Sunteți pe pagina 1din 21
1:,' " 'Ii f ~~/ Î , ·1 Mihai Drăgănescu J. InELUL LUmii· ·mdTEAldLE .
1:,'
"
'Ii
f
~~/
Î
,
·1
Mihai Drăgănescu
J.
InELUL LUmii·
·mdTEAldLE
.
; .
CD Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
il"'"
,',
-'
""it,
1,
_',
i

"'"

~

Le.i 52

Mihai Drăgănescu

L e . i 5 2 • Mihai Drăgănescu · I S B N 973-29-0068-7· CD

·

I S B N

973-29-0068-7·

CD Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

L e . i 5 2 • Mihai Drăgănescu · I S B N 973-29-0068-7· CD

,1

,1 ~, ". \ " \; .~. i, L. :.0 :i\HHAI DRĂGĂNESCU INELUL LUMII MATERIALE cn

~,

".

\

"

\;

,1 ~, ". \ " \; .~. i, L. :.0 :i\HHAI DRĂGĂNESCU INELUL LUMII MATERIALE cn

.~.

i,

L.

:.0

,1 ~, ". \ " \; .~. i, L. :.0 :i\HHAI DRĂGĂNESCU INELUL LUMII MATERIALE cn

:i\HHAI DRĂGĂNESCU

INELUL

LUMII

MATERIALE

cn

.~ EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ

1989

)."

+ C7ffiem~) CUPRINS ISBN 973-29-0068_7 ARGUMENT PROFUNZIMILE· LUMII MATERIALE :N:ot~ şi referinţe bibliografice 15 22

+ C7ffiem~)

CUPRINS

ISBN

973-29-0068_7

ARGUMENT

PROFUNZIMILE· LUMII MATERIALE

ISBN 973-29-0068_7 ARGUMENT PROFUNZIMILE· LUMII MATERIALE :N:ot~ şi referinţe bibliografice 15 22 Ciîpitolul 1

:N:ot~ şi referinţe bibliografice

15

22

Ciîpitolul 1 Limita lucrului in sine "Note şi referinţe bibliografice Capitolul 2 llateria in profunzimi
Ciîpitolul 1 Limita lucrului in sine
"Note şi referinţe bibliografice
Capitolul 2 llateria in profunzimi .
Note şi refţrinţe bipliografice
, 23
34
35
44
Capitolul 3 I.egătura dintre
fizică, informatic
şi viu
'l'j
.
Capitol ul 4 Istorie, viitor. filosofic şi ştiin!ă
Not.e şi referinţe bibliogrufice
.
.
.
.
.
.'561
56
Note şi referinţe bibliografice
.,
,
;
,
'
'
66
Capitolul
5 Spre o ştiinţă II
zonei de constituire a le!Jilor
67
Note
şi referinţe
bibliografice
,
.
,
.
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
.
77
C.apitolul 6 Inelul,lumii materiale ,
Npte şi referinţe bibU.qgrafice
capitolul 7 Experimentul wnşticnţei
Note şi referinţe . bibliografice
e:<.Lpitolul 8 Diolo!Jia şi p,siholo!Jia in r:ljHll't Ulcollşticu!a
N'51te ~i referinţe bibliografice ,
Capitolul 9 Sisienie. introdeschise
Note şi referinţe bibliografice
Capitolul 10 Experiment filosofic
Note şi referinţe bibliografice
80
89
90
101
104
132
135
154
152
176
,.
Eedacfor:
ION POPA
ORTOFIZICA
Tehnoredactor:
ANGELA ILOVAN
Prefaţă, , .
,
,
,
,
"
,
,
,
,
,
,
,
175
Coli
Bun de
ti par 28,50
tipar 18.08.1989
.:Partea I
COSMOSUJ_ ŞI U~'lVERSUL
c
75
I.
p.
Jnformaiia
St,.
Brezoianu 23-'25
Capitol ul
1 Modelul I,L.~I. şi ortolizica
179
. BnCl1rcşli
Mcdelul inelului lumii materiale (J.L.M.)
Ce este ortofizica ", ,
Sisteme introdesc llise si arheme
Mintea si filosofia ,'"
179
182
182
186
Note
şi . referinţe bibliografice
188
introdesc llise si arheme Mintea si filosofia ,'" 179 182 182 186 Note şi . referinţe

7

7 6 CUPRINS ,Capitolul 2 Bazele ontologice ale matematicii Matema~i~ şi modelul ontologic I.L.M, OntologIa mformatică

6

CUPRINS

,Capitolul 2 Bazele

ontologice ale

matematicii

Matema~i~ şi modelul ontologic I.L.M, OntologIa mformatică si ontologia 1 Formal şi intuitiv'

.'

umu ma~enale

~Iulţ~me~ca idee ont~l~gi~-~biecti;ă'

:

.

,'.

.

mph~ţiile ontologice ale paradoxurilo~

. Univers formal, unitate me t l"m~lţim~a tuturor m.ulţimilor)

Consecmţele paradoxului MTM (

.

.

Note şi referinţe bibliografic~ a a ŞI umtate ontologIcă

Partea a II-a

MATERIA NEVIE

Capitolul 3 Ortosensuri .

De la sens la ortosens Ipoteza ortosensului Ortosensul primordial'

"

~

e

Xlsa . t

"

,omponen ele ortosensului ulllvers en~ropic şi univers"antientro i; structura lui fenomenolo~i~ă

.

a exista'~'

C

t

 

:.

,"

p

Ortosensun topologice Ortosensuri de miscare

. Tipuri de ortosens~ri de miscare Ortosensuri de interactiune .

.

 

.

.

.

Orto!izica şi particulel~ ele~e~t~re'

Partlc~le "poeas" în

spatiu

. .(ortosensurile de sarcină)

.

.

.

.

Note ŞIcrefe!inţe_bibliografi~e subIacent spaţiului uzual

Capitolu~-4-Fizic~şi~rt~~zica-c--- "--=---'-

Forţele f~nd:"mentale şi informaţia

I

nformaha SI sens

ati

u:

il

e

(

, Particulele c~ 'S;i~' ~ar~c~e~ul neeuclidian al spaţiulu~' u'zu'al'

.

ortosensurile)

Cuanta de ;

fenomenologice . . . . .

'.

.

l\~asa particulelor elementare

Slln~trii, ordine şi ruptură de' o;di~e'

Particulele virtuale

;~~~~~,tlaximă. în uni'r~r;(În 's;aţiui~z~ali

Mişcarea p~rtic~l~lo~ ~l~m~nta;e'.' . '.' .

Transformarea particulelor

N ~'.

1

lt n

spaţIUl uzual

"

e emen are oce ~I referInţe bibliografice

Capitolul 5 Fluctuaţie şi ritm.

CDro~o~ s~u .ritmul cosmic fără durată

. ~:;tmun f~zIce, biologice şi mentale S,:,geata tuupului TImpul în fizică

Timpul. este mai profund 'd~cît ~p~ti~l

'O.urata. ŞI.t.llnpul

J\r ote

ŞI referinţe bibliografice

.

.'.

.

Partea a

III-a

, MATERIA VIE

0-';

Capitolul 6 Cînd incepe viaţa?

Celula ca unitate de viată. Cele două forme de unitate a unei celule Semne. de întrebare pe două. coordonate Unde lllcepe viata? Note şi referinţe 'bibliografice

.'

~

;

-

CUPRINS

306

306 .

Capitolul 7 Modelul general al materiei vii

ortobiontul

Formele materiei vii

Note

Capitolul 8 Probleme

190

190

191

191

193

197

200

203

207

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ale

310

314

316

şi referinţe bibliografice

filosofice

cunoaşterii materiei vii şi evoluţiei ei

 

316

Ipoteză filosofică şi principiu ştiinţific

 

317

Aristotel şi materia vie

.

.

.

.

.

.

31&

Descartes şi Voltaire. Ce este mintea

320

Gindirea lui Lamarck Schriidinger şi biologia Alfred Lotka şi fenomenele vieţii. Viaţa şi reproducerea ei Unificarea dintre fizică şi biologie prin ortofizică o

.

.

.

.

.

Structural şi fenomenologic la un organism viu

 

.

.

,

.

.

Teoria lui Darwin si deschiderile ei

.

.

.

.

,

o

structurală';' evoluţiei dar şi posibilitatea

unei teorii structural-fenomenologice '

324

326

330

331

337

34(}

345

351

353

360

360

361

366

368

369

374'

380

384

386

209 Teoria

Tendinţe fenomenologice, evoluţie fizică şi evoluţie biologică.

