Disciplina MICROBIOLOGIA GENERALĂ

INTRODUCERE ÎN MICROBIOLOGIE
Autor:
Popescu Liliana, conf. univ., dr. departamentul Tehnologia Produselor Alimentare
 LITERATURA RECOMANDATĂ

1. SANDULACHI, L., POPESCU, L. Microbiologia generală. Note de curs. Partea I. Chişinău, Editura ,,Tehnica-UTM’’, 2015, 88 p.
2. SANDULACHI, L., POPESCU, L., BULGARU, V. Microbiologia generală. Note de curs. Partea II. Chişinău, Editura ,,Tehnica-
UTM’’, 2015, 63 p.
3. SANDULACHI, L., BULGARU, V. Microbiologia generală. Note de curs. Partea III. Chişinău, Editura ,,Tehnica-UTM’’, 2016.
4. SANDULACHI, L., RUBŢOV, S., SANDU, I. Microbiologia generală. Indicaţii metodice. Metode de examinare a caracterelor
morfologice şi culturale ale microorganismelor. Chişinău, UTM, 2018, 55p.
5. DAN V. Microbiologia produselor alimentare, vol. 1, Galaţi, Editura Alma, 1999, 208p.
6. NICOLAU M., TURTOI, M. Microbiologie generală: Factori care influenţează dezvoltarea microorganismelor, Galaţi, Editura
academica, 2006, 264p.
7. APOSTU, S. Microbiologia produselor alimentare Vol. 1. Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2009. 401p.
8. MICHAEL J. LEBOFFE, A Photographic atlas for the microbiology laboratory, Morton Publishing Company, 2011, 266 p.
https://fdo.iums.ac.ir/files/microb/files/A_Photographic_Atlas_for_the_Microbiology_Laboratory.pdf
9. MOSHTAQ TALIP AL-MOHANNA, Atlas of food microbiology LAB, 2017, 33p.
https://amyd.quimica.unam.mx/pluginfile.php/10529/mod_resource/content/1/Atlas%20de%20microorganismos%20aso
ciados%20a%20alimentos.pdf

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 CONTINUT

1. Momentele importante ale istoriei microbiologiei

2. Poziţia microorganismelor în sistemele de clasificare a lumii vii
3. Obiectul de studiu al microbiologiei generale
4. Tehnici de lucru microbiologice
Cuvinte-cheie: micros, bios, logos, bacteriologie, micologie, microscop, biotehnologie

Microbiología - ştiinţă biologică fundamentală care studiază morfologia, fiziologia şi sistematica

microorganismelor, originea şi evoluţia lor, fenomenele de ereditate şi variabilitate microbiana cuprinzând un
sistem organizat de cunoştinţe privind legile după care se desfăşoară viaţa microorganismelor.

E5mologia cuvântului din limba greacă are următoarele semnificații:

micros-mic; bios-viaţă; logos-ş7inţă.

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 1. MOMENTELE IMPORTANTE ALE ISTORIEI MICROBIOLOGIEI

ANTONIE VAN Este cel care a descoperit lumea invizibila a microorganismelor, fiind primul care le-a observat prin mărire cu
LEEWENHOEK (1632-1723) ajutorul microscopului simplu, cu o singura lentila, de construcție personală.
Leewenhoek a atras atenția asupra microorganismelor, fără să le acorde statutul unor organisme aparte.
ROBERT HOOKE În urma studiilor realizate la microscop, descoperă în 1665 celula, marcând astfel inceputul unei teorii celulare,
consolidate ulterior de alti savanti.
LOUIS PASTEUR (1822 - Unul dintre intemeietorii stiintelor microbiologice. Pasteur a demonstrat ca fermentatiile, considerate anterior
1895) procese pur chimice, sunt procese biologice determinate de actiunea microorganismelor, in special anaerobe.
Pentru impiedicarea alterarii vinului si berii, Pasteur a identificat procedeul de- pasteurizarea - aplicat ulterior
si laptelui si utilizat ca procedeu de sterilizare si in domeniul medical.
Incununarea operei sale a fost descoperirea vaccinarii antirabice, aplicata pentru prima data la om in 1885.
ROBERT KOCH (1843-1916) savant german contemporan cu Pasteur, a avut de asemenea un rol deosebit in dezvoltarea microbiologiei
medicale, prin descoperirea unor numerosi agenti patologici raspunzatori de numeroase boli la om si animale,
cum ar fi tuberculoza, holera etc.
Koch a utilizat tehnici de colorare pentru preparatele microscopice (frotiuri) si in 1882 a identificat bacilul care-
i poarta numele (B.K.), agentul patogen al tuberculozei.
E.H. HANSEN (1842- 1909), A. FLEMING, I. MECINIKOV (1845-1946), P. EHRICH (1854-1915)
 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Microorganismele reprezintă un grup foarte heterogen de organisme care au în comun câteva particularităţi generale definitorii:

