CUPRINS

INTRODUCERE…………......................................................................................2
CAPITOLUL I: ORGANIZAREA TURISMULUI ÎN STATELE MEMBRE
ALE UNIUNII EUROPENE...................................................................................4
1.1. Concepte privind turismul rural..................................................................4
1.2. Turismul rural în diferite ţări ale Uniunii Europene....................................6
CAPITOLUL II: ORGANIZAREA TURIMULUI RURAL ŞI
AGROTURISMULUI ÎN ROMÂNIA.................................................................12
2.1. Realităţi ale economiei rurale româneşti...................................................14
2.2. Structuri de primire în turismul rural........................................................15
2.3. Motivaţii care stau la baza practicării turismului rural..............................16
2.4. Satul turistic românesc –cadru de dezvoltare a turismului rural și
agroturismului…………..........................................................................................17
2.4.1. Patrimoniul turistic al satelor româneşti.........................................17
2.4.2. Resursele etnofolclorice, elemente de potenţial turistic care asigură
unicitatea produsului turistic "Satul românesc".......................................................18
2.4.2.1. Arta populară................................................................18
2.4.2.2. Arhitectura tradiţională................................................19
2.4.2.3. Manifestările etnofolclorice.........................................20
2.4.3. Satele turistice.................................................................................20
2.4.4. Amenajarea şi echiparea satelor turistice.......................................22
2.4.5. Modalităţi de cazare şi alimentaţie specifice satelor turistice........23
2.5. Analiza Swot a turismului rural în România.............................................23
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ: TURISM RURAL ÎN COMUNA
GHELARI, JUDEŢUL HUNEDOARA...............................................................26
3.1. Caracterizare generală a comunei Ghelari (Ţinutul Pădurenilor).............26
3.2. Analiza potenţialului turistic antropic al comunei Ghelari.......................27
3.2.1. Obiective turistice în zona Ghelarului şi zonele limitrofe..............29
3.2.2. Structuri de primire cu funcţiune de cazare turistică......................31
3.3. Analiza circulaţiei turistice în comuna Ghelari.........................................36
3.4. Satul turistic Ghelari..................................................................................38
3.4.1. Aşezarea geografică a satelor din ţintul pădurenilor......................38
3.4.2. Casa tradiţională.............................................................................39
3.4.3. Îndeletnicirea pădurenilor...............................................................39
3.4.4. Tradiţiile din Ţinutul Pădurenilor...................................................39
3.4.5. Portul popular.................................................................................40
3.5. Planul strategic de dezvoltare a comunei Ghelari - Analiza factorilor de
decizie………………………..................................................................................41
3.6. Analiza Swot a turismului din localitatea Ghelari.....................................43
CONCLUZII………...............................................................................................46
Bibliografie………….............................................................................................48
Anexe
 INTRODUCERE

Lucrarea de licenţă are la bază turismul rural, care este un factor foarte
important în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, socială şi umană.
Pentru practicarea turismului rural, sunt necesare anumite resurse. Având în
vedere existenţa acestor resurse, România nu trebuie sa îşi facă griji din acest punct
de vedere, deoarece este o ţară bogată în astfel de resurse. Tradiţiile populare,
obiceiurile, arta populară, folclorul s-au perpetuat de milenii. Acestea au fost
transmise la creatorii populari contemporani, care au reuşit să ducă mai departe
acurateţea artei populare. Satul românesc are un potenţial turistic foarte complex ,
acesta cuprinzând componente naturale şi cultural – istorice de mare atracţie
turistică.
Motivul pentru care am ales această temă pentru elaborarea lucrării de
licenţă este dat de diversitate formelor de practicare a turismului rural în diferitele
ţări ale lumii. Această problemă m-a determinat să analizez atât ţările din Europa,
cât şi ţările de pe alte continente, pentru a putea observa cum se practică această
formă de turism. Practicarea turismului rural în diferitele ţări se face foarte diferit,
în funcţie de fiecare regiune.
Spaţiul rural românesc este prezentat ca un spaţiu cu o personalitate
geografică, istorică, care trebuie să cuprindă contextul cultural şi economic în care
s-a dezvoltat de-a lungul timpului.
Un alt motiv este dorinţa de cunoaştere a tuturor tradiţiilor, obiceiurilor şi
datinilor din diferite zone ale ţării, dar şi din diferite ţări ale lumii. Turismul rural
este văzut ca fiind o relaxare atât pentru turiştii români, cât şi pentru turiştii străini.
Aerul curat, tradiţiile şi locuitorii zonei respective, te ajută să te eliberezi de rutina
zilnică şi să trăieşti câteva clipe într-un cadru natural, unde tradiţia este puterea, şi
îţi dă senzaţia că trăieşti într-o altă lume. Ce poate fi mai frumos decât degustarea
bunătăţilor cu specific din diferite zone, purtarea portului popular de care sătenii
sunt mândrii, jocurile populare care înviorează toate persoanele intrate în joc, buna
dispoziţie de care dau dovadă locuitorii acestei zone, dar şi modul de atragere al
turiştilor.
Aşadar, în elaborarea lucrării de licenţă am urmărit parcurgerea a trei
capitole, pentru a putea înţelege cu exactitate ce înseamnă turismul rural şi cum se
manifestă acesta.
Lucrarea debutează cu o analiză a conceptului de turism rural, concept care a
fost foarte dificil de definit, dar s-a urmărit şi evoluţia sa şi încercările de
operaţionalizare ale acestui fenomen. Tot în cadrul primului capitol a fost prezentat
şi turismul rural în diferite ţări ale Uniunii Europene, aşadar se pot observa cu
uşurinţă caracteristicile care diferenţiază turismul rural în fiecare ţară.
În capitolul doi este prezentat turismul rural în România. În acest capitol am
analizat particularităţile turismului rural românesc, realităţi ale economiei rurale
româneşti. Ceea ce mi sa părut interesant în acest capitol, au fost motivaţiile care
stau la baza practicării turismului rural. Un alt punct de interes a fost constituit de
particularitatea turismului rural românesc. Pentru a putea prezenta pe scurt turismul

2
rural în România, atât cu punctele slabe, dar şi cu punctele forte, am realizat o
analiză Swot.
În ultimul capitol am ales ca studiu de caz comuna Ghelari din Judeţul
Hunedoara. Prin studiul de caz am încercat să fac o analiză pertinentă a resurselor
turistice locale, a potenţialului natural şi antropic al zonei Ghelari, precum şi
aspectele culturale şi etnografice. Aşadar, având în vedere particularităţile
turismului rural, am ajuns la concluzia că zona turistică Ghelari se încadrează
perfect în practicarea acestei forme de turism. În finalul lucrării am realizat o
analiză Swot pentru a putea evidenţia punctele tari şi punctele slabe, dar şi
oportunităţile şi ameninţările în ceea ce priveşte comuna Ghelari.

3
 CAPITOLUL I: ORGANIZAREA TURISMULUI ÎN STATELE
MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
1.1. Concepte privind turismul rural
Atât în ţara noastră, cât şi în Ţările din Uniunea Europeană, turismul rural
reprezintă una din cele mai dinamice forme de călătorie, aceasta se datorează
avantajelor care sunt oferite atât turiştilor, cât şi comunităţilor locale.
Turismul rural oferă posibilitatea comunităţilor gazdă de a se dezvolta
economic şi de a-şi valorifica resursele locale, ocuparea forţei de muncă, precum şi
creşterea veniturilor individuale şi colective.
Turismul rural este forma de turism perfectă pentru cei care doresc să îşi
petreacă o vacanţă relaxantă. Spun aceasta, deoarece această formă de turism
presupune petrecerea unor vacanţe într-un mediu nepoluat, liniştit, aglomeraţia
fiind evitată, şi nu în ultimul rând, apropierea faţă de tradiţiile şi cultura locală.
Iubitorii acestei forme de turism provin din diferite zone ale ţării şi ale lumii,
cu diferite culturi.
O definire unanim acceptată și unitar utilizată afirmă că ” Turismul rural este
un concept ce include toate activitățile turistice care se desfășoară în mediul rural.”
În accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a mai multor
organizaţii europene de turism rural, turismul rural este “o formă a turismului care
include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de către
populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice,
umane) precum şi dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele
agroturistice ”.
În această definiţie sunt conturate următoarele caracteristici şi particularităţi
ale turismului rural:
 Localizarea în zonele rurale;
 Construirea produsului turistic, în mod funcțional, pe baza particularităților
mediului rural;
 Conservarea infrastructurii rurale;
 Conservarea modului de viață specific zonei rurale, caracterul tradițional;
 Diversitatea formelor de prezentare.

Diversitatea de resurse, diferit asortimentată, a condus la forme de

exprimare diferită a activităților de turism rural și respectiv a produselor turistice
oferite pieței. Astfel o parte din activitățile de turism rural se regăsesc sub titulatura
de: agroturism, turism rural, ecoturism.1
O altă alternativă la definirea turismului rural este că : “Turismul rural este
un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia
locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman” .2
Dintre structurile turismului rural care se dezvoltă în spaţiul rural, putem
aminti: pensiuni turistice, moteluri, sate de vacanţă, campinguri, tabere şcolare,
1
Nistoreanu,P., Ghereș, Marinela - ”Turism rural-Tratat”, Ed. C.H.Beck, 2010, pag. 94.
2
Henri Grollean, „Turismul rural în cele 12 state membre ale UE”, 1987 cules din Vasile Glăvan, 2002: pag. 12

4
tabere pentru activităţi ecologice, dar şi alte forme organizatorice care presupun
dezvoltarea turismului rural.
Potrivit formelor de manifestare și practicii mondiale trăsăturile turismului
rural ar include: apropierea de natură, absenţa mulţimii de oameni, linişte şi un
mediu ambiant " nemecanizat ", contacte personale – în opoziţie cu izolaţionismul
şi anonimatul tipic urban; senzaţia de continuitate şi stabilitate, de trăire a unei "
istorii ", vie şi trainică, posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape locurile şi oamenii
acelor locuri; contactul nemijlocit cu autorităţile locale, cu preocupările, cu
activitatea specifică zonei, cunoaşterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan
local, iar faţă de comunitatea rurală, înregistrarea în minte a identităţii indivizilor
comunităţii, precum şi a altor trăsături specifice ce ţin de " adevăratul " turism rural
este un fel de integrare în comunitate pe perioada sejurului. 3
Turismul rural este urmărit pe trei coordonate astfel:
 Prima coordonată este spaţiul – fără existenţa oamenilor, acesta nu poate
constitui suportul convieţuirii, întrucât un spaţiu fără produse nu poate satisface
toate nevoile consumatorilor de turism rural.
 A doua coordonată este reprezentată de oameni – în lipsa spaţiului, cât şi a
produselor, dispun de o capacitate de primire redusă.
 A treia coordonată o reprezintă produsele, care au o existenţă efemeră.
Aceste trei coordonate au semnificaţie diferită în funcţie de diferitele regiuni.
Ecuaţia fundamentală a produsului turistic este următoarea :

cazarea la fermă = vacanţa petrecută în sat + petrecerea timpului liber în

spaţiul rural.
Satul reprezintă dimensiunea umană, animaţia locală. Satele turistice sunt
aşezările rurale pitoreşti, aşezarea lor este într-un mediu nepoluat, păstrător de
tradiţii, care deţine un trecut istoric bogat. Aceste sate îşi desfăşoară activitatea
sezonier, sau pe tot parcursul anului, având funcţia de primire şi găzduire a
turiştilor pentru petrecerea unui sejur.
Spaţiul reprezină întregirea activităţii de cazare, este simbolul libertăţii, a
florilor, apelor, pădurii. Toate acestea reprezintă criterii importante în alegerea
petrecerii vacanţelor în mediul rural.
În Uniunea Europeană, turismul rural este cunoscut sub numele de turism
verde. Turismul verde este sinonimul turismului rural, care are acelaşi conţinut:
reprezintă o ofertă orginală şi întotdeauna organizată şi condusă de oamenii de la
sate.
La nivelul Uniunii Europene, nu există o definiţie clară a conceptului de
turism rural, poate ca o consecinţă a faptului că, turismul rural este văzut diferit de
diversele ţări din Uniunea Europeană.
Încercând să aducă un concept valabil pentru toate ţările counitare, Comisia
Comunităţii Europene defineşte turismul rural plecând de la alte trei concepte
(Crosby , 1993) :

3
Nicula, V.(coord.) -”Ghidul eco-pensiunii agroturistice”, Editura ULB Sibiu, 2012, pagina 35.

5
 1. Turismul rural este un concept amplu, care cuprinde nu numai vacanţele
în ferme, ci şi oricare altă activitate turistică de la ţară.
2. Turismul rural, ca şi concept, însumează întreaga activitate turistică în
„interior”. Conotaţiile de „ interior ” sunt mai particulare în cazul Spaniei, unde
termenul se referă la un model diferenţiat în mod evident de turismul de coastă.
3. Turismul rural, ca şi concept care abordează întreaga activitate endogenă
suportată de mediul înconjurător uman şi natural. 4
1.2. Turismul rural în diferite ţări ale Uniunii Europene
În general, turismul rural se practică diferit în fiecare ţară, cât şi în diferite
regiuni ale aceleiaşi ţări. Aceste diferenţe sunt date de condiţiile specifice locale şi
de tradiţii, de interesul manifestat de ofertanţi şi consumatori, etc.
Reţeaua turismului rural este cea mai bună organizare creată în cadrul
statelor Comunităţii Europene. Este denumită ca fiind cea mai bună organizare,
datorită condiţiilor de organizare create, a organismelor neguvernamentale
naţionale şi internaţionale existente.
În continuare, sunt prezentate aspecte care caracterizează agroturismul din
câteva ţări europene .