209 Concluzii: evoluţia structu:ral-fenomenologică trilaterală.

210

211

212

214

215

218

;; 222

223

.226

232'

237

---.--

240

Note şi referinţe bibliografice

Capitolul 9 Struetur? şi îenomenologia moleculei vii

Principalele idei referitoare la materia vie Protein~le şi acizii nucleici: rolurile lor în materia vie Problema moleculei minime vii Fenomenologia moleculelor vii . Structura acizilor nucleici şi ortobiontul în căutarea unei cutii cuantice pentru ortobioht

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Sediul minim al unui ortobiont

Viaţă. mimată. şi viaţă

Note

şi referinţe bibliografice

240

242

245

247

250

252

256"

260

262·

262

265·

268

-.,',

'

'

270

270

272

274

276

279

281

285

Partea a IV-a

.

.

o

[n'ioFORMAŢIA

vedere informaţional .

Capitolul 10 Componentele semantice ale informaţiei

• , Euristici, fo~male, fenomenologice şi creaţie propriu-;,isl

'Semantică si subiect.

Psihicul

din

punct

de

Formal şi neformal în noţiunea de arhitectură o

Procesorul informational social Note şi referinţe bibliografice .

Capitolul 11 Elemente pentru o teorie generală a iniOl'maţiel

Universul

. Cîteva consider<iţii privind inform."tţia în: societate. Viziunea informaţională. ca factor integrator Note şi referinţe bibliografice

. Generalizarea notiunii de informatic

.

.

.

.

.

, Indice de termeni

Glosar

Contents

396

396

404

408

410

412

415

416

416

419

423

428

432

434

443

'Î54

287

287

c 292

",295

300

303'

ii

,

i'

I

I

I

I

l,

ii , i' I I I I l, ~-' .,,' " , j, ~?'. ; \""'

~-'

.,,'

"

ii , i' I I I I l, ~-' .,,' " , j, ~?'. ; \""'

,

j,

~?'. ;

\""'

l, ~-' .,,' " , j, ~?'. ; \""' :\, ' ',,' :,\'

:\,

'

',,'

:,\'

.:'1.{'.<'~";

'V

/.

";'.~:

.)

";""

)\,\'

~

.~'

'\l .• ~',Inelul lumii niateriak~trmăreşte.U1~ m04, unitar, deexpli'rJu.r~ a pro-ceselor, f,izice,

1-um ea

se/desfăşoară, în lumina "acestui. mqdel;,pri~~ universljfri, .jier;;ar.e· univer.s avî1J:fl două

legături cu m:ateriap--rofundă·.; Prima; legătură este aceea oare apare)a. naşterea,~mi­

~versuhti,·(idoua, odată cu ~CJ!Jnstituirea mat,eriei vii ţa.re este~introi(eschis:ii în ,materia

biologice, informaţionale, ' mentâle şi psihologice printr-un model filosofic:

'lPrafundă şi astfdise formează~m jnelal l'Vtmi~ ,materiak

"c

Tnehtl h~'inii'materiale (IL:M;) ·este şi un model al unităţii materiale a lu,mii

-ileoarece

nu

mai

estb

sujici'entăajirmarea rădăcinii tuturor lucrurilof' în materie,

s~'Jainterdependenţei ge1~erale a Jenomenelor, ci şiajustijica, ontologic,modul,în

"'~are acestea

s-ar· putea

realiza.,·

'

Efortul ştiinţific al găsirii unităţii forţelor fizice are la bază\imPlicit .ideile

."-.

unitătii materiale

a, lumii

si

autoconsistenteimateriei. Cu.tot succesuZ obtillut in

:expli~area unităţii ,forţelor- 'electro"magnetice' şi fQ;ţeior:;slabe print1'-:o '101Hi' electro-

-slab.ă·carB\leîmbină,.ideamluniJicăriit'!1t'}f;ror i9'rţelorfizic.e" clziar dacă vaJi realt:zat,

inuva exPlicainJor1'f?aţia, p.rocesitl .me,1J

vieţii.C~t alte' 2uvint~, deşi

talşiJenomenul

~se,;va înainta într-o" ,6f,Semejpea, direcţif};,n'ft. sti va eJ(Plica unilatea11J.aterială a, hf.mii, Idealul unităţii,1orţo.1or fundamentale'este mtmq'i un. idea,lîn 1'aport cu~ ţlniversul "fiti(:>lăsînddeschisăi'ttnitatea materială a universulttijizico-biologic, de'l'IUm~t.pe scurt univers'bjologic, care este. m.ai cuprinzăt.ordecît 1:l1~ive1'su~strict fizic, deoar.ec\e cuprinde

şi.'viul. ,."

,.:

'J':',

Unitatea forţeţor fizice

",'

"

'.

"

"

, arh şuficientă dacă jor!,a; sa1i,. ceea,ce ac~ sta ,la baza

.

.

_;-

for.ţei, ar. explii;aşiinfor1Jza,ţia, Astăzi,constatăm că structu,riinformaţ.i01~aleabstracte

.poţ" de~ide .acţiulzfJ.a forţelelr fizice" c~tm; se întfmP1ăî.1'Lcazul

roboţilor.int{'hgenţi

-ş~de. faPt asemenea procese se petrec demult în, mintea omului. Jl1j01:1naţiCţ nu. este

'forţă,·ci: altceva, o altăformă de realitate a .z~ţmii materiale, :chiar dacă este,găzduită îtdotd~a1tna ~n sul;sţanţă,resp.ectiv mqterie.,';Acf(,stlitct~t ieste un fap.t,ştiinţ1jic dovedit

- exp~ximentf!l în m6rlopiectiv î!t, . raport l{~t obi'~ct,eletehno?ogice noi create de feJmo-

lflgia i1zfofmaţiei p'fi.n informatică· şi inteligenţa artificială. l)acă mintea omului .ar

fi fost privită atent mai mult ca.proces,obiectiv decît şubiec,h'>v i ,.atunci informaţia

~ft~;Ji' trebuit Jie \consi,dtira.tă J1tai d~ 11Jul~ ca ceva

,~,iif.f(rs ,Şiia iţ,n in~~edie1'ttjundqrnen.ttţt:al lum~i'. t.·,

distinct de .Jorţet~ naturi1: în '

materiale

'

.',

'

nil' ,tn: conşecinţă,'."o;,i.d~e fund'a?nf!,ntală ac'J'fbodelului. In'elumil' lumii

\ (}şt e

şi ,",'f{.ceea .f,a', u:lif,nersal#ăţiiproceseJor i1~jorm.aţ,ionale. Cu alte cuvinte, infor-

''Jiiaţia"treb;uiesăfie. ,inerentă 11ţaterie{ lVIaterianevie :ţnaturală,.\,,nu prezintă î:n

'w,o.d, f,-x.p-lic,it i'!if011t~aţie,în schimb mater.ia nevie poate fi prgim,it9tă artificial' pentru ar;;u;Prjn4e. şi de.1.:volta exPlicit info"'J11iaţie (de,' aceea a'inşi numit-o uneorimater/ e ,in.ter'!'fAedinră);Materia v,if.prganizl!tă.s1fperior\~,man1:p1:tleazăşi,geţterează injprmaţ1'e,

-d:~n·l:c.Cf:re o partesub,Jo~rnaşensur,zlor me1ltalt;. -Ge.1J,erayzare~ ontologfcă:a inj(J1maţtlei

-d:~n·l:c.Cf:re o partesub,Jo~rnaşensur,zlor me1ltalt;. -Ge.1J,erayzare~ ontologfcă:a inj(J1maţtlei

, ,

10

ARGUMENT

impul!'e~. î:~ co}~cordanţă)i c~ datele biologiei,

a

admite

şi

la

nivele

inferioare

ale meţn tntervm sensun de ttp m~ntal, deci o formă de inf01maţie specifică. Acest

tiP de in!o!'m'l,ţiespecifică,fenom~nologică, ar putea în cele di1t urmă o proprietate

a .m~tenet profunde, deoarece viu~'es,te.,cO'lj,cep'tf.t introdeschis în materia profundă. Dmtr-o dată întreaga gîndire asupr~'informaţiei poate apare într-o lumină nottă si în c:cest voll'!'m se de:n~mstrec:ză că num~i astjel se poate susţine ontologic noţiun~a

demform:tţte ca noţtune pnmară a filosofiei, apoi şi a ştiinţei.

.111.«:i putem p'rivi lume«: numai f~infi~ică? Ntţ, dacăne referim la "fizica" tmi-

consti-

versrtlut

(nerestrms la umversul ftZtc,

Ct

aşa cum se prezintă el,

cu viată

inţă,'soc~etate); da, vîntr-o anumită măsură, dacă mergem

la rădăci1~ile u1~i;ersuiui,.

specifice informaţia feno-

ci o asemenea

universu-

IUt~.S-ar}ut!a v dect, c~ umtatea for~elor fizi~e din u,!:ivers să aibă o origine infor-

injormzţie autocana.lizată î,,!,tr-un alt mod dete/mină probabil înseşi'legile

la mate~t~ pr?/undr:'

m;nologtca u~tltzata de matata me. Dar nu numai de materia vie

care ge}~erea,ză, prin procese fizice

m2yl'Ona~a, fara, a reduce Jorţele, la ~nJorr:"aţte, daY'jttnd~'determinate i.de informaţia

,profunda.