• care fac ca aceste organisme să nu poată fi vizibile ca indivizi izolaţi decât la microscop;
Dimensiuni foarte mici, • astfel că de obicei sunt studiate ca populaţii omogene sau culturi pure;
microscopice • în natură, pot fi observate uneori ca pelicule sau biofilme dezvoltate pe diverse suprafeţe;
• dimensiunile sunt apreciate după sistemul metric actual, în μm, iar substructurile în nm.

• teoria celulară (Schleiden şi Schwan, 1838), a reprezentat o importantă generalizare pe care s-a fundamentat
Organizare celulară biologia modernă, postulând că toate organismele sunt alcătuite din celule;
• deci microorganismele au o organizare celulară, de tip procariot sau eucariot.

• deci prezinta parIcularităţile viului;

• sistemele biologice cele mai rudimentare sunt bacteriile, care însumează trăsăturile minime ce caracterizează
Sunt sisteme biologice viaţa, reunind atributele de:
• organizare celulara, autonomie (metabolism propriu) și invarianţă (informaIe geneIca ce codifica toate
proprietaIle acestor celule este transmisa descendenIlor, ceea ce asigura menInerea speciilor).

Raport mare între suprafaţă şi • această particularitate favorizează strategia de supravieţuire a microorganismelor în natură, pentru că acest
volumul celular raport influenţează capacitatea de interacţiune cu mediul, respectiv viteza schimburilor de substanţe dintre
organism şi mediu, care stă la baza intensităţii mari a metabolismului, ca şi a vitezei mari de multiplicare.
 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Organizarea procariotă şi eucariotă a celulei

a • prezintă în celulă un nucleu difuz, lipsit de

membrană nucleară numit nucleoid;
• lipsite de organite celulare comune, cu
excepţia ribozomilor;
• au perete celular rigid;
• se divid direct.

• are toate caracterele celulelor evoluate:

b nucleu, organite celulare comune;
• nucleul este înconjurat de o membrană
nucleară;
• se divide prin mitoza.

( gr.Pro = inainte deKarion = nucleu )

 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Clasificarea generală a microorganismelor după Robert Wittaker (1969)

Regnul Monera
• Include organisme unicelulare de tip procariot, corespunzând bacteriilor, organisme cu existenţă unicelular-solitară sau unicelular-
colonială, cu excepţia actinomicetelor care au organizare de tip micelial.
• Modul de nutriţie este predominant absorbtiv, iar metabolismul de tip foto- sau chimiosintetic.
• Reproducerea se face prin diviziune asexuată, mai rar prin înmugurire.
• Sunt imobile sau mobile (prin flageli simpli, de tip special, sau prin alunecare-târâre).
Regnul Protista
• Include organisme primar unicelulare sau unicelular-coloniale de Ep eucariot. În unele cazuri sunt prezente stadii de viaţă cu
structură simplă sau mulEnucleară.
• Modul de nutriţie este diferit de la un grup la altul (absorbţie, ingesEe, fotosinteză sau combinaţii ale acestor Epuri).
• Reproducerea este, de asemenea, de Ep diferit, incluzând diviziunea asexuată (la nivel haploid) şi procese sexuale adevărate, cu
cariogamie şi meioză.
• Sunt imobile sau mobile prin flagel de Ep superior sau prin alte mijloace.