AUSTRIA
Structura hotelieră este de tip familială, şi acest lucru îi dă caracterul
tradiţional. Turismul rural reprezintă 80% din oferta turistică austriacă. Turismul
rural reprezentând 15% din PIB.
Înainte de apariţia turismului rural structurat, în Austria se practica o formă
de găzduire particulară, această găzduire se făcea în casele particulare ale
ţăranilor .
În această ţară, spaţiul rural este reprezentat de acele sate şi oraşe, care au
mai puţin 10.000 de locuitori, iar activitatea desfăşurată are o existenţă foarte
veche, de peste 100 de ani. O regiune cu tradiţii foarte vechi, este Tirolul, o zonă
care a cunoscut urgiile războiului. Turiştii sunt cazaţi în pensiuni ţărăneşti şi în
hanuri.

Turismul rural austriac cuprinde:

- Turismul la ferme – acest tip de turism este cel mai practicat;
- Ferme cu specific – ferme pentru copii, ferme cu vinuri, alte programe ;
- Vacanţe cu specific în natură- turiştii pot apela la : drumeţie, sport, aventură,
turism de sănătate, alpinism, pescuit etc.
Peste 3000 de ferme implicate în activităţile agroturistice s-au grupat în
asociaţia “Farm Holidays”, care primeşte numeroase subvenţii din partea
Ministerului Agriculturii şi a dezvoltat proiecte agroturistice finanţate prin
iniţiativa Leader ( drumul vinului, drumul brânzeturilor, itinerarii ecvestre etc.).
Turismul rural din această ţară poate fi caracterizat prin :
- unităţi de cazare de mici dimensiuni;
4
Blanca Garcίa Henche – “Marketing în turism rural”, Ed. Irecson, Bucureşti, 2004, pag.50

6
 - echipare hotelieră foarte bună;
- investiţii pentru îmbunătăţirea permanentă a infrastructurii;
- o diversitate de dotări – terenuri de volei, terenuri de tenis, piscine, pârtii de
schi, patinoare, saune, solare, etc.

BELGIA

Începând cu anul 1973, Belgia începe să devină destinaţie turistică rurală,

aceasta valorificând cultura, tradiţiile şi spiritul specific al locurilor. De exemplu
Vallonia, este o regiune în care predomină rezervaţiile naturale şi muzeele. La
acestea se adaugă şi spiritul oamenilor şi amabilitatea de care aceştia dau dovadă,
în interacţiunea lor cu turiştii.
Clientela " vacanţelor la ţară " este formată din clasele mijlocie şi
superioară, de toate vârstele, inclusiv familii cu copii, din ţară (60%), Olanda
(20%), Danemarca (12%).5
În Belgia, se evideţiază două tipuri de cazare :
- cazare în casa locuitorului (cazarea se face în casele rurale ale ţăranilor, în
ferme ).
- Agroturismul (campinguri în ferme , cabane în ferme)

BULGARIA

Bulgaria promovează turismul rustic și prin Hotărâri ale Guvernului declară

satele turistice omologate de Balkanturist în ”centre unicate” destinate turismului
internațional cu precădere. 6
Această ţară are nenumărate probleme de infrastructură, imagine, chiar şi
transport, aşadar, face eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare,
alimentaţie şi agrement. Se urmăreşte atragerea turiştilor prin ateliere mici, de
vechi meserii, unde turiştii au posibilitatea de a intra în contact direct cu procesul
de fabricaţie.
Satele bulgare sunt atractive pe tot parcursul anului, deoarece fiecare sezon
are propriul farmec.

DANEMARCA

Danemarca este adepta vacanţelor active. Cazarea se face la fermă,

campinguri sau apartamente independente. Copii cu vârsta de până la 12 ani,
beneficiază de reduceri între 40-50%, iar în extrasezon, turiştii beneficiază de
preţuri speciale.
Clientela este formată din familii cu copii, cu venituri medii.

5
Glăvan, V. – “Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism ” Ed. Economică, Bucureşti, 2003, pag. 44.
6
Ţigu, Gabriela, Ţală Mădălina – ” Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003,
pag. 36.

7
 FINLANDA

Această ţară beneficiază de multe avantaje, deoarece pare a fi formată numai

din apă, aer şi arbori. Deţine 188 000 de lacuri şi peste 65% din suprafaţă este
acoperită de păduri. Această ţară este perfectă pentru amatorii de natură.
Sunt omologate peste 5 000 de locaţii, cazarea se face în mici cabane din
lemn, care se găsesc în zona lacurilor, la ferme turistice, la marginea pădurilor.

FRANŢA

În Franţa, turismul rural este practicat într-o pondere mare, de familişti.

Aceştia îşi pot petrece vacanţa în diferitele sate turistice.
Această ţară deţine tradiţii vechi, şi are o bună echipare şi diversificare a
produselor turistice, ceea ce realizează o promovare maximă a turismului rural.
Turismul rural se practică într-o pondere foarte mare în : Haute- Savoie, Herault,
Saone, Loire, Bourgogne, Bretagne, Alsace. Turiştii sunt atraşi de aceste zone de :
 gastronomie, dulciuri, brânzeturi, şampanie, vinuri;
 tradiţii specifice franceze;
 raportul calitate – preţ.
Cazarea se face în : ferme de tip han, fermă de tip sejur, popasuri,
pensiuni, camping în ferma de primire, sate de vacanţă.

GERMANIA

În Germania autorităţile au înţeles importanţa ecologică dar şi financiară a

unui turism rural eficient şi activ şi astfel din anul 1980 au demarat acţiunea de
amenajare turistică rurală de la Marea Nordului până în zona Alpilor care urmărea
construirea a peste 2000 locuinţe de vacanţă cu 1-2 paturi 7.
Se practică umătoarele tipuri de activităţi: Plimbări cu căruţa sau călare,
vizitarea atelierelor artizanilor, plimbări, drumeţii, pelerinaje, fotografii.
În Germania, organizaţiile de turism rural sunt sprijinite de Ministerul
Agriculturii. Cele mai cunoscute organizaţii sunt: Vacanţa în gospodăria
ţărănească, Turism rural, Vino la ţară. Aceste organizaţii sunt autonome şi dispun
de un marketing propriu. Ele se ocupă de activităţi precum: alcătuirea ofertei,
reclama precum şi comercializarea lor, pregătirea membrilor.
În anul 1992, sa pus în aplicare un progarm, care prevede pregătirea
operatorilor din domeniul turismului rural, în special pentru fermierii din West
Flanders şi provincia Limburg.
Obiectul acestui program presupune conştientizarea de către populaţia locală
a posibilităţilor pe care le-ar putea oferi turismul rural.
Regimul fiscal, obligă prestatorii particulari să platească impozit pe venit şi
TVA. În Baden –Wurttemberg şi Renania –Palatinat, TVA-ul este de 14 %
7
Nistoreanu, P., Tigu Gabriela, Popescu Delia, Pădurean Mihaela, Talpeş Adela - ”Ecoturism şi turism rural”,
Ed. ASE, Bucureşti, 2003, pag. 41.

8
 GRECIA

Cazarea se face în camere mobilate în stil tradiţional, iar micul dejun este
tradiţional, de multe ori produsele sunt realizate în casă.

IRLANDA

În Irlanda, turismul rural începe din anii 1963. Începutul este constituit de
experienţa Farm Holiday . Primele iniţiative au fost fermele, majoritatea fermelor
fiind întreţinute de femei. Fermele oferă turiştilor posibilitatea de cazare la preţuri
avantajoase, precum şi participarea la diversele activităţi, în general aceste
activităţi fiind legate de creşterea oilor. Asociaţia The Irish Farm a fost înfiinţată în
anul 1966 şi are ca obiectiv promovarea acestui tip de turism.
Irlanda are în circuitul turistic circa 500 de ferme, ce oferă turiştilor cazare şi
alimentaţie. Echipamentele sunt constituite de: cai pentru echitaţie, instrumentar
pentu practicarea pescuitului, terenuri de golf. Fermele sunt amenajate cu locuri de
joacă pentru copii, iar părinţii pot apela chiar şi la “ Baby sitter ”. Copii
beneficiază de reduce de 25 %. Cazarea se face în apartamete individuale,
rezidenţe rurale rezervate în edificii antice. Zone tradiţionale : Ballyhourra Country
(în apropiere de Shannon), Joyce Country, Inishowen, Unabhan şi Carlow Country.

ITALIA
Principala componentă a acestei ţări o constituie agroturismul, existând chiar
şi o organizaţie numită “ L’Asociazione Nazionale per L’ Agriturismo, L’
Ambiente e il Terrtorio “. Aceasta editează periodic un ghid despre turismul rural,
agroturism, dotări, oferte.
În această ţară se pot observa locuinţele antice renovate, casele de vacanţă,
castele, fortificaţii.
Turismul rural din Italia atrage prin tradiţii culturale, vinurile italiene,
arhitectura monumentelor istorice, legendele care înconjoară anumite obiective
turistice.
Zone turistice cunoscute: Piemonte, Trentino, Liguria, Toscana, Lazio,
Abruzzo, Umbria, Campania, Calabria, Sicilia, Alto Adige.
Datorită importanţei noilor tehnologii, s-a elaborat un program care
presupune colectarea tuturor infomaţiilor cu privire la serviciile oferite pe piaţa
turismului rural din Italia.
Informaţiile colectate se referă la:
 toate firmele care oferă servicii turistice
 caracteristicile artei, specifice unei anumite zone
 atracţiile zonei, care pot fi vizitate de turişti
 patrimoniul cultural

9
 Prin acest program, au fost urmărite următoarele obiective:
- standardizarea informaţiilor cu privire la turismul rural
- înlesnirea contactului dintre ofertanţii, care oferă servicii turistice
Acest program a fost testat în regiunea Friuli –Venezia – Giulia, după
această testare, programul a fost inaugurat şi pe alte regiuni.
Pe lângă acest proiect, autorităţile se preocupă foarte mult de protejarea
mediului prin agroturism. Dezvoltarea cu succes a agroturismului nu este posibilă,
dacă peisajul şi mediul nu şi-au conservat caracteristicile lor tradiţionale.
Dezvoltarea agroturistică reprezintă o susţinere indirectă a dezvoltării serviciilor
din mediul rural.
Prin regimul fiscal, organizaţiile turistice rurale au obligaţia să plătească
impozit pe venitul obţinut din agroturism, dar trebuie să plătească şi un TVA de
9%.

POLONIA

Polonia recunoște importanța turismului rural în economie încă din anii

1930. Pentru susținerea acestei forme de turism organizează cursuri de pregătire a
gospodinelor fermiere privind serviciile de găzduire și deservire a turiștilor, iar în
1937 publică primul ghid de servicii turistice. 8 Polonia deţine peste 3000 de sate
turistice, din care peste 200 au activitate susţinută.

PORTUGALIA

Turismul rural poate fi practicat de familii de agricultori sau de rezidenţi din

mediul rural, ai unor rezidenţe de interes particular.
Cei care doresc să practice turismul rural, au avantaje, deoarece se acordă
credite pe perioade lungi, în procent de 40-60%. Aceaste credite se acorda doar cu
condiţia ca acea persoană să îşi desfăşoare activitatea pe o perioadă minimă de 10
ani.
Turismul rural reuneşte peste 100 de echipamente cu un număr de 1 500 de
paturi. Cazarea se face la ferme, castele, conace, mori sau vile. De asemenea,
există şi campinguri special amenajate, unde turiştii îşi pot petrece vacanţa în plin
contact cu natura.
Activităţile care se pot desfăşura sunt activităţi sportive: tenis, înot,
vânătoare, golf, echitaţie, precum şi participare la viaţa fermei.

UNGARIA

Ungaria se concentreză asupra peisajelor naturale. Activităţile desfăşurate

sunt: sporturi acvatice, surfing, pescăritul, plimbarea în natură, chiar şi studierea

8
Nistoreanu, P., Ghereș Marinela –op. cit. , pag 41.

10
păsărilor şi a plantelor. Tradiţia culinară şi vinurile sunt atracţii foarte bine puse în
evidenţă alături de ospitalitatea şi condiţiile de cazare şi masă.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie este considerată pionierul rural în Europa. Acest nume îi se

datorează faptului că posedă o varietate de iniţiative şi organizaţii.
Populaţia britanică a tins spre vacanţe la ţară încă din sec. al XVIII- lea.
Această tendinţă s-a accentuat în secolul al XIX- lea prin declararea primelor
parcuri naţionale.
Oferta de cazare este alcătuită din hoteluri mici, campinguri, case la fermă şi
case la ţară.
Farm Holiday Bureau apără interesele agricultorilor care au o activitate
turistică, astfel poate asigura promovarea agroturismului în diferite zone. Există
400 de spaţii de cazare formate din: locuinţe, ferme, camere de oaspeţi, camere la
ferme.

SPANIA

Spania are o mare problemă cu deşertizarea unor anumite zone, ca de

exemplu Teruel, unde s-a potenţat turismul rural ca o formă de a împiedica
procesele erozive de pierdere a solului.
Cazarea se face în popasuri rurale, ferme han, cele mai apreciate zone în
care se practică turismul rural sunt: Granada, Almeria, Malaga, Cadiz, Huelva,
Sevilla, Cordoba şi Jaen.
Dacă facem o comparaţie între Spania şi celelalte ţări din Uniunea
Europeană, constatăm că Spania are o reprezentare foarte slabă a turismului rural.
Sprijinul financiar este din partea statului. Statul acordă :
- subvenţii pentru reabilitarea patrimoniului, în localităţi cu o populaţie de mai
puţin de 2 000 de locuitori. Astfel de localităţi sunt Catalonia şi Insulele Canare.
- subvenţii pentru investiţii în Galicia şi Austria.

