea, Septimiu (1990). Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane.

București: Editura Militară

- S. Moscovici. Psihologia socialã a relațiilor cu celălalt (pp. 61-73).

- Site: Legaliz it – Legalizarea canabisului ( https://www.legalizeit.ro/blog/statutul-

legal-al-cannabisului/diverse/care-este-statutul-legal-al-cannabis-ului-in-europa/ )

- S. Chelcea (2006). Psihosociologie. Teorii și aplicații. București: Editura

Economica

- Gordon Allport (1992), Fifty Years of Personality Psychology.

- Theodore Newcomb (1950). Role behaviors in the study of individual personality

and of grups