Proiect didactic

La limba și literatura română

Profesor: Postica Silvia

Instituţia: Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu”Orhei
Clasa: a XI-a „A”
Data: .10.2020
Subiectul lecţiei: Expresii frazeologice: autohtone, internaţionale, intraductibile.
Subcompetenţele vizate:
5.1. Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.
Obiective operaţionale: a) Cognitive:
O1: Să identifice expresii frazeologice într-un text artistic.
O2: Să analizeze/comenteze structura expresiilor frazeologice.
O3: Să delimiteze expresiile frazeologice autohtone, internaţionale, intraductibile.
O4: Să redacteze un text propriu, pornind de la o expresie frazeologică.
b) Afective:
O5: Să sesizeze importanţa expresiilor particulare, intraductibile ale limbii pentru vorbitorii ei.
Resurse: Manual de limba şi literatura română pentru clasa a XI-a, T.Cristei, T.Cartaleanu,
O.Cosovan, A.Ghicov; Ed. Cartdidact, Chişinău, 2009; (p.p. 54-57). Manual de limba română
pentru clasele X-XII, T.Cartaleanu, O.Cosovan, Ed. Litera, Chişinău, 2006; (p.p. 59-61).
Metode şi procedee: Bliţ, Consultaţii în grup, Pixuri în pahar, lucrul cu manualul, lucrul
independent, exerciţiul (de selectare, de analiză, de creativitate).