11
 CAPITOLUL II: ORGANIZAREA TURIMULUI RURAL ŞI
AGROTURISMULUI ÎN ROMÂNIA

Mulţi specialişti în turismul rural au identificat faptul că România este ţara

cu cel mai mare potenţial din Europa, în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului
rural, atât ca o importantă sursă de venit pentru investitori, cât şi pentru bugetul
ţării.
În viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a altor organisme de
profil din cadrul Comunităţii Europene, potenţialul turistic al unei zone este dat de
totalitatea componentelor culturale, naturale, socio-economice, care presupun
posibilităţi de valorificare pe plan turistic, a zonei respective. Toate acestea dau o
anumită funcţionalitate teritoriului.
În România, turismul rural se practică dintotdeauna, dar spontan, sporadic,
întâmplător şi mai ales neorganizat. Primele încercări de turism organizat s-au
realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al
Mării Negre. Se pare că a fost un început promiţător, deoarece în anul 1972
Ministerul Turismului procedează la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale
reprezentative pentru satele româneşti, ce urmau a fi lansate în turism. 9
România este înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, având diverse şi
spectaculoase forme de relief, o climă favorabilă practicării turismului pe tot
parcursul anului, o faună şi o floră bogată, cu numeroase monumente, plecând de
la monumente istorice, de artă, şi până la cele de arhitectură. Datorită acestora,
România poate satisface atât nevoile turiştilor interni, cât şi nevoile turiştilor
internaţionali, prin turism montan, rural, litoral, balnear, cultural.
În România, turismul rural era practicat de foarte mult timp, dar într-un mod
neorganizat, rezultând din necesitatea turiştilor de a găsi un loc de cazare mai
confortabil decât în cazul campingurilor.
Începând cu anii 1989, România a devenit o ţară liberă, astfel era pregătită
să primească turişti din întreaga lume, turişti care să se bucure de tradiţia culturală,
de pitorescul peisajelor şi de petrecerea timpului liber. Gama serviciilor s-a lărgit,
astfel, tot mai mulţi turişti şi-au deschis casele pentru primirea turiştilor.
În anul 1994 a fost înfiinţată asociaţia ANTREC, care indentifică, dezvoltă
şi promovează ospitalitatea şi turismul rural românesc. Această asociaţie este
cunoscută pe plan naţional şi internaţional ca lider în dezvoltarea turismului rural
românesc.
Conform Catalogului ANTREC, la nivel naţional există peste 3 000
locaţii care pot asigura cazarea la nivel rural, dispersate pe întreg teritoriul, spre
exemplu: 20 pe litoral, 40–45 în zona Cluj, 60–65 în Covasna, peste 70 în
Bucovina, circa 80 în Maramureş, 80–85 în Apuseni, 120–125 în Harghita–Mureş,
peste 130 în Muscel etc 10.
În ceea ce priveşte agroturismul, există diferite opinii ale diferiţilor autori.
Astfel, unii autori susţin că aceste concepte sunt identice, iar de alţi autori, ca fiind
diferite.
9
Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972
10
ANTREC,- ”Catalogul național al pensiunilor turistice și agroturistice”, 2008.

12
 Agroturismul şi turismul rural sunt activităţi economice complexe, cu o
largă sferă de cuprindere, care pun în evidenţă, printr-un mecanism propriu,
circulaţia turistică rurală. 11
În ceea ce priveşte spaţiul de cazare, al asigurării bazei materiale,
agroturismul este definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare
din gospodăriile ţărăneşti, gospodării care sunt pregătite şi amenajate special
pentru primirea oaspeţilor.
Dacă privim agroturismul din punct de vedere al activităţilor care
gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti, acesta este un ansamblu de bunuri şi
servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul turiştilor care îşi petrec
vacanţa, în mediul rural pentru odihnă, relaxare, agrement, iniţierea în aria
meşteşugurilor tradiţionale.
Dacă privim agroturismul ca o activitate practică, acesta are un caracter
complex, îmbinând cadrul natural, oferta de cazare, dar şi serviciile agroturistice.
Dacă privim cadrul natural din România, este o ţară care dispune de o
varietate de resurse naturale, aceste resurse au fost transformate de-a lungul
timpului.
Oferta de cazare este reprezentată de acele spaţii de locuit oferite de
gospodăriile ţărăneşti în vederea cazării turiştilor.
Serviciile agroturistice sunt diverse, acestea ţinând cont de anumite
caracteristici ale zonei, cum ar fi: anotimpul, tradiţiile.
Activitatea agroturistică se desfăşoară în mediul rural. Această activitate
poate reprezenta un instrument de măsurare a calităţii vieţii.
Altfel spus, agroturismul este “o formă a turismului rural care utilizează
pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile
agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice
naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în
mediul rural ”12.
Trăsături ale agroturismului, care îl diferenţiază de turismul clasic:
 consumul turistic se desfăşoară în mediul rural, unde pensiunea şi
serviciile de primire reprezintă un factor foarte important.
 Oferta turistică este făcută de localnicii zonei reprective
 Nu necesită investiţii foarte mari pentru amenajarea infrastructurii
 Oferă posibilitatea turiştilor cu venituri mici să îşi petreacă o
vacanţă, în care vor avea parte de odihnă şi recreere.
 Sunt evitate marile aglomerări turistice din staţiunile montane şi
litoral
 Nu aduce prejudicii mediului natural, dar trebuie să se ţină cont de
un anumit plan ecologic.

11
Manole V., Stoian M. , Mitrache Şt. , Bran Fi. , Istrate I. – “Agroturim şi Turism rural”, Editura Fax Press,
Bucureşti, 1996, pagina 13

12
Glăvan, V. -”Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism.” Ed. Economică, București,2003, pag. 17.

13
 2.1. Realităţi ale economiei rurale româneşti
Satul românesc este cel mai expresiv document al istoriei neamului,
deoarece acesta reprezintă o comunitate de viaţă şi un sistem de valori româneşti
autentice, o comunitate etnică.
Civilizaţia română sătească – o viziune de viaţă care se desprinde din
omenia românească. Creatorul acestei civilizaţii este ţăranul român.
Satul arhaic românesc ”este o formă de conviețuire socială, pe un trup de
moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în
gospodării familiale, asociate într-o obște care, prin hotărârile luate la adunările ei
generale, are dreptul de a se amesteca în viața particulară a fiecărei gospodării,
potrivit regulilor juridice ale devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei
pe bază de tradiții difuze.” 13
Familia satului românesc urmăreşte nişte reguli foarte riguroase, raporturile
dintre membrii familiei sunt stabilite şi funcţionează pe baza unor legi vechi.
Religia are o funcție dominantă în viața satului românesc. Funcția religiei
este aici de a organiza viața omului și a unității sociale în care trăiește și îndeosebi
ordinea spirituală, cu toate formele și sensurile ei. Religia apare în această ordine
ca o forță organizatoare tradițională de valori. 14
Tipologia comunităţilor rurale româneşti are în vedere următoarele criterii
de clasificare:
 După natura economică a ocupaţiilor, putem distinge următoarele
tipuri de sate: Sate pastorale, sate agricole şi sate mixte;
 După formele de organizare sociale putem distinge: satul devălmăşie,
satul boieresc, satul colonie.

Pâna la începutul secolului al XIX-lea, economia avea un caracter

preponderent agrar, producţia era de grâne, ovăz, cartofi, viţă de vie, pomicultură
şi se creşteau vite, ovine, albine.
Comerţul intern se desfăşura în târguri. Se exportau produse agricole, miere,
blănuri, vite, ceară, sare, iar importurile erau constituite din pistoale, puşti, tunuri
şi obiecte manufacturate ( cuie, clopote ). Este preponderent agrară, activităţile
desfăşurate sunt specifice zonelor rurale. Activităţile desfăşurate sunt agricole,
viticole, forestiere, dar toate acestea depind de resursele naturale locale
disponibile, dar depind şi de economia rurală. Activităţile non-agricole, sunt
nesemnificative, datorită ponderii scăzute pe care o deţine în mediul rural.
România, deţine un număr considerabil de suprafeţe agricole , dar mare
parte din aceste suprafeţe sunt neutilizate, sau utilizarea lor este insuficientă. În
sectorul agricol, elementele care trebuie îmbunătăţite sunt investiţiile şi
competitivitatea. Această îmbunătăţire este necesară pentru creşterea economică,
şi pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei.
În utlimii ani avem parte de o instabilitate în ceea ce priveşte performanţa în
agricultură, iar această instabilitate este datorată calamităţilor naturale şi a bolilor
13
Larionescu, Maria - ”Școala Sociologică de la București, Tradiție și actualitate”, Ed. Metropol, București , 1996,
pag. 111.
14
Bernea, E. - ”Civilizația română sătească”, Ed. a II-a rev.Pandele Rodica, Ed. Vremea, București , 2006, pag. 65.

14
la animale. Anual România are probleme cu seceta, inundaţiile dar şi bolile
animalelor precum : gripa aviară, sau gripa porcină. Toate aceste aduc probleme
economiei României în acest sector.
O altă problemă cu care se confruntă România este privatizarea terenurilor,
sau de deţinerea unor suprafeţe considerabile de populaţia îmbătrânită din mediul
rural dar şi de deţinerea unor suprafeţe de pământ moştenite de populaţia din
mediul urban, care nu exploatează aceste terenuri.
Suprafaţa agricolă scade de la an la an, observâdu-se că importante
suprafeţe de teren , sunt transferate sectorului forestier şi al construcţiilor. Se
apreciază că România a pierdut o suprafaţă considerabilă de teren, de pe urma
acestor acţiuni , aproximativ 1 000 000 de hectare, în medie s-au pierdut
aproximativ 1 000 de hectare pe judeţ.
2.2. Structuri de primire în turismul rural
Pricipalele structuri de primire sunt:
 Sate de vacanţă – sunt compuse din vile şi bungalow-uri destinate atât
cazării individuale, cât şi cazării familiale, asigură turiştilor servicii de cazare, de
alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare, cum ar fi: agrement,
sportive, culturale, etc.
 Bungalourile- sunt structuri de primire cu o capacitate redusă de
cazare, acestea sunt amplasate în perimetrul campingurilor , satelor de vacanţă. De
regulă, bungalourile funcţionează cu activitate sezonieră.
 Popasuri turistice - acestea sunt un tip de hotel destinate turiştilor
care sunt în trecere, au mai puţin de 10 camere şi posedă un restaurant specific
gastronomic regional.
 Moteluri – reprezintă o unitate hotelieră, situată în afara localităţilor,
în apropierea drumurilor principale, intens circulate dotate şi amenajate atât pentru
satisfacerea de cazare, de alimentaţie a turiştilor, cât şi pentru parcarea mijloacelor
de transport. Motelurile diferă de hoteluri, prin faptul că nu au personal la
dispoziţia clientului, acesta având posibilitatea de a închiria camera a cărui cheie îi
este dată după ce a plătit suma cerută.
 Hotel rustic pavilionar - acesta este un hotel turistic, situat în mediul
rural, grupat dintr-o serie de pavilioane rustice.
 Campinguri – acestea presupun locuri special amenajate pentru
cazarea în corturi sau rulote. Această formă de turism a impus introducerea unor
reglementări în ceea ce priveşte amenajarea terenurilor, dar şi a comportamentului
turiştilor. Campingurile funcţionează cu activitate sezonieră.
Campingurile trebuie să fie situate în locuri pitoreşti, ferite de zgomot sau de
surse de poluare sau de orice alte elemente care pot pune în pericol sănătatea şi
siguranţa turiştilor.
În funcţie de destinaţie, campingurile pot fi campinguri de tranzit, amplasate
în apropierea unor trasee turistice puse la dispoziţia turiştilor, dar şi campinguri de
sejur, situate în vecinătatea unor staţiuni balneoclimaterice, în zonele de agrement,
sau în locuri pitoreşti de interes turistic.

15
  Pensiuni turistice – acestea sunt structuri de primire care presupun
cazarea şi servirea mesei. Aceste pensiuni au o capacitate de 3 şi 20 de camere,
fruncţionează în locuinţele locuitorilor sau în spaţii special amenajate.
 Ferma agroturistică – presupune cazarea şi servirea mesei, având o
capacitate între 3 şi 20 camere, funcţionând în cadrul gospodăriilor ţărăneşti.
Aceste gospodării oferă turiştilor produse proaspete din surse proprii şi locale.
Pentu protecţia turiştilor, atât pensiunile, cât şi fermele agroturistice se vor
desfăşura cu respectarea normelor legale ce reglementează turismul în România.
În cazul pensiunilor turistice şi fermelor agroturistice, normele şi criteriile
minime privind clasificarea pe stele au o bază juridică distinctă 15. Metodologia şi
criteriile de clasificare pentru aceste structuri de primire turistice vizează instituirea
facilităţilor pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta
Dunării şi litoralul Mării Negre.
În funcţie de nivelul de dotare, pensiunile turistice şi fermele agroturistice se
clasifică pe stele potrivit criteriilor prevăzute în anexa ce face parte integrată din
respectivele norme. Astfel, pensiunile turistice pot fi clasificate cu 1, 2, 3, 4, 5
stele, iar fermele agrotuistice sunt de 1, 2, 3 stele.
2.3. Motivaţii care stau la baza practicării turismului rural
Trebuie să evidenţiem de la început că trebuinţa umană se poate transforma
într-un motiv numai în situaţia în care a fost conştientizată şi integrată unei imagini
care ocupă un loc bine definit pe scara de valori a individului.
Şi iată cum, pornind de la caracteristicile mediului citadin alăturate
obligaţiilor şi convenţiilor sociale specifice, putem sa depistăm o serie de
necesităţi, pe care orăşeanul, cetăţeanul angrenat în maşinăria urbană, le emite din
ce în ce mai constant şi tinde să le transforme în acţiune . 16

Motivaţiile care stau la baza practicării turismului rural sunt:

 Reîntoarcerea la natură – această motivaţie este valabilă pentru toate
categoriile de vârstă, profesiune, sex şi este rezultatul necesităţii de relaxare şi
confort fizic şi spiritual.
 Cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă
specifică zonelor rurale. Aceste grupuri sunt: comunitatea locativă, grupul
folcloric, grupul de muncă. Turistul care intră în contact cu aceste grupuri, îşi
satiface unele necesităţi sociale.
 Cunoaşterea, înţelegerea şi creativitatea – sunt motivaţii care se pot
realiza cu succes în satul turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului
istoriei naţionale, ale folclorului, ale ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor
populare, transformă vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor
noi şi numeroase cunoştinţe şi de dobândire a unor deprinderi ce dau turiştilor
satisfacţii personale şi sentimentul utilităţii. În acelaşi timp, prin iniţierea în
15
Ordinul nr.20/14.04.95 al ministrului turismului pentru aprobarea normelor şi a criteriilor minime
privind clasificarea pe stele a pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice, în M.Of.al României,
Nr.101/25.05.95, partea I.
16
Manole V., Stoian M. , Mitrache Şt. , Bran Fi. , Istrate I. – “Agroturim şi Turism rural”, Editura Fax Press,
Bucureşti, 1996, pagina 22

16
meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale locale turiştii îşi pot manifesta din plin
aptitudinile creative personale, ieşind din montonia şi rutina activităţilor
cotidiene.17
 Motivaţii estetice – decurg din nevoia de ordine, armonie, puritate,
frumos, ce îndeamnă turiştii să viziteze locuri atractive prin pitorescul şi farmecul
lor.
 Curiozitatea- aceasta este o altă motivaţie şi reiese din informaţii
asupra ospitalităţii populare, a obiceiurilor gastronomice, a ritualurilor săteşti. Toţi
turiştii care vor vizita aceste sate turistice cu toate ritualurile şi obiceiurilor, vor
rămâne cu amintiri plăcute.
 Odihna, cura de aer şi de fructe şi consumul de alimente proaspete –
aşezările rurale sunt cele mai potrivite pentru turiştii care au aceste nevoi.
 Sportul, vânătoarea, drumeţiile, pescuitul – toate acestea capătă o
notă autentică lăsând loc iniţiativei şi înclinaţiilor individuale. Satul turistic
românesc, în momentul de faţă reprezintă una din cele mai bogate surse de
satisfacere ale nevoilor turiştilor.