,

'

,

.",':

':1\.

'".\,

'.

'

'"

. ~:iâ~tă o'materie profundă. Aceastâajirmctţie argumentatăîn cele, două lucrări

cupnnse în .v~lu1'i'f'UI:;,~ejaţă:apare mai .~ig:tţrăautor~tluiIdecît.î1tperioadeleîn 'cure

au /ostscrvselucranle : Ţespective.'In'mom'J'ntul'de faţă,,şi Ştiinţa şiejiloSofi.6l/-pot

susţme o asemenea aserţtune. CUul estea:ceastă'materie', profundă mt' a 'const'ituit

ştiinţei,.Pe car!. în' PrimuZ·rînd.jiloso/ia ,nu 'o mai poate

pî:ză, acUm oproblem.ă a

emta

Ceea\ceapare cert, dm 'momentul tn car,e· recunoaştem extsterţţq. 11ţaterie~Pro­

fttnde,

este faptul

11r'e\

putem. aştepta, să aibăproptiefă,ţi mai pu,ţin qbisnuite ',în

raport. cu ~eea ce ~ttm despre materia din univers, dar care ''şă" exPlice proprietă,tile

acesteta

dtn' tOma. "

; ,

'

'.

.'

;

"

, ~. 'Sub}1f;m~a.,c'lf:,a1'!.tic( se găseş~e, în viziunea; \ acest.ei' filosofii, materia profundă

avuldd~ua, .pnnctpt.t: tnfoy:,!"atena,'Qm~terie ~u proprietăţi \informaţionale . de tip f~l1omenologlc (c~,ş~sensunle m~ntale);'lumatta;"o materte' cu proprietăţi.energe­

t~c.e,· ne.st'Y'[tcturata şt . care' poate It structurată de 'informateriel;'. A 1{tortiln'U<, prezintă

o i'in1~ln:,epre({,~x'a:tă.as!!,p'ra'acestorcomponente ale materiei,prefundeşi nici asupra

propY1,eta.ţt~o: ftecareta 1cn parte. Este prea devreme pentru a spune lucruri care

pal'â ~eftmt,~ve: S-arp'Utea c~ să\exi~~e 'o sfngură ~a!.erie pr~fu1idă cu două :princiPii, r:

t6n1-lZ ~nf01ma!ton«:l Ş'l-A~tnuZ energettC, care pot satnteracţtoneze sau 1'1/11;" după caz. Ii

I

S-ar putea sa ex,tste tntr-adev.ăr două componente care s-ar putea combina sau nU,'

după,'caz. Esen,ţtalăpa:re a it' însă existenţa\a'două'principii~ făr!i de' care orice

dialec~ică d materiei ar figleu de conceput şi de rac01'datla d~aletica j't'aturii asa cum. ? cun~aştemc:stăzi. ţner.~i~: singură,~u ar putea exPlica dialectica prefundi/ a

lum~t,~eşt o.,,seJ'tede ftlos.oft2~t'cearca.saexp,ltce, lfl'me~ peb,aze e1tergetice: 1nfor-

in,"':'

maţt~ s~ngur~;'ar,duce la .tdealt~ln;,cVHa~ la un .m~n!at~sm,d11:tologîi;':'ţnformate'ria !

arata ca ~stevorba de uJţ ttP. detn!orm;r,ţle profundatn matene;( lumattaaiată 'că 1

estevor,ba d~ o foym~ ~e 'eiie'rgie.profun'dă~~n :n~terie., JI.~ateriw ~stejrinci'piul fun.da-

m:mta{, ulttm;r,realtta~e, energta' profunda Ş'l-ţ11;formaţta profUnda sfnt 'mmaterie "

'

cu ele' se realizează'11iiscareâ, si dialectî'camat/eriei.'

",'

',",

'O vasem}~ei!. a~înc'i~e:est~ n~cesară'd;oareCe ;numa~,;dstjel le fpoate'găsi suha

al/rect

sau

111

,c~m'1na a (:~lCl:~: bbolo~let',"!1'ate~;{.ticîi;,Psi~olo.giez şi, conşt~i'nţ~i. Am mai 'ob~erv'at

tn'dtrect, pe ;pdrţtum mai mult sau mai

.p1!'ţmlarg~'ale InelUlul~Uinn m'ateri\al~,/şiîn .acest. se1'l-s. toate. jilosofiiletrecute" pot

Ortcef'l-losofzenouă nu mai poate

.', sattsjace daca nu»ofera'un spnpn, pentru a tnţe.lege'unitatea'[{tmii materialp"si mai

acce:ntuat;' unitatea} ştiinţei; adică ii bază'penth6 exPlicarea simultană a' v/ului 'si

/t ~rgumente}ef,tr-u s'l!,stt'!1'erea:~odelultH 1.1:

ca .~oate f~,~~sofltZe se !nsc1t'!l:'

?:emit.Pu:i'v a}roceselor m'J!1'tr:!e'.rii1!:for·,!u!ional~, "ps~Jiol?f/ic~ ş! "SPirituale'

: Ceea: .~e

mseamna ca pot. apare ftlosoftz 'care sa' se bazeze 'pest'l-tnta-st săo+ere sttinteis#-

I

I

1

'J1"

= 1

AUGUMENT

11

'lfl,ulente pentru căutăti.viitoare. In acelaşi timp, după înlănţuirea cu ştiinţa, dar s~ datorită desprinderii de ştiinţă, filosofia trebuie se reîntqarcă la 'problc11!:a

'(y,nulu,i, a. cAonşt#1iţe,~}i~pir~ttfalităţiisal~.ln ace~~volum vo~fi ţ~site numat an.u.m~te

deschtden tn q,ceasta dtrecţte, exPlorate tntr-omat mare masura tn 'I)olumul Spmtua- Iltate, informatie, :rp.aterie (Bucur.eşti, Editura Academiei Republicii Socialiste

România, 1988 j, fără ca autorulsăfi a/uns îiJcă la O filosofie sţruc~ural-fenomcJlo-

~Qgică şi a

Qmului.

.'.

' A

. .' Filosofia' Inelul,ui lUfUii Ulateriale,~ste rezult~tul u.,net. for1an :n~ter:.ahste a g2!:d2:

rii despre lume. Experimentele filosohee carec\stntgtnd'Pre tmphcmd tntreaga ft'Zllţa

a" omului pot duce

la. diverse. idei despr,e lume ,mai .ales at1{nci ,l(în.4 rezultatele lor

.

~

v

•.

•.•

.

~ndreaptă, şipqr~rea fi,pait1'ă este că eli;'îndreaptă, c.ătr.e realităţi mai.prof"fn.de decît

spaţio-temporalitatea·universului. ln.crederec:. îr:. pp~c~plul. ~utoconsl.st.~n1el ~ate­

riei, ca un. postulat indu.s din, expenenţa ştt'l-nţiftea Şt tstortCa a omentrtt, tnere;.derea, f~ principiile materialispiului ,dialettic şi istoric a dus la conceperea I nehtlu,t "

, ~'. Profunzimile lumii materiale reprezintănote de ,,~aborator" care ittStifică cele

.

lUmii materiale. "

'

,,'

.

afirmate mai sus.

dintr-o dată. De aceea nici. nu poateJi pre~entată într,::un, mod prea dtdacttc, prea sistematic, la prea scurt timp după generarea'ei. Mai importCfnte sînt desprindc1'ea

O filosofie

nouă nU

este

o invenţie! ca1'e ar putea .să s~ nască

noului şi mo~~l de gîndire al acestei desprindeti.

,.'

v'.

'

v

.' '

."

In OrtQflZlCa se face Un pasmat.departe, 'se manifesta şt o anumtta stş.temat~­

zare

dezvoltîndu-.se cea mai mare'parte a, ideilor din Profunzimile lumii materiale.

Iar' ceea ce' se p~ezintă sugerează 'trec,erea ,~e la ştiinţa şi ~fziunea struct14rală, l,a

Q, ştiinţă şi viziUne structural-fencmenologtcă asupra 7'l!t111t2.

.

