LP 1-2.

Demonstrarea ubicvităţii microorganismelor

OBIECTIVE: după această lucrare practică studenţii vor trebui să fie în măsură:
1. să diferenţieze ce este murdar de ce este curat, ce este steril de ce este contaminat şi cum.
se menţin separate aceste două calităţi;
2. să demonstreze că microorganismele sunt ubicvitare;
3. să precizeze care sunt sursele şi modalităţile de vehiculare a microbilor în mediul
ambiant;
4. să înţeleagă necesitatea asepsiei şi antisepsiei
5. să precizeze care sunt condiţiile indispensabile manipulărilor aseptice.

PLACA 1
Demonstrează:
 Prezenţa microorganismelor pe suprafaţa amprentelor digitale;
 Eficienţa decontaminării cu apă şi săpun;
 Influenţa umidităţii amprentelor asupra condiţiei lor microbiologice;
 Recontaminarea endogenă.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge, împărţită în 4 cadrane:

 Cadran I - amprentele indexului şi mediusului mâinii drepte, înainte de spălare
 Cadran II – aceleaşi amprente, după spălare cu degetele ude
 Cadran III – aceleaşi amprente, după uscare
 Cadran IV – aceleaşi amprente, după 1,5 ore fără a atinge alte suprafeţe.

Rezultate:
Cadranul I – în aria amprentelor apar mai multe tipuri de colonii dar predomină colonii mici,
albe, netede şi lucioase.
Cadranul II – după spălare cu degetele umede, se observă reducerea numărului de colonii dar
persistă coloniile mici, albe, netede şi lucioase.
Cadranul III – după uscare se observă o reducere mai accentuată a numărului coloniilor albe,
netede, lucioase.
Cadradul IV – creşte numărul de colonii, faţă de cadranul III, dar se menţine aspectul
morfologic.

Concluzii :
 Constant dominantă pe suprafaţa degetelor apare o specie care formează colonii mici,
albe, S (smooth – neted) (aparţin speciei, Staphylococcus epidermidis, important
reprezentant al florei rezidente a tegumentelor); alte bacterii apar variabil, în număr redus
şi formează flora flotantă a tegumentelor.
 Spălarea cu apă şi săpun îndepărtează eficient flora flotantă şi doar o reduce pe cea
rezidentă.
 Mâna se recontaminează în timp cu microorganisme adăpostite în anfractuozităţile
tegumentului.
 Apa (umiditatea) aduce la suprafaţa pielii micororganisme ascunse în aceste
anfractuozităţi.

1
PLACA 2
Demonstrează: favorizarea contaminării prin intermediul unei pelicule de lichid.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge, împărţită în 3 cadrane:

 Cadran I – amprenta indexului drept uscat ;
 Cadran II – aceeaşi amprentăm pe o picătură de apă sterilă
 Cadran III – o picătură de apă distilată sterilă (martor).

Rezultate:
Cadranul I – în aria amprentei apar colonii mici, albe, netede şi lucioase.
Cadranul II – acelaşi tip de colonie, dar dispersate pe o suprafaţă mai mare.
Cadranul III – nu se observă nici o colonie.

Concluzii:
 Apar colonii cu aceaşi morfologie ca în experimentul anterior: colonii mici, albe, S
(aparţin speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei rezidente a
tegumentelor);
 Contaminarea microbiană a unei suprafeţe uscate se circumscrie numai în punctele de
contact cu suprafaţa contaminată.
 Pe o suprafaţă udă microbii contaminanţi difuzează în afara punctelor de contact.

Se va discuta cu studenţii importanţa uscării tegumentului înaintea unei puncţii şi importanţa

utilizării instrumentelor medicale sau chirurgicale sterile şi uscate.

PLACA 3
Demonstrează:
 Varietatea microbiotei tegumentului în funcţie de regiuni
 Surse de recontaminare a mâinii

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge, împărţită în 3 cadrane:

 Cadran I – amprentele indexului şi mediusului drepte spălate, uscate
 Cadran II – amprenta indexului spălat după ce a atins plica cotului
 Cadran III – amprenta mediusului spălat după ce a atins sanţul naso-genian.

Rezultate:
Cadranul I – în aria amprentelor apar colonii mici, albe, netede şi lucioase.
Cadranul II – în aria amprentei indexului apare un număr redus de colonii cu acelaşi aspect cu
cele din cadranul I
Cadranul III – în aria amprentei mediusului apare un număr mai mare de colonii şi de mai
multe tipuri, dar predomină cele mici, albe, netede şi lucioase.

Concluzii :
 Apar colonii cu aceaşi morfologie ca în experimentele anterioare colonii mici, albe, S
(aparţin speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei rezidente a
tegumentelor);
 În toate regiunile cutanate flora este dominată de stafilococi.