2.4. Satul turistic românesc –cadru de dezvoltare a turismului rural și

agroturismului
Condiţia conform căreia un sat poate fi încadrat ca funcţie turistică, este
aceea că populaţia trebuie sa fie implicată în domeniul serviciilor, într-un procent
minim de 25%.
În ceea ce privesc materialele de construcţie din zona rurală, acestea sunt :
lemn, piatră şi lut. În zonele de munte, materialul de bază este piatra şi lemnul, iar
în Delta Dunării predomnină lutul, iar acoperişul este construit din stuf.
Cel mai mare punct de atracţie este reprezentat de obieiuri şi sărbători.
Obiceiurile de iarnă, sunt colinde ca “Pluguşorul“, “Irozii“, “Sorcova“, jocuri
mimice cu măşti precum “ Ţurca “. Obiceiurile de primăvară sunt : „Mărţişorul”
sau ”Drăgaica”. Cea mai mare sărbătoare folclorică este nunta, luarea miresei,
dansul miresei, masa mare.
2.4.1. Patrimoniul turistic al satelor româneşti
Documentarea în teren privind identificarea şi nominalizarea unor aşezări
rurale româneşti ca sate turistice potenţiale ne-a permis să realizăm o evaluare cât
se poate de realistă pivind resursele turistice ale acestora. 18
Toată atenţia a fost îndreptată asupra resurselor naturale, dar şi asupra
resurselor sociale. Resursele naturale sunt: aşezarea geografică, clima, relieful, ape,
faună, flora. Resursele sociale sunt : muzee, monumente, obiceiuri, artă, cultură,
obiective cultural istorice etc. Reursele turistice sunt cele care generează diferite

17
Manole, V., Stoian, M. , Mitrache, Şt. , Bran Fi. , Istrate I. – op. Cit. Pag. 23
18
Manole V., Stoian M. , Mitrache Şt. , Bran Fi. , Istrate I. – “Agroturim şi Turism rural”, Editura Fax Press,
Bucureşti, 1996, pagina 22

17
tipuri de turism. De exemplu, cursurile de apă sunt reprezentate de turismul de
odihnă.
2.4.2. Resursele etnofolclorice, elemente de potenţial turistic care
asigură unicitatea produsului turistic "Satul românesc"
“Resursele turismului aparţin moştenirii comune a omenirii:
comunităţile în teritoriul cărora ele sunt situate au drepturi şi obligaţii speciale în
privinţa acestora.”(OMT-Codul global de etică pentru turism, Santiago de Chile,
1999 )
2.4.2.1. Arta populară
Etnografia studiază originea, răspnândirea în timp a artelor, obiceiurilor şi
credinţelor din culturile populare. Trăsăturile pe care le are arta şi cultura
românească sunt:
 Vechimea locuirii;
 Procesul lent de înnoire a credinţelor şi tradiţiilor etnoculturale;
 Existenţa unei populaţii rurale cu ocupaţii şi meşteşuguri specifice zonei;
 Un rol important în păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor de sărbătorile
religioase, îl are credinţa ortodoxă;
 Păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor legate de nuntă, înmormântare, botez,
ocupaţii agricole.

În România, satul şi-a păstrat autenticitatea, rămânând un organism

întemeiat pe baza numeroaselor datini şi experienţe comune. Noţiunile de credinţă
şi tradiţie stau la baza artei şi creaţiei populare. Acestea se bazează prin
transmiterea prin viu grai a tehnicilor de lucruri şi a modurilor de a acţiona.
Arta populară reprezintă creaţia unei comunităţi, întemeiată pe o lungă
tradiţie. Formele şi ornamentele creaţiilor sunt gândite ca bunuri care îndeplinesc
trebuinţele materiale şi spirituale ale colectivităţilor în ceea ce priveşte organizarea
interiorului caselor, ţesuturi, unelte, podoabe, ceramică, pictură pe sticlă,
prelucrarea metalelor etc.
Zona etnografică reprezintă un teritoriu care prezintă caractere etnografice
unitare, determinate atât de tradiţia, cât şi de evoluţia istorico – culturală. Acestea
sunt cristalizate în : aşezările satului, port, arta populară etc.
Există câteva zone foarte vechi care sunt cunoscute sub numele de “Ţară”:
“Ţara Oaşului, Ţara Zarandului, Ţara Oltului, Ţara Haţegului ”.
2.4.2.2. Arhitectura tradiţională
Arhitectura tradiţională este dată de modul de construcţie, proporţiile şi
volumele construcţiilor. Un rol foarte important în arhitectura tradiţională îl
reprezintă decorul şi ornamentele exterioare şi interioare.
Din punct de vedere al arhitecturii populare se disting următoarele zone,
prezentând anumite particularităţi comune 19:

19
Alexandra Crina Chiriac, Luminiţa Gabriela Micu – “Organizarea activităţii de agrement în structurile de primire
turistice din mediul rural”, Ed. Gemma Print, Bucureşti, 2003

18
  Oltenia (Jud. Gorj). Caracteristic sunt casele din lemn şi pământ, cu unul sau
două nivele, cu prispă pe trei laturi ale casei (localităţi reprezentative: Curtişoara,
Ţicleni, Bălăneşti)
 Oltenia (jud. Vâlcea). Case cu prispă, 2-3 laturi, închisă cu balustradă, iar ca
element nou apare foişorul (Pietrari, Bărbăteşti). Ca decoraţiuni interioare se
folosesc diferite produse de ceramică.
 Muntenia- Argeş. Case cu foişor şi acoperiş cu şindrilă, materialul de bază
fiind lemnul, uneori şi decoraţiuni din traforaj.
 Muntenia (zona Muscelelor) prezintă caracteristici asemănătoare, folosindu-
se mai mult piatră şi cărămidă. Poarta şi portiţele au acoperiş. Cea mai importantă
localitate este Lereşti.
 Dobrogea este remarcantă prin construcţii din pământ, cu acoperiş din trestie
şi stuf. De obicei se întâlnesc casele de tip vagon fără prispă. O altă caracteristică
regăsită în această zonă este reprezentată de morile de vânt.
 Moldova- materialul de bază folosit la construcţii este lemnul. Casa este
mărginită de prispă, având frecvent decoraţiuni sculptate . Asemenea case se
întâlnesc în zona Obcinelor şi în zona Dornelor
 Transilvania. În zona Sibiului şi a Braşovului casele sunt din piatră şi
cărămidă, acoperite cu ţiglă. Gardurile sunt înalte, iar porţile sunt ca de cetate, care
separă curtea de stradă.
 Depresiunea Haţeg. În această zonă casele sunt din lemn şi piatră, pe temelii
foarte înalte, cu prispă şi pe o singură latură, dar foarte lată, sub care se află beciul.
Asemenea case se găsesc pe Valea Streiului şi a Râului Mare.
 Ţara Lăpuşului- principalul material de construcţii este lemnul, gospodăriile
având prispă pe două laturi. Uneori casele au stâlpi sculptaţi. În partea nordică se
găsesc biserici din lemn
 Maramureşul – porţile sunt sculptate, iar bisericile din lemn reprezintă o
adevărată operă de artă.

Organizarea interiorului are un rol important, aceasta diferă de la o zonă la

alta, şi exprimă o expresie a modului de viaţă şi a formelor de îmbinare a
frumosului cu utilul.
Portul popular reprezintă un ansamblu de piese vestimentare, de mare
valoare artistică. Acestea sunt considerate ca un element de podoabă în zilele de
sărbătoare sau la nunţi şi botezuri.
Arta ţesăturilor şi cusăturilor populare este reprezentată de piese textile cu
rolul de decorare al locuinţelor, a ţinutelor vestimentare. Ţesăturile cele mai
frecvent întâlnite sunt realizate din fibre de in, cânepă sau bumbac, dar şi din fibre
de lână.
2.4.2.3. Manifestările etnofolclorice
Manifesările etnofolclorice se bazează pe :
 Calendarul bisericesc

19
  Calendarul popular – prin care se indică perioadele favorabile pentru
derularea activităţilor agricole şi pastorale, şi se precizează rangul sărbătorilor.
Manifestările care apar în calendarul popular sunt:
- sărbătorile de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza). Practici :
colindul, uratul cu ursul, cu capra;
- sărbătorile agricole ale primăverii, aceste sărbători sunt legate de
începutul anului agrar: Armindeni, Dochia, Santoader.
- sărbătorile verii, aceste sărbători includ manifesări legate de bogăţia
recoltelor: Sânzienele
- Sărbători ale muntelui, acestea se desfăşoară sunt forma nedeilor
organizate în zonele rurale.
- sărbatorile pastorale ale primăverii, aceste sărbători sunt legate de
începutul păşunatului la munte : Sambra oilor, Focul Viu.
2.4.3. Satele turistice
Satele turistice sunt considerate drept aşezări rurale bine constituite,
păstrătoare de valori şi tradiţii etnofolclorice şi cu un bogat trecut istoric, care, în
afara funcţiilor politico–administrative, sociale, economice şi culturale proprii,
îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului şi pe aceea de găzduire şi asigurare
a hranei pentru turiştii care îşi petrec un sejur cu durată nedefinită sau le
vizitează în cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fără servirea mesei
(V. Glăvan, colab., ICT, 1980).
Vasile Glăvan propune câteva condiţii minime ce trebuie sa le îndeplinească
o localitate pentru a putea fi denumită sat turistic. Condiţiile sunt:
 Amplasare- într-un cadru natural atrăgător sub aspect peisagistic,
şi cel mai important este lipsa surselor poluante;
 Accesibilitate uşoară, astfel încât turiştii pot ajunge uşor în acea
zonă, cu ajutorul unor căi rutiere, feroviare, aeriene ;
 Infrastructură generală – satele trebuie să fie alimentate cu apă,
curent electric, canalizare, încălzire, căi de comunicaţie ;
 Existenţa unor resurse turistice bogate – aceste resurse sunt
valorificate prin desfăşurarea unor numeroase activităţi de vacanţă : cură de aer,
plimbări în aer liber, înot, sporturi nautice, excursii uşoare, alpinism, activităţi
culturale etc.
 Existenţa unor gospodării cu un nivel de confort (baie, apă
curentă). Acest nivel trebuie să corespundă unor norme de clasificare existente ;
 Existenţa unor tradiţii- specifice zonei respective ;
 Aportul unor eventuale resurse balneoclimatice (ape termale,
nămoluri, lacuri sărate, plajă maritimă);
 Existenţa unor valoroase vestigii arheologice, monumente de artă,
monumente istorice, monumente de arhitectură;
 Prezenţa unor dotări. Aceste dotări pot fi sportive, social-culturale,
sanitare etc. ;

20
  Dotări tehnico – edilitare adecvate, care presupun existenţa unor
drumuri, alei, canalizare.
Aşezările rurale au apărut şi s-au dezvoltat pe variate forme de relief, aceste
aşezări au păstrat şi mai păstrează multe dintre obiceiuri, datini, elementele
originale de etnografie.