" "Autorul

constată insuficienţa ştiinţei structurale ,de az~ şi că ~atorit~ ~cestui

lucru ea va ati1ige Un stadiu de criză, ceea c~ nU e grav ~,dtn c0n.tra -:-. crtza dato- rită imposibilităţii evidente de a eJ(,Plica viul CU toate succesele bwlogtet molecul,!1:e

(structurale în fond) şi datorită imposibilit~ţii (aceasta f~ind deocan;dat~ o 1?OZ1ţ2~

filosofică pe baza modehl,lui I.L.M.) dea ajUnge la matena p~?funda pnn C1OC1111't de pa1ticule de mare energie. Principiulinsuficienţei cunoaştem structurale pe. care

mol~c;:lare înr«:p~rt :c1l!' p'rocese.lementalc,

îl. putem induce din experienţa biologiei

pe care îl iustifîcăm prin modelul ILM, C!Plic~nd2!-l .apot ~t ftZ'l-C1-t p.att1cul~70r ele-

mentare, ,deci fizicii actuale, arată" datorztă şt J?nnvClpll~lUl autoC0J?-slstmţel n:a~e~

riei care nU lasă deschisă o altă cale, trebutc ,sa eXtste o matene CU proprzetaţt

nestructurcde, fenomenologice, la orj,g~n:aşi î~ funcţion.area permanentă a~mater1:ei

v,ii~\O asemBnea'materie fenomenologlca, este mformaterza ,care este neqesa~a p~ntru, exPlicarea viului "şi:a proceselor mentale, dar şi1:entru genera~ea ~~~ .~n.tVers. Existenţa infolmateriei apare ca o certitudin eîn lum~na.celor dcua prm c1pn W1nlll:

tite mai înainte, dar numai în raport cU v substanţa Vte ~t procesele men~ale~ -1;ceasta inJormaterie ar;putea, să~nufie profund,!, darjapt:tZ ca n~,! fost pus.a: Pf:~a.acum

în. ,evidenţă în mod'.experimental în reahtatea"spaţwtemporala qma!enet V1~Şt dat~­

rităgeneraliză,iiontologice a, inf01maţiei ne îndeamnă;s-o. con~t4e~am. a jt;mate.r1:e

p10fundă~ A:cestlucru'nu apare neapărat ca o cert1fudme f~z1.Ga, ct,ca,·o ,poz*.~

filosoficăplauzibilă susţinutăîn cele din u1mă de întreagaconcepţte a Inelulu'l-.lumtt,

. Ce nU este certitudine sau semicertitudin.e, este incertitudine? Sau mister?

, I:ii.certitudinea arată numai nesiguranţa unor concepte sau modele,~€micertitu-'; dinea numai puţin le lipseşte pentru a deveni certitudt·ne .

materiale.

- Misferul este necunoscutul despre

care nu avem nici o idee. Uneori misterul

este necUnoscutul despre care nici nu putem ş~ nici nu vom avea vreodată o idee. 111, schimb, lucrul-tn-sine al lui Kant este mtsterul pe care nu-l puţem ~unoaşte, dar despre care putem avea idei, în mod inevitabil, spune Kant, antmcm1ce.

12

ARGUMENT

Skî~~1~ii~uctu~al&de astizi,Zucru' c~trios,introd~ţce~\Jt m,isterd,e tiPul necunos:'"

, 'iittQlui despre care 1lţtp«tem şti,1i'jmic.:Dacă pr,ocesele ,mentale~'!!U ~pot fi 'expli~ate

'prhţ,' i?igre;diel~ţii 'sl"ructu,'ra!i.a,i 1ţtateriei ş~ cum~tiinţa~tructit~al~ nurec.ulloâşte

alţi,i1tgredtenţt" ~nm~alul conţme cev'iJ de ordmul m'tSteruluz care' 11,u;,poate f7 'cunos-;

cut.' Atunci ştii/zţa structurală încearcă să se salpeze prf~ ,a:'J.triOui cit!i~rul1f,i posibili:c.

tăţi limitate deâtnoaştere a minţii şi realităţii.'

'\,

, De ce se opreascăştiinta tocmai aici? De unde. ştim că acestea' sînt

.

limitele

creierului U!llan şi nit', ni~,i curîlid limite autoi'Jiip,use de concepţia noastra'

(cadrul

nostru, cognitiv) 'despre

lume 'şi despre

creier?

.

.

,

'

"'.','

.',

Inelul Iuutii materiale încearcă să extind"â cadrul cognitiv' al c1tnoaşterii. şi' să

sugerezeo c , ştiinţă structural-jenomenologi'c'ă în ,prelungirea 'şi.prin,d.:epăşire'Cţ,ştiin-

ţei structurale.,

,,," ' ",,' i '. '

',o

,Să presupunem' 1IJ1,odelul ILM s-ar dovedi v.iabil din punCt de vedere ştiin­

ţific. Atwlci informatia feiwmenologică din in,;r.ter'iaprofdhdă are,xpl.ica gel1,eza

mentale! creative etc. Am' cu-

noaşte deci proprietăţi ale mOlterieiprofunde care ne ajute să înţelegem aproape tot

multor procese fizice din univers, pre~l/Jm şi fenomenele

ce se întîmplă î~z univers.

de

la particulele

elementare

."

";

' '.

.',

, La fel şi astăzi, ştim foarte multe lucruri care sepetrep în universul' jh:ic ,pornind

ca fii,nddate~ deşi 1iu ştiin exC!;cf cMm sînt cdnstit'uite

,

par#culele

.' ,

,Ptin materia profundă se vor exPlica şi particuZeleelementare. 11'tsă îli materia

încă, l'tumai

constatate,şi care vor fi,înir-un"fel,eveittual într-o primă Perioadă de timp, un non mister. Materia proful1,dă fiind ultim~ realitate nU vommai<găsi nimic dincolo de ea, iar misterul ortdsensurilor, dupăce ne vom fi obişnuit cu ele, ca şi cu parti- culele elem~ntare, va fi 1tum~i 1,tn necunoscut care aşteaptă un model de comporta- ment alinform1.teriei care fie supus confirmirii experimentaleîntr-4tn mod sau altul, direct sau indirect.

cU

adevărat elementare;'

",'

, .'

profundă vo'r rămînese11,s1,tr1:le fenomenologice (ortosensdrile )neexplicate

Credent că odată cu trecerea la o ştiinţă structural-fenomenologică metodele cla-

sice de

veYlJicare'experim~ntaIă diredă a teoriilor, şi conceptelor vor face locul şi

unor

metode

1:ndirect~ cu

care

om'),l de 'ştiinţă se va obişnui şi le va

accepta din

punct

de

vedere m~todologic.

 

.

_

"_ -

_

Nzt ant încercat, şi nici nu este cazul în etap'aactuală cînd nu s-au"acumulat

sbtficiente cunoştinţe în această direcţie, sămeJdelăm jelul

portă inform'lteria

pentru

a

produce

concret în care se, com-

drtosensuri. Ar fi .prea devreme înainte de

începutul1.(,nei ştiinţe 'structuraI1ettom~nologice. Deocamdată este suficientă ipoteza

.ortoseiisuril.or,\\ Justificată din punct de vedere filosofic, în modul specific gîndirii

structurat.fenomenologice~ Lucră'rile acestui volum; rămîn 'o schiţă de ontologie şi

) ,

'

m(,m~iatît.

,

,

Primirea pe care au .avut-o dil1, partea 'cititoriZQr cele două lucrări cuprinse .în

acest volum,

grija

ricl;w?:iill;,

crohicileşi comentariile,

au'condus'laediţia de faţă'prin

,'f!5dit'urii Ştiinţifice ţi' Enciclopedice şi bunăvoinţa Editurii .

Pentru toate

, susţinut' a'j51riţia acestui volu·}li.

acestea, uit gînd

II

II-

li II'

Bucureşti; 1989.

,de' mulţumire tuturor '.

celor 'care atI,. sugerat şi

-.

AUTORUL

~; "

'.

t,

','

,

).;}

PROFUNZIMILE LUMII MATERIALE

C ei mai 1'nulţi oa·mmi nu tot. s~ tratasc~

1 r

~-si folosi

timpul 1mtttcind ztlmc t1t~mesena

ol'

nlci fie liniştit! î1~ ~:tgetul lor dac:ă_~~ a;p~;~:

temeiuri

°I

gmcl1(1'1,e.

1\

sau,

"

pn11,ctptt

pe

care

,

]OHN L~CJ{E (Eseu aSMpra intelectultti omenesc)

ELEMENTE PENTRU' o TEORIE GENERALĂ A INFORMAŢIEI

417

ELEMENTE

PENTRU

CAPITOLUL

il

O TEORIE

GENERALĂ A

nu invaţă, nu are deci atributele calitative ale inteligenţei. Cu toate implicaţiile profunde ale informatiei, universul fizic nu este un univers informational. El nu

produce si nu utilizea:ză informatie

tează informational universul, ~cesta devine informationai.

Universul 'biologic este mai informaţional decît uni~ersulfizic datorită intro-

, de:;;chiderii organismelor vii în informaterie. Universul biologic conţine, în primul

nouă. Numai cînd omul si societ~tea interpre-

INFORMATIEI

rînd, procese informaţionale de tip mental. într-adevăr, o structură vie conţine

din punct de vedere informaţional două părţi,

UNIVERSUL INFORliAŢIONAV

. ~nformaţia.se dezvoltă.în sî.rm1 m~teriei, nu .există informaţie în afara ma-

teneI. Informaţ:a.e~t~ t~tU~i un lUgre~lent la egalItate cu materia, în materie2-3.