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Clasificarea generală a microorganismelor după Robert Wittaker (1969)

Regnul Plantae
• Include organisme multicelulare cu celule eucariote, care au peretele celular celulozic, frecvente vacuole în citoplasmă şi pigmenţi
fotosintetici în plastide.
• Modul principal de nutriţie este cel fotosinteic.
• Esenţial imobile, trăiesc ancorate pe un substrat.
• Prezintă diferenţiere structurală care duce la apariţia unor organe de fotosinteză iar la formele superioare la formarea unor ţesuturi
specializate fotosintetice, vasculare şi de acoperire.
• Reproducerea este în primul rând sexuată, cu cicluri de generaţii alternative, haploide şi diploide.
Regnul Fungi
• Cu excepția subregnul Gymnomycota, include organisme multinucleare, cu nuclei de tip eucariot, dispersaţi într-un sept micelial,
acoperit de un perete celular, adesea septet, caracterizate prin lipsa plastidelor şi a pigmenţilor fotosintetici.
• Nutriţia este de tip absorbtiv.
• Diferenţierea somatică este absentă sau limitată; în schimb, diferenţierea ţesutului reproductiv sunt foarte diferite la formele
superioare.
• În primul rând sunt imobile (dar cu flux citoplasmatic în miceliu), trăiesc înclavate în mediu sau în sursa de substanțe nutritive.
• Prezintă cicluri reproductive tipice, incluzând procese sexuale şi asexuale.
 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Clasificarea generală a microorganismelor după Robert Wittaker (1969)

Regnul Animalia
• include organisme multicelulare de tip eucariot, fără perete celular, fără plastide şi fără pigmenţi fotosintetizanţi.
• Nutriţia este în primul rând de tip ingestiv, cu digestie într-o cavitate internă; unele forme sunt absorbtive; la unele grupuri lipseşte
cavitatea digestivă internă. La formele superioare nivelul de organizare şi de diferenţiere tisulară depăşeşte de departe celelalte
regnuri, ducând la apariţia a diferite sisteme senzoriale neuromotorii.
• Motilitatea organismelor sau a părţilor lor (la formele sesile) se bazează pe existenţa unor fibrile contractile.
• Reproducerea predominant sexuată; stadiile haploide, diferite de cele ale gameţilor, aproape lipsesc la organismele situate
deasupra filumurilor inferioare.

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Sistemului de clasificare filogenetica a lumii vii

in 3 domenii (Carl Woese, 1997)

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Sistema:ca generală a microorganismelor

Supraregn Regn Ramură Grupe importante
Caractere generale (diviziune)
I. EUCARIOTAE MICETALIA EUMYCOTA Micromicete (ciuperci microscopice);
• Nucleu definit, separat prin (MICOTA) (FUNGI) 1. Monocelulare: drojdii, mucegaiuri inferioare
membrană de citozol 2. Pluricelulare: mucegaiuri superioare (cu miceliul septat) și
macromicete-ciuperci comestibile
• ADN+histone în cromozomi

• ADN în mitocondrii și
plasmide ALGE Alge verzi-albastre-surse neconvenționale de proteine
PLANTAE
PROTOZOA Monocelulare din care patogene: Giardia, Trichomonas,
ANIMALIA Plasmidium
II. PROCARIOTAE BACTERIA SCOTOBACTERIA Bacterii, actinomicete, Mycoplasme (bacterii fără perete celular,
• ADN în citozol patogene)

• Lipsă organite libere PHOTOBACTERIA Bacterii fotosintetizante

III. VIRA PROTOVIRA RIBOVIRA Viruși ce conțin ARN
Particule infecțioase acelulare EUVIRA DEOXYVIRA Viruși ce conțin ADN
Prioni – patogeni transmisibili, agenți ai îmbolnăvirilor
degenerative ale sistemului nervos central.
 2. POZIŢIA MICROORGANISMELOR ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE A LUMII VII

Microorganismele alcătuiesc un grup vast şi eterogen, ca morfologie, activitate biologică şi poziţie sistematică având drept
caractere comune dimensiunile microscopice care nu pot fi văzute cu ochiul liber.