Tipuri de sate turistice :

 Sate turistice etnografico – folclorice – în această categorie se
încadrează satele în care portul tradiţional, mobilarea şi decorarea interioarelor, în
stil rustic, muzica, coregrafia populară sunt însuşiri esenţiale ale satului respectiv.
Exemple de astfel de sate : Curtişoara, Avram Iancu, Răşinari, Năruja ;
 Sate climaterice şi peisagistice – aceste sate sunt adecvate turismului
de sejur, şi dispun de condiţii naturale atractive, dar şi variate. Amintim câteva
localităţi : Fundata şi Şirnea (Braşov), Lereşti (Argeş), Botiza (Maramureş),
Agapia (Neamţ).
 Sate de interes cultural istoric – ce se adreseză în special turismului
intinerant cu valenţele sale culturale. Unele sate etnofolclorice, deţin un inestimabil
fond etnografic ( port tradiţional, artizanat şi arhitectură populară, folclor, muzee
etc ), sate de creaţie artistică şi artizenală, cu o bogată tradiţie în arta populară
oferă posibilitatea ca, în atelierele amenajate şi sub îndrumarea unor artişti populari
renumiţi, turiştii să se iniţieze în diferite meşteşuguri populare : Tismana, Marga,
Dragomireşti, Săpânţa, Sat Sugatag, Ciocăneşti. Sunt şi sate cu monumente istorice
de artă, cu vaolare de excepţie, ca Voroneţ, Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Arbore,
Putna etc sau sate cu monumente istorice şi de arhitectură, renumite pe plan
naţional : Agapia, Văratec, Tismana, Biertan (Sibiu), Prejmer (Braşov),
Sarmisegetusa (Hunedoara) etc. 20 ;
 Sate balneare – deţin ape minerale, izvoare sau lacuri sărate, nămol.
Asfel de localităţi sunt: Zizin, Covasna, Coştiui, Bala;
 Sate pentru practicarea sporturilor de iarnă specifice zonelor de
munte cu zăpadă consistentă (Fundata), dar şi pentru sporturi nautice (2Mai,
Murighiol);
 Sate pescăreşti şi de interes vânătoresc – în aceste sate, turiştii
beneficiază atât de cazare, cât şi de servicii culinare pescăreşti şi vânătoreşti
Murighiol, Crişan şi Sf. Gheorghe (Tulcea), Ciocăneşti (Suceava), Botiza
(Maramureş), Tismana (Gorj).)
 Sate turistice viti-pomicole - în satele în care predomină cultivarea
pomilor fructiferi şi a viţei de vie, activităţile turistice sunt posibile pe toată durata
anului, atât în perioada recoltării, cât şi după aceea, prin oferirea fructelor,
strugurilor şi a preparatelor pe baza lor. De asemenea, pot fi avute în vedere multe
alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe bază de fructe. În aceste sate, o
atracţie deosebită şi, în acelaşi timp, o sursă principală de venituri, poate să o

20
Glăvan V. – “Geografia turismului în România”, Editura Institutului de management turism EDEN, Bucureşti,
1996, pagina 42

21
constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante preparate din fructe sau degustările
de vin: Recaş şi Giarmata (Timiş), Agapia (Neamţ), Lereşti (Argeş). Recent
promovatul program "Drumul Vinului" este un mod de valorificare a podgoriilor
din satele turistice româneşti. 21
2.4.4. Amenajarea şi echiparea satelor turistice
Satele turistice sunt “aşezări rurale pitoreşti bine constituite, situate într-un
mediu nepoluat, păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric care, în afara
funcţiilor politico-administrative, sociale, economice şi culturale proprii,
îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului, şi funcţie de primire şi găzduire a
turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită”. 22
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul
întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite
la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor
zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi
sociale dintre acestea. Amenajarea teritoriului reprezintă, deci, expresia spaţială a
politicilor economice, sociale, culturale şi ecologice ale societăţii. 23
În politica de amenajare şi dotare a localităţilor rurale, Vasile Glăvan
propune două tipuri de priorităţi:

I. Priorităţi cu caracter general – aceste priorităţi au în vedere :

 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii generale, care prevăd:
platforme ecologice de depozitare a deşeurilor menajere, lucrări hidrotehnice de
regularizare a râurilor, căile de comunicaţie să fie modernizate;
 Menţinerea şi dezvoltarea patrimoniului cultural – istoric, şi nu în
ultimul rând cel etno – folcloric;
 Dezvoltarea şi asigurare autonomiei primăriilor locale, în vederea
stabilirii bugetelor locale, dar şi priorităţile de utilizare a acestora;
 Gradul de poluare menţinut la un nivel cât mai redus.

II. Priorităţi cu caracter special

 Exploatarea resurselor turistice şi exploatarea terenurilor agricole
trebuie să fie cât mai eficientă ;
 Dezvoltarea posibilităţilor de semiindustrializare şi industrializare
parţială a produselor agricole
 Punerea în valoare a caselor tradiţionale, fără proprietar, cu valoare de
monument, care poate fi vizitate de turiştii interesaţi de amenajarea caselor din
diferite zone;
 Valorificarea prin dotări de agrement a resurselor de ape minerale,
sporturilor de iarnă, pantelor favorabile, a manifestărilor etnofolclorice.

21
Glăvan, V. – “Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism ” Ed. Economică, Bucureşti, 2003, pag. 90
22
George Erdeli, Ioan Istrate – „Amenajări Turistice”, editura Universităţii din Bucurşti, 1996, pagina 133
23
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

22
 Amenajarea şi echiparea spaţiului rural presupune o serie de activităţi,
precum : modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, realizarea unor dotări tehnico-
edilitare, dotări culturale, sanitare etc. Toate acestea presupun investiţii foarte mari.

2.4.5. Modalităţi de cazare şi alimentaţie specifice satelor turistice

În România, unităţile de cazare şi alimentaţie în zona rurală, sunt
reprezentate de pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice.
Pensiunile turistice rurale sunt structuri de primire turistice, având un număr
de 15 camere, cu un număr maxim de 60 de locuri. Cazarea se face în locuinţele
cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură spaţii special amenajate pentru
cazarea turiştilor în condiţii optime.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având un număr
de 8 camere, care oferă cazare şi masă turiştilor care le calcă pragul, şi le oferă
posibilitatea de a se implica în activităţile gorspodăriei, precum şi cultivarea
plantelor agricole, a pomilor fructiferi, creşterea animalelor.
În cadrul pensiunilor agroturistice, turiştii au avantajul de a servi produse
proaspete, obţinute preponderent din gospodăria proprie. Gazdele se ocupă de
primirea turiştilor şi de programul pe care aceştia îl au pe toată durata sejurului
petrecut la pensiune.
Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de cazare, sunt componente ale
podusului turistic, care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de
primire şi calitatea celorlalte servicii deţinute de pensiunea respectivă.
În ANEXA 1 sunt prezentate criteriile obligatorii privind clasificarea
structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune agroturistică.

Clasificare pensiunii turistice se face în funcţie de îndeplinirea unor criterii

obligatorii, precum si realizarea punctajului minim, care este rezultat din evaluarea
criteriilor suplimentare, criterii care sunt prezentate în tabelul din ANEXA 2.
2.5. Analiza Swot a turismului rural în România

PUNCTE TARI :
 Faună şi floră bogate;
 Produse agroalimentare la preţuri mici;
 Bucătărie regională;
 Tradiţii regionale;
 Grad de poluare foarte redus în zonele rurale;
 Diversitatea resurselor naturale şi antropice;
 Clima temperat continentală orferă posibilitatea practicării turismului pe tot
parcursul anului;
 Folclorul şi festivalurile;
 Ospitalitate agroturistică.

PUNCTE SLABE
23
  Degradarea patrimoniului arhitectural rural, prin depopularea acelor
comunităţi rurale;
 Drumurile către zonele rurale sunt impracticabile;
 Indiferenţa unor oameni în ceea ce priveşte mediul ;
 Parteneriat slab în domeniul turismului;
 Calitatea necorespunzătoare;
 Dezvoltarea potenţialului turistic este insuficientă;
 Lipsa unor centre de informare şi promovare turistică;
 Intereseul pentru investiţiile din mediul rural este foarte scăzut;
 Promovare insuficientă.

OPORTUNITĂŢI
 Posibilitatea practicării unor sporturi extreme, aventuri montane şi plimbări;
 Promovarea programelor turistice în domeniul turismului rural
 Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice;
 Refacerea drumurilor;
 Existenţa programelor de finanţare;
 Posibilitatea închirierii de case tradiţionale pentru perioada de vacanţă;
 Încurajarea dezvoltării unei noi forme de turism;
 Susţinerea tuturor proiectelor care pun în valoare obiectivele turistice şi
evenimentele culturale şi tradiţionale din ţara noastră.
 Promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a tuturor parcurilor şi a
rezervaţiilor naturale;
 Infrastructura îmbunătăţită;
 Construirea unor centre de informare turistică, unde turiştii au posibilitate de
accesare a tuturor obiectivelor turistice din zona respectivă .

AMENINŢĂRI
 Inflaţia;
 Constrângeri financiare;
 Consumatorii îşi pot schimba preferinţele;
 Concurenţa pe plan intern şi internaţional;
 Turiştii din regiune migrează către alte regiuni, iar afluenţa turiştilor
străini este insuficientă;
 Lipsa cunoştiinţelor de management turistic;
 Principiile „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc , nu
sunt respectate;
 Aşteptări în creştere ale turiştilor;
 Posibilitatea degradării monumentelor de artă şi arhitectură;
 Competitivitatea între regiuni este în creştere. Aceasta se datorează lipsei
de colaborare dintre aceste regiuni;
 Imaginea nefavorabilă a României privită din perspectiva străinilor.

24
 CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ: TURISM RURAL ÎN COMUNA
GHELARI, JUDEŢUL HUNEDOARA
3.1. Caracterizare generală a comunei Ghelari (Ţinutul Pădurenilor)
Aşezare geografică şi căi de acces
Comuna Ghelari se află situată pe un platou înalt, situat în estul Munţilor
Poiana Ruscă, între Valea Cernei şi Valea Mureşului. Locuitorii acestei zone
poartă numele de Pădurenii Hunedoarei
Comuna Ghelari se află situată la aproximativ 20 de km de oraşul
Hunedoara. Această comună este alcătuită din patru localităţi : Ghelari, Govâjdie,
25
Plop şi Ruda. Ghelari este considerat centrul de comună. Aşezările omeneşti sunt
situate la altitudini cuprinse între 700-1100 m.
Drumul către comuna Ghelari este asfaltat, accesul în comună se poate face
cu autoturismul personal sau cu autobuzul. În drum spre comuna Ghelari, peisajele
încantă ochiul turistului. În drumeţia sa, turistul poate observa Castelul Huniazilor,
aflat la periferia oraşului Hunedoara, poate fi încantat de privelişti minunate oferite
de şoseaua şerpuită, precum şi de Lacul Cinciş. Peisajul este completat de văi
adânci, înguste şi împădurite, înţelegând în felul acesta de ce majoritatea satelor nu
sunt situate în aceste văi adânci şi întunecoase, ci din contră, sunt situate pe culmi
netede şi însorite. Ajuns în Ghelari, cel mai frumos loc de vizitat îl constituie
Biserica Ortodoxa (1939).
Ţinutul pădurenilor are un caracter distinct faţă de zonele etnografice
învecinate.
Aceasta zonă a fost cercetată de Elena Secoşan care afirmă că Pădurenii
Hunedoarei “ sunt o comoară etnografică unică, o arhivă de documente vii...”, iar
renumitul etnograf Romulus Vuia afirmă că “ în această regiune izolată de păduri
şi în urma condiţiilor geografice cu totul speciale s-a dezvoltat una dintre cele mai
originale si profund arhaice civilizaţii populare din ţara noastră ”.24

Datele demografice
Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2012, populaţia stabilă a
comunei Ghelari a înregistrat 2338 de locuitori. Densitatea populaţiei este de 20,2
locuitori/km2.
Structura populaţiei pe vârste:
- 0-14 ani : 365
- 15 – 64 ani: 1503
- 65 de ani şi peste : 470

Structura populaţiei pe sexe :

- persoane de sex feminin : 1223
- Persoane de sex masculin : 1115

Economie
Principalele activităţi desfăşurate în Ghelari sunt mineritul şi agricultura.
Peste 70% din populaţie este calificată în meserii precum : lăcătuşi, tâmplari,
mecanici auto, sudori, zidari, zugravi, electricieni, etc. Peste 50% din din populaţie
are 1-2 calificări.
Societăţile comerciale, au ca obiect de desfacere produsele alimentare şi
nealimentare, prestări servicii, tâmplărie, confecţii încălţăminte, materiale de
construcţii, echipamente de protecţie.
Furnizorii de servicii din comuna Ghelari sunt :
- Serviciul Public de Gospodărie Comunală, care distribuie apa potabilă şi
ridică gunoiul menajer
24
Sicoe I., Jianu N. – „Judetul Hunedoara, zonele etnografice” , Editat de Societatea culturală “Avram Iancu” din
România, Deva, 2008, Pag. 90

26
 - Romtelecom – telefonie
- Renel – distribuţie energie electrică
- Poşta Română – servicii poştale
- Unitatea Tehnică de Reîncadrare

Clima
Clima este de tip temperat, caracteristică zonelor de munte. În general,
temperatura este scăzută, iar precipitaţiile sunt abundente. Iarna, zapada cade în
cantităţi mari şi se topeşte cu întârziere. Aşadar, primavara este târzie.

Obiective de interes turistic din zonă : Catedrala din Ghelari, Biserica de

lemn “Sfântul Gheorghe”, Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”,
Biserica din lemn “Sfântul Nicolae”, Furnalul de la Govăjdia, Hidrocentrala
Căţânaş care are utilaje originale.
3.2. Analiza potenţialului turistic antropic al comunei Ghelari
Potenţialul turistic antropic cuprinde totalitatea resurselor create de om şi
care sunt valorificate din punct de vedere turistic, pentru atragerea turiştilor. Printre
acestea, putem aminti: monumente istorice şi vestigii, muzee, case memoriale,
tradiţii, datini şi obiceiuri, etc.
În figura 3.2. am prezentat relaţia dintre satul tradiţional şi turism.

Fig. 3.2. Relaţia dintre satul tradiţional şi turism

Având în vedere această figură, resursa turistică cea mai importantă este dată
de peisajul cultural. Cel mai clar peisaj cultural reprezentat este cel din Ţinutul
Pădurenilor, deoarece ne prezintă sinteza tuturor resurselor etnografice cu valenţe
turistice. Peisajul este cel care dă orginalitatea elementelor care definesc spaţiul
pădurenesc.