Ea e~te prod?-sa ImţIal In I!lformatene, în mod natural, ca proces fizic; aceasta e~te InfOrmaţIa fenomenologlcă care se manifestă prin ortosensuri care determină'

sţruct~r~re a. celulelor i:J?formateri::le în ~ultiple organizări topologice, precum

informatia devine ,

univers.'.

Dacă notăm cu 6" ortosensurile care stau la baza unui univers si cu S struc-

atunci infor~atia N con- '

t~ra informaţională determinată de aceste ortosensuri,

ţmlltă de un univers fizic este dubletul

. ş~ o

ŞI o dmamIca (mIşcare) la mvel ortoexlstentlal. Cu alte cuvinte

structurală, lege formală a

unui

'

"

Trecerea de la

6 u

la

Su

lege formală a unui ' " Trecerea de la 6 u la Su reprezintă o trecere.

reprezintă o

trecere. de la neformal la formal,

(1)

fu:

86" -+ S". v'

(2)

în expresia de mai sus, fu rep:ezintă.o fur:cţie neformală şi de aceea săgeata

de la,.8 la

6"

a fost reprezentata nu dIrect mtre aceste simboluri,

ca în cazul

subsolulliniei normale

juncţnlorformale matematice, ci printr-o săgeată curbă în a formuleI.

Important

este

însă faptul

universul fizic

poate fi descris numai prin

informaţia structurală

N" =

(S,,)

(3)

fără.a J:?-ai ţine cont de originea fenomenologică a informatiei care stă la baza U?Ul umvers. De aceea, universul fizic poate fi descris co~plet matematic. în tImp ~e vformul:: (1) se refe~ă şi ~a procesul naşterii unui univers, formula (3) reprezmta numai .sţructura smtactIcă, programul unui univers fizic dat. Aceasta

serie de

nu înseamnă că fIZIca descrie astăzi intreaga realitate fizică, deoarece o

fen?mene ea nu le. poate încă e~plica, tocmai pe:J?tru .nu ţine cont de procesul mal profu?-d ~xpnmat de funcţIa (2), precum ŞI de eXIstenta unor spatii subia- c~nte spaţlulUl uzual. Dar, in cele din urmă, universul fizic -Ja fi descris' sintactic ş~ structural conform formulei (3). Expresia (3) este sintactică deoarece structu-

sin~, semnificaţie, cum este cazul structurilor formale ale ~mversul nu. are o i.nteligenţăla bază, în inţelesul unor

str:u ctur : mţehgenvte, fIe. In cazul unelna~ten.spontane printr-o fluctuaţie în orto-

llltehge~ţ~I ar.tIflclale

~Ile -?s nu. conţi!i'. în

eXlstenţa, ,fIe dac~ .ar

fI .fost pro~us ~~ mtehşenţa so<:lală a v u.nui ~nivers prede-

cesor. Umversul fIZIC, OrIcare ar fI ongmea lm, nu acţloneaza mtelIgent,

adaptiv,

NI) =

({informaţia referitoare la partea

din universul fizic

care participă la

structura vie}, tinformaţia de tip mental}).

Prima parte a informaţiei N-o reprezintă un fragment din N

-

din

formula

(1)

(1)

-

cu o eventuală corecţie adusă de ortobionţii priviţi din punct de vedere structural.

A doua parte reprezintă procesorul mental,

11 =

{informaţia de

tip mental} -:- (S,

6UÂ),

(5)

unde S reprezintă structura informaţională, în general de tip dinamic, iar 6 re-'-' prezintă sensurile fenomenologice ale organismului viu care nu mai sînt fixate

de lumatie, ci libere pentru a fi generate în informaterie; de aceea 6) este reunit"

(6 U Â) cu potenţialitatea în ortosensuri a infortnateriei, A. Proces6n~l minte!

,este un procesor informaţional dL' tip structural-fenomenologic, fără a cuprinde .-

• la un infrabiont, mezobiont, cehblă vie saU organi~m multicelular fără sistem nervos

ca organ conturat -

procese de tipul semnificaţiei st1 ucturale.Cum însir inteligenţa

artificială depinde şi se realizează prin semnificaţia structurală, trebuie admi-

tem procesoarele mentale ale entităţilor vii de mai înainte nu sînt inteligentt. Deşi au posibilitatea unor euristici formale din jocul structurilor S, dar şi al

unor euristici fenomenologice, din jocul sensurilor 6, deşi variaţii ale lui 5 indtic ,

variaţii ale lui 6 şi reciproc,

controlului pe Care l-ar conferi înţelegerea conştientă, posibilă numai cînd orga-

nismul realizează înţelesul a ceea ce prelucrează informaţional. Iar înţelesul deplin

presupune imbinarea corespunde.

inovaţiile lor nu se fac în mod conştient din lipsa'

cu

sensul

fenomenologic care .

f,

'îi'

'

semnificaţiei structurale

.Cu toate natura neconştientă este inovantă şi produce creaţii de speţa 3 (euristica formală) şi creaţii de speţa 2 (euristica fenomenologică), prin îmbi:'

narea

acestor

euristici,

care

se face

Jn perioade istorice îndelungate

(în timpul

evoluţiei naturii vii neinteligente), natura neconştientă mimează totuşi creaţia

despeţa 1, creaţia veritabilă.

. Universul devine cu adevărat informaţional atunci cînd apare sistemul nervo~, organ specializat pentru prelucrări informaţionale şi mai ales atunci cînd organis-· mele vii devin cu adevărat creative, adică în mod conştient pot controla euris-

tica formală şi euristica fenomenologică, într-p îmbinare internă, rapidă, pentru

a obţine noulpe care să-I introducă în natură sub forma tehnologiei şi informa-

tiei culturale. Universul devine informaţional atunci cînd creează informaţie. Evi-

dent, acest lucru presupune şi prelucrarea şi utilizarea informaţiei create, exerci':' tînd puterea informaţiei asupra tuturor formelor de manifestare ale materiei. Această posibilitate o au în primul rînd omul şi societatea. Universul informaţional conţine şi psihicul omului, şi psihicul mai recent al inteligenţei artificiale. Un psihic posedă fenomenul înţelesului în raport cu rea- litatea Jnconjurătoare, ded un model al lumii; mai conţine un procesor mental sau. un procesor informaţiQnal artificial şi, evident, un eu sau o anumită formă

.

artificială de ep

27- c.

75

.~~~~~-,--=-,,~~~:I

II

I

I

418

INFORMAŢIE

Psihicul omului, după cum am văzut în capitolul precedent, este un triplet:

~~

P =

.

(II,

d,

t),

.;.

(li)

.

- II reprezintă procesorul mental cOrespunzător;!,

-:- d reprezintă înţelesul (cu componentele structUT;ţle ale semnificaţiei şi com-

po;nentele de sens fenomenologic) tuturor elementelor şi relaţiilor din modelul lumii;

,

-

t

este eul, ca procesor mental

şi înţeles privilegi.ate.

.Psihicul inteligenţei artificiale are aceeaşi formă (6) cu deosebirea căII nu mai este un procesor mental, ci un procesor informaţional structural, d nu mai

conţine sensurile fenomenologi'ce, ci numai semnificaţia structurală (de context

si de referinţă), iar eul reprezintă,'la fel, părţi privilegiate din procesorul informa-

tional şi structurile înţelesului.

'

'.'

.

nemental,

pursiructural. Intregul univers injormaţional se bazează pe aceste două tipuri de fenomene psihice. In jU1ul 101 informaţia proliferează sub cele mai diferitef01me.

, Psihicul omului este mental,

. psihicul inteligenţei artificiale es.te

,.

.

Pînă la apariţia informaticii şi a inteligenţei artificiale, universul informaţio­

cu apariţia

nal, în înţelesul lui deplin, s-a dezvoltat (pe planeta Pămînt) începînd

omului, adică odată cu apariţia muncii,

a tehnologiei pietrei şi uneltelor din pia-

tră, a limbajului vorbit şi a vieţii so~iale.Mîna omului nu este numai 'o unealtă

biologico-mecanică, ci prin coordonarea ei mental-psihologică are şi o puternică componentă informaţională. Tocmai o asemenea componentă:; din nevoia de 'ao ~"

comunic~ şi altora nu numai prin gest, ci şi prin semnale informaţionale mai tigu"-" roase; trebuie fi contribuit la apariţia limbajului natural. Limba vorbită a apă­

ruţ datorită muncii şi.vieţii în comunităţi umane, deci, informaţia:vorbită provine din informaţia psihologic-mentală a omului,limba ~larificînd, datorită puterii ei

de semnificare, însăsi informatia mentală.

