UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

FACULTATEA DE SECURITATE ȘI APĂRARE

RECENZIA CĂRȚII ,,OMUL, STATUL ȘI RĂZBOIUL”

DE KENNETH N. WALTZ

Student: Nicolae Andreea Luana

Specializare: Securitate și apărare
Curs: Metodica cercetării științifice

1
 CUPRINS

1. Introducere....................................................................................3

2. Realismul structural......................................................................4

3. Prima imagine................................................................................5

4. Implicații referitoare la prima imagine.......................................0

5. A doua imagine..............................................................................0

6. Implicații referitoare la a doua imagine......................................0

7. A treia imagine...............................................................................0

8. Concluzii.........................................................................................0

9. Concluzii personale........................................................................0

10.Bibliografie.....................................................................................0

2
 1. INTRODUCERE

NUMELE CĂRȚII: Omul, statul și războiul

NUMELE AUTORULUI: Kenneth N. Waltz
TRADUCERE: Mihaela Sadovschi
PREFAȚĂ: William T. R. Fox
POSTFAȚĂ: Lucian-Dumitru Dirdala
EDITURA: Institutul European
LOCUL APARIȚIEI: Iași
ANUL APARIȚIEI: 2001
NUMĂRUL DE PAGINI: 295

Kenneth N. Walt a fost unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul relațiilor
internaționale și un eminent profesor la Universitatea din Columbia, Universitatea din
California și Berkeley. Din 1987 până în 1988 a fost președinte al „American Political
Science Association”. Fiind fondator al neorealismului sau al realismului structural, în teoria
relațiilor internaționale. Prima contribuție a autorului în acest domeniu, a fost publicarea
lucrării „Omul, statul și războiul” care clasifică teoriile cauzelor de război în trei nivele de
analiză, sau imagini folosind scrierile a unuia sau a mai multor filosofi în științe politice
pentru a sublinia punctele principale a fiecărei imagini.
Kenneth N. Waltz încearcă, în această lucrare, să răspundă la întrebarea: „Unde se pot găsi
cauzele majore ale războiului?”. Pentru a da cititorului un răspuns cât mai acceptabil, autorul
face alegerea de a structura cartea în opt capitole. Acestea descriu trei posibile cauze ale
războiului sau imagini, numite de autor: omul, statul si războiul. Lucrarea în sine este una de
analiză și de examinare a unor idei politice și filosofice, idei ale unor filosofi precum St.
Augustine, Kant sau Rousseau, dar și a unor autori moderni de specialitate asupra psihologiei
și antropologiei legate de războiul dintre state și relațiile de pace.
Fiecare capitol debutează cu o sintagmă relevantă pentru capitolul la care face referire,
fiind foarte utile în a rezuma în câteva cuvinte ideea principală.
Această carte este utilă pentru a putea înțelege relațiile internaționale, de fapt autorul face o
teoretizare, însă nu se oprește doar la stadiul de teorie, urmând ca fiecare idee să fie explicată.