27
 Foto 1. Componentele peisajului etnografic cu valenţe turistice
(Ciorogariu Elena, 2010)
În zona Ghelarului sunt numeroase obiective turistice care încântă
privirea turistului, prin istoria obiectivelor, dar şi prin tradiţia şi cultura zonei.
Astfel, putem vizita :

3.2.1. Obiective turistice în zona Ghelarului şi zonele limitrofe

28
  Obiective turistice în zona Ghelarului

Lacul Cinciş este un lac de acumulare, şi este unul dintre cele mai mari
lacuri din Transilvania. Lacul are o adâncime în medie de 48m şi o suprafaţă de
200 ha. Acest lac deţine o poveste. Iniţial pe locul în care astăzi este lacul, erau
cinci sate. Lacul s-a construit pentru a asigura apa necesară Combinatului
Siderurgic Hunedoara. Aşadar, oamenii şi-au părăsit cu greu locuinţele, iar din
anul 1962, lacul a devenit principala sursă de apă a combinatului, dar şi a
populaţiei din municipiul Hunedoara şi principala sursă de distracţie a
muncitorilor. Casele şi cele trei Biserici Ortodoxe au fost distruse de apă, doar
biserica romano-catolică a rămas în picioare, aceasta văzându-se chiar şi azi
scufundată în apă.
Astăzi, Lacul Cinciş este principala atracţie turistică a hunedorenilor şi
nu numai. Anual sute de turişti atât români, cât şi străini vizitează acest lac, fiind
foarte încântaţi de frumuseţile pe care le oferă zona în care este amplasat. Turiştii
pot fi cazaţi atât la căsuţele din campingurile special amenajate, cât şi la pensiunile
aflate în preajma lacului.
Biserica ortodoxă Ghelari este considerată sufletul pădurenilor, deoarece
s-a muncit mult pentru ridicarea ei. Biserica are o înălţime şi lungime de 47 de
metri, astfel, biserica poate primi până la o mie de suflete.
Curtea care o împrejmuieşte este în ton cu biserica: largă, terasată, pavată cu
marmură, marginită de pomi şi de stâlpi purtători de felinare, împodobită cu vase
monumentale din piatră şi o fântână arteziană pe care este un basorelief cu Cina
cea de taină. Parcă ai fi în curtea unui palat princiar, şi nu în ograda unei biserici de
ţară din vârf de deal. Pe faţada bisericii, o icoană a Judecăţii de Apoi realizată în
mozaic străluceşte ameţitor în lumina limpede de toamna. 25
Înăuntru, biserica are o pictură murală de o frumuseţe rară, picturile
reprezentând chipuri de sfinţi. Balcoanele sunt în stil brâncovenean, un imens

25
http://www.formula-as.ro/2009/894/spiritualitate-39/calvarul-bisericii-de-la-ghelari-11849

29
candelabru, amvonul şi tronul arheiesc sunt suflate în aur. Din difuzoarele ascunse
se aud cântece bizantine foarte vechi.
Povestea bisericii
Nerva Florea este întemeietorul bisericii. Acesta a fost student la facultatea
de Teologie din Sibiu. În timp ce se odihnea pe o bancă, a avut o revelaţie. S-a
auzit un glas din afara sa care îi spunea : “Unde te duci, să zideşti o biserică
măreaţă ”. Acesta nu ştia ce să facă, dar într-o noapte, în vis i-a apărut o biserică
foarte mare, aşa cum nu mai văzuse până atunci. Visul s-a repetat, iar părintele
Florea a cerut duhovnicului său să îi desluşească visul, iar acesta i-a spus că va
trebui să ia şi să poarte crucea construirii acestui lăcaş sfânt de la Ghelari. Lucrarea
a durat 34 de ani, şi în toţi aceşti ani a cunoscut piedici şi necazuri dar preotul
Nerva a exclamat : “nu degeaba Ghelarul e la fel de înalt ca Golgota că şi aici
trebuie jertfă mare .” Astfel cu multă trudă, preotul Nerva alături de săteni au
ridicat biserica, iar dorinţa preotului a fost să fie înmormântat în incinta bisericii.
La moartea sa, i s-a îndeplinit dorinţa, iar mormântul se află în incinta bisericii, în
partea dreaptă de la intrare.
Biserica de lemn din satul Ruda a fost construită în anul 1653, fiind un
monument istoric. Anual, în data de 6 iulie, are loc o nedeie.
Furnalul de fier din Govăjdie- furnalul a fost construit în anul 1806
aflându-se la 20 km de municipiul Hunedoara. Acest furnal este vestit, datorită
faptului că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din
Paris. Acesta a fost primul furnal cu flux continuu din Europa şi al doilea pe plan
mondial. În anul 2000, clădirea a fost declarată monument de arhitectură
industrială, şi face parte din lista obiectivelor turistice din judeţul Hunedoara.
Crucea memorială din Ghelari a fost construită în anii 1916 – 1918 şi este
un monument istoric.
Hidrocentrala Căţânaş a fost prima hidrocentrală din Ardeal, construcţia şi
inaugurarea au avut loc în anul 1910. Hidrocentrala a fost construită pentru
asigurarea alimentării cu energie electrică a minei de la Ghelari.
Cuptoare de reducere a minereurilor de fier din Ghelari este un monument
istoric, construit în secolul al IX-lea

 Obiective din zonele limitrofe

În judeţul Hunedoara, există numeroase obiective turistice care dau un plus
de valoare judeţului, acesta fiind bogat în obiective turistice naturale, cât şi
obiective antropice. Unul dintre cele mai importante obiective turistice antropice,
este Castelul Huniazilor, acesta fiind considerat un loc plin de istorie.
Castelul Huniazilor este unul dintre cele mai impresionante monumente de
artă gotică din România, mai este cunoscut sub numele de Castelul Corvinilor, sau
Cetatea Hunedoarei 26.
Ioan de Hunedoara a ridicat castelul în secolul XV, pe locul unui castru
vechi, din secolul XIV. Castelul impresionează prin construcţia impunătoare, cu
turnuri şi bastioane.

26
Floca,Octavian -”Regiunea Hunedoara - Ghid Turistic”, Ed. "1 Mai", Deva, 1957,pag. 219.

30
 Castelul este considerat ca fiind unul dintre cele mai înspaimântătoare locuri
din lume, acesta situându-se pe locul 2 . Pentru a da un aer cu adevarărat
înspăimântător, administratorul a deschis în incinta castelului, bastionul de tortură,
care să facă locul terifiant chiar şi pentru turiştii care au mai văzut astfel de locuri
în Londra şi în Praga. Elementele care dau senzaţia de spaimă sunt: manechinul
spânzurat care se află la capătul coridorului îngust care coboară în subsolurile
castelului, gemetele care se aud din cotloanele tenebroase, lanţurile care zornăie în
incinta castelului.
Mănăstirea Prislop reprezintă unul dintre cele mai importante lăcaşuri de
cult din Transilvania. Mănăstirea a fost ridicată de Sfântul Nicodim, în a doua
jumătate a secolului al XIV –lea.
Turiştii sunt atraşi de această mănăstire, prin arhitectura specifică,
tradiţională, legende, dar şi de personalităţi precum Ioan de la Prislop şi Arsenie
Boca. Mormântul părintelui Arsenie reprezintă un loc de pelerinaj pentru
numeroşi creştini din ţară, care l-au cunoscut pe părinte şi care ştiu că acesta a fost
un om cu viaţă sfântă.
Rezervaţia de Zimbri de la Haţeg, este primul loc în care îşi face apariţia
zimbrul european . În rezervaţia de la Haţeg există zimbri, începând cu anul 1958.
Numărul speciilor de zimbrii a fost variabil, iar în prezent, se numară 6 exemplare.
Rezervaţia de zimbrii se extinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperite cu
păduri de carpeni, stejari şi brazi.
3.2.2. Structuri de primire cu funcţiune de cazare turistică
În zona Ghelari, cazarea turiştilor se face în trei pensiuni turistice, precum şi
în casele localnicilor, case pline de tradiţie, în care poţi trăi clipe de neuitat într-un
cadru autentic pădurenesc . Locuitorii sunt foarte primitori, iar la dorinţa turiştilor,
localnicii îi introduc în activităţile gospodăreşti.
În zona turistică am identificat trei pensiuni turistice, un grad de confort
relativ mediu, două pensiuni fiind clasificate la 3 stele, iar cea de-a treia pensiune
este clasificată la trei margarete.
Consider că structurile de primire sunt insuficiente pentru fluxurile actuale
de turişti, iar în cazul unei mai bune promovări, numărul turiştilor va depăşi cu
mult capacitatea de primire.
Unităţile de cazare sunt renumite pentru modul în care îşi primesc turiştii
precum şi pentru agroturismul autentic.
Turiştii apreciază unităţile de cazare , chiar dacă numărul acestora este
redus.
Ghelari, este o zonă cu un mare potenţial care se poate dezvolta în continuare, mai
ales dacă ar creşte numărul unităţilor de cazare, astfel încât să poată primi toţi
turiştii. În caz cotrar, turismul va avea un impact negativ asupra elementelor
naturale şi culturale ale Ghelarului.
Pentru turiştii care vizitează zona în sezonul estival, sunt puse la dispoziţie
trasee turistice special amenajate, pentru accesul către obiectivele istorice şi
culturale din Ţinutul Pădurenilor. Aceste trasee ajută turiştii în cunoaşterea
locurilor, şi familiarizarea cu acestea.

31
 Din punct de vedere al sporturilor de iarnă, Ghelarul reprezintă un punct
slab, deoarece nu deţine locuri special amenajate, singurul loc amenajat fiind o
pârtie pentru săniuş deţinută de Pensiunea Panorama . În schimb, este un proiect
care urmează să fie aprobat, iar proiectul are în vedere amenajarea unei pârtii
pentru schi, precum şi construirea unui camping.
În privinţa capacităţii de cazare, pensiunile au puţine camere, de obicei
camerele sunt duble destinate cuplurilor şi familiilor. Una dintre pensiuni deţine şi
apartamente cu 4 paturi, unde pot fi găzduite familiile.

În continuare vă voi prezenta Fişele pensiunilor:

Fişa pensiunii
PENSIUNEA CAMELIA

32
 A. Localizare
Comuna Ghelari, Judeţul Hunedoara
Pensiunea se află situată pe Strada Mărului, 14

B. Cazare
Pensiunea beneficiază de 12 locuri de cazare. Dotările de care dispune
această pensiune sunt :
-Baie proprie
-Tv, Telefon, Internet
-Restaurant 30 locuri
-Bucătărie la dispoziţie
-Parcare 10 locuri

C. Restauraţie
Turiştii beneficiază de bucătărie tradiţională, iar produsele sunt obţinute din
gospodăria proprie şi de la producătorii din zonă. Produsele din gospodăria proprie
sunt ecologice.
Restaurantul întâmpina turiştii cu un meniu tradiţional.

D. Agrement
Pensiunea pune la dispoziţia turiştilor:
- Participări la activităţile din gospodărie
- Foc de tabără
- Picnic

E. Îndeplinirea criteriilor obligatorii privind clasificarea

structurilor de primire turistice cu funcţiune de cazare de tip pensiune
agroturistică
Pensiunea Camelia a respectat criteriile obligatorii privind clasificarea
structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune agroturistică,
astfel, pensiunea oferă toate condiţiile necesare organizării unei vacanţe în cele mai
bune condiţii. Datorită criteriilor îndeplinite, Pensiunea Camelia a fost clasificată
la trei stele.

Fişa pensiunii
PENSIUNEA PANORAMA

33
 A. Localizare
Comuna Ghelari, Judeţul Hunedoara
Pensiunea se află situată pe versantul N-V al munţilor Poiana Ruscă la o
altitudine de 810m.

B. Cazare
Pensiunea Panorama dispune de 15 locuri de cazare, iar dotările pe care le
oferă turiştilor sunt :
- 2 apartamente
- camere duble
- camere single
- Baie proprie
- TV
- Restaurant 40 locuri
- Bar 10 locuri
- Sală de conferinţe de 20 locuri
- Parcare 20 locuri

C. Restauraţie
Bucătăria tradiţională şi produsele ecologice atrag turiştii, la Pensiunea
Panorama. Majoritatea produselor sunt din propria gospodărie.

D. Agrement
Pensiunea Panorama pune la dispoziţia turiştilor:
- Biciclete şi ATV-uri de închiriat
- Joc cu bile pentaque
- Masă de tenis
- Jocuri de club remy, şah, table
- Plimbări cu căruţa sau sania
- Excursii pe traseele marcate
- Pârtie de săniuş
- Loc special amenajat pentru amplasarea corturilor.

34
 E. Îndeplinirea criteriilor obligatorii privind clasificarea
structurilor de primire turistice cu funcţiune de cazare de tip pensiune
agroturistică
În ceea ce privesc criteriile obligatorii privind clasificarea structurilor de
primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune agroturistică, Pensiunea
Panorama îndeplineşte toate condiţiile, aceasta fiind construită folosind materiale
locale lemn şi piatră, arhitectura pensiunii este tipic montană şi se încadrează în
peisaj. Utilizarea unor sisteme de izolare termică, vitrarea la maxim a camerelor
încălzirea utilizând rumeguşul din lemn, precum şi folosirea unei staţii performante
de tratarea a apelor uzate recomandă Pensiunea Panorama ca o gazda ecologica.27

Fişa pensiunii
PENSIUNEA POIANA CODRULUI

A. Localizare
Comuna Ghelari
Pensiunea se află situată pe Strada Poiana.

B. Cazare
Pensiunea Poiana Codrului dispune de 8 locuri de cazare, fiind dotată cu :
- 4 camere duble
- Baie la fiecare cameră
- Tv, telefon şi internet în fiecare cameră
- Sala de mese 16 locuri
- Bucătărie la dispoziţie (aragaz, frigider, cuptor cu microunde)
- Parcare: 16 locuri

C. Restauraţie
Turiştii beneficiază de bucătărie tradiţională, iar produsele sunt obţinute din
gospodăria proprie şi de la producătorii din zonă.

27
http://pensiunepanorama.ro/

35
 D. Agrement
Pensiunea Poiana Codrului pune la dispoziţia turiştilor :
- Posibilitatea de a participa la activităţile din gospodărie
- Plimbări cu căruţa
- Foc de tabără

E. Îndeplinirea criteriilor obligatorii privind clasificarea

structurilor de primire turistice cu funcţiune de cazare de tip pensiune
agroturistică
Pensiunea Poiana Codrului se încadrează ca fiind o pensiune agroturistică
datorită îndeplinirii condiţiilor obligatorii privind clasificarea structurilor de
primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune agroturistică.