O serie de acti~ităţi Ullla~e şi procese sociale ar trebui reinterpretate şi din

pun~tulde Vedere al ştiinţei informaţiei. Se conturează tot mai intens caraCterul

informational al culturii, moneda este si ea informatie cu caracter economic. Spi- rit\lalita:tea omului ar trebui reconside~ată în lumina ştiinţei.informaţiei. '

. Datorită informaticii se intensifică în măsură tot mai mare caracterul irifbr- mationalal societătii. Se produce o cablare informatică ,a institutiilor si, a socie- tăţii în . întregimea' ei. Apariţia inteligenţei artificiale pune, înt~-un ~od nou, problema inteligenţei sociale.

:. Toate aceste progrese; mai curînd în domeniul tehnologiei informaţiei, înso-

tite de industrializarea informatiei, care constituie o realitate a zilelor noastre,

~e arată marele rol ,al inform~tiei structurale, formale.

Ce se întîmplă şi ce se va întimpla cu informaţia fenomenologică pe cateomul

'.

o utilizează şi care face

parte din însăşi fiinţa lui? Ştiind că adevărata creaţie se

!

obţine pri;ntr-o~îrn.bina~e ~onştientăde fo~al ş~.nefo~a~; !espect~v'dinţreeuris-:

tiea structurala SI eUrIstIca fenomenologIca; ştIInd ca fara creaţIe socIetatea. ŞI speCia umană nu pot supravieţui; ştiind, diri punct de vedere filosofic, că existenţa

nu se poate împlini întru sine fără cr.eaţie, rezultă că 'ne:ecunoaştereafenomeno~ .•

logicului, a nefotmalului, ar ,putea. prezenta un mare pencolpentru succesul uni- ' versului Iţostru în cosmos. Structuralului nu i se poate permite să înăbuşe com-

plet neformalul, fenornenologicul şicreativul, începînd, mai ales; cu' nivelul social

de manifestare al lumii

.'

,

i'

'.',,!

. De aici se desprinde necesitatea obiectivă a uneidemocraţiiia informaţiei care

să permită generate a de nQi idei, progresul ştiinţei, al tehnologiei, economiei, cul-.

turii şi societăţii. ,.,'

,

:

j

.

' .•

.Componenta ,afectivă ajnfQxmaţiei de pe planUl mental-pSIhologIc al omului

. joacă şi'ea un rol' important în funcţionarea procesorului mental. Deş~şi e~po~tf:)'

.

ELEMENTE PENTRU o TEORIE GENERALĂ A INFORMAŢIEI

419

fi formalizată artificial,' fotuşinum~i afectivitatea fenomenologică trăită pO<J,te

contribui la creatie adevărată.'De aici' rezultă în continuare grija pe care trebuie s-o avem pentru' definirea binelui şi răului, pentr~ alegerea căilor binelui, pentru frumos si civilizatie Bin~le şi răuÎ sînt în p'ritn:Ul rînd sensuri fenomenologice şi chiar ortosensuri

.pe care omul şi societatea le induc· în materia profundă. Aceasta nu alege dela sine între bine si rău. Ortosensul binelui poate fi egal cu ortosensul răului, ambele satisfac critericl. impus de ortosensul (la exista» prin componenta sa «întru. ». Este rolul omului si al societăţii de a defini şi a valoriza binele. Evident, orice

are un caracter istoric, dar omul poate tinde către maximum

'definitie a binelui

,de: bi~e posi1;>il. Ca limită, el ar putea proiecta un univers in carebÎnele să p~e­

domine cu mult mai multă evidentă decît în universul nostru, cel putin în intenţIe. . într-unr,asemenea,se!1s (de f~pt, înţeleş) este de presupus că e~oluţia univer-

surilor Uo,U i " U 2 , ar putea urma o linie ascendentă.

. Materia profundă nu ne oferă însă nici un criteriu al perfecţiunii, problema

ei este

.

.

aceea de

a

exista si

încă într-un mod

cît mai variat ca sensuri, fie

. I}ouă oamenilor ni se par fericite, bune, rele origroaznice.

. .' Criteriul perfecţiunii nu se poate raporta decît la conştiinţă, şi nu la materia profundă, nici la universul fizic şi nici la universul viu dacă este lipsit de con-

ştiinţă. Iar conştiinţa nu apare în'ortoexistenţă, adică în materia profundă, ci

numai în substanţa vie dintr-un univers. Conştiinţa este aceea care poate alege un criteriu al binelui şi perfecţiunii:

,

.}

GENERALIZAREA NOTIUNII DE INFORMATIE"

,

.

Vom

admite

sub o formă destul de generală inJormaţiaîn raport cu

mintea

umană poate

fi

privită ca O structură căreia i se asociază un înţeles

.(meaning). De aceea ea poate fi descrisă prin dubletul

unde':

N

-:- (S,

d),

N - reprezintă informaţia; S - structura (sintactică) concretă;

d

-

înţelesul (meaning).

.

(7)

înţelesul,sub forma cea mai generală,'este, dupăcum am văzutîn capitolul precedent,

,

d '.'

(

!Il,

6),

(8)

unde:

 

!Il

reprezintă semnificaţia care are un

caracter formal,

iar

6

reprezintă sensul pe

care îl

posedă procesoarele mentale şi care are un

caracter fenomenologic.

, în ceea ce pi-iveşte semnificaţia

!Il,

ea, este,

după MarioBunge 6 ,

 

!Il

=

(d-, rR.),

(9)

unde:

d-'repr.ez;ntă semllificaţi:;t decantext;

 

:

, rR.reprezintă semnifi~~ţia;de referinţă:

Atunci, în mintea unui o~. informaţia este

 

N

= (S,

!Il.

6) = (S.

d-,

rR.,

6),

(10)

4/27/2011

RACAI : Mihai Draganescu

4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu Mihai Draganescu Member of the Romanian Academy Head of the SP

Mihai Draganescu

Member of the Romanian Academy

Head of the SP Group at RACAI

Universitary professor at the University "Politehnica" of Bucharest, Romania, for more than 40 years, academician, and former president of the Romanian Academy (1990-1994), Mihai Draganescu is known in Romania for his works and activities in the domains of electronics, informatics and of philosophy of science. Prof. Mihai Draganescu is member of the Presidium of the Romanian Academy, President of the Section for the Science and Technology of Information and Honorary President of the Forum for the Information Society of the Romanian Academy. He is a Life Fellow IEEE. Recently he was nominated as the president of the scientific council of the National Program for Research and Development for the Information Society in Romania. He introduced in Romania the concepts of the Knowledge Society and promotes the ideas of a future society of consciousness. President of the Romanian Committee for the History and Philosophy of Science and Technology, President of the Section for Philosophy and Psychology of the Academy of Scientists- Romania, he is Honorary Ambassador. Presently, at our Institute, he is working at a project " Structural - phenomenological modeling, conceptual and symbolic" based on his original philosophy of science elaborated previously, between 1977- 1993. Among the aims of this project: to bring new ideas in the methodology of science and to develop orthophysical (structural-phenomenological) theories of the physical and informational reality, of mental processes and consciousness.

He is a member of the Association for the Scientific Study of Consciousness (ASSC) and of the group KATEDRAST formed with professor Menas Kafatos a.o. from George Mason University, Fairfax, USA, with the aim of advancing new fundamental principles in philosophy of science and science. The latest works include the extension of the theory of categories and functors to phenomenological domains and the development of the philosophy of integrative science.

the development of the philosophy of integrative science. CONTENTS OF THE SITE Categories and Functors for

CONTENTS OF THE SITE

Categories and Functors for the Integrative Science. and Functors for the Integrative Science.

E-prints: Internet books. books.

Mind and Consciousness. and Consciousness.

Science and Technology of Information. and Technology of Information.

Information Society - Knowledge Society. Society - Knowledge Society.

Consciousness Society.of Information. Information Society - Knowledge Society. History of the Science and Technology.

History of the Science and Technology. of the Science and Technology.

4/27/2011

RACAI : Mihai Draganescu

Curriculum Vitae. Vitae.

Note. A number of texts (e-books and e-documents) are in MSReader format. They are available free by writing an e-mail to dragam@racai.ro and you will receive a copy by e-mail. The program MSReader format may be downloaded free from:

http://www.microsoft.com/reader/download/default.htm or from: http://ebooks.barnesandnoble.com/ms_reader/index.asp (http://ebooks.barnesandnoble.com/ms_reader/index.asp).

The available papers in the MSReader format are marked with *. If you don't have the possibility to use MSReader you may ask by e-mail the HTML text of the source of the respective paper or document.

HTML text of the source of the respective paper or document. CATEGORIES AND FUNCTORS and THE

CATEGORIES AND FUNCTORS and THE INTEGRATIVE (STRUCTURAL- PHENOMENOLOGICAL) SCIENCE

and THE INTEGRATIVE (STRUCTURAL- PHENOMENOLOGICAL) SCIENCE Mihai Dr ă g ă nescu, Sisir Roy, Menas Kafatos

Mihai Dră g ă nescu, Sisir Roy, Menas Kafatos , Effective Theories And The Phenomenological Information ăgănescu, Sisir Roy, Menas Kafatos, Effective Theories And The Phenomenological Information, preprint 2004, pdf.