3
 2. REALISMUL STRUCTURAL

Prima controbuție a lui Kenneth N. Watz în ceea ce privește viziunea neorealistă a politicii
internaționale stă sub titlul de ,,Omul, statul și războiul”. În această carte, Waltz încearcă să
găsească motivele principale ale războiului. Într-o manieră extrem de tranșantă, Waltz susține
încă din primele pagini că războiul vine ca urmare a egoismului, răutății și prostiei
caracteristice omului1.
Emblematic pentru realismul structural al lui Waltz este conceptul de balanță a puterii. În
accepțiunea autorului, existența acestei balanțe este independentă de dorințele individuale ale
statelor.2 Extinde această problemă a umanității până în momentul în care construiește câteva
argumente ce îi întăresc credințele. Cel dintâi argument se referă la faptul că, dintr-o
perspectivă ecleziastică, libertatea omului a fost suprimată în momentul căderii acestuia în
păcat, teologul Reinhold Niebuhr fiind principalul susținător al acestei supoziții 3. Faptul că
pasiunea este cea care înlocuiește adesea rațiunea constituie un alt argument, veridicitatea
acestuia fiind întărită și de opiniile lui Spinoza 4. Cel de-al treilea răspuns la intrebarea ,,De ce
natura umană este atât de imperfectă?” 5 este acela că, în adâncul sufletului său, omul are o
sete incomensurabilă de putere, fapt ce îl determină să apeleze la arme pentru a dobândi ceea
ce își dorește.
În viziunea neorealiștilor, natura umană este cea care alterează ascensiunea societății, iar
singura modalitate prin care războiul poate fi estompat necesită schimbarea fundamentală a
individului, atât din perspectivă morală și intelectuală, cât și din perspectivă psiho-socială.
Desigur că, posibilitatea schimbării naturii umane scindează deja oamenii în două
categorii, mai exact, vor exista pesimiștii ce vor susține imposibilitatea apariției unor
schimbări în existența umană, dar și optimiștii care vor crede că, în natura sa, omul este creat
pentru a aduce și menține pacea. În cele din urmă, Waltz afirmă că ceea ce este rău în oameni
îi va determina să aleagă calea războiului, dar și că ceea ce este bun în oameni ar putea aduce
pacea, prin această afirmație oglindindu-se întregul capitol.6 Totodată, Waltz nu respinge
ideea conform căreia războaiele nu apar doar ca urmare a naturii umane, ci sunt și alte aspect
care le generează.
1
Kenneth N. Waltz, Omul, statul și războiul, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 16.
2
Idem, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 168.
3
Idem, Omul..., p. 20.
4
Ibidem, p. 24.
5
Ibidem, p. 26.
6
Kenneth Waltz, Man, the state and war. A theoretical analysis, Editura Columbia University Press, New York,
2001, p. 45.

4
 În ceea ce privește neorealismul structural al cărui reprezentant este, K. Waltz definește o
strcutură prin existența unor parametrii. Primul dintre aceștia este principiul organizator al
sistemului; spre deosebire de alte sisteme caracterizate de o formă de organizare ierarhică,
sistemul internațional este unul anarhic. Cel de-al doilea se referă la specificația funcțiilor
unităților, mai exact la faptul că, făcând parte dintr-un sistem anarhic, statele sunt
răspunzătoare fiecare în parte de funcțiile lor. Al treilea parametru se referă la distribuția
capacităților; valorifică numărul polilor puterii, ca fiind un element important în arena
internațională, dar și în definirea structurii.7
Emblematic pentru realismul structural al lui Waltz este conceptul de balanță a puterii. În
accepțiunea autorului, existența acestei balanțe este independentă de dorințele individuale ale
statelor.8 Evident că, fiecare stat în parte va contribui la realizarea acestei balanțe, fie prin
aliniere, fie prin balansare. Ținând cont de faptul că sistemul nostru internațional este
caracterizat de anarhie, Waltz susține că balansarea puterii este “comportamentul corect acolo
unde victoria unei coaliţii îi lasă pe membrii mai slabi ai coaliţiei câștigătoare la dispoziţia
celor mai puternici”9
Balansarea “se poate realiza prin eforturi interne (sporire propriilor capacități) sau externe
(crearea de alianțe)”10. Pentru Waltz, prin existența statelor hegemon este potențată și
balansarea11, iar eventualitatea inexistenței acestei balansări naște teamă, deoarece un sistem
internațional fără poli de putere care să balanseze poate constitui un pericol.

7
Ibidem, pp. 128-129.
8
Kenneth Waltz, Teoria Politicii Internaţionale, Polirom, Iași, 2006, p. 168.
9
Ibidem, p. 177.
10
Ibidem, p. 179.
11
Ibidem, p. 180.

5
3. PRIMA IMAGINE