Având în vedere analiza Fişelor tuturor pensiunilor , am observat că au fost

îndeplinite toate condiţiile necesare. Niciuna dintre cele trei pensiuni nu deţin în
interiorul pensiunii elemente tradiţionale. Având în vedere turismul rural practicat
în zonă, consider că existenţa unor astfel de elemente ar putea constitui un avantaj
pentru unităţile de cazare.
3.3. Analiza circulaţiei turistice în comuna Ghelari
În acest capitol am încercat să fac o analiză a circulaţiei turistice din comuna
Ghelari. Informaţiile au fost obţinute direct de la administratorii pensiunilor.
Administratorul Pensiunii Panorama mi-a confirmat că numărul de înnoptări
înregistrat în anul 2012 a fost de aproximativ 500, pe locul doi se află Pensiunea
Camelia cu aproximativ 400 de înnoptări, iar cele mai puţine înnoptări au fost
înregistrate de Pensiunea Poiana Codrului aproximativ 300 . La Pensiunea Poiana
Codrului se înregistrează cele mai puţine înnoptări datorită faptului că la această
pensiune se organizează cel mai des pomeni, mese festive şi aniversări, evenimente
desfăşurate pe perioada zilei, care nu presupun cazare. Segmentul ţintă al acestei
pensiuni sunt persoanele de vârsta a doua, familişti, cu venituri medii, care provin
din mediul urban.
Segmentul ţintă al pensiunii Camelia sunt persoanele de toate vârstele, cu
venituri medii, care doresc să îşi petreacă o vacanţă liniştită, într-un spaţiu cu aer
curat, departe de aglomeraţia din oraşe.
Segmentul ţintă al pensiunii Panorama sunt persoanele cu venituri medii şi
mari, în special străini. Această pensiune este frecventată de turişti datorită faptului
că administratorul are contracte încheiate cu persoane din străinătate, dar şi din
România. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu şcoli, deoarece la pensiune se
organizează tabere şcolare, cu diferite tematici. Un număr mare de turişti care trec
pragul pensiunii se înregistrează în luna Mai, când se organizează concursul de
motociclete Enduro Panorama (vezi anexa 4). La finalul concursului toţi
motocicliştii se adună la pensiunea Panorama pentru a sărbători. Anul acesta am
asistat la acest concurs, iar la final, am mers la pensiune şi am luat prin sondaj
câteva persoane care mi-au răspuns la câteva întrebări legate locul de cazare

36
preferat, precum şi cum consideră serviciile oferite de pensiunea respectivă (vezi
anexa 5). Majoritatea persoanelor mi-au confirmat faptul că pensiunea Panorama
este cea preferată de ei, deoarece gazda şi serviciile îi fac să se simtă ca la propria
lor casă. Chiar şi eu pot să confirm asta, întradevăr serviciile şi gazda sunt
extraordinare, dar elementul de bază este peisajul oferit (Vezi anexa 6).
Pensiunea Panorama este preferată şi datorită faptului că administratorul
pensiunii este în bună colaborare cu localnicii din satul Ruda, sat vecin Ghelarului.
Turiştii sunt îndrumaţi către satul Ruda, deoarece au posibilitatea de a participa la
activităţile din gospodăriile sătenilor, unde pot învăţa anumite datini.
Impactul turismului în această zonă este unul limitat, de obicei nu se
depăşeşte capacitatea de primire. Singura perioadă în care capacitatea de primire
este depaşită este perioada în care se organizează concursul de motociclete Enduro
Panorama. Turiştii veniţi în această zonă respectă tradiţiile şi obiceiurile practicate,
acesta fiind unul dintre obiectivele vizitei.
Cel mai mare flux de turişti se înregistrează în perioada sărbătorilor
(Sărbătorile de Craciun, Sărbătorile Pascale, Festivalul Poieniţa Voinii), deoarece
turiştii doresc să petreacă aceste sărbători într-un cadru natural, plin de tradiţie,
alături de oameni de la care pot învăţa toate datinile şi obiceiurile care se practică
în acea perioadă.

RECOMANDĂRI PENTRU A CREŞTE NUMĂRUL DE TURIŞTI

Numărul turiştilor veniţi în această zonă este relativ mic, aşadar, consider că
fluxul de turişti ar putea creşte prin :
- realizarea unor acţiuni de marketing şi promovare în favoarea comunei
Ghelari.
- organizarea şi promovarea unor acţiuni gen evenimente cu o anumită
tematică, unde turiştii pot lua parte , iar acestea ar putea stimula cererea turistică în
zonă.
- organizarea unor expoziţii cu imagini din diferite pensiuni şi imagini cu
obiective turistice
- atragerea de investitori
- promovarea zonei în agenţiile de turism
- promovarea zonei la târgurile de turism
- oferirea unor oferte profitabile, care ar putea atrage privirea turistului
- Publicitatea din ghidurile turistice sau revistele de specialitate
- Amenajarea unor mese pe traseele turistice, mese pe care turiştii pot găsi
mâncăruri tradiţionale, degustări de vinuri, precum şi distribuirea unor pliante
pentru promovarea pensiunilor şi a anumitor obiective turistice.
3.4. Satul turistic Ghelari
Ghelari este considerat sat turistic etnografico – folcloric datorită portului
popular, arhitecturii, mobilării şi decorării interioarelor, muzicii, precum şi datorită
coregrafiei populare.

37
 3.4.1. Aşezarea geografică a satelor din ţintul pădurenilor
Satele sunt situate pe culmile dealurilor, care coboară din regiunea centrală a
Poianei Rusca, aceste culmi având o altitudine de peste 800 m.
Satele sunt împărţite astfel :
 Sate adunate – aceste sate sunt caracteristice regiunilor cu terenuri agricole.
Satele adunate împărţite în sate de-a lungul drumurilor, şi sate îngrămădite.
- Satele situate de-a lungul drumului, sunt mici atât din punct de vedere al
teritoriului, cât şi din punct de vedere al populaţiei, acest tip de sat având o uliţă
principală, iar casele sunt situate dealungul acesteia. Exemple de sate adunate :
Merişor, Runcu Mare, Poieniţa Tomii.
- Sate îngrămădite – au o populaţie mare, numărul de străzi este mai mare,
astfel, străzile sunt întortocheate, iar casele sunt situate de-a lungul acestora, fără
nicio ordine. Exemple de astfel de sate: Alun, Cerbăl, Bunila, Ruda, Muncelu
Mare, Lelese.
 Sate de vale – aceste sate sunt situate de-a lungul pârâului şi a afluenţilor săi.
Exemple tipice de astfel de sate : Lunca Cernii de Sus, Lunca Cernii de Jos,
Topliţa, Hăjdău, Dăbâca.
 Satul concentrat- acest tip de sat este întâlnit în zonele unde populaţia se
ocupă cu munca la pădure şi cultura fâneţelor. Astfel de sate sunt : Vadul Dobrii,
Poiana Răchiţelii.
3.4.2. Casa tradiţională
Gospodăriile din aceasta zonă se compun din curte şi ogradă, iar în curte se
află casa şi anexele acesteia. Anexele sunt constituite din şură, ocolniţă, bucătăria
de vară şi cuptorul. Casele sunt orientate cu faţa către drum, iar şura se află în
apropierea drumului.
- în şură vor fi depozitate recoltele şi fânul pentru animale
- ocolniţa reprezintă locul în care se adăpostesc obiectele gospodăriei,
precum şi carul sau plugul.
Casele atrag atenţia prin dimesiunea acoperişului, acesta fiind de doua sau
chiar de trei ori mai înalt decât pereţii.

38
 3.4.3. Îndeletnicirea pădurenilor
Ocupaţiile principale ale pădurenilor erau creşterea vitelor, agricultura,
sculptura de lemn, ţesătoria şi broderia.
Agricultura se face în condiţii grele, deoarece ogoarele sunt aşezate în trepte,
ceea ce era specific zonei de munte. Cerealele cultivate sunt : grâul de primăvară,
orz, secară şi cel mai rar se cultiva porumbul. Legumele cultivate sunt : cartof,
ceapă, usturoi, fasole, varză, morcov.
Pe lângă aceste ocupaţii, pădurenii se ocupau şi cu mineritul din minele
Ghelari, Teliuc, uzinele din Govâjdia şi Hunedoara, minele din Lelese, Cerişor.
3.4.4. Tradiţiile din Ţinutul Pădurenilor
Puterea tradiţiei este privită prin :
a. bunul simţ
Pentru ghelăreni, cinstea şi ruşinea sunt de bază în cadrul familiei. Salutul
este foarte important, astfel, se salută orice persoană care o întâlneşti, chiar dacă
acesta este o persoană străină. Dacă nu se salută, aceasta reprezintă o mare lipsă de
respect a persoanei respective.
b. ambiţia de a păstra tradiţia
c. controlul gândirii – prin care nu trebuie sa admitem nicio idee negativă
care ne poate nelinişti
d. voinţa – se spune că originea voinţei este dorinţa. Dacă această dorinţă
ajunge la un rezultat, înseamnă că aceasta este puternică, şi poate înlătura piedicile
cu o mare uşurinţă
e. optimismul

Turiştii care vizitează această zonă au posibilitatea de a participa la nedeile

satului, unde pot învăţa anumite obiceiuri pe care le pot practica pe toată durata
şederii în comună.
Această zonă deţine o impresionantă bogăţie de tradiţii, obiceiuri şi credinţe.
Toate acestea se manifestă într-un registru impresionant.
 Ritualul nunţii – nunţile din această zonă durează 2-3 zile, după un
ceremonial complex. La aceste nunţi nu lipseşte fluierul şi cimpoiul. Toţi invitaţii
şi muzicanţii, sub conducerea vornicului nunţii formează o coloană ceremonială, şi
se deplasează la casa naşilor, pentru a-i invita să purceadă la cununarea mirelui cu
mireasa.
 Obiceiuri la înmormântări- pentru tinerii care erau sau nu căsătoriţi, ritualul
este unul aparte prin ceremonialul legat de “cântecul bradului”.
 Obceiuri în bucătăria tradiţională
- sarmale cu păsat- erau făcute din faină de mălai , măcinată mai mare.
Această făină se punea la fiert şi se mai adăuga sare, orez, ceapă şi se înveleau în
varză.
- Plăcintele tradiţionale – Pădurenii sunt recunoscuţi prin aceste plăcinte.
Plăcintele au o reţetă care a fost transmisă din generaţie în generaţie. Chiar dacă
reţeta este foarte simplă, gustul este foarte delicios. Aluatul este preparat din făină,
drojdie şi puţină sare. Aluatul se frământă, dar consistenţa trebuie să fie puţin

39
moale. Spre deosebire de alte reţete, aluatul nu se lasă la dospit. Umplutura care dă
gustul delicios plăcintelor este formată din brânză dulce, ou, smântână şi mărar. Se
ia o bucăţica din aluat şi se întinde o foaie rotundă şi nu prea groasă, iar în mijlocul
ei se pune umplutura. Se ridică aluatul peste umplutură, din cinci colţuri. Apoi,
placinta se prăjeşte în ulei fierbinte.
 Festivalul pădurenilor, care este a devenit cunoscut în toată ţara datorită
răposatului Drăgan Muntean. Drăgan Muntean era cel care organiza în fiecare an,
în ultima duminică din luna august, în satul Poieniţa Voinii un festival la care
participau pădurenii, şi o mulţime de interpreţi de muzică populară. Acea zi era
cosiderată zi de sărbătoare, pădurenii fiind mândrii de portul popular pe care îl
purtau.
3.4.5. Portul popular
Portul popular este considerat ca fiind cel mai arhaic şi cel mai bine
conservat din întreaga ţară, dar este considerat ca fiind cel mai vechi port popular
din Europa.
Portul popular este diferit, existând port popular pentru fete tinere
nemăritate, femei măritate şi femei în vârstă, portul popular pentru bărbaţi.
Costumul femeiesc, care se înscrie în tipologia costumului de Transilvania,
cu două catrinţe, se compune din îmbrăcămintea capului, cămaşă, pieptar, două
oprege, brâu, brăciră, podoabe, încalţămine (vezi anexa nr. 3 Portul popular).28
Fetele purtau capul descoperit sau purtau batic roşu, iar femeile măritate
purtau batic alb. Portul popular era mândria femeilor în zilele de sărbătoare.
Cămăşile erau de asemenea diferite în funcţie de persoana pe care o purta. Aşadar,
fetele şi nevestele aveau cămăşi brodate cu roşu pe mâneci, guler şi pe piept, iar
femeile trecute de prima tinereţe aveau cămăşi brodate cu negru şi mov. Peste
cămaşă femeile purtau o vestă care avea o broderie specială de lânică şi mătase
roşie, violetă şi albastră.
Costumul bărbătesc este alcătuit din caciulă, cămaşă albă cu guler înalt,
cioareci, chimir, laibăr, şubă şi opinci. Cămăşile sunt din bumbac, brodate la guler
şi piept. Cămaşa nu este nici prea lungă nici prea scurtă, legată pe mijloc cu un
şerpar, iar pantalonii sunt confecţionaţi din lână albă.
3.5. Planul strategic de dezvoltare a comunei Ghelari - Analiza
factorilor de decizie.
În următorul tabel am prezentat planul strategic de dezvolare a comunei Ghelari, prin
prisma factorilor de decizie.
Importanţa
lui pentru
Care sunt Ce face Ce se În ce mod Care sunt succesul
FACTORUL aşteptările pentru a întâmplă ne aşteptările proiectului
DE DECIZIE factorului îndeplini dacă influenţea noastre Puţin- 1
de aşteptările aşteptări ză factorul faţă de Important –
decizie? factorului de le de factorul de 2
decizie ? acestuia decizie ? decizie an Foarte
28
Sicoe I., Jianu N. – op. cit. Pag. 96

40
 nu sunt alizat? important -
îndeplini 3
te ?
-Realizarea -Respectarea - nu va - în mod-transparenţă
planului de întocmai a participa esenţial. - susţinere
dezvoltare strategiei din Fără materială/
strategică elaborate, punct de contribuţia financiară
-Promovare oferirea de vedere financiară/ -cooperare
a imaginii informaţii financiar materială a
A.P.L instituţiei periodice despre acestuia nu 3
pe care o stadiul acţiunii se pot
reprezintă -implicare îndeplini
-Dezvoltare activă obiectivele
durabilă a
localităţii
AGENŢI -promovarea -informări -nu va - contribuţia -cooperare
ECONOMICI imaginii despre participa financiară a 2
firmei proiecte, din acestora
-accesarea programe de punct de influenţează
de fonduri, finanţare vedere amploarea
finanţări, -cooperare în financiar acţiunilor
dezvoltare realizarea -nu se va
şi proiectelor implica; va
prosperitate -publicitate pune în
pericol
realizarea
proiectelor
-promovarea - armonizare - indirect - o bună
obiectivelor interese ONG/-neimplica colaborare
acestora comunitate re în
1
accesarea
unor
finanţări
specifice
O.N.G -riscul
nerealizării
impactului
dorit
asupra
unor
grupuri
ţintă
specifice
- o bună -competenţă - nu ne va - la nivelul - o bună
convieţuire prin activităţileajuta în mentalităţii implicare
a oamenilor desfăşurate dezvoltare grupului în viaţa
2
BISERICA -implicare a spiritului ţintă comunităţii
activă civic al
cetăţeanul
ui
- să - ne facem -dacă nu -în mod -implicare
promoveze datoria şi ne reuşim să esenţial activă în