And The Phenomenological Information , preprint 2004, pdf. M e n a s K a f

M e n a s K a f a t o s , M i Menas Kafatos, Mihai Drăgănescu, Principles of Integrative Science, Bucureşti, Editura Tehnică, 2003.

Science , Bucure ş ti, Editura Tehnic ă , 2003. Mihai Draganescu, Menas Kafatos, Community And

Mihai Draganescu, Menas Kafatos, Community And Social Factors For The Integrative Science , preprint 2003, pdf. Community And Social Factors For The Integrative Science, preprint 2003, pdf.

The Fundamental Phenomenological Information Of The Universe, preprint November 2003, pdf. , preprint November 2003, pdf.

Products Of Phenomenological Objects And Products Of Phenomenological F u n c t o r s , preprint, November 2002, pdf. Functors, preprint, November 2002, pdf.

Categories,F u n c t o r s , preprint, November 2002, pdf. Presheaves, Sheaves And

Presheaves,

Sheaves

And

Cohomologies

For

The

Theory

Of

Consciousness , preprint, to be published in the volume NOESIS, 2002.

Neighborhoods In And Among Phenomenological Categories, * E-PREPRINT, MSReader format, 2002. , *E-PREPRINT, MSReader format, 2002.

A First Essay on Phenomenological Topologies, * E-PREPRINT, MSReader format, , *E-PREPRINT, MSReader format,

2002.

Mihai Dră g ă nescu, Menas Kafatos, Sisir Roy , Main Types of Phenomenological ăgănescu, Menas Kafatos, Sisir Roy, Main Types of Phenomenological

4/27/2011

RACAI : Mihai Draganescu

Categories, * E-PREPRINT, MSReader format, November 2001.

Menas Kafatos, Mihai Dră g ă nescu, Preliminaries to the Philosophy of Integrative S c i e n ăgănescu, Preliminaries to the Philosophy of Integrative Science, * e-book (MSReader), Academy of Scientists-Romania, 2001.

Some Results In The Theory Of Phenomenological Categories, * E-PREPRINT (MSReader format), communication at the Vth Conference on Structural- phenomenological Modeling , , * E-PREPRINT (MSReader format), communication at the Vth Conference on Structural- phenomenological Modeling, Bucharest, June 2001, to be published.

Automorphisms In The Phenomenological Domains, to be published by Proceedings of the Romanian Academy, Series A, vol.2, No.1, 2001. , to be published by Proceedings of the Romanian Academy, Series A, vol.2, No.1, 2001.

A u t o f u n c t o r s A n d Autofunctors And Their Meaning , Proceedings of the Romanian Academy, Series A, vol. 1, No. 3, p. 201 - 205, 2000.

Menas Kafatos, Mihai Draganescu , Toward An Integrative Science , NOESIS, XXVI, 2001, to be published. , Mihai Draganescu, Toward An Integrative Science , NOESIS, XXVI, 2001, to be published.

Categories and Functors for the Structural-Phenomenological Modeling, Proceedings of the Romanian Academy, Series A (Mathematics, Physics, Technical Sciences, Information Science), Vol.1, , Proceedings of the Romanian Academy, Series A (Mathematics, Physics, Technical Sciences, Information Science), Vol.1, No.2, p. 111 - 115, 2000.

Mihai Draganescu, Menas Kafatos, Generalized Foundational Principles in the P h i l o s o p h , Generalized Foundational Principles in the Philosophy of Science, paper presented at the Conference on "Consciousness in Science and Philosophy" in Charleston, Illinois, 6-7 Nov 1998, published in The Noetic Journal, Vol.2, No.4, Oct. 1999, p. 341-350, republished in the vol. Science and the Primacy of Consciousness, Intimation of a 21 st Century Revolution, Richard L. Amoroso and others (eds), Orinda: The Noetic Press, 2000, Chapter 9, pp. 86-98. Also * e-copy in MSReader format.

The Frontiers of Science and Self-organization, communication at the IVth Conference on structural-phenomenological modeling, Romanian Academy, June 20-21, 2000, to , communication at the IVth Conference on structural-phenomenological modeling, Romanian Academy, June 20-21, 2000, to be published in Revue Roumaine de Philosophie.

Informatic2000, to be published in Revue Roumaine de Philosophie . Versus Physical Ontology. Ontological Fundamentals of

Versus

Physical

Ontology.

Ontological

Fundamentals

of

Mathematics, NOESIS, XXIV, 1999, p. 9-32.

O r t o f i z i c a (Orthophysics) , Editura Stiintifica si Ortofizica (Orthophysics), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985 [in Romanian]. Contents of the volume.

Argument (the preface to the volume The Ring of the Material World , Bucharest, Editura Stiintifica (the preface to the volume The Ring of the Material World, Bucharest, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1989, which contains, as a second edition, the volumes "The Depths of the Material World" (Depths of Existence) -1979- and

"Orthophysics"-1985).

F l u c t u a t i o n A n d R Fluctuation And Rhythm, Ch.5, of the volume ORTOFIZICA (ORTHOPHYSICS), 1985, English translation.

4/27/2011

RACAI : Mihai Draganescu

INTERNET BOOKS:4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu E-PRINTS L'Universalité ontologique de l'information (Ontological

E-PRINTS

L'Universalité ontologique de l'information (Ontological Universality of (Ontological Universality of

Information), Préface et notes par Yves Kodratoff, prof., Université de Paris-Sud, Directeur de recherche au CNRS -Bucharest, Editura Academiei, 1996.

T h e D e p t h s o f E x i s The Depths of Existence, Electronic edition, in english, of a book first published in 1979 (Profunzimile lumii materiale), Bucharest, Editura Politica).

E-BOOKS:t e r i a l e ) , Bucharest, Editura Politica). Ionut Isac, Introducere in

Ionut Isac, Introducere in filosofia structural-fenomenologica. Paradigma Ortofizicii (Introduction to the Structural Introducere in filosofia structural-fenomenologica. Paradigma Ortofizicii (Introduction to the Structural-phenomenological Philosophy. The

Orthophysical Paradigm), Editura Ardealul, Targu Mures, Biblioteca de Filosofie, 2001, * e-book, MSReader format, ISBN 973-8300-00-2.

2001, * e-book, MSReader format, ISBN 973-8300-00-2. MIND AND CONSCIOUSNESS The Sources Of Complementarity

MIND AND CONSCIOUSNESS

MSReader format, ISBN 973-8300-00-2. MIND AND CONSCIOUSNESS The Sources Of Complementarity Between Mind And Body ,

MSReader format, ISBN 973-8300-00-2. MIND AND CONSCIOUSNESS The Sources Of Complementarity Between Mind And Body ,

The

Sources

Of Complementarity Between Mind And Body, The

Journal, Vol.4, No.1, Jan 2003, p.33-44.

Noetic

The Brain As An Information Processor , NOESIS , XXV, 2000, p.9-20. , NOESIS , XXV, 2000, p.9-20.

The Interdisciplinary Science of Consciousness, Chapter 5, pp. 46-59, in Science and the Primacy of Consciousness, Intimation of a , Chapter 5, pp. 46-59, in Science and the Primacy of Consciousness, Intimation of a 21 st Century Revolution, Richard L. Amoroso and others (eds.), Orinda: The Noetic Press, 2000.

Taylor's Bridge Across The Explanatory Gap And Its Extension, Consciousness and Cognition, 1998, 7, 165-168. , Consciousness and Cognition, 1998, 7, 165-168.

Continuities and Discontinuities in the Realms of Life and Mind, Revue Roumaine de Philosophie, Tome 41,1997, Nos 1-2, p.3-9. , Revue Roumaine de Philosophie, Tome 41,1997, Nos 1-2, p.3-9.

Sur la notion et le domaine de la Vie Artificielle ( On the notion and the domain of artificial life) , Bulletin de la Classe (On the notion and the domain of artificial life), Bulletin de la Classe des Sciences, Academie Royale de Belgique, 6e serie, Tome VI, No.7-12, 1995, 13 pages.

Mind and Artificial Intelligence, NOESIS, vol.XII, 1986, p.129-183. , NOESIS, vol.XII, 1986, p.129-183.

D e l a f i l o s o f i a l a De la filosofia la stiinta mentalului (From the Philosophy to the Science of the Mind), Academica, iunie 1997, p.11-12. Revista româna de filosofie, XLIV, Nr.5, sep-oct 1997, p. 457-464.