2
  Există variaţii importante de la o regiune la alta privind densitatea florei rezidente şi
varietatea florei flotante.
 Importanţa practică a acestei demonstraţii este alegerea ca loc de elecţie a puncţiei
venoase, venele de la plica cotului deoarece tegumentul de la acest nivel reprezintă o
zonă cu o încărcătură microbiană mai redusă (protejată de îmbrăcăminte, expunere mai
redusă la flora flotantă, mai puţine glande sebacee).
 Mâna este un vehicul al microbilor de primă importanţă în practica medicală.

Se va discuta cu studenţii despre tipurile de spălare (medicală, chirurgicală), importanţa

igienizării unghiilor la personalul medical, importanţa utilizării mănuşilor de către chirurg.

PLACA 4
Demonstrează: Condiţia micorbiologică a părului şi scuamelor.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student îşi trece de câteva ori mâna prin păr
deasupra unei plăci deschise.

Rezultate: se observă predominat acelaşi tip de colonii, iar în jurul firului de păr se observă
cultură confluentă aparţinând probabil aceleiaşi specii bacteriene (suprafaţa alba, lucioasă,
netedă)

Concluzie:
 Apar colonii cu aceaşi morfologie ca în experimentele anterioare colonii mici, albe, S
(aparţin speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei rezidente a
tegumentelor);
 Firele de păr şi scuamele cutanate vehiculează microbi din flora tegumentului şi sunt un
important element de contaminare a mediului.

Se va discuta cu studenţii despre importanţa folosirii corecte a bonetei. Boneta este utilizată de
personalul medical ce lucrează în secţiile chirurgicale şi de terapie intensivă şi care vine în
contact cu pacienţi imunocompromişi. Boneta trebuie să acopere părul în totalitate.

PLACA 5
Demonstrarea şi cuantificarea prezenţei microorganismelor din aerul sălii de lucrări practice.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: placa este lăsată deschisă pe masă timp de 10
minute.

Cuantificare:
Nr. Bacterii/mc = N x 10000/S x k, unde: N = nr. colonii pe placă, S = suprafaţa plăcii
(diametrul plăcii este 9 cm), k = constantă (=2 la expunerea de 10 minute)

Rezultat: mai multe tipuri de colonii cu aspect diferit faţă de cele observate pe piele, în
experimentele anterioare.
Nr. bacterii/mc = 39 x 10.000/63,58 x 2= 3067 bacterii/mc

Concluzie:
3
  Concentraţia microbilor din aer este direct legată de concentraţia pulberilor şi aerosolilor
care îi vehiculează.
 Surse de aerosoli contaminanţi sunt: nasul, naso- şi orofaringele, cavitatea bucală
(picături Flügge), funcţionarea unor instalaţii (aer condiţionat).
 Surse de pulberi sunt: scuamele animale, nucleii de picătură, solul, excretele desicate şi
fărâmiţate, scuamele din îmbrăcăminte şi lenjerie.

Se vor discuta cu studenţii modalităţile de reduce a încărcăturii microbiene a unei încăperi

(aerisirea încăperilor, ştergerea suprafeţelor şi utilizarea aparatelor de aer condiţionat prevăzute
cu filtru, utilizarea lămpilor UV în sălile de operaţie şi în încăperile de turnare a mediilor). De
subliniat, că ulterior, la Igiena mediului (respectiv a aerului) (anul IV) studenţii vor afla care sunt
limitele maxime admise pentru încărcătura microbiană, în funcţie de tipul încăperii (ex. săli
aşteptare, cabinete medicale, săli de pansamente, săli de operaţii, etc).

PLACA 6
Demonstrează: Condiţia microbiologică a picăturilor Flügge

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student tuşeşte în faţa plăcii deschise, aflate
la 30 cm.

Rezultate – se observă mai multe tipuri de colonii cu predominenţa coloniilor mici înconjurate
de o zonă de culoare verzuie a mediului (colonii alfa-hemolitice).

Concluzie:
 Picăturile Flügge vehiculează un număr mare de microbi găzduiţi în căile aeriene
superioare sau duşi la acest nivel odată cu exsudatul traheo-bronho-alveolar.

PLACA 7
Demonstrează: Efecienţa măştii chirurgicale în reţinerea picăturilor Flügge

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student tuşeşte în faţa plăcii deschise, aflate
la 30 cm, studentul purtând o mască.

Rezultat : absenţa coloniilor

Concluzie:
 Masca previne contaminarea mediului cu picături Flügge.

Se va discuta importanţa aplicări corecte a măştii şi protecţia ei în dublu sens (personal medical
versus pacient).

PLACA 8
Martor sterilitate mediu.

Bibliografie: Microbiota indigena - Cap. 6.2. pag 86-87