Demersul didactic

Etapa Activitatea profesorului Timpul Activitatea elevilor

şi resursele
Evocare Propune elevilor o secvenţă din citatul 10’ Participă la contiuarea citatului.
de Lazăr Şăineanu şi solicită să Cîteva variante propuse:
continue gîndul: ,,Bogăţia sau sărăcia Două postere:  ...dar în ingeniozitatea de a
Bliţ unei limbi în comparaţiune cu altele unul cu citatul le utiliza, nu în zadar Vasile
nu stă în numărul cuvintelor...” de Lazăr Alecsandri a spus că
Şăineanu în ,,românul e născut poet”.
Afişează citatul întreg: întregime şi  ...dar în polisemia cuvinte-
,,Bogăţia sau sărăcia unei limbi în altul cu o lor, derivarea cuvintelor noi,
comparaţiune cu altele nu stă în secvenţă din capacitatea vorbitorilor de a
numărul cuvintelor, adică ele nu se el, pentru a fi le folosi în diverse contexte,
pot recunoaşte dintr-un paralelism continuat de a crea noi nuanţe ale cuvin-
lexical, căci orice limbă, fie ea cît de elevi. telor moştenite.
ioncultă, are expresiunile sale  ...dar în tendinţa de a pro-
particulare şi ingenioase, care ar fi nunţa Măria Sa, Cuvîntul, cu
intraductibile în limba cea mai cultă: consideraţie, de a nu-l
 A fi unghie şi carne cu cineva; A se
face luntre şi punte.”
(Lazăr Şăineanu)
Menţionează că şi expresiunile parti-
culare şi intraductibile ale limbii
formează tezaurul ei şi specificul
naţional, făcînd o punte de legătură cu
tema nouă: Expresii frazeologice:
autohtone, internaţionale, intraduc-
tibile.
Enunţă obiectivele lecţiei.
Realizarea Distribuie elevii în 4 grupuri a
sensului cîte 5 elevi.
Dă instrucţiunile necesare: să
Consultaţii în identifice expresiile din textele
grup propuse, delimitîndu-le de proverbe şi
zicători.
Pixuri în Indică limita de timp şi forma de
pahar evaluare.
Trece pe la fiecare grup, ca să se
convingă că elevii au înţeles sarcina şi
lucrează.
Răspunde la întrebările elvilor.
Le propune elevilor să traducă
expresiile frazeologice într-o limbă
străină cunoscută/ studiată şi să
concluzioneze despre dificultăţile
încercării de a traduce.
Solicită săcompare concluziile pe care
le-au formulat anterior cu opinia
scriitorului Marin Preda:
,, Ni se dau asigurări că Ion Creangă
a avut mare succes în Anglia şi putem
fi convinşi de acest lucru, dar ceea ce
este evident este faptul că nu putem fi
convinşi că operaţiunea de traducere
nu s-a putut produce fără o sărăcire a
expresiei, care, atît la Creangă, cît şi
la alţi scriitori români, este atît de
tare încorporată în conţinut. Care
dintre noi nu va simţi imediat în ce
constă, de pildă, farmecul ,,de
conţinut”al acestei fraze: ,,...tă-vă
Dumnezeu să vă bată, privighetori!”
Urmează însă să traducem într-o
limbă străină această expresie. Şi
dacă mi se va răspunde că este
intraductibilă, mai rămîne să
adăugăm că o mare parte din opera
lui Creangă este intraductibilă. Este
necesară traducerea-creaţie...”.
trunchia, sacada, amesteca
cu barbarisme, ,,îmbrăca în
haine de doliu”, ,,să crezi că
însuşi Eminescu/ Ascultă ce
şi cum vorbeşti.” (Vasile
Romanciuc)
Elevii notează tema nouă în
caiete.
20’ Repartizaţi în grupuri, aleg un
lider.
Cîte o fişă de Pun pixurile în pahar şi discută,
lucru la fieca- fără a nota.
re grup, care La semnalul liderului, fiecare îşi
conţine frag- ia pixul şi înscrie expresiile.
mente din Elaborează împreună o listă a
basmul ,,Ha- expresiilor, delimitîndu-le de
rap-Alb ” de proverbe.
Ion Creangă. Gr. I:
,, Apoi, drept să vă spun, că
Mostră de atunci degeaba mai stricaţi
analiză a mîncarea, dragii mei... Să
expresiei umblaţi numai aşa, frunya
frazeologice. frăsinelului, toată viaţa voastră
şi să vă lăudaţi că sunteţi feciori
Manual de de crai, asta nu miroase a nas de
limba şi om... Cum văd eu, frate-meu se
literatura poate culca pe o ureche din
română pentru partea voastră; la sfîntul
clasa a XI-a, Aşteaptă s-a împlinit dorinţa lui.
T.Cristei, Halal de nepoţi ce are! Vorba
T.Cartaleanu, ceea: La plăcinte, înainte şi la
O.Cosovan, război, înapoi.”
A.Ghicov; Ed. Gr. II:
Cartdidact, ,,[...]Fiul craiului, văzîndu-se
Chişinău, prns în cleşte şi fără nici o
2009; (p.p. putere, îi jură credinţă şi
54-57). supunere întru toate, lăsînduse
în ştirea lui Dumnezeu, cum a
Manual de vrea el să facă. Atunci Spînul
limba română pune mîna pe cartea, pe banii şi
pentru clasele pe armele fiului de crai şi le ia
X-XII, sine; apoi îl scoate din fîntînă şi-
T.Cartaleanu, i dă paloşul să-l sărute, ca semn
O.Cosovan, de pecetluire a jurămîntului,
Ed. Litera, zicînd:
Chişinău, - De-acum înainte să ştii că
2006; (p.p. te chemă Harap-Alb; aista ţi-i
59-61). numele, şi altul nu.”
Gr. III:
 Solicită să propună alte expresii ,,- Ba să-şi pună pofta-n cui!
frazeologice cu cuvintele-cheie date şi răspunese Spînul cu glas
să le analizeze după modelul dat: răutăcios. Asta n-aş face-o eu
de-ar mai fi el pe cît este; doar
Exerciţiul Cuvîn- Îmbinarea Sinoni- Contex- nu-i frate cu mama, să-l pun în
tul- stabilă mele tul de capul cinstei! Eu ştiu, moşule, că
cheie întrebu-
inţare
sluga-i slugă şi stăpînu-i stăpîn;
A învăţa Gură Învaţă o s-a mîntuit vorba. Na, na, na!
pe de rost poezie pe Da-poi pentru vrednicia lui mi l-
Rost de rost. a dat tata, căci altfel de ce l-aş
A şti rostul Ordine E im- fi luat cu mine. Hei, hei! Nu ştiţi
portant d-voastră ce poam-a dracului e
să-ţi ştii
rostul. Harap-Alb aista! Pînă l-am dat
A avea un Scop Fiecare la brazdă, mi-am stopit sufletul
rost în om are cu dînsul. Numai eu îi vin de
viaţă un rost în hac. Vorba ceea: Frica păzeşte
viaţă. bostănăria.”
A face rost A obţi- Pasărea
Gr. IV:
ne a făcut
rost de ,,Asta-i curat vorba ceea:
hrană la ,,Poftim pungă la masă, dacă ţi-
Lucrul cu pui. ai adus de-acasa.” Se vede că
manualul mi s-a apropiat funia la par.
Gr. I: cuvîntul inimă (p. 54, manualul Cine ştie ce mi s-a mai întîmpla!
de limba şi literatura română) Cu Spînul tot am dus-o cum am
Gr. II: cuvîntul cale (p. 55, manual) dus-o, cîine-cîineşte, pînă acum.
Gr. III: cuvîntul drum (p. 55, manual) Dar cu omul roş nu ştiu, zău, la
Gr. IV: cuvîntul număr (pp.60-61, cît mi-a sta capul. Ş-apoi, unde
manualul de limba română) s-a fi găsind acel împărat Roş şi
fata lui, care cică este o
farmazoană cumplită, numai
Cel-de-pe-comoară a fi ştiind!
Parcă dracul vrăjeşte, de n-apuc
bine a scăpa din una şi dau
peste alta! Se vede că m-a
născut mama într-un ceas rău,
sau nu ştiu cum să mai zic, ca
să nu greşesc înaintea lui
Dumnezeu.”
Reflecţie Solicită să scrie un eseu meditativ de 5 15’ Lucrează independent, meditînd
min., care ar începe: ,,Cînd aud (împreună cu asupra utilităţii/ inutilităţii unor
Eseu de 5 spunîndu-se opinci rupte şi zile evaluarea şi activităţi, asupra rostului vieţii,
min. pierdute, mă gîndesc...” extinderea) asupra timpului pierdut în zadar,
asupra efortului şi energiei
orientate greşit, asupra
înţelepciunii populare, ascunsă în
această expresie frazeologică
autohtonă.
Extindere Temă pentru acasă: ex. 3, p. 57, Sugerează elevilor să citească cartea ,,Cuvinte
manualul de limbă şi literatură înaripate” de Ilie Pop, pentru lărgirea orizontului
română. de cunoaştere.
Dă indicaţii pentru realizarea temei de
acasă.
 Fişă de lucru
Gr. I
Identificaţi expresiile frazeologice din textele propuse, delimitîndu-le de proverbe şi zicători:

,, Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricaţi mîncarea, dragii mei... Să umblaţi
numai aşa, frunya frăsinelului, toată viaţa voastră şi să vă lăudaţi că sunteţi feciori de crai, asta
nu miroase a nas de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea voastră; la
sfîntul Aşteaptă s-a împlinit dorinţa lui. Halal de nepoţi ce are! Vorba ceea: La plăcinte, înainte
şi la război, înapoi.”

Fişă de lucru
Gr. II:
Identificaţi expresiile frazeologice din textele propuse, delimitîndu-le de proverbe şi zicători:

,,[...]Fiul craiului, văzîndu-se prns în cleşte şi fără nici o putere, îi jură credinţă şi supunere
întru toate, lăsînduse în ştirea lui Dumnezeu, cum a vrea el să facă. Atunci Spînul pune mîna pe
cartea, pe banii şi pe armele fiului de crai şi le ia sine; apoi îl scoate din fîntînă şi-i dă paloşul să-
l sărute, ca semn de pecetluire a jurămîntuli , zicînd:
- De-acum înainte să ştii că te chemă Harap-Alb; aista ţi-i numele, şi altul nu.”

Fişă de lucru
Gr. III:
Identificaţi expresiile frazeologice din textele propuse, delimitîndu-le de proverbe şi zicători:

,,- Ba să-şi pună pofta-n cui! răspunese Spînul cu glas răutăcios. Asta n-aş face-o eu de-ar mai
fi el pe cît este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu ştiu, moşule, că sluga-i
slugă şi stăpînu-i stăpîn; s-a mîntuit vorba. Na, na, na! Da-poi pentru vrednicia lui mi l-a dat
tata, căci altfel de ce l-aş fi luat cu mine. Hei, hei! Nu ştiţi d-voastră ce poam-a dracului e Harap-
Alb aista! Pînă l-am dat la brazdă, mi-am stopit sufletul cu dînsul. Numai eu îi vin de hac. Vorba
ceea: Frica păzeşte bostănăria.”
 Fişă de lucru
Gr. IV:
Identificaţi expresiile frazeologice din textele propuse, delimitîndu-le de proverbe şi zicători:

,,Asta-i curat vorba ceea: ,,Poftim pungă la masă, dacă ţi-ai adus de-acasa.” Se vede că mi s-a
apropiat funia la par. Cine ştie ce mi s-a mai întîmpla! Cu Spînul tot am dus-o cum am dus-o,
cîine-cîineşte, pînă acum. Dar cu omul roş nu ştiu, zău, la cît mi-a sta capul. Ş-apoi, unde s-a fi
găsind acel împărat Roş şi fata lui, care cică este o farmazoană cumplită, numai Cel-de-pe-
comoară a fi ştiind! Parcă dracul vrăjeşte, de n-apuc bine a scăpa din una şi dau peste alta! Se
vede că m-a născut mama într-un ceas rău, sau nu ştiu cum să mai zic, ca să nu greşesc înaintea
lui Dumnezeu.”