Procesarea mentala a informatiei ( Mental Processing of Information, abstract in (Mental Processing of Information, abstract in

4/27/2011

RACAI : Mihai Draganescu

English), Memoriile Sect. St. ale Acad. Romane, SERIA IV, Tom. XX, 1997, p.263-284. Also in Academica, Oct.1997, p.14-15 (I), Nov.1997, p. 26-27 (II), Dec.1997, p.31-32 (III).

C o n s t i i n t a f u n d a Constiinta fundamentala a existentei (The Fundamental Consciousness of Existence), conference, published in ACADEMICA Jan., Febr., March 1998.

Deep Reality, Conscious Universe and Complementarity, NOETIC JOURNAL , Vol. 1, No.1, June 1997, p.114-117. , NOETIC JOURNAL, Vol. 1, No.1, June 1997, p.114-117.

On the Structural-Phenomenological Theories of Consciousness, NOETIC JOURNAL , Vol.1, No.1, June 1997, p.28-33. , NOETIC JOURNAL, Vol.1, No.1, June 1997, p.28-33.

On the Notions of Understanding and Intelligence , NOESIS , 1998, XXIII, pp.87-97. Notions of Understanding and Intelligence, NOESIS, 1998, XXIII, pp.87-97.

Structural-Phenomenological Theories in Europe and USA, The Noetic Journal, vol. 2, 1999, No 1-2, p.4-8.

The Method of the Structural-phenomenological Recognition, February, 1997. , February, 1997.

Structural-phenomenological Recognition , February, 1997. SCIENCE AND TECHNOLOGY OF INFORMATION  S p o k e

SCIENCE AND TECHNOLOGY OF INFORMATION

Spoken Language Technology, communication, The 2nd Conference on Speech Technology and Man-Machine Dialogue, Academia Română, April 10-12, 2003, pdf.

Neural Engineering and Neuroelectronics Facing Artificial Consciousness,

Communication at the INGIMED II Conference, Bucharest, Dec. 13, 2001; * E-PREPRINT, MSReader Format, Federaţia Română de Inginerie Biologică.

From Solid State To Quantum And Mo lecular Electronics, The Deepening Of

Information Processing, Invited paper at the International Semiconductor Conference, Sinaia, 8-11 oct. 1997, published in the volume I of the Conference, p.5-21.

Information, Heuristics, Creation, in the volume I. Plander (Ed.), Artificial Intelligence and Information, Control Systems of Robots, Elsevier (North-Holland), 1984, pp.25-29.

Concepte generale si probleme cuantice ale procesarii informatiei (General Concepts and Quantum Problems of the Information Processing), publicata

în vol. Rolul Invãtãmântului si al Cercetãrii stiintifice universitare în dezvoltarea Societãtii Informationale, Fac. de Automaticã si Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucuresti, 1997, p.

31-39.

Electronica funcţională (Functional Electronics), Editura Tehnica, Bucharest, 1991 [in

Romanian]. Contents of the volume.

Informatia si fortele fundamentale (Information and Fundamental Forces),

communication at the 1998 Spring Scientific Session of the Academy of Scientists of Romania, published in the volume (editors) Mihai Draganescu and Stefan Trausan-Matu, Natura realitatii fizice si a informatiei (The Nature of Physical Reality and of Information), Editura Tempus,

4/27/2011

Bucuresti, 1999, p. 5- 16.

RACAI : Mihai Draganescu

4/27/2011 Bucuresti, 1999, p. 5- 16. RACAI : Mihai Draganescu

INFORMATION SOCIETY - KNOWLEDGE SOCIETY

Mihai Draganescu INFORMATION SOCIETY - KNOWLEDGE SOCIETY  De la societatea informa ţ ional ă la

De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii (From the information society to the knowledge society), Bucureşti, Editura Tehnică, 2003.

society ) , Bucure ş ti, Editura Tehnic ă , 2003. N o u a c

N o u a c u l t u r a i n s e Noua cultura in secolul XXI, Bucuresti, Editura Semne, 2004, e-reprint (PDF).

C u l t u r a s i s o c i e t Cultura si societatea cunoasterii, publicat in vol. coord. Dan Tufis, Florin Filip, Limba Romana in Societatea Informationala-Societatea Cunosterii, Editura Expert, Bucuresti, 2002, p.441-442, 459-472 (PDF).

C u l t u r a l a s c a r a n Cultura la scara nationala, Forumul national al culturii, Bucuresti, 19 iunie 2002 (PDF).

B r o a d b a n d a n d t h e Broadband and the Knowledge Society, Communication presented at the International Conference Information Society Technologies for Broadband Europe, 9-11 October 2002, Marriott Grand Hotel, Bucharest, România (PDF).

Perspectivele societatii cunoasterii in Romania, Comunicare la "Al V-lea Simpozion Stiintific al Inginerilor Români de Pretutindeni", AGIR, Bucuresti, 13-14 , Comunicare la "Al V-lea Simpozion Stiintific al Inginerilor Români de Pretutindeni", AGIR, Bucuresti, 13-14 septembrie 2002 (PDF).

Nota deschisa privind stiinta, cultura si societatea romaneasca, 29 aprilie 2002. , 29 aprilie 2002.

Invatamantul electronic in societatea cunoasterii (E-learning in the Knowledge Society), * e-preprint, MSReader format, 28 martie 2002. (E-learning in the Knowledge Society), * e-preprint, MSReader format, 28 martie 2002.

Stiinta cognitiva, stiinta structurala sau integrativa? ( Cognitive Science, Structural or Integrative Science? ), * e-preprint, MSReader format, November 2001. (Cognitive Science, Structural or Integrative Science?), * e-preprint, MSReader format, November 2001.

C u n o a s t e r e a i n s e Cunoasterea in secolul XXI (Knowledge in the XXIst Century), * e-preprint, MSReader format, October 2001.

Societatea informationala si a cunoasterii. Vectorii societatii cunoasterii ( The Information and Knowledge society. The Vectors of the Knowledge Society ), studiu pentru ( The Information and Knowledge society. The Vectors of the Knowledge Society), studiu pentru Proiectul SI-SC (Societatea Informationala - Societatea Cunoasterii) al Academiei Române, Bucuresti, 9 iulie 2001. Pe Internet:

http://www.academiaromana.ro/pro_pri/pag_com01socinf_tem.htm & http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/

4/27/2011

RACAI : Mihai Draganescu

Societatea cunoasterii si cartea electronicã (The Knowledge Society and the Electronic Book), comunicare la simpozionul Cartea electronicã, Academia Românã, 21 (The Knowledge Society and the Electronic Book), comunicare la simpozionul Cartea electronicã, Academia Românã, 21 iunie 2001, publicata in volumul coord. Doina Banciu, Cartea Electronica, Editura AGER, Bucuresti, 2001, p. 26-42.

S o c i e t a t e a c u n o a Societatea cunoasterii (Knowledge Society) , Diplomat Club, Nr.6, 2001, p.1-2.

Knowledge Management, a Functional Vector of the Knowledge Society, * E- PREPRINT, MSReader format; communication at the Sixth International Conference on Information and , * E- PREPRINT, MSReader format; communication at the Sixth International Conference on Information and Communication Technology for Public Administration, Sinaia , Oct.29, 2001, published in the volume and CD of the conference and in Diplomat Club, nr.10-11, 2001, p.4.

of the conference and in Diplomat Club, nr.10-11, 2001, p.4. CONSCIOUSNESS SOCIETY  FUNDAMENTELE NATURALE ALE

CONSCIOUSNESS SOCIETY

in Diplomat Club, nr.10-11, 2001, p.4. CONSCIOUSNESS SOCIETY  FUNDAMENTELE NATURALE ALE SOCIETATII CONSTIINTEI (Cap.

FUNDAMENTELE NATURALE ALE SOCIETATII CONSTIINTEI (Cap. 3 al studiului despre Societatea Constiintei), pdf, noiembrie 2005 [ The natural fundamentals of the consciousness society]

SPIRITUALITATEA (Cap.2 al studiului despre Societatea Conştiinţei) – pdf, noiembrie

2004

PROPUNERE pentru alegerea M.S. Mihai I ca membru de onoare al Academiei Române, 19 martie 2004, pdf.

Cultura (care anume?) si filosofia politica, e-preprint, PDF, 24 noiembrie 2003.

Societatea constiintei. Introducere, Raport de cercetare, noiembrie 2003, pdf.

Constiinta, frontiera a stintei, frontiera a omenirii (Consciousness, frontier of science, frontier of mankind), in Revista de Filosofie, XLVII, No. 1-2, p. 15-21, 2000.

Neural Engineering and Neuroelectronics Facing Artificial Consciousness, Communication at the INGIMED II Conference, Bucharest, Dec. 13, 2001; * E- PREPRINT, MSReader Format, Federatia Romana de Inginerie Biologica.

Paricidul moral, in Literatorul, 1997, nr.1-2, p.11.

Criterii transpolitice si criterii transmafiote în culturã,