Bacteriile Drojdiile şi mucegaiurile Virusurile Protozoarele

• organisme prezente în • acestea au dimensiuni • microorganisme foarte

aproape toate variabile: de la mici, care pentru a se • organisme unicelulare
ecosistemele naturale; organisme unicelulare la replica uDlizează considerate în
• sunt bine definite ciuperci mari; resursele celulei-gazdă categoria regnului
biologic prin tipul de • deşi unele dintre ele de Dp vegetal, animal animal, datorită
organizare procariot; sunt organisme sau bacterian
formelor heteromorfe
• acest tip de organizare pluricelulare, structural în care trăiesc și
este caracterizat prin acestea nu au rădăcini, faptului că sunt
absenţa structurilor tulpini şi frunze;
„mobile” şi a
intracelulare delimitate • fungi filamentoși au
prezenţei nucleului.
de membrane; miceliul format din
• aspectul exterior al conglomerate de hife;
celulelor (mărimea, • se pot reproduce prin
forma) definesc diviziune, înmugurire
morfologia lor . sau sporulare.
 3. OBIECTUL DE STUDIU AL MICROBIOLOGIEI GENERALE

Bacteriología - studiază bacterii - celule monocelulare de tip procariot, care pot produce
îmbolnăviri ale omului, animalelor, plantelor.

Microbiología generală
studiază legile de Micologia - studiază fungi cu celule monocelulare sau pluricelulare de tip eucariot.
dezvoltare a tuturor
grupelor de
microorganisme şi a
rolului lor în circuitul Virusologia studiază virusuri - entităţi acelulare cu dimensiuni submicroscopice, agenţi ai bolilor
substanţelor în natură. virale la om, animale, plante, insecte, microorganisme (bacterii, fungi)

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 3. OBIECTUL DE STUDIU AL MICROBIOLOGIEI GENERALE

Microbiología produselor alimentare - are drept obiect de studiu microorganismele care pot contamina
alimentele pe parcursul întregului lanț alimentar, de la materiile prime la produsele finite, în scopul prevenirii
alterării lor și scăderii valorii alimentare sau a îmbolnăvirii prin consum de alimente, contaminate cu
microorganisme care pot genera episoade de toxiinfecții alimentare.

Biotehnologia - include orice proces prin care oamenii utilizeaza microorganisme sau procese biologice pentru
obținerea unui produs dorit

Microbiologia industriala - utilizeaza microorganisme pentru a produce cantitati mari de produsi utili ca:
vitamine, aminoacizi, enzime, medicamente

Microbiología solului, a apei, microbiologia geologică, fitopatologia, microbiologia sanitară, ecologică,

cosmetică, genetica microbiană, biologia moleculară, etc.

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Clasificarea tehnicelor de bază utilizate în microbiologie

I. Tehnici aseptice de cultivare a II. Tehnici de identificare a III. Tehnici de numărare a

microorganismelor microorganismelor microorganismelor
1. Multiplicarea 1. Microscopia directă –tehnica 1. Metoda diluției
microorganismelor pe medii de colorarea 2. Metoda de numărare pe plăci
generale utilizând plăcile Pietri 2. Teste biochimice 3. Metoda spectrofotometrică
2. Multiplicarea 3. Teste moleculare
microorganismelor pe medii 4. Teste serotipice
generale utilizând tuburi sterile
3. Multiplicarea
microorganismelor pe medii
diferențiate și selective

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Microscopia directă

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Microscopia directă

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Tehnici de colorare

Tehnici de colorare

SIMPLE DIFERENȚIATE ȘI SPECIALE

cu utilizarea unui colorant cu utilizarea a doi coloranți de
contrast

Caracterele morfologice:
Identificarea Determinarea
forma, asociațiile
structurii
microorganismelor
Tehnica Tehnica
colorării colorării Tehnica Tehnica
Gram bacteriilor colorării colorării
acido- sporilor incluziunilor
alcoolo celulare,
Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA rezistente capsulei etc.
 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Tehnica de transfer steril

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA

 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Etapele de executare a preparatului uscat. Colorarea simplă.

Streptococcus
thermophilus coci sub formă de
lanțuri

Lactobacillus acidophilus bacili

sub de lanțuri scurte
Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA
 4. TEHNICI DE LUCRU MICROBIOLOGICE

Colorarea diferențială Gram

Preparat constituit
din Staphylococcus aureus coci
gram-positivi (violet)
și Escherichia coli bacili gram-
negativi bacilli (roșii)

Autor: Popescu Liliana, conf. univ., dr. DTPA