41
 şi să educe motivăm cooptăm -implicarea dezvoltarea
tinerii în strategia pe de partea acestui imaginii 3
spiritul înţelesul lor, noastră factor municipiului
INSTITUŢII competiţiei putem vorbi acest conduce la -
DE şi al de o traducere factor de reuşită conştientizar
ÎNVĂŢĂMÂNT implicării a decizie e e / implicare
în viaţa evenimentelo foarte greu directă a
societăţii r, dar mai ales să reuşim tinerilor
civile a implicaţiilor o
pe care le au transforma
asupra vieţii re durabilă
tinerilor şi
definitivă
-să se -ne îndeplinim -riscul -în mod -o
realizeze o strategia unei esenţial colaborare
campanie mediatizând imagini deoarece el fructuoasă
transparent fiecare acţiune deforma este cel care
ă, amplă şi pe care o te a influenţează 3
realistă, pe desfăşurăm, procesul în modul cel
termen facem publice ui de mai sigur şi
MASS- lung cu planurile dezvolta amplu
MEDIA rezultate strategice şi re grupul ţintă
cuantificabi suntem foarte durabilă
le deschişi la toate -
întrebările pe neimplica
care mass media re activă
ni le adresează a
grupului
ţintă,
datorată
lipsei
comunică
rii
CONSILIUL -dezvoltarea -ne implicăm, -întârzieri - direct - acordare
JUDEŢEAN durabilă a informăm şi în de avize,
zonei ne consultăm realizarea aprobări,
cu acest unor -implicare
factor de proiecte financiară 3
decizie
-reducerea
costurilor
proprii pentru
anumite
proiecte
-reducerea -implicare -calitate -interese -pune la
FURNIZORI costurilor activă slabă comune şi dispoziţie
DE proprii a complement informaţii
2
FURNIZORI serviciilor are -sprijin în
DE obţinerea
UTILITĂŢI de avize/
acorduri/
autorizaţii

42
 imbunataţire -comunicare/
-dezinteres - direct, -
a condţiilor colaborare/datorat esenţial schimbarea
implicare creşterii în bine a
ASOCIAŢII gradului mentalităţii
DE de prin
PROPRIETAR nemulţumi participare 2
I re a a activă
membrilor
Asocaţiilor
de
Proprietari
-ocuparea -informare/ îngreunare -indirect -transparenţă
forţei de consultare/ a -furnizare de
A.J.O.F.M. muncă participare procesului informaţii
2
de ocupare
a forţei de
muncă
disponibile
DIRECŢIA -extinderea - promovare - -direct -sprijin/
DE MUNCĂ, serviciilor proiecte de neimplicar cooperare
SOLIDARIA sociale interes social e
2
TE SOCIALĂ
ŞI A
FAMILIEI

Sursa: Primaria Ghelari, Planul strategic de dezvoltare durabila a comunei Ghelari

din Judeţul Hunedoara pentru perioada 2007-2013
3.6. Analiza Swot a turismului din localitatea Ghelari

PUNCTE TARI
 Potenţial natural şi antropic diversificat. Comuna dispune de aer curat,
peisaje încântătoare
 Turismul şi agroturismul
 Aşezarea geografică
 Resurse ale solului şi subsolului – fier, păduri
 Accesibilitate bună – accesul se face pe şosea asfaltată
 Reţele de comunicare – telefon, fax
 Clădiri sociale – bibliotecă, cămin cultural, şcoală, grădiniţă etc.
 Activităţi tradiţionale- meşteşugari
 Bucătărie regională – renumitele plăcinte
 Tradiţii regionale
 Aer curat
 Folclorul şi festivalurile;

PUNCTE SLABE
 Promovare slabă a patrimoniului turistic local
 Lipsa sursei de apă
43
  Infrastructura inadecvată pentru a putea face faţă fluxurilor turistice
 Numărul relativ mic al locurilor de cazare din zonă
 Existenţa unor spaţii de locuit deteriorate
 Rata mare a şomajului
 Numărul redus de întreprinzători locali de a accesa surse de finanţare
 Lipsa locurilor de muncă
 Resurse insuficiente

OPORTUNITĂŢI
 Destinaţie turistică atractivă – zona Munţilor Poiana Ruscă
 Punerea în valoare a zonei turistice
 Obiective turistice
 Surse de finanţare alocate pentru dezvoltare
 Festivalul Pădurenilor
 Investitori în turism
 Posibilitatea cumpărării unor plante şi fructe de pădure
 Disponibilitatea populaţiei

AMENINŢĂRI
 Imaginea unei zone miniere sărace
 Exploatările lemnoase pe scară largă, necontrolate, determină deteriorarea
peisajului
 Piaţa muncii este redusă la nivel local
 Stare de sărăcie a populaţiei
 Migrarea locuitorilor de la sat la oraş
 Restructurarea mineritului
 Inexistenţa unui sprijin financiar
 Defrişările
 Neplantarea
 Lipsa partenerilor

În privinţa îmbunătăţirii infrastructurii generale şi pentru turism, Consiliul

local al Comunei Ghelari a aprobat luarea următoarelor măsuri cu privire la
valorificarea potenţialului turistic:
- Promovarea proiectelor de alimentare cu apă a comunei
- Amenajarea unor pârtii de schi şi săniuş
- Continuarea programului de transport şcolar gratuit
- Continuarea lucrărilor de reparare a drumurilor care fac legătura dintre
comună şi oraş, dar şi drumurile comunale
- Organizarea de activităţi sportive
- Crearea de locuri de muncă în turism.

44
 Aceste iniţiative reprezintă un punct forte în dezvoltarea turismului, şi în
mod deosebit dezvoltarea turismului rural. Aceste propuneri pot creşte fluxul de
turişti în zonă, dar şi veniturile locuitorilor. Consider că ar fi importantă
consolidarea obiectivelor turistice, care sunt greu încercate de trecerea timpului.
Consolidarea obiectivelor turistice implică nu doar autorităţile locale, ci şi statul.
O mare realizare a fost reabilitarea drumurilor comunale din anul 2012, an în
care au fost reabilitate un număr mare de drumuri din comună, care în ziua de azi
permit accesul în zonă al turiştilor.
Datorită aderării României la Uniunea Europeană la data de 1 Ianuarie 2007,
perspectivele viitoare ale dezvoltării Judeţului Hunedoara, dar şi a comunei
Ghelari au fost considerabile. Aşadar, s-a putut apela la fonduri europene pentru a
atinge un nivel de trai superior.
De asemenea, se impune crearea unor facilităţi şi locuri de cazare moderne.
Desigur, aceste activităţi noi trebuie organizate într-o manieră coerentă, cu respect
pentru natură, dar şi păstrarea bogăţiilor noastre pentru viitoarele generaţii.

CONCLUZII

Turismul rural este un fenomen aflat în plină expansiune, oferind

posibilitatea comunităţilor de a se dezvolta economic, prin valorificarea resurselor
locale, ocuparea forţei de muncă, dar şi creşterea veniturilor individuale şi
colective.
Arealul geografic, frumuseţea lăcaşurilor de cult, tradiţiile şi bucătăria
tradiţională au o contribuţie directă, în ceea ce priveşte interesul turistului asupra
vizitării unei anumite zone.
Comuna Ghelari este situată într-un spaţiu cu potenţial turistic natural şi
antropic. Cadrul geografic al regiunii a fost bine individualizat, ceea ce a generat în

45
timp atât tradiţii, obiceiuri, datini, meşteşuguri tradiţionale, cât şi portul popular
care este inconfundabil.
La nivelul acestei localităţi, numărul pensiunilor turistice este suficient
având în vedere fluxului de turişti. Capacitatea de cazare este depăşită doar în luna
mai, cand se desfăşoară concursul de motociclete Enduro Panorama, perioadă în
care vin sute de persoane concurente la concurs.
La finalul lucrării de licenţă am sintetizat elementele cheie într-o analiză
Swot, unde putem observa cu uşurinţă care sunt punctele tari şi slabe, respectiv
oportunităţile şi ameninţările.
O relansare rapidă implică anumite priorităţi care se impun, precum :
modernizarea infrastructurii generale şi dezvoltarea acesteia (staţii de epurare a
apei, modernizarea căilor de acces în zonă, modernizarea căilor de comunicaţie,
platforme ecologice de depozitare a deşeurilor ), menţinerea şi dezvoltarea
patrimoniului cultural-istoric şi etno-folcloric, revigorarea vieţii sociale, pentru
stabilizarea populaţiei, în special populaţia din rândul tinerilor.
În opinia mea, pentru o mai bună promovare a satului, statul trebuie să
promoveze mai mult turismul rural şi să încurajeze iniţiativa locală prin acordarea
de credite preferenţiale pentru dotarea şi amenajarea echipamentelor turistice,
reducerea taxelor şi impozitelor asupra veniturilor realizate din serviciile turistice,
acordarea de subvenţii.
Pentru dezvoltarea infrastructurii este necesară o implicare activă a
judeţului, municipalităţilor şi a organizaţiilor private. Relaţiile dintre aceştia
trebuie să fie foarte strânse, acestă relaţie fiind esenţială pentru atingerea unui
interes comun care poate aduce beneficii comunităţii.
Pe lângă infrastructura fizică, turistul modern apelează cel mai adesea la
partea electronică, care în ultimii ani a devenit o necesitate. Internetul este cel care
ne rezolvă orice problemă cu privire la anumite structuri de cazare, obiective
turistice, respectiv documentarea despre anumite zone. Aşadar, se impune
îmbunătăţirea infrastructurii electronice şi intoducerea conexiunii de internet în
toate spaţiile turistice.
Aceste oportunităţi duc la dezvoltarea unor baze de date online, care
determină vizitatorii să cunoască o gamă completă de servicii în judeţ, şi de
asemenea determină vizitatorii să facă rezervări online pentru anumite servicii
turistice.
De asemena, consider că este necesară îmbunătăţirea paginii de internet a
judeţului Hunedoara, şi nu în ultimul rând a Comunei Ghelari. Aceste pagini
trebuie sa fie cât mai complete, să ofere toate informaţiile de interes economic şi
turistic, şi să prezinte o realitate a zonei respective.
Aşadar, comunităţile rurale care folosesc eficient valorile şi abilităţile locale
cu implemetarea noilor tehnologii şi idei, reuşesc să ofere produse unice, viabile pe
termen lung, care atrag privirea turiştilor

46
 Bibliografie

1. Alexandra Crina Chiriac, Luminiţa Gabriela Micu – “Organizarea activităţii

de agrement în structurile de primire turistice din mediul rural”, Ed.
Gemma Print, Bucureşti, 2003
2. Bernea, E. - ”Civilizația română sătească”, Ed. a II-a rev.Pandele Rodica,
Ed. Vremea, București , 2006, pag. 65
3. Blanca Garcίa Henche – “Marketing în turism rural”, Ed. Irecson, Bucureşti,
2004, pag.50
4. Erdeli, G., Istrate I. – „Amenajări Turistice”, editura Universităţii din
Bucurşti, 1996

47
5. Floca,Octavian -”Regiunea Hunedoara - Ghid Turistic”, Ed. "1 Mai", Deva,
1957,pag. 219
6. Glăvan, V. – “ Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism ” Ed.
Economică, Bucureşti, 2003
7. Glăvan, V. – “Geografia turismului în România”, Editura Institutului de
management turism EDEN, Bucureşti, 1996
8. Glăvan, V. – “Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism ” Ed.
Economică, Bucureşti, 2003
9. Henri Grollean, „Turismul rural în cele 12 state membre ale UE”, 1987 cules
din Vasile Glăvan, 2002: pag. 12
10. Larionescu Maria - ”Școala Sociologică de la București, Tradiție și
actualitate”, Ed. Metropol, București , 1996
11. Manole V., Stoian M. , Mitrache Şt. , Bran Fi. , Istrate I. – “Agroturim şi
Turism rural”, Editura Fax Press, Bucureşti, 1996
12. Nicula, V.(coord.) - ” Ghidul eco-pensiunii agroturistice ”, Ed. ULB Sibiu,
2012
13. Nistoreanu, P., Tigu Gabriela, Popescu Delia, Pădurean Mihaela, Talpeş
Adela - ”Ecoturism şi turism rural”, Ed. ASE, Bucureşti, 2003
14. Nistoreanu, P., Ghereș, Marinela - ” Turism rural-Tratat ”, Ed. C.H.Beck,
2010
15. Sicoe I., Jianu N. – „Judetul Hunedoara, zonele etnografice” , Editat de
Societatea culturală “Avram Iancu” din România, Deva, 2008, Pag. 90
16. Ţigu, Gabriela, Ţală Mădălina – ” Resurse şi destinaţii turistice pe plan
mondial ”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003

*
**
*** Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972
*** ANTREC,- ”Catalogul național al pensiunilor turistice și agroturistice”,
2008.
*** Ordinul nr.20/14.04.95 al ministrului turismului pentru aprobarea normelor
şi a criteriilor minime privind clasificarea pe stele a pensiunilor turistice şi a
fermelor agroturistice, în M.Of.al României,
Nr.101/25.05.95, partea I.
***Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

*
**
*** http://www.formula-as.ro/2009/894/spiritualitate-39/calvarul-bisericii-de-la-
ghelari-11849
*** http://pensiunepanorama.ro/
*** http://turismrural.ro
*** http://www.ghelari-primarie.